Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)
1970-05-26 / nr. 6537
ÎN PAGINA A ÎV-A REZISTENŢA EROICĂ Pagini din jurnalul unor scriitori aflaţi în aceste zile în locuri unde s-au dat şi se dau bătălii decisive pe frontul apelor : Fănuş Neagu, Ioan Grigorescu, Romulus Rusan, Cezar Baltag, Vasile Nicorovici, Niculae Stoian. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 65376 PAGINI — 30 BANI MARȚI 26 MAI 1970 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CE SE ÎNTÎMPLĂ AZI PE VALEA MUREŞULUI? APELE CER ÎNCĂ NOPŢI ALBE! Tg. Mureş Ne-am oprit la izvorul riului care a fost intimpinat în aceste zile cu atîtea blesteme şi mi se pare neverosimil bilanţul ravagiilor pe lingă firicelul cristalin de ape. Se crapă de ziuă. Sunt împreună cu corespondentul Agerpres, Aurel Urzică. La poalele Haşmaşului Mare, într-un peisaj străin de ceea ce s-a petrecut in aval, rememorăm dezastrul. De fapt, calamitatea a început aproape de Topliţa. Ploua într-una, din 10 mai, şi din punctul hidrologic de la Suseni se dă primul avertisment. — In după amiaza zilei de 12 mai între orele 16—17, spune tov. Ion Antal, cînd era ameninţat serios oraşul nostru, personal am telefonat la Deda, Reghin şi Tîrgu Mureş dindu-le alarma. Azi, Topliţa şi-a vindecat rănile aproape integral. Ne continuăm drumul pe valea Mureşului reconstituind cele intîmplate. Ne surprinde atenţia un fapt emoţionant : ajungem din urmă o coloană de maşini pe care flutură steaguri roşii şi multicolore. E un convoi impresionant de 44 de autocamioane încărcate cu cartofi, ajutoare destinate sinistraţilor din judeţul Mureş de către cooperativele agricole din judeţul Suceava, printre care C.A.P. Plopeni, Rădăşeni, Ciprian Forumbescu, Vadul Moldovei, Salcia, Pleşeşti, Bosancea. Pe fiecare maşină lozincile îngemănează în citeva cuvinte năzuinţa, spiritul umanist şi solidaritatea frăţească de care dă dovadă în aceste zile de grea încercare întregul nostru popor : ,,Unitate, dîrzenie, muncă — şi vom învinge !“ ..Populaţia din judeţul Suceava împreună cu întreaga ţară e alături de voi !". Stincem, cariera de piatră. Compresoarele îşi deapănă vacarmul sacadat, un om urcă pieptiş printre stînci cu o ladă de exploziv in spinare. Nu e timp pentru vorbe. Ştefan Romeo, şeful exploatării, ne informează pe scurt că cei 85 de oameni ai carierei, în majoritate tineri, sfarmă stincile, zi şi noapte. In mod normal, de la carieră se expediau zilnic 200 tone piatră brută, piatră cubică şi criblură Acum — de patru ori mai mult, adică efortul uman normal înmulţit cu patru. Camioanele transportă de aici continuu materiale pentru reconstrucţia şoselelor şi căilor ferate. Cariera a mai livrat gratuit de citeva zile şi o cantitate de trei mii tone umplutură de pămînt pentru zonele refacerii. Secvenţele reconstruirii se derulează din nou. La Răstoliţa pericolul a venit de pe valea pinului cu acelaşi nume care a izolat de comună la vărsarea în Mureş 12 familii. Au fost salvaţi toţi copiii, femeile şi bătrînii cu un troliu improvizat pe un tractor, in timp ce viaţa salvatorului Vasile Luerean atirna, ni se spune, de un fir de aţă. La Deda — Bistra au fost primele victime de pe valea Mureşului, trei oameni : şoferul Viorel Demian de la