Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)

1970-03-28 / nr. 6489

Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile fă­cute de către cetăţeni­­în campa­nia electorală din ianuarie—mar­tie 1969, precum şi activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activi­tate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a apro­bat activitatea internaţională des­făşurată de Frontul Unităţii So­cialiste, precum şi planul relaţii­lor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul docu­mentului „Cu privire la secu­ritatea europeană “, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consi­liul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai U­­niunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniu­nii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberaţi din aces­te funcţii ca urmare a schimbă­rilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Birou­lui Executiv­ al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii Virgil Tro­fin, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de pro­ducţie, Florian Dănălache, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele U­­niunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Cen­trale a Cooperativelor de con­sum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţio­nal pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvântul tovarăşii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Ki­rály, Zaharia Stancu, Aurelia Dă­­nilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Göll­­ner, Ion Mărgineanu, Constan­tin Dumitrescu şi Damian Asca­­nio. In încheierea lucrărilor ple­narei a luat cuvîntul tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Con­siliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşe­neşti şi comunale pentru re­zolvarea propunerilor oame­nilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, în general, pentru rezol­varea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului diferitelor organis­me ale statului. Trebuie să spunem, că în­­tr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri, a existat o mai intensă preocupare pen­tru rezolvarea acestor, proble­me, pentru soluţionarea ches­tiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetă­ţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-ed­­i­tar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în do­meniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Pa­ralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît şi unele consi­lii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar­­gospodăresc al oraşelor şi co­munelor, în crearea unor con­diţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputa­ţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întâi-.U­nirile avute cu cetăţenii. Tre­buie să atragem atenţia tu­turor deputaţilor — atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cît şi ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea proble­melor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare ra­pidă , dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate solu­ţiona, explicîndu-li-se cu ar­gumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că orga­nele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevăr­t de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiţiuni pentru rezolvarea propunerilor făcu­te, sau cînd problemele ridi­cate sînt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răb­dare cetăţenilor , procedînd astfel vom avea de cî­ştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă , au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de solu­ţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organe­lor de stat, de partid şi ai or­ganizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unită­ţii Socialiste — trebuie să în­ţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetăţeni­lor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribu­­ţiuni, ei se bucură de încre­derea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor pri­vind dezvoltarea societăţii, ri­dicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi sa­telor patriei noastre socialiste. în această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesi­tatea ca deputaţii Marii A­­dunări­ Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîn­­dim ca, în cursul lunilor mai­­iunie, să aibă loc asemenea în­­tîlniri în întreaga ţară.­ Cu acest prilej să se dezbată, atît problemele legate de activita­tea deputaţilor, modul de re­zolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvol­tarea agriculturii, precum şi hotărârile Marii Adunări Na­ţionale privind calitatea pro­duselor, organizarea şi disci­plina muncii. Este necesar ca înseşi Con­siliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii men­ţin co­p.factele cu­­alegătorii, ii informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor ge­nerale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialis­te sunt prezente toate organi­zaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în­ consiliile Fron­tului să se dezbată modul în care aceste organizaţii partici­pă la înfăptuirea programului adoptat­­în comun, a progra­mului cu care ne-am prezen­tat în alegeri în faţa poporu­lui, la realizarea politicii par­tidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional cît şi consiliile jude­ţene au făcut încă destul de puţin. în planul de măsuri al Consiliului Naţional există u­­nele prevederi în această pri­vinţă; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organi­zaţiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniuni­lor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de e­­ducare, îndeosebi a tineretu­lui. Mi-a făcut plăcere să as­cult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni in această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie, poate