Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)

1970-05-30 / nr. 6541

„SCI­NT­EI A TINERETULUI" pag. 2 Linii de forţă sub înalta­­ tensiune umană Furia distrugătoare a apelor nu a cruţat nici marile artere ener­getice. Pentru scurtă vreme nă­vala puhoaielor a izbutit să în­trerupă fluxul de energie şi lu­mină din judeţele calamitate. Ne aflăm la câţiva kilometri spre sud de comuna Ileanda, judeţul Să­laj. In dreptul comunei Rus, li­nia de 110 kilovolţi care leagă­­Clujul de Baia Mare traversa în câteva locuri cursul plin de meandre al Someşului. Viitura năpraznică din noaptea de 13-14 mai a distrus complet linia pe a­­ceste porţiuni. Stu­pii metalici de peste 25 m înălţime au fost fonţi ca nişte beţe de chibrituri, smulşi din puternicele fundaţii de be­ton, răsturnaţi şi tirîţi la zeci de metri distanţă. In faţa între­prinderii de reţele electrice şi a întreprinderii Electromontaj din Cluj, se iviseră,dintr-o dată pro­bleme deosebit de dificile. Era vorba mai întîi de repunerea sub tensiune a abonaţilor calamităţi de inundaţii, şi în­ unele locuri de alunecările de Verein,­­de re­facerea liniilor­­de 15 kilovolţi care alimentează localităţile ru­rale şi mai ales­ de repunerea măcar parţială în funcţiune a li­niei de înaltă tensiune Cluj—Baia Mare a cărei inactivitate ar fi paralizat o serie de unităţi in­dustriale maramureşene. Eforturile eroice neîntrerupte ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la I.R.E. şi Elec­tromontaj Cluj au asigurat pune­rea sub tensiune a peste 1 000 din cei 6 400 de abonaţi din oraşele lovite de ape. Tovarăşul Deac Nicolae, ingi­ner şef adjunct la I.R.E.­Cluj, ne informează că liniile de distri­buţie rurală de 15 kilovolţi au fost de asemenea repuse aproa­pe integral în funcţiune. In­­fruntînd mîlul şi umezeala, pe­ricolul permanent al electrocu­tării, echipele îndrumate de in­ginerul Balotă şi conduse de maiştrii Costin şi Munteanu, de şefii de echipă Tălmaş, Ghiţan şi Mureşan, pionierii şi pompierii militari au izbutit să reconecteze la reţea 235 din cele 250 de lo­calităţi. Se lucrează în conti­nuare intens la conectarea unor localităţi din judeţele Bistriţa- Năsăud (Cociu, Purcăreni) şi Să­laj (Mesteacăn, Luminiş etc.), a căror poziţie face deosebit de dificilă pătrunderea echipelor de lucrători in special datorită şu­­♦ brezeniei terenului şi blocării cu mil a căilor de acces. O luptă titanică, deosebit de dramatică şi de riscantă, au sus­ţinut muncitorii, maiştrii şi in­ginerii de la Electromontaj şi I.R.E.­Cluj pentru redarea par­ţială în funcţiune a liniei de 110 kilovolţi dintre Cluj şi Baia Mare. Stu­pii distruşi din zona comunei Rus trebuie înlocuiţi şi aceasta în condiţiile neînchipuit de grele pe care le presupune manevrarea unor piese şi mate­riale grele pe pămîntul înmuiat de ape, pe drumurile incerte, înăbuşite de mii. Tronsoane de 2 tone greutate au fost transpor­tate peste Someş cu ajutorul pontoanelor tractate — ingenioasă şi riscalită soluţie aparţinînd pon­­tonierilor militari. De ieri Maramureşul primeşte lumina şi energia necesară pe aici, prin această linie provi­zorie, realizare a cărei impor­tanţă capitală e subliniată de primejdioasele alunecări de teren care ameninţă cealaltă linie de alimentare a Maramureşului, li­nia de 220 kilovolţi, din Luduş şi Baia