Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)
1970-05-30 / nr. 6541
„SCINTEI A TINERETULUI" pag. 2 Linii de forţă sub înalta tensiune umană Furia distrugătoare a apelor nu a cruţat nici marile artere energetice. Pentru scurtă vreme năvala puhoaielor a izbutit să întrerupă fluxul de energie şi lumină din judeţele calamitate. Ne aflăm la câţiva kilometri spre sud de comuna Ileanda, judeţul Sălaj. In dreptul comunei Rus, linia de 110 kilovolţi care leagăClujul de Baia Mare traversa în câteva locuri cursul plin de meandre al Someşului. Viitura năpraznică din noaptea de 13-14 mai a distrus complet linia pe aceste porţiuni. Stupii metalici de peste 25 m înălţime au fost fonţi ca nişte beţe de chibrituri, smulşi din puternicele fundaţii de beton, răsturnaţi şi tirîţi la zeci de metri distanţă. In faţa întreprinderii de reţele electrice şi a întreprinderii Electromontaj din Cluj, se iviseră,dintr-o dată probleme deosebit de dificile. Era vorba mai întîi de repunerea sub tensiune a abonaţilor calamităţi de inundaţii, şi în unele locuri de alunecările de Verein,de refacerea liniilorde 15 kilovolţi care alimentează localităţile rurale şi mai ales de repunerea măcar parţială în funcţiune a liniei de înaltă tensiune Cluj—Baia Mare a cărei inactivitate ar fi paralizat o serie de unităţi industriale maramureşene. Eforturile eroice neîntrerupte ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la I.R.E. şi Electromontaj Cluj au asigurat punerea sub tensiune a peste 1 000 din cei 6 400 de abonaţi din oraşele lovite de ape. Tovarăşul Deac Nicolae, inginer şef adjunct la I.R.E.Cluj, ne informează că liniile de distribuţie rurală de 15 kilovolţi au fost de asemenea repuse aproape integral în funcţiune. Infruntînd mîlul şi umezeala, pericolul permanent al electrocutării, echipele îndrumate de inginerul Balotă şi conduse de maiştrii Costin şi Munteanu, de şefii de echipă Tălmaş, Ghiţan şi Mureşan, pionierii şi pompierii militari au izbutit să reconecteze la reţea 235 din cele 250 de localităţi. Se lucrează în continuare intens la conectarea unor localităţi din judeţele Bistriţa- Năsăud (Cociu, Purcăreni) şi Sălaj (Mesteacăn, Luminiş etc.), a căror poziţie face deosebit de dificilă pătrunderea echipelor de lucrători in special datorită şu♦ brezeniei terenului şi blocării cu mil a căilor de acces. O luptă titanică, deosebit de dramatică şi de riscantă, au susţinut muncitorii, maiştrii şi inginerii de la Electromontaj şi I.R.E.Cluj pentru redarea parţială în funcţiune a liniei de 110 kilovolţi dintre Cluj şi Baia Mare. Stupii distruşi din zona comunei Rus trebuie înlocuiţi şi aceasta în condiţiile neînchipuit de grele pe care le presupune manevrarea unor piese şi materiale grele pe pămîntul înmuiat de ape, pe drumurile incerte, înăbuşite de mii. Tronsoane de 2 tone greutate au fost transportate peste Someş cu ajutorul pontoanelor tractate — ingenioasă şi riscalită soluţie aparţinînd pontonierilor militari. De ieri Maramureşul primeşte lumina şi energia necesară pe aici, prin această linie provizorie, realizare a cărei importanţă capitală e subliniată de primejdioasele alunecări de teren care ameninţă cealaltă linie de alimentare a Maramureşului, linia de 220 kilovolţi, din Luduş şi Baia Mare. Pretutindeni, acolo