o revenire la unele o­­biceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este nece­sar să se încetăţenească în ac­tivitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o me­todă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu be­neficiarii operelor, cu cetăţe­nii. Desigur, în cadrul acţiu­nilor de care s-a vorbit, artiş­tii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar (Continuare în pag. a 111-a) Şi-au îndeplinit planul trimestrial Unităţile Ministerului In­dustriei Lemnului şi-au înde­plinit sarcinile de plan pre­văzute pentru primul trimes­tru. Potrivit aprecierii direc­ţiei de resort din minister, pină la sfîrşitul trimestrului se va înregistra o producţie suplimentară de 5 000 mc lemn de mină, 10 000 mc lemn de celuloză, 10 000 mp cheres­tea de răşinoase, 5 000 mp uşi şi ferestre, 10 000 mp furnir şi 500 tone hîrtie. ★ Industria judeţului Satu Mare a îndeplinit, vineri, sar­cinile de plan pe primul tri­mestru al anului 1970 la pro­ducţia globală şi marfă. De remarcat faptul că sarcinile pe acest trimestru au fost cu peste 20 la sută mai mari de­cit cele din perioada corespun­zătoare a anului trecut. OAMENI CARE SE MĂSOARĂ CU MUNJII „Peste ani, cînd vom străbate aceste locuri, poate ca turişti la sfîrşit de săptămînă pentru a admira sălbăticia nemaipomenită a acestor locuri, am să-ţi povestesc despre eroismul celor care le-au îmblînzit...". Drept răspuns la scrisoarea soţului ei, Elisabeta Ciocan a luat în mină, în locul condeiului, valiza şi un bilet de călătorie. Cum se va fi chemat acel sentiment irezistibil care a minat-o spre necunoascut, spre împărăţia bărbaţilor şi a vulturilor ? Să fi fost curiozitate, încăpăţînate, aventură ? Sau instinctul care te cheamă spre împlinirea destinului ? Este greu a defini acest sentiment. Certă este prezenţa ei pe şantierul Hidrocentralei de pe Lotru. (Continuare in pag. a IV-a) Nu o prezenţă întîmplătoare, nici simbolică, ci o prezenţă care defineşte dinamismul ei, curajul, voinţa de a învinge, hotărîrea de a fi mai tare ca vitregia locurilor şi a necunoscutului. Pentru că Elisabeta Ciocan, prin calităţile sale de şofer, soţie şi mamă, adună în ea virtuţi nebănuite. De aceea muntele a reţinut-o şi-i este supus. — Cam cîte tone de rocă aţi transportat cu „Tatra“ dumnea­voastră de cînd aţi venit pe şantier ? ROMULUS LAL VASILE RAVESCU Acţiune voluntar-patriotică în cadrul Săptămînii Primăverii. Elevii Şcolii generale nr. 36 din Capitală, lucrează la înfrumuseţarea faţadei noilor blocuri din Colentina Foto : GR. PREPELIŢA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI. SERIA II Nr. 6489 8 PAGINI — 30 BANI SÎMBĂTĂ 28 MARTIE 1970 Cu privire la securitatea europeană Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a exa­minat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. ac­tivitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Exe­cutiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 în dome­niul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei, este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, culturale, artis­tice etc., mase largi de oameni ai muncii d­­in, toate ţările­, continentului, împărtăşesc mereu nrci intens­ această convin­gere şi apreciază că este imperios necesar să se statorni­cească fără întârziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţio­narea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă, pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor între­prinse în această direcţie, de Partidul Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România, în spiritul Decla­raţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelu­lui de la Budapesta ale Comitetului Politic Consultativ al Statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea confe­rinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît in fazele pregătitoare ale conferinţei, cît şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea aces­tei probleme, trebuie să participe cu drepturi deplin egale, reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că atît în perioada premergătoare, cit şi în cursul desfăşurării conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cau­zei înţelegerii şi securităţii statelor europene. In temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea confe­rinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabi­lirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi­i toate sectoarele vieţii sociale din ţările Europei, care pot interesate în pregătirea conferinţei guvernelor continentului consacrată soluţionării problemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profero­nale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste, să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care mili­tează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guverne­lor în vederea organizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va aduce şi pe viii, contribuţia sa, la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiu­nii Marii Adunări Naţio­nale a fost consacrată dez­baterii politicii internaţionale a Republicii Socialiste Româ­nia. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — condu­cători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice a­­creditaţi la Bucureşti şi nu­meroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu vii şi puternice a­­plauze pe conducătorii parti­dului şi statului, tovarăşii­­ Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Bergheanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, preşe­dintele Marii Adunări Naţio­nale, Ştefan Voitec, a dat cu­vîntul deputatului Corneli­u Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Da­rea de seamă cu privire la acti­vitatea internaţională a Re­publicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii : Mi­­hai Dalea, preşedintele Comi­siei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean­ Bacău al P.C.R., preşedintele Consi­­liulu­i popular judeţean, Stan­­ciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Re­şiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisen­burger, preşedintele Consiliu­lui oamenilor muncii de na­ţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşe-­­ dintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară, Ion Spătărelu, preşe­dintele Cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa, Ion Dumi­trescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Gro­za, vicepreşedinte al Marii A­­dunări Naţionale, vicepreşe­dintă a Consiliului Naţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec, a pro­pus apoi adoptarea unei hotă­­rîri a Marii Adunări Naţiona­le cu privire la activitatea in­ternaţională a Republicii So­cialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată şi însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste Româ­nia a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea interna­ţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Depu­taţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă îndelung ma­­nifestînd aprobarea deplină, a­­deziunea integrală a poporului la politica externă a Republi­cii Socialiste România, politi­că ce corespunde pe deplin in­tereselor şi năzuinţelor naţiu­nii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiu­nii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adu­nări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a a­nunţat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile per­manente. HOTĂRÎREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţio­nală desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969, HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Re­publicii Socialiste România desfăşurată în anul 1989 . Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extin­derea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire so­cială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţio­nale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale con­temporaneităţii ; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. ÎN PAG. A 5-A: Un punct oarecum calm pe MAGISTRALA META­LELOR. Interferonul va învinge definitiv virusurile ? Al patrulea inel al lui Saturn. ÎN PAG. A 6-A: • De la OM LA OM (Cu­rierul nostru de sîm­b­ătă) • întuneric înfrînt. • Arhiva de la Nürnberg (VII). ÎN PAG. A 2-A: Dare de seamă cu privire la activitatea internaţională a Re­publicii Socialiste România în anul 1969, prezentată de tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe Clientela penală a sub (şi pseudo) culturii Tată, pe scurt faptele d­intre a­­prilie 1969 şi 19 spre 20 ianuarie 1970. 10 tineri (toţi minori) în­tre 14 şi 13 ani, au comis 32 de infracţiuni dintre care 16 în dau­na avutului obştesc, 15 în dauna avutului personal şi o conducere auto fără permis de circulaţie pe drumurile publice. In limbaj judiciar, deoarece infracţiunile au fost premeditate (noaptea, in grup, prin escaladarea zidurilor etc.), faptele sunt de domeniul flirtului calificat.­­Acesta e lim­bajul judiciar şi nu e vina lui că un astfel de atribut, care alt­fel onorează eforturile de stăpî­­nire a unei meserii, a fost alătu­rat unor minori care — în ma­joritate — erau pe băncile școlii, iar doi tăiau doar frunze clini­lor. Dar a cui e vina 7) Cel care cercetează acest caz și cu atît mai mult cel neavizat de astfel de dereglări morale — va fi surprins de citeva lucruri, în primul rind toţi provin din familii cu un nivel de viaţă cel puţin mediu. Gabriel Sorin Con­stantin, 16 ani (pînă în clasa a Vll-a, an de an, premiant, apoi...) unicul copil al unei familii în care tatăl e arhitect, iar mama arhivar-şef , Stan Marin, 18 ani (fără nici o ocupaţie) este fiul unui muncitor zidar foarte bine cotat profesional şi social, iar mama casnică , Constantin şi Cornel Iova sunt dintr-o familie în care tatăl e lucrător de mili­ţie, iar mama salariată , Toia şi Niki Bărăs­cu au mama proiec­tantă („care se sacrifică să le fa­că tot ceea ce visează ei“ — că­pitanul Constantin Dinu de la circa 11 miliţie), Nicolae Niţu, tatăl şofer la Getax şi mama pensionară temporară pe caz de boală. Lista poate continua ! Un al doilea motiv de surprin­dere ni-l furnizează căpitanul Teodor Teodoruţ, care a partici­pat la cercetarea cazului : — Am mai avut un grup de ti­neri în cartier care a fost defe­rit justiţiei pentru ultraj la bu­nele moravuri. Nu, n-au furat dar erau huligani notorii. De băieţii aceştia nu se poate spu­ne că au depăşit vreodată buna cuviinţă pe stradă, nici unul dintre vecinii cu care am stat de VARTAN ARACHELIAN (Continuare în pag.­a Vilta) VALERIU RÂPEANU despre: Sentimentul itaţii literare • CERTITUDINEA DEBUTURI­LOR • DE LA ILUSTRARE LA EXPLICARE • EVOLUŢIA LITE­RATURII NU SE CARACTERI­ZEAZĂ PRIN RUPTURI Şl CON­VULSII • NUANŢAREA DISCU­ŢIILOR DESPRE REALISM • VE­CHIUL Şl NOUL EXCLUSIVISM • CONTRIBUŢIA TINERILOR SCRIITORI •­A EPATA PRIN FRONDA • CALITATEA ISTO­RIEI LITERATURII Redacţia : Aţi fost martor al evoluţiei şi coleg al generaţiei lui Fănuş Neagu, Ştefan Bănu­ Iescu, Nicolae Breban, Constan­tin Ţoiu, N. Velea, Ilie Purca­­ru ş.a. Pentru cititorii noştri este interesant să formulaţi o­­pinia dumneavoastră despre felul în care aceşti prozatori, ajunşi azi la maturitate crea­toare, au valorificat în cărţi-'1 ie lor o bogată experienţă per­sonală şi socială — experienţa­ construcţiei unei lumi noi, a for­mării unor oameni noi. Deci , ce probleme ale dezvoltării noa-­ stre sociale consideraţi că am intrat în substanţa adîncă şi lucrărilor acestor prozatori ? Valeriu Râpeanu : — Genera­­ţia pe care o numiţi în întreg GRIGORE ARBORE (Continuare în pag. a IV-a)

Next