Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)

1970-05-28 / nr. 6539

SC`NTEIA TINERETULUI" pag. 2 * VIZITA TOVARĂŞULUI in judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău (Urmare din pag. 1f) 3,5 milioane lei. Este aportul pe care ei înţeleg să-l aducă, în consens cu întreaga noastră clasă muncitoare la efortul sporit pe care, în aceste zile, ţara ni-l cere nouă, tuturor. El se înscrie în hotărîrea fer­mă, generată de profund pa­triotism a muncitorilor din în­treprinderile industriale ale judeţului Botoşani de a realiza, în afara timpului normal de lucru, peste 700 000 ore/om, ceea ce va face ca ei să obţi­nă peste plan şi peste angaja­mentele iniţiale o producţie de 14 milioane lei. O altă dovadă grăitoare a conştiinţei civice ridicate la parametrii cei mai înalţi o reprezintă faptul că datori­tă greutăţilor pe care le în­­tîmpină colectivul Uzinei de reparaţii din Galaţi, din cau­za inundaţilor, Uzina de re­paraţii din Botoşani a preluat executarea, în această perioa­dă a unui număr de 11 sorti­mente de piese de schimb pentru tractorul U 650, în valoare de 4,8 milioane lei. Producţia va fi executată în a­­fara planului întreprinderii, în­deosebi în duminicile de pină la sfîrşitul anului. In drum spre locul de deco­lare a elicopterului, în repetate rînduri, maşina deschisă în care luase loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurată de mulţimea celor care îl aclamă, care mulţumeşte şi în acest chip partidului pentru grija permanentă ce o poartă dez­voltării acestui judeţ tinăr care înaintează, cu toate prizele sus, spre înflorirea sa, înainte de plecare, adresîn­­du-se celor prezenţi, secretarul general al partidului le-a trans­mis un călduros salut din par­tea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. „în scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — am văzut una din întreprinderile oraşului. în cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprin­deri industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieţii eco­nomice şi sociale, la ridicarea nivelului de viaţă al locuito­rilor judeţului, îmi exprim convingerea că toţi comuniştii, toţi oamenii muncii vor depu­ne eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăp­tui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congre­sul al X-lea al partidului no­stru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viaţă fericită tuturor". Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt primite cu pu­ternice ovaţii, cu urale. Se scandează „P.C.R.—1Ceauşescu . Vizita în judeţul Botoşani continuă. Elicopterul aterizea­ză pe o pajişte de lingă comu­na Bucecea. Sute de ţărani co­operatori, intelectualitatea co­munei, bucuroşi de oaspeţi, i înconjoară cu dragoste pe con­ducătorii de partid şi de stat, îi aclamă îndelung. Preşedintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeţi intr-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. In prezent, cooperativa are 820 de bovine, iar pînă la sfîrșitul anului va ajunge la 930. Tova­răşul Ceauşescu se interesează de măsurile luate pentru asi­gurarea bazei furajere, de per­spectivele introducerii meca­nizării in sectorul zootehnic. Discutind cu factorii respon­sabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenţia că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcţii ocupind suprafeţe mult mai mari decît ar fi fost necesar şi recomandă Consiliu­lui să dezbată cu răspundere această problemă de mare im­portanţă ştiut fiind că pămin­­tul este avuţia întregului po­por, înainte de a se despărţi de locuitorii comunei Bucecea, se­cretarul general al partidului le-a spus : „Am vizitat ferma zootehni­că a cooperativei dumnea­voastră. Am luat cunoştinţă de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-aţi