Mare. Pretutindeni, acolo unde apele s-au retras lăsînd la lumină rănile provocate, adie reconfor­tant briza reconstrucţiei. Sute, mii de oameni sînt angajaţi cu întreaga lor energie, greu con­fruntată în aceste săptămîni, la refacerea căilor de comunicaţii avariate. AFLAŢI LA FAŢA LOCULUI, REPORTERII ZIARULUI TRANSMIT SECVENŢE ALE MUNCII ÎNCORDATE, TENACE, CE SE DES­­ FĂŞOARĂ PE ACESTE ŞANTIERE. NERVUL Drumul naţional 13 A , în porţiunile afectate de inun­inimaginabile. Însemnele crea­ţiei omeneşti sunt smulse natu­rii. Cea dinţii a fost refăcută, in parte, linia telefonică. Apoi, porţiune cu porţiune, linia principală C.F.F. Reghin—Lă­puşna — care va fi redată in­tegral în funcţiune la sfîrşitul acestei săptămini — şi primii 30—40 de kilometri de drum auto. Acum citeva zile cei din­ţii buşteni de după dezastru au coborit la Reghin. Deocamdată, este puţin — abia a 10-a parte din capacitatea de producţie a întreprinderii. Dar procentul creşte treptat : în 2—3 luni va ajunge la 70—80 la sută. Va trebui timp; vor trebui e­­forturi imense. Unele porţiuni de drum forestier nu vor putea , fi terminate decit in 1971. Pier­derile vor fi recuperate cu greu, livrările către beneficiari se vor face cu preţul unor sacrificii aproape singeroase. Dar se lu-n crează calm, metodic, organizat — şi, nu poţi să nu vezi în asta minunatul fel de răzbunare a ra­ţiunii şi puterii omeneşti, îm­potriva stihiei, lar un cablu provizoriu cu un singur circuit. Comitetul jude­ţean P.C.R. şi comandamentul judeţean contra inundaţiilor primeau prima legătură. Au ur­mat altele — cu pompierii, ma­ternitatea şi spitalul, încercările disperate de a lua legătura­ cu localităţile, din ju­deţ rămineau fără rezultat. Li­­­niile interurbane Alba Iulia — — Blaj, Albia Iulia—Mihalţ şi Sebeş—Blandiana erau avariate. Zeci de kilometri de cabluri trebuiau întinse­ prin apa ce de-,­păşea un metru. S-au improvi­zat plute care în faţa viatului şi valurilor erau adevărate ju­cării. Peste 30 de kilometri de cabluri şi fire de legătură au fost înlocuite în asemenea con­diţii. Pentru aceşti oameni prezenţi zi şi noapte la postu­rile lor, pentru oamenii care înotau ,cu o mină şi cu cea­­laltă trăgeau cablul, somnul a devenit o noţiune abstractă. Şi în timp ce Voicu Nicolae, Ioan Jica şi Pavel Ivancu să­­vîrşeau adevărate acte de e­­roism, devenite în aceste zile o adevărată raţiune a existenţei, familiile lor luptau cu dispera­re să se salveze din casele în­­conjurate de apă. Cu sprijinul celor 29 de mun­citori veniţi din Dolj, Cluj­ şi Tîrgu Jiu, au fost refăcute re­ţelele şi înlocuite aproape, 400 de aparate telefonice. După nu­mai 4 zile de la începerea inun­daţiilor, toate legăturile telefo­nice ce aparţin Direcţiei jude­ţene de, poştă şi telecomunicaţii Alba, funcţionau. Atunci tinerii Maria Tanasciuc, Ion Mîrza şi Ioan Popa au rostit pentru pri­ma dată după zeci de ore de muncă cuvîntul odihnă. yVWWWWWWWWWWW^^^/^W\i', VITAL daţii, se lucrează intensAL ECONOMIEI Lupuleac şi mulţi, mulţi alţii. Mecanicul Simion O­ros, de pildă, a salvat de furia apelor, o lo­comotivă, plasînd-o cu preţul unor manevre aparent imposibi­le, pe bascula cintarului de mărfuri. Ioan Mureşan a reuşit, riscindu-şi viaţa, să întrerupă la timp nişte contacte electro­­dinamice expuse exploziei. Cind a pornit în misiunea pe care