unde apele s-au retras lăsînd la lumină rănile provocate, adie reconfortant briza reconstrucţiei. Sute, mii de oameni sînt angajaţi cu întreaga lor energie, greu confruntată în aceste săptămîni, la refacerea căilor de comunicaţii avariate. AFLAŢI LA FAŢA LOCULUI, REPORTERII ZIARULUI TRANSMIT SECVENŢE ALE MUNCII ÎNCORDATE, TENACE, CE SE DES FĂŞOARĂ PE ACESTE ŞANTIERE. NERVUL Drumul naţional 13 A , în porţiunile afectate de inuninimaginabile. Însemnele creaţiei omeneşti sunt smulse naturii. Cea dinţii a fost refăcută, in parte, linia telefonică. Apoi, porţiune cu porţiune, linia principală C.F.F. Reghin—Lăpuşna — care va fi redată integral în funcţiune la sfîrşitul acestei săptămini — şi primii 30—40 de kilometri de drum auto. Acum citeva zile cei dinţii buşteni de după dezastru au coborit la Reghin. Deocamdată, este puţin — abia a 10-a parte din capacitatea de producţie a întreprinderii. Dar procentul creşte treptat : în 2—3 luni va ajunge la 70—80 la sută. Va trebui timp; vor trebui eforturi imense. Unele porţiuni de drum forestier nu vor putea , fi terminate decit in 1971. Pierderile vor fi recuperate cu greu, livrările către beneficiari se vor face cu preţul unor sacrificii aproape singeroase. Dar se lu-n crează calm, metodic, organizat — şi, nu poţi să nu vezi în asta minunatul fel de răzbunare a raţiunii şi puterii omeneşti, împotriva stihiei, lar un cablu provizoriu cu un singur circuit. Comitetul judeţean P.C.R. şi comandamentul judeţean contra inundaţiilor primeau prima legătură. Au urmat altele — cu pompierii, maternitatea şi spitalul, încercările disperate de a lua legătura cu localităţile, din judeţ rămineau fără rezultat. Liniile interurbane Alba Iulia — — Blaj, Albia Iulia—Mihalţ şi Sebeş—Blandiana erau avariate. Zeci de kilometri de cabluri trebuiau întinse prin apa ce de-,păşea un metru. S-au improvizat plute care în faţa viatului şi valurilor erau adevărate jucării. Peste 30 de kilometri de cabluri şi fire de legătură au fost înlocuite în asemenea condiţii. Pentru aceşti oameni prezenţi zi şi noapte la posturile lor, pentru oamenii care înotau ,cu o mină şi cu cealaltă trăgeau cablul, somnul a devenit o noţiune abstractă. Şi în timp ce Voicu Nicolae, Ioan Jica şi Pavel Ivancu săvîrşeau adevărate acte de eroism, devenite în aceste zile o adevărată raţiune a existenţei, familiile lor luptau cu disperare să se salveze din casele înconjurate de apă. Cu sprijinul celor 29 de muncitori veniţi din Dolj, Cluj şi Tîrgu Jiu, au fost refăcute reţelele şi înlocuite aproape, 400 de aparate telefonice. După numai 4 zile de la începerea inundaţiilor, toate legăturile telefonice ce aparţin Direcţiei judeţene de, poştă şi telecomunicaţii Alba, funcţionau. Atunci tinerii Maria Tanasciuc, Ion Mîrza şi Ioan Popa au rostit pentru prima dată după zeci de ore de muncă cuvîntul odihnă. yVWWWWWWWWWWW^^^/^W\i', VITAL daţii, se lucrează intensAL ECONOMIEI Lupuleac şi mulţi, mulţi alţii. Mecanicul Simion Oros, de pildă, a salvat de furia apelor, o locomotivă, plasînd-o cu preţul unor manevre aparent imposibile, pe bascula cintarului de mărfuri. Ioan Mureşan a reuşit, riscindu-şi viaţa, să întrerupă la timp nişte contacte electrodinamice expuse exploziei. Cind a pornit în misiunea pe care şi-a dictat-o