obţinut. Sper — de altfel şi preşedintele cooperativei şi şeful fermei au spus acest lucru — că produc­ţiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cît prevedeţi, e bine , dar trei mii e şi mai bine. Cînd veţi obţine atit vor creşte şi mai mult ve­niturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obţinute în creşterea produc­ţiei, a averii obşteşti, a bună­stării. Vă doresc ca în acest an, ca şi în anii viitori, să obţineţi rezultate şi mai bune în dez­voltarea, în înflorirea coopera­tivei dumneavoastră. Vă do­resc multă sănătate şi multă fericire" (APLAUZE PUTER­NICE, URALE; SE SCAN­DEAZĂ „CEAUŞESCU - P.C.R. !“). ...Suceava. Străvechea ceta­te de scaun a Moldovei îl pri­meşte astăzi pe secretarul ge­neral al partidului înfăţişîn­­du-se privirilor ca un oraş modern, puternic, crescut fal­nic pe temelia puternică a in­dustrializării socialiste.­ Rod direct al politicii partidului de ridicare economico-socială a tuturor regiunilor patriei, de repartizare judicioasă a forţe­lor de producţie, Suceava cu­noaşte în anii noştri o ascen­siune impetuoasă, odinioară greu de conceput. Numai în 1969 s-au investit pentru dez­voltarea judeţului fonduri de aproape 830 milioane lei. Intrată pe orbita industria­lizării, Suceava a devenit în ultimii ani un centru cu o producţie diversificată, înce­­pind de la minereuri şi prefa­bricate de beton şi terminînd cu confecţiile şi produsele in­dustriei lemnului. . La sosire, oaspeţii sînt salu­taţi de Emil Bobu, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean de partid. Mii şi mii de oa­­meni aclamă îndelung, scan­dează numele secretarului general al partidului. Vedem reproducîndu-se şi aici, în noi ipostaze, secvenţe din filmul memorabil al zilei de ieri, al primei părţi din cea de azi a vizitei. Cu zîmbete şi flori, bucovinenii spun un emoţio­nant bun venit iubitului con­ducător al poporului român. Ca şi la locul aterizării elicop­terului,­­ şi în oraş primirea poartă pecetea dragostei şi ataşamentului faţă de partid, a încrederii depline în politica sa internă şi externă. Poate că expresia cea mai grăitoare a sentimentelor ce animă pe ce­tăţenii judeţului este inscrip­ţia ce străjuieşte intrarea în oraş : „întregul nostru popor — o unică familie, o singură voinţă !“ Se vizitează Fabrica de tri­cotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă ternicitate. Inginerul şef, Mihai lordache, arată că In cursul anului 1970 s-a trecut la extinderea întreprinderii urmînd ca pînă la 30 august, deci cu o lună mai devreme faţă de plan, să se mărească actuala capacitate cu încă un milion bucăţi tricotate. Este demn de consemnat că aici, în­­deplinindu-se neabătut indica­ţiile date de Congresul al X-lea, se acordă o atenţie deo­sebită reducerii consumurilor specifice , prin perfecţionarea procedeelor tehnologice, în 1970 se vor economisi 100 de tone de fire. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci efor­turile pentru a depăşi greută­ţile pricinuite economiei na­ţionale de calamităţi, muncito­rii de la „Zimbru“-Suceava au hotărit să lucreze cu o ca­pacitate zilnică de 38 000 de bucăţi în loc de 24 000. Vizitînd fabrica, conducăto­rii de partid şi de stat sînt aclamaţi îndelung. Lăsînd pentru o clipă maşinile, mun­citorii fac­ o vibrantă manifes­taţiei expresie a legăturii indestructibile dintre popor şi partid, a fermităţii cu care întregul popor face zid în jurul partidului, a Comitetului său Central. „Pentru prima dată în isto­ria ei, Suceava produce fontă şi oţel !