şi-a dictat-o singur, apele atin­seseră un metru, iar cindi s-a întors erau de peste doi... E­­roism, muncă în asalt, pentru re­facerea arterelor, circuitului de oţel şi beteţii ale oraşelor. Cefe­riştii ca şi­ cei de la Drumuri şi poduri, poştă şi telecomunica­ţii, împreună cu cetăţenii, gărzi patriotice, efective ale armatei, cooperatori din comunele Milca şi Cuzdrioara, elevi de la Li­ceul nr. 2, de la Liceul econo­mic şi­ Şcoala profesională de construcţii, ajutaţi de echipe de voluntari, folosind materiale şi agregate trimise de la Cluj şi din Capitală, continuă să desfă­şoare un mare volum de muncă. Linia ferată spre Baia Mare, fracturată în mai multe locuri, a fost parţial refăcută. Loco­motivele, garniturile de vagoane, instalaţia de centralizare elec­tronică sunt din nou „la post“. Se lucrează încă la terasamente în punctele triaj Mureşul Mare, Ciocman, Letca. Aici, ca şi in activitatea de refacere a drumu­rilor şi şoselelor, a celei , spre Baia Mare şi Bistriţa, la kilo­metrul 1 şi 5, în dreptul cartie­rului C.F.R., străzile 1 Mai, Mi­hail Kogălniceanu, unele căi de acces spre oraş, podul de pe Someş, termenele de redare în folosinţă vor fi mult anticipate. Tendinţă generală cu efecte eco­nomice directe. Tendinţă ce se sprijină pe mobilizarea perma­nentă a tinerilor — care, imi relata Ion, Moldovan, prim secre­tar al comitetului municipal U.T.C. — aruncă in luptă tot en­tuziasmul şi vioiciunea virstei pe ceasurile afectate în fiecare zi peste program de către ceferişti, pe aportul gărzilor patriotice, pe ajutorul specialiştilor veniţi din toată ţara. Acum două săptămîni, cinci, apele atinseseră în oraş "nivelul incredibil de 8 metri, toate căi­le de comunicaţii telefonice au fost rupte. Ajutaţi de ostaşi, o echipă de lucrători de la Ofi­ciul P.T.T.R., compusă din I. Stan, Sf. Mureşan şi alţii, au reuşit să asigure printr-un cablu ce trecea pe sub ape, legătura spitalului cu oraşul. In sala ghi­­şeelor de C.E.C., ne relata N. Mureşan, şeful oficiului, sunt improvizate zeci de cabine tele-­ fonice suplimentare. In curînd, intreaga circulaţie de telecomu­nicaţii va fi „pe recepţie". le,­şinele. Şi iată, azi, poa­te chiar acum, cind citiţi ziarul, sau poate la noapte, con­­structorii efectuează ultimele operaţii pentru ca de la Teiuş la Blaj, pe calea rutieră şi pe magistrala feroviară, duminica să se poată circula NORMAL. In condiţii obişnuite, pînă la acest moment ar fi trebuit să treacă luni de zile... Lucrări de refacere la podurile peste Tîrnave din oraşele Blaj şi Mediaş Oraşul Dej trece pe recepţie „Cred — imi mărturisea Re­mus Bujor, secretarul comitetu­lui d­e partid al Depoului C.F.R. Dej — că toţi cei care în ciuda unor necazuri personale mari, muncesc zi şi noapte în condiţii dramatice, pentru refacerea rapi­dă a căilor de comunicaţie, normalizarea vieţii publice, de­finesc laolaltă un simbolic erou socialist, cu inepuizabile posibi­lităţi de a lupta, a îmbărbăta, a crede“. Sunt citaţi comuniştii M. Rusu, D. Danciu, P. Tiberiu, uteciştii Vasile Călin­can, A. Goleac, V. Lemnul pen­tru viori va călători din nou La întreprinderea forestieră din Reghin, birourile sunt pus­tii. Toată lumea în frunte cu directorul se află „pe teren“. „Muncim pentru recuperarea pagubei de 28 milioane lei“ mi s-a spus. In prima clipă cifra mi s-a