U.M.T.F. Reghin, coloana Răstoliţa care transporta buşteni , tinărul Gheorghe Scarlat şi fierarul Stoica Dănilă amindoi aflaţi la gura de exploatare Coru. Cind Bistra s-a năpustit vijelioasă să rupă podul pe unde trecea drumul forestier, ei au intrat în fierărie să facă scoabe pentru a consolida grinzile. Oamenii Sunt citeva zile de la acele momente dramatice în care 103 oameni din judeţul Alba şi-au găsit salvarea în intervenţiile eroice ale elicopterului pilotat de Constantin Ştefiinescu. Astă noapte Alba-Iulia a fost din nou asaltată de ape. Nu ştim dacă a fost necesară iarăşi intervenţia lui, dar cu siguranţă bravul pilot s-a aflat şi de astă dată la datorie. Aşa cum este întotdeauna. Foto : I.TEREK s-au înnecat striviţi de valul nebănuit care s-a aruncat asupra fierăriei, prăvălindu-se după citeva sute de metri in Mureş. De aici mai sus şi mai în jos s-au tot adunat apele risipind spaimă, distrugeri, moarte. Au muţit oameni aflaţi la, muncă, la datorie, oameni care nu mai înfruntaseră apele şi au căutat să facă totul pentru a le înfrunta. Ce poate să mai însemne pe lingă sacrificiul lor pierderea celor 390 de oi de la Pitea, comuna Deda ? Nu mai stăm să reflectăm asupra faptului că Deda a fost avertizată şi că totuşi oile au fost surprinse în saivane pe malul Mureşului în timp ce in ultimele momente, noaptea, au fost evacuate 300 de vite de la aceeaşi cooperativă agricolă. Pină la Mureş mai sunt ciţiva ■ kilometri. In toate localităţile străbătute pe hotarele pămintului năruit , de la care se vor smulge totuşi roadele, ţăranii cooperatori revarsă hărnicia lor in această zi cu soare. La Dumbrăvioara întîlnim o coloană de intr-ajutorare : tractoarele şi maşinile agricole sosite din judeţul Ilfov pentru a imprima ritmurile necesare reluării campaniei de primăvară, Municipiul Tîrgu Mureş. Tragedia, deşi vizibilă, a rămas in urmă. Surprindem pulsul revitalizării care se caracterizează prin reluarea activităţii in cele 16 întreprinderi industriale calamitate. Brigăzile patriotice ale tineretului îşi aduc contribuţia lor cotidiană prin mii de prezenţe active, în întreprinderi şi (Continuare în pag. a IlI-a) • Pe toată valea, o impresionantă dovadă a solidarităţii, ajutoarele trimise din întreaga ţară au ajuns la sinistraţi. • Noaptea cea mai grea la Alba lulia : oraşul a fost inundat din nou. Noi evacuăm şi din nou autoamfibii in centru. • Ample acţiuni de refacere. Zeci de mii de oameni din oraşe şi sate au ieşit la muncă. Se reconstruiesc case, uzine, se reînsămînţează ogoare. • Pe 718 km bătălia cu apele Mureşului sau cu urmările lor, continuă SITUAŢIA LA ZI • Alte 700 de case inundate la Sighişoara • Mediaşul ramîne încă sub ape. • Ieri, viitura a ajuns la Blaj şi Alba lulia. • Inundarea unor comune în judeţul Hunedoara. O linie ferată întreruptă. • Azi, la Rm. Vilcea, apele Oltului vor depăşi cu 150 cm cota de inundaţii (cu 100 cm mai mult decit maxima zilelor trecute). • In judeţul Covasna, mii de oameni într-o situaţie dramatică, 2 000 cetăţeni şi 10 000 de animale evacuate ieri. Peste 20 000 ha inundate, alte 1 000 case avariate. • Locuitorii din Turnu-Roşu sunt izolaţi. Aprovizionarea se face cu elicopterul. • Cresc apele Siretului şi Prutului. Străzi inundate