“ — au fost primele cu­vinte, pronunţate cu mîndrie, ce s-au auzit la întreprinderea de piese de schimb. Aici se realizează­­ piese turnate din fontă şi oţel, piese din lami­nate de cele mai diverse tipuri. Secretarul general al parti­dului, trecind prin secţiile de bază, ia cunoştinţă de procesul de producţie şi recomandă să se urmărească în mod con­stant, cu şi mai mare atenţie decît pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a maşinilor Totodată, arată tovarăşul Ceauşescu, în întreprindere există condiţii şi forţe care fac posibilă extinderea producţiei de piese de schimb şi în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de con­strucţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că inimosul colectiv de aici, realizîndu-şi angajamen­tele iniţiale, înţelege să-şi a­­ducă o contribuţie sporită la diminuarea pierderilor prici­nuite de inundaţii economiei noastre. El s-a angajat ca la producţia globală şi marfă să realizeze 4,5 milioane lei faţă de 2 milioane angajamentul iniţial ; totodată, se vor pro­duce suplimentar 175 de tone piese de schimb. Un scurt popas la noua şi frumoasa casă de cultură din centrul oraşului. Arhitectul Nicolae Porumbescu, autorul proiectului — unul dintre spe­cialiştii care au hotărit să se ducă acolo unde sunt foarte necesari şi unde îşi pot valo­rifica din plin talentul şi cu­noştinţele — prezintă edificiul. La placare, in aplauzele en­tuziaste ale miilor de cetăţeni prezenţi, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus: „In cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile în judeţele Moldovei, am vizi­tat şi două dintre întreprinde­rile oraşului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unităţi se desfăşoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, in oraşul şi jude­ţul dumneavoastră s-au petre­cut multe transformări. în ce priveşte construcţiile, arhitec­ţii au dovedit imaginaţie, au făcut lucruri bune Oraşul de­vine tot mai modern, mai fru­mos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impre­sie bună. Vă urez ca şi activi­tatea ce se va desfăşura în a­­cest lăcaş să fie la înălţimea cerinţelor populaţiei. La obţinerea realizărilor de seamă înregistrate în oraş şi în judeţ şi-au adus contribuţia — pe care vreau să o menţio­nez în mod deosebit — Comi­tetul judeţean şi municipal de partid, consiliile populare, pre­şedintele Consiliului popular judeţean, ceilalţi activişti. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din oraşul şi judeţul dumneavoastră realizări şi mai frumoase în în­deplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al parti­dului". Despărţirea conducătorilor de partid şi de stat de cetăţe­nii Sucevei a prilejuit o vi­brantă manifestare a stimei şi înaltei preţuiri ,pe care o nu­tresc pentru conducătorul iu­bit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a deplinei adeziuni la politica internă şi externă a partidului, a hotăririi tutu­ror de a munci în aşa fel incit în cartea de aur a hărniciei poporului român numele stră­vechiului ţinut să se înscrie, şi de acum înainte, la loc de cinste. Forţa şi vitalitatea Moldovei industriale Elicopterul survolează me­leagurile judeţului Neamţ. Ţi­nutul de la poalele Ceahlăului oferă ochiului priveliştea im­presionantă a aşezărilor ce şi-au schimbat structural ,în­făţişarea în anii noştri, a unor obiective economice importan­te, ridicate în anii socialismu­lui. Aşa cum arăta tovarăşul Ştefan Boboş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. Neamţul a beneficiat în ultimii trei ani de un volum de investiţii de peste 2 miliar­de de lei, ceea ce reflectă grija permanentă a conducerii partidului şi Statului pentru înflorirea necontenită a unui judeţ tinăr. Noul peisaj in­dustrial, dezvoltarea intensivă şi multilaterală ,a agriculturii, amploarea construcţiilor so­­cial-c­ulturale, perspectivele care se deschid în viitorul cincinal atestă, o dată în plus, justeţea hotăririi partidului şi statului privind reorganizarea