părut neînsemnată și mă crispez cind îmi dau seama în ce măsură veştile pierderilor din aceste zile teribile m-au obişnuit pînă la insensibilitate cu asemenea cifre. Apoi înţeleg încetul cu înce­tul că cifra singură nu exprimă decit­ foarte palid proporţiile catastrofei de aici. Căci apa cu nume de cîntec, Gurghiul, şi a­­fluenţii ei — Istriceul, Fîncelul, Tişieul, Secucul — au distrus aproape întreaga reţea de căi ferate şi de drumuri forestiere pe care pînă de curind coborau, din inima munţilor, lemnul de celuloză pentru Dej, Zărneşti şi Suceava, lemn de mină pentru Moldova Nouă, Anina, Oravi­­ţa şi Petroşani, mangalul de Bocşa pentru fonta de la Vlă­­hiţa, buştenii de gater, fagul şi stejarul pentru Combinatele de prelucrare a lemnului de la Re­ghin, Gherla şi Blaj. Odată cu lemnul dinspre Lăpuşna cobo­rau hîrtia şi cărbunele, fonta şi viorile. Acum, producţia În­treprinderii forestiere este imo­bilizată în întregime. Viclene şi violente apele munţilor au pul­verizat aici 14 kilometri de ca­le ferată forestieră, 164 km de drumuri şi teleferice, 100 km de linii telefonice. Aproape totul trebuie luat de la început. Şi, după secunda de tăcere în faţa nenorocirii, oamenii de aici au început calm, metodic, organizat să ia totul de la înce­put. Potrivit unei planificări ri­guroase, cu termene precise şi dure pentru fiecare obiectiv. O mie de muncitori, conduşi de ingineri şi tehnicieni de la I.F. şi de la întreprinderea de con­strucţii forestiere din Braşov au urcat către munţi în locuri unde acum este greu de ajuns chiar şi cu piciorul, şi au atacat si­multan toate punctele atinse de calamitate, încetul cu înce­tul, în schimbul unor eforturi Cind „nici la telefon nu se putea vorbi!/# Cind in seara zilei de 14 mai acela au inundat municipiul Alba Iulia, echipele de inter­venţie ale Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii erau pregătite să remedieze primele defecţiuni. Nimeni nu era în stare la acea oră să estimeze proporţiile acestora. După patru ore de asalt la uşa de intrare în grupul elec­trogen, apele au început să se infiltreze printre sacii cu pă­­mînt şi pietriş. Litru cu litru, apa era evacuată. Timp de trei zile a stat în cabină Augustin Sicoe veghind la buna funcţio­nare a grupului electrogen ca­re nu s-a oprit nici o secundă. Afară, furia apelor a întrerupt toate legăturile telefonice. Ca­blurile şi stu­pii au devenit ne­putincioase in faţa valurilor. După numai cîteva ore, prin e­­forturi incredibile a fost insta­ Poduri între oameni • De mii­ne, intre Tei­ul şi Blaj se circulă nor­mal ...Aici au fost două poduri, pe unul treceau trenuri, pe celălalt autovehicule. Sint două săptă­mîni de cind năvalnica furie a riului a croit la Podu Mureş, în judeţul Alba­ încă o cale, ana­poda, apelor sale de nestăvilit, rupînd magistrala feroviară Te­iuş—Blaj, tăind in acelaşi timp şi legătura rutieră pe drumul naţional 14 B, la km 4+500. La 14 mai, ora 12, prima undă pu­ternică de viitură a Mureşului asalta ameninţător calea ferată, între km 400 şi km 404. Au în­ceput imediat operaţiuni de apă­rare. Dar puhoaiele au fost mai puternice. La citeva ore supra­veghind podul mic de la km 395+550 picherul dădea semna­lul de alarmă. Zidurile de gardă de la capetele podului erau adine­roase de şuvoaie. Este anulat urgent trenul personal 3 