singur, apele atinseseră un metru, iar cindi s-a întors erau de peste doi... Eroism, muncă în asalt, pentru refacerea arterelor, circuitului de oţel şi beteţii ale oraşelor. Ceferiştii ca şi cei de la Drumuri şi poduri, poştă şi telecomunicaţii, împreună cu cetăţenii, gărzi patriotice, efective ale armatei, cooperatori din comunele Milca şi Cuzdrioara, elevi de la Liceul nr. 2, de la Liceul economic şi Şcoala profesională de construcţii, ajutaţi de echipe de voluntari, folosind materiale şi agregate trimise de la Cluj şi din Capitală, continuă să desfăşoare un mare volum de muncă. Linia ferată spre Baia Mare, fracturată în mai multe locuri, a fost parţial refăcută. Locomotivele, garniturile de vagoane, instalaţia de centralizare electronică sunt din nou „la post“. Se lucrează încă la terasamente în punctele triaj Mureşul Mare, Ciocman, Letca. Aici, ca şi in activitatea de refacere a drumurilor şi şoselelor, a celei , spre Baia Mare şi Bistriţa, la kilometrul 1 şi 5, în dreptul cartierului C.F.R., străzile 1 Mai, Mihail Kogălniceanu, unele căi de acces spre oraş, podul de pe Someş, termenele de redare în folosinţă vor fi mult anticipate. Tendinţă generală cu efecte economice directe. Tendinţă ce se sprijină pe mobilizarea permanentă a tinerilor — care, imi relata Ion, Moldovan, prim secretar al comitetului municipal U.T.C. — aruncă in luptă tot entuziasmul şi vioiciunea virstei pe ceasurile afectate în fiecare zi peste program de către ceferişti, pe aportul gărzilor patriotice, pe ajutorul specialiştilor veniţi din toată ţara. Acum două săptămîni, cinci, apele atinseseră în oraş "nivelul incredibil de 8 metri, toate căile de comunicaţii telefonice au fost rupte. Ajutaţi de ostaşi, o echipă de lucrători de la Oficiul P.T.T.R., compusă din I. Stan, Sf. Mureşan şi alţii, au reuşit să asigure printr-un cablu ce trecea pe sub ape, legătura spitalului cu oraşul. In sala ghişeelor de C.E.C., ne relata N. Mureşan, şeful oficiului, sunt improvizate zeci de cabine tele- fonice suplimentare. In curînd, intreaga circulaţie de telecomunicaţii va fi „pe recepţie". le,şinele. Şi iată, azi, poate chiar acum, cind citiţi ziarul, sau poate la noapte, constructorii efectuează ultimele operaţii pentru ca de la Teiuş la Blaj, pe calea rutieră şi pe magistrala feroviară, duminica să se poată circula NORMAL. In condiţii obişnuite, pînă la acest moment ar fi trebuit să treacă luni de zile... Lucrări de refacere la podurile peste Tîrnave din oraşele Blaj şi Mediaş Oraşul Dej trece pe recepţie „Cred — imi mărturisea Remus Bujor, secretarul comitetului de partid al Depoului C.F.R. Dej — că toţi cei care în ciuda unor necazuri personale mari, muncesc zi şi noapte în condiţii dramatice, pentru refacerea rapidă a căilor de comunicaţie, normalizarea vieţii publice, definesc laolaltă un simbolic erou socialist, cu inepuizabile posibilităţi de a lupta, a îmbărbăta, a crede“. Sunt citaţi comuniştii M. Rusu, D. Danciu, P. Tiberiu, uteciştii Vasile Călincan, A. Goleac, V. Lemnul pentru viori va călători din nou La întreprinderea forestieră din Reghin, birourile sunt pustii. Toată lumea în frunte cu directorul se află „pe teren“. „Muncim pentru recuperarea pagubei de 28 milioane lei“ mi s-a spus. In prima clipă cifra mi s-a părut neînsemnată