teriitorial-administrativă a ţă­rii. Activitatea desfăşurată în această perioadă, transfuzia de energii umane şi materiale, rod al grijii partidului pentru noile judeţe, au demonstrat şi demonstrează cit de bine ve­nită, cit de judicioasă a fost această importantă decizie care a schimbat structurile so­­cial-economice pe teritoriul în­tregii noastre ţări, a dat noi dimensiuni muncii şi vieţii oa­menilor. Un exemplu elocvent, a spus tovarăşul Ştefan Boboş, îl constituie şi judeţul nostru, Neamţ. Este vizitată platforma in­dustrială Săvineşti. Ing. Dumi­tru Belizna, directorul Centra­lei de fibre chimice prezintă oaspeţilor principalele sectoa­re ale U­zinei de fibre sinte­tice. în prezent, aici se realizează anual 15 000 tone de melană, 2 000 tone de fire relon, 1 000 tone fibră felon şi 1 000 tone fire cord. Numai în acest an, valoarea investi­ţiilor la Săvineşti, depăşeşte 290 milioane lei. Instalaţiile moderne, de înaltă tehnicitate, multe dintre ele rod al gîndirii tehnice româneşti, îngăduie obţinerea unor produse de ca­litate, bine apreciate atit pe piaţa internă, cit şi pe cea ex­ternă. Oaspeţii apreciază re­zultatele bune obţinute de ca­drele de cercetători de aici, strădania de a lega permanent cercetarea ştiinţifică de nece­­­­sităţile producţiei. Cadrele tehnice prezintă planurile de dezvoltare a plat­formei in următorii ani. Se­cretarul general al partidului indică să se ia din timp toate măsurile pentru ca investiţiile să fie judicios folosite, să fie chibzuite în aşa fel incit re­zultatul final să fie mai ief­­tin şi mai bun. De-a lungul şoselei dintre Săvineşti şi Piatra Neamţ, pe străzile frumosului oraş reşe­dinţă de judeţ, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu este aclamat de mii şi mii de oameni care au venit să-l salute cu dra­goste, întreaga populaţie tră­ieşte clipe de neuitat. Avem în faţa ochilor tabloul viu, concret a ceea ce în mod obişnuit numim legătura in­destructibilă, dintre partid şi popor. Simţim încă şi încă o dată că oamenii văd în partid, nu secretarul său general che­zăşia îndeplinirii aspiraţiilor poporului, a idealurilor sale, văd garanţia sigură că Ro­mânia va fi cu fiecare an mai înfloritoare, că vom făuri prin muncă, prin eforturile noastre ale tuturor societatea socialistă multilateral dezvol­tata, în aceste zile, demonstrînd o înaltă conştiinţă patriotică, dornici să-şi aducă contribuţia la efortul de refacere de pe urma calamităţilor în care s-a angajat întregul popor, oamenii muncii din judeţul Neamţ şi-au sporit angaja­mentele anuale hotărînd să realizeze peste prevederile de plan sporuri în valoare de 200 milioane lei la producţia glo­bală. Totodată, ei s-au angajat să exploreze în continuare căi­le de sporire a aportului lor la efortul general. Pe stadionul oraşului, într-o atmosferă de mare însufleţire, a luat cuvin­tul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a spus: „în cadrul călătoriei pe care am făcut-o ieri şi azi în mai multe judeţe din această parte a ţării, am vizitat o serie de unităţi industriale, în judeţul dumneavoastră am vizitat una dintre întreprinderile fruntaşe aflate pe platforma Săvineşti. Ne-au făcut o bună impresie rezultatele obţinute, felul cum Comitetul judeţean de partid se preocupă de activitatea în această unitate şi îndrumă munca oamenilor pentru în­făptuirea hotărîrilor Congre­sului al X-lea. Cunoaşteţi greutăţile pe care (Continuare în pag. a lll-a) Cu mic, cu mare, cu emoţie şi bucurie locuitorii comunei Bucecea au ieşit in întîmpinarea oaspeţilor dragi Pe străzile oraşului Piatra Neamţ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este aclamat de mii şi mii de oameni împreună cu cadrele de conducere ale Combinatului de la Săvineşti — o discuţie de lucru JOI 28 MAI 1970

Next