322, ce urma să plece din staţia Teiuş la ora 16 şi 2 minute. Circulaţia pe magistrala feroviară se între­rupe astfel in ambele direcţii. în scurt timp, pe o distanţă de 60 m din zona podului mic şi­nele se arcuiesc suspendate dea­supra apelor pe un gol unde te­­rasamentul fusese spălat piatră cu piatră, în apropiere, către po­dul mare, încă o spărtură de 20 m lungime, pe­­ toată înălţi­mea de peste cinci metri a te­­rasamentului. Alături, imaginea similară a dezastrului, pe şosea , podul mic — total distrus, o dată cu două sectoare de terasament complet inundate, însumînd pe distanţa de 110 m un gol de peste 6 000 metri cubi de ba­last... La 19 mai, trecerea undelor de viitură în jos, scăderea ape­lor, însemna debutul febril al lucrărilor de­­ refacere. Erau fi­nalizate ultimele proiectări și măsurători, se făcuseră pregă­tirile de atacare a lucrărilor pentru reclădirea celor două poduri. Cu maximum de rapi­ditate militarii au întins peste apă un pod de pontoane şi pri­ma legătură între Teiuş şi­­Blaj aceasta a fost. S-a lucrat şi se mai lucrează încă la Podu Mureş, zi şi noap­te, fără întrerupere, în schim­buri prelungite. Militari, lucră­tori ai Direcţiei de drumuri şi poduri Cluj, ai Şantierului de construcţii căi ferate Petroşani s-au întîlnit aici, în­­acelaşi in­tens efort de muncă, eroic sus­ţinut, pentru grabnica recon­strucţie a celor două poduri, alături de muncitorii secţiei drumuri şi poduri din Alba Iu­lia. Oră de oră s-a muncit la po­duri, pe ploaie, pe vint, într-o desfăşurare de forţe umane de neînvins. Rind pe rinei, s-au amenajat rampele de intrare, s-au umplut culeii de pod cu piatră — mii de metri, cubi de piatră şi de ciment s-au clădit în luptă cu apele. S-au bătut pilonii, s-au aşternut peste arcadele deschiderilor grinzile, tronsoanele metalice, podine- 0 Departamentul Căilor Ferate comunică re­deschiderea sectorului Altina—Agnita (prin a­­ceasta a întregii linii Sibiu—Agnita), Tirimia— Miercurea Nirajului şi Eremitul—Praid (de pe linia Tg. Mureş). • Pe mai bine de 85 la sută din lungimea drumurilor naţionale care au fost inundate In această perioadă, a fost restabilit traficul rutier. Au mai fost redate circulaţiei arterele DN 13 Măieruş—Rupea şi DN 14 D Teiuş—Blaj. Se men­ţin restricţiile de tonaj (pentru autovehiculele a căror greutate depăşeşte 10 tone) pe rutele DN 2 A Ţăndărei—Vadu Oii (accesul spre Con­stanţa se poate face prin Călăraşi—Ostrov sau Brăila—Măcin), DN 13 Bălăuşeri—Tg. Mureş, DN 13 A Bălăuşeri—Sovata, DN 14 A Mediaş—Tîrnă­­veni şi DN 17 Bistriţa—Vatra Dornei. Pe sectoa­rele DN 11 oraş Gheorghe Gheorgh­iu-Dej—Bacău şi DN 12 A Ghimeş—Comăneşti, este permisă numai circulaţia vehiculelor a căror greutate to­tală nu depăşeşte 5 tone. • Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor informează că pe teritoriul ţării au rămas în­chise numai oficiile P.T.T.R. Vădeni, judeţul Brăila, Totoi, judeţul Alba şi Tîrnava, judeţul Sibiu. Din totalul de circa 12 400 posturi telefo­nice, întrerupte în această perioadă, pînă în prezent s-au restabilit 10 320. în localităţile Dej, Alba Iulia şi Deva s-au repus în funcţiune toate circuitele abonaţilor ale căror imobile nu au su­ferit avarii grele. Deservirea poştală este asi­gurată aproape în totalitate în zonele calamitate. (Agerpres) SÍMBÁTA 30 MAI 1970 I CE NE-AU