și mă crispez cind îmi dau seama în ce măsură veştile pierderilor din aceste zile teribile m-au obişnuit pînă la insensibilitate cu asemenea cifre. Apoi înţeleg încetul cu încetul că cifra singură nu exprimă decit foarte palid proporţiile catastrofei de aici. Căci apa cu nume de cîntec, Gurghiul, şi afluenţii ei — Istriceul, Fîncelul, Tişieul, Secucul — au distrus aproape întreaga reţea de căi ferate şi de drumuri forestiere pe care pînă de curind coborau, din inima munţilor, lemnul de celuloză pentru Dej, Zărneşti şi Suceava, lemn de mină pentru Moldova Nouă, Anina, Oraviţa şi Petroşani, mangalul de Bocşa pentru fonta de la Vlăhiţa, buştenii de gater, fagul şi stejarul pentru Combinatele de prelucrare a lemnului de la Reghin, Gherla şi Blaj. Odată cu lemnul dinspre Lăpuşna coborau hîrtia şi cărbunele, fonta şi viorile. Acum, producţia Întreprinderii forestiere este imobilizată în întregime. Viclene şi violente apele munţilor au pulverizat aici 14 kilometri de cale ferată forestieră, 164 km de drumuri şi teleferice, 100 km de linii telefonice. Aproape totul trebuie luat de la început. Şi, după secunda de tăcere în faţa nenorocirii, oamenii de aici au început calm, metodic, organizat să ia totul de la început. Potrivit unei planificări riguroase, cu termene precise şi dure pentru fiecare obiectiv. O mie de muncitori, conduşi de ingineri şi tehnicieni de la I.F. şi de la întreprinderea de construcţii forestiere din Braşov au urcat către munţi în locuri unde acum este greu de ajuns chiar şi cu piciorul, şi au atacat simultan toate punctele atinse de calamitate, încetul cu încetul, în schimbul unor eforturi Cind „nici la telefon nu se putea vorbi!/# Cind in seara zilei de 14 mai acela au inundat municipiul Alba Iulia, echipele de intervenţie ale Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii erau pregătite să remedieze primele defecţiuni. Nimeni nu era în stare la acea oră să estimeze proporţiile acestora. După patru ore de asalt la uşa de intrare în grupul electrogen, apele au început să se infiltreze printre sacii cu pămînt şi pietriş. Litru cu litru, apa era evacuată. Timp de trei zile a stat în cabină Augustin Sicoe veghind la buna funcţionare a grupului electrogen care nu s-a oprit nici o secundă. Afară, furia apelor a întrerupt toate legăturile telefonice. Cablurile şi stupii au devenit neputincioase in faţa valurilor. După numai cîteva ore, prin eforturi incredibile a fost insta Poduri între oameni • De miine, intre Teiul şi Blaj se circulă normal ...Aici au fost două poduri, pe unul treceau trenuri, pe celălalt autovehicule. Sint două săptămîni de cind năvalnica furie a riului a croit la Podu Mureş, în judeţul Alba încă o cale, anapoda, apelor sale de nestăvilit, rupînd magistrala feroviară Teiuş—Blaj, tăind in acelaşi timp şi legătura rutieră pe drumul naţional 14 B, la km 4+500. La 14 mai, ora 12, prima undă puternică de viitură a Mureşului asalta ameninţător calea ferată, între km 400 şi km 404. Au început imediat operaţiuni de apărare. Dar puhoaiele au fost mai puternice. La citeva ore supraveghind podul mic de la km 395+550 picherul dădea semnalul de alarmă. Zidurile de gardă de la capetele podului erau adineroase de şuvoaie. Este anulat urgent trenul personal 3 322, ce urma să