Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)
1970-03-28 / nr. 6489
Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeniîn campania electorală din ianuarie—martie 1969, precum şi activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană “, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de producţie, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvântul tovarăşii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Göllner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu şi Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că într-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri, a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor, probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-editar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitargospodăresc al oraşelor şi comunelor, în crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întâi-.Unirile avute cu cetăţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor — atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cît şi ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărt de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiţiuni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor , procedînd astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă , au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribuţiuni, ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. în această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor maiiunie, să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată, atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotărârile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi Consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin cop.factele cualegătorii, ii informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programului adoptatîn comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, la realizarea politicii partidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. în planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni in această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie, poate o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar (Continuare în pag. a 111-a) Şi-au îndeplinit planul trimestrial Unităţile Ministerului Industriei Lemnului şi-au îndeplinit sarcinile de plan prevăzute pentru primul trimestru. Potrivit aprecierii direcţiei de resort din minister, pină la sfîrşitul trimestrului se va înregistra o producţie suplimentară de 5 000 mc lemn de mină, 10 000 mc lemn de celuloză, 10 000 mp cherestea de răşinoase, 5 000 mp uşi şi ferestre, 10 000 mp furnir şi 500 tone hîrtie. ★ Industria judeţului Satu Mare a îndeplinit, vineri, sarcinile de plan pe primul trimestru al anului 1970 la producţia globală şi marfă. De remarcat faptul că sarcinile pe acest trimestru au fost cu peste 20 la sută mai mari decit cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. OAMENI CARE SE MĂSOARĂ CU MUNJII „Peste ani, cînd vom străbate aceste locuri, poate ca turişti la sfîrşit de săptămînă pentru a admira sălbăticia nemaipomenită a acestor locuri, am să-ţi povestesc despre eroismul celor care le-au îmblînzit...". Drept răspuns la scrisoarea soţului ei, Elisabeta Ciocan a luat în mină, în locul condeiului, valiza şi un bilet de călătorie. Cum se va fi chemat acel sentiment irezistibil care a minat-o spre necunoascut, spre împărăţia bărbaţilor şi a vulturilor ? Să fi fost curiozitate, încăpăţînate, aventură ? Sau instinctul care te cheamă spre împlinirea destinului ? Este greu a defini acest sentiment. Certă este prezenţa ei pe şantierul Hidrocentralei de pe Lotru. (Continuare in pag. a IV-a) Nu o prezenţă întîmplătoare, nici simbolică, ci o prezenţă care defineşte dinamismul ei, curajul, voinţa de a învinge, hotărîrea de a fi mai tare ca vitregia locurilor şi a necunoscutului. Pentru că Elisabeta Ciocan, prin calităţile sale de şofer, soţie şi mamă, adună în ea virtuţi nebănuite. De aceea muntele a reţinut-o şi-i este supus. — Cam cîte tone de rocă aţi transportat cu „Tatra“ dumneavoastră de cînd aţi venit pe şantier ? ROMULUS LAL VASILE RAVESCU Acţiune voluntar-patriotică în cadrul Săptămînii Primăverii. Elevii Şcolii generale nr. 36 din Capitală, lucrează la înfrumuseţarea faţadei noilor blocuri din Colentina Foto : GR. PREPELIŢA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI. SERIA II Nr. 6489 8 PAGINI — 30 BANI SÎMBĂTĂ 28 MARTIE 1970 Cu privire la securitatea europeană Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei, este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, culturale, artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din, toate ţările, continentului, împărtăşesc mereu nrci intens această convingere şi apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără întârziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţionarea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă, pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor întreprinse în această direcţie, de Partidul Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România, în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Politic