LĂSAT || APELE • Inundaţiile au întrerupt circulaţia pe {\ distanţe ce însumează aproape 1 500 km. \* • 25 de poduri feroviare distruse sau avariate. !! • In peste 50 de staţii C.F.R. instalaţiile la bloc de semnalizare şi centralizare electro- ![ dinamică au fost avariate. !! • Au fost distruse şi avariate aproape ‚[ 600 km din traseele de telecomunicaţii. |‡ • Legături întrerupte cu circa 13 000 de {\ posturi telefonice din reţeaua telefonică ur- ‚‚ bană. ›[ • La 58 de oficii şi 83 de consilii popu-lare a fost afectată de inundaţii legătura t‡ telefonică iar legătura poştală la 80 de la- ›[ calităţi. , • 440 km de şosea pe drumurile naţio- || ›[ nale degradată. ›| |‡ • 38 de poduri rutiere avariate parţial |‚ sau distruse complet. J Calea pe care vine pîinea şi sarea Poate că niciodată, denumirea­­­de „artere“ care se dă în mod­­ curent căilor de comunicaţie nu a fost mai sugeativă ca in aceste zile. De-a lungul şoselelor şi drumurilor de fier, peste poduri şi viaducte nu trec numai ca­mioane, basculante sau autobu­ze , trece singe vital pentru locurile şi oamenii ruinaţi de furia apelor. . La Reghin, unul dintre pri­mele oraşe greu Încercate de pe firul Mureşului (întregul cartier industrial inundat, pierderi de peste 61 milioane lei), valurile au distrus o porţiune a şoselei naţionale la Iernuţeni, şi au avariat grav podul de peste Gurghiu din cartierul Ierbuş. In duminica aceea, uitind de pro­pria lor nenorocire, sute de ti­neri localnici s-au îndreptat că­tre aceste locuri ca să înlăture cit mai in pripă afectele dezas­trului. Căci, era singurul drum prin care puteau trece atunci transporturile de pîine şi de apă destinate celor din Tg. Mureş, Sighişoara şi Tirnăveni. S-a muncit drăceşte, în tăcere, în ciudă. 40 de şoferi de la Auto­baza I.T.A.,­ tineri toţi, au făcut în citeva ore, cu basculantele lor cite 4—5 curse de 56 kilometri pînă la cariera Stinceni, pentru a aduce cele 1 000 de tone de piatră necesară consolidării şo­selei. Oamenii erau nedormiţi de citeva zile. Erau aceeaşi care in noaptea tragică din 12 spre 13 mai cind apele năvăliseră în Reghin, se puseseră în mai puţin de o oră la dispoziţia întregului oraş. Erau aceeaşi care fără răgazul unei vorbe sau al unei ţigări, transportaseră în zonele inundate barăcile şi plutele pen­tru salvarea oamenilor şi a bu­nurilor lor iar apoi puseseră în siguranţă făina din moara ,,Steagul roşu“, şi piinea din fa­brică şi mobila de la ILEFOR, şi alimentele din depozitul din ICIA, şi păsările de la I.A.S., iar apoi transbordaseră munci­torii peste ape, iar apoi munci­seră ore în şir la refacerea pă­durilor, iar apoi... Erau printre ei tineri ca Justinian Porav şi Dumitru Mureşan care nu cobo­­rîseră cite două zile şi două nopţi de la volan. Şi totuşi, în timpul acela au fost la datorie şi au făcut — ca şi Aurel Piţă, ca şi Zaharia Braşoveanu ca şi mulţi alţii — câte 4 şi 5 curse cu maşina încărcată cu piatră pentru şosea. Deşi norma cu­rentă, norma „posibilă“ la o a­­semenea distanţă este de numai două curse. Intr-o singură zi artera vitală către Tg. Mureş, Sighişoara şi Tirnăveni, artera pe care tre­buia să se scurgă pîinea şi apa celor de acolo, deci însăşi viaţa lor, a fost readusă la viaţă. Reportaj realizat de : OVIDIU PĂUN ANDREI BARSAN SEBASTIAN COSTIN ION VOICU ION TRONAC.

Next