plece din staţia Teiuş la ora 16 şi 2 minute. Circulaţia pe magistrala feroviară se întrerupe astfel in ambele direcţii. în scurt timp, pe o distanţă de 60 m din zona podului mic şinele se arcuiesc suspendate deasupra apelor pe un gol unde terasamentul fusese spălat piatră cu piatră, în apropiere, către podul mare, încă o spărtură de 20 m lungime, pe toată înălţimea de peste cinci metri a terasamentului. Alături, imaginea similară a dezastrului, pe şosea , podul mic — total distrus, o dată cu două sectoare de terasament complet inundate, însumînd pe distanţa de 110 m un gol de peste 6 000 metri cubi de balast... La 19 mai, trecerea undelor de viitură în jos, scăderea apelor, însemna debutul febril al lucrărilor de refacere. Erau finalizate ultimele proiectări și măsurători, se făcuseră pregătirile de atacare a lucrărilor pentru reclădirea celor două poduri. Cu maximum de rapiditate militarii au întins peste apă un pod de pontoane şi prima legătură între Teiuş şiBlaj aceasta a fost. S-a lucrat şi se mai lucrează încă la Podu Mureş, zi şi noapte, fără întrerupere, în schimburi prelungite. Militari, lucrători ai Direcţiei de drumuri şi poduri Cluj, ai Şantierului de construcţii căi ferate Petroşani s-au întîlnit aici, înacelaşi intens efort de muncă, eroic susţinut, pentru grabnica reconstrucţie a celor două poduri, alături de muncitorii secţiei drumuri şi poduri din Alba Iulia. Oră de oră s-a muncit la poduri, pe ploaie, pe vint, într-o desfăşurare de forţe umane de neînvins. Rind pe rinei, s-au amenajat rampele de intrare, s-au umplut culeii de pod cu piatră — mii de metri, cubi de piatră şi de ciment s-au clădit în luptă cu apele. S-au bătut pilonii, s-au aşternut peste arcadele deschiderilor grinzile, tronsoanele metalice, podine- 0 Departamentul Căilor Ferate comunică redeschiderea sectorului Altina—Agnita (prin aceasta a întregii linii Sibiu—Agnita), Tirimia— Miercurea Nirajului şi Eremitul—Praid (de pe linia Tg. Mureş). • Pe mai bine de 85 la sută din lungimea drumurilor naţionale care au fost inundate In această perioadă, a fost restabilit traficul rutier. Au mai fost redate circulaţiei arterele DN 13 Măieruş—Rupea şi DN 14 D Teiuş—Blaj. Se menţin restricţiile de tonaj (pentru autovehiculele a căror greutate depăşeşte 10 tone) pe rutele DN 2 A Ţăndărei—Vadu Oii (accesul spre Constanţa se poate face prin Călăraşi—Ostrov sau Brăila—Măcin), DN 13 Bălăuşeri—Tg. Mureş, DN 13 A Bălăuşeri—Sovata, DN 14 A Mediaş—Tîrnăveni şi DN 17 Bistriţa—Vatra Dornei. Pe sectoarele DN 11 oraş Gheorghe Gheorghiu-Dej—Bacău şi DN 12 A Ghimeş—Comăneşti, este permisă numai circulaţia vehiculelor a căror greutate totală nu depăşeşte 5 tone. • Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor informează că pe teritoriul ţării au rămas închise numai oficiile P.T.T.R. Vădeni, judeţul Brăila, Totoi, judeţul Alba şi Tîrnava, judeţul Sibiu. Din totalul de circa 12 400 posturi telefonice, întrerupte în această perioadă, pînă în prezent s-au restabilit 10 320. în localităţile Dej, Alba Iulia şi Deva s-au repus în funcţiune toate circuitele abonaţilor ale căror imobile nu au suferit avarii grele. Deservirea poştală este asigurată aproape în totalitate în zonele calamitate. (Agerpres) SÍMBÁTA 30 MAI 1970 I CE NE-AU LĂSAT || APELE • Inundaţiile au întrerupt circulaţia pe {\ distanţe ce însumează aproape 1 500 km. \* • 25 de poduri feroviare distruse sau avariate. !! • In peste 50 de staţii C.F.R. instalaţiile la bloc de semnalizare şi centralizare electro- ![ dinamică au fost avariate. !! • Au fost distruse şi avariate aproape ‚[ 600 km din traseele de telecomunicaţii. |‡ • Legături întrerupte cu circa 13 000 de {\ posturi telefonice din reţeaua telefonică ur- ‚‚ bană. ›[ • La 58 de oficii şi 83 de consilii popu-lare a fost afectată de inundaţii legătura t‡ telefonică iar legătura poştală la 80 de la- ›[ calităţi. , • 440 km de şosea pe drumurile naţio- || ›[ nale degradată. ›| |‡ • 38 de poduri rutiere avariate parţial |‚ sau distruse complet. J Calea pe care vine pîinea şi sarea Poate că niciodată, denumireade „artere“ care se dă în mod curent căilor de comunicaţie nu a fost mai sugeativă ca in aceste zile. De-a lungul şoselelor şi drumurilor de fier, peste poduri şi viaducte nu trec numai camioane, basculante sau autobuze , trece singe vital pentru locurile şi oamenii ruinaţi de furia apelor. . La Reghin, unul dintre primele oraşe greu Încercate de pe firul Mureşului (întregul cartier industrial inundat, pierderi de peste 61 milioane lei), valurile au distrus o porţiune a şoselei naţionale la Iernuţeni, şi au avariat grav podul de peste Gurghiu din cartierul Ierbuş. In duminica aceea, uitind de propria lor nenorocire, sute de tineri localnici s-au îndreptat către aceste locuri ca să înlăture cit mai in pripă afectele dezastrului. Căci, era singurul drum prin care puteau trece atunci transporturile de pîine şi de apă destinate celor din Tg. Mureş, Sighişoara şi Tirnăveni. S-a muncit drăceşte, în tăcere, în ciudă. 40 de şoferi de la Autobaza I.T.A., tineri toţi, au făcut în citeva ore, cu basculantele lor cite 4—5 curse de 56 kilometri pînă la cariera Stinceni, pentru a aduce cele 1 000 de tone de piatră necesară consolidării şoselei. Oamenii erau nedormiţi de citeva zile. Erau aceeaşi care in noaptea tragică din 12 spre 13 mai cind apele năvăliseră în Reghin, se puseseră în mai puţin de o oră la dispoziţia întregului oraş. Erau aceeaşi care fără răgazul unei vorbe sau al unei ţigări, transportaseră în zonele inundate barăcile şi plutele pentru salvarea oamenilor şi a bunurilor lor iar apoi puseseră în siguranţă făina din moara ,,Steagul roşu“, şi piinea din fabrică şi mobila de la ILEFOR, şi alimentele din depozitul din ICIA, şi păsările de la I.A.S., iar apoi transbordaseră muncitorii peste ape, iar apoi munciseră ore în şir la refacerea pădurilor, iar apoi... Erau printre ei tineri ca Justinian Porav şi Dumitru Mureşan care nu coborîseră cite două zile şi două nopţi de la volan. Şi totuşi, în timpul acela au fost la datorie şi au făcut — ca şi Aurel Piţă, ca şi Zaharia Braşoveanu ca şi mulţi alţii — câte 4 şi 5 curse cu maşina încărcată cu piatră pentru şosea. Deşi norma curentă, norma „posibilă“ la o asemenea distanţă este de numai două curse. Intr-o singură zi artera vitală către Tg. Mureş, Sighişoara şi Tirnăveni, artera pe care trebuia să se scurgă pîinea şi apa celor de acolo, deci însăşi viaţa lor, a fost readusă la viaţă. Reportaj realizat de : OVIDIU PĂUN ANDREI BARSAN SEBASTIAN COSTIN ION VOICU ION TRONAC.