Consultativ al Statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît in fazele pregătitoare ale conferinţei, cît şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme, trebuie să participe cu drepturi deplin egale, reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că atît în perioada premergătoare, cit şi în cursul desfăşurării conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înţelegerii şi securităţii statelor europene. In temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţii toate sectoarele vieţii sociale din ţările Europei, care pot interesate în pregătirea conferinţei guvernelor continentului consacrată soluţionării problemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi proferonale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste, să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va aduce şi pe viii, contribuţia sa, la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii internaţionale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Bergheanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşe- dintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Ion Spătărelu, preşedintele Cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec, a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată şi însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă îndelung manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. HOTĂRÎREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969, HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în anul 1989 . Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii ; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. ÎN PAG. A 5-A: Un punct oarecum calm pe MAGISTRALA METALELOR. Interferonul va învinge definitiv virusurile ? Al patrulea inel al lui Saturn. ÎN PAG. A 6-A: • De la OM LA OM (Curierul nostru de sîmbătă) • întuneric înfrînt. • Arhiva de la Nürnberg (VII). ÎN PAG. A 2-A: Dare de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, prezentată de tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe Clientela penală a sub (şi pseudo) culturii Tată, pe scurt faptele dintre aprilie 1969 şi 19 spre 20 ianuarie 1970. 10 tineri (toţi minori) între 14 şi 13 ani, au comis 32 de infracţiuni dintre care 16 în dauna avutului obştesc, 15 în dauna avutului personal şi o conducere auto fără permis de circulaţie pe drumurile publice. In limbaj judiciar, deoarece infracţiunile au fost premeditate (noaptea, in grup, prin escaladarea zidurilor etc.), faptele sunt de domeniul flirtului calificat.Acesta e limbajul judiciar şi nu e vina lui că un astfel de atribut, care altfel onorează eforturile de stăpînire a unei meserii, a fost alăturat unor minori care — în majoritate — erau pe băncile școlii, iar doi tăiau doar frunze clinilor. Dar a cui e vina 7) Cel care cercetează acest caz și cu atît mai mult cel neavizat de astfel de dereglări morale — va fi surprins de citeva lucruri, în primul rind toţi provin din familii cu un nivel de viaţă cel puţin mediu. Gabriel Sorin Constantin, 16 ani (pînă în clasa a Vll-a, an de an, premiant, apoi...) unicul copil al unei familii în care tatăl e arhitect, iar mama arhivar-şef , Stan Marin, 18 ani (fără nici o ocupaţie) este fiul unui muncitor zidar foarte bine cotat profesional şi social, iar mama casnică , Constantin şi Cornel Iova sunt dintr-o familie în care tatăl e lucrător de miliţie, iar mama salariată , Toia şi Niki Bărăscu au mama proiectantă („care se sacrifică să le facă tot ceea ce visează ei“ — căpitanul Constantin Dinu de la circa 11 miliţie), Nicolae Niţu, tatăl şofer la Getax şi mama pensionară temporară pe caz de boală. Lista poate continua ! Un al doilea motiv de surprindere ni-l furnizează căpitanul Teodor Teodoruţ, care a participat la cercetarea cazului : — Am mai avut un grup de tineri în cartier care a fost deferit justiţiei pentru ultraj la bunele moravuri. Nu, n-au furat dar erau huligani notorii. De băieţii aceştia nu se poate spune că au depăşit vreodată buna cuviinţă pe stradă, nici unul dintre vecinii cu care am stat de VARTAN ARACHELIAN (Continuare în pag.a Vilta) VALERIU RÂPEANU despre: Sentimentul itaţii literare • CERTITUDINEA DEBUTURILOR • DE LA ILUSTRARE LA EXPLICARE • EVOLUŢIA LITERATURII NU SE CARACTERIZEAZĂ PRIN RUPTURI Şl CONVULSII • NUANŢAREA DISCUŢIILOR DESPRE REALISM • VECHIUL Şl NOUL EXCLUSIVISM • CONTRIBUŢIA TINERILOR SCRIITORI •A EPATA PRIN FRONDA • CALITATEA ISTORIEI LITERATURII Redacţia : Aţi fost martor al evoluţiei şi coleg al generaţiei lui Fănuş Neagu, Ştefan Bănu Iescu, Nicolae Breban, Constantin Ţoiu, N. Velea, Ilie Purcaru ş.a. Pentru cititorii noştri este interesant să formulaţi opinia dumneavoastră despre felul în care aceşti prozatori, ajunşi azi la maturitate creatoare, au valorificat în cărţi-'1 ie lor o bogată experienţă personală şi socială — experienţa construcţiei unei lumi noi, a formării unor oameni noi. Deci , ce probleme ale dezvoltării noa- stre sociale consideraţi că am intrat în substanţa adîncă şi lucrărilor acestor prozatori ? Valeriu Râpeanu : — Generaţia pe care o numiţi în întreg GRIGORE ARBORE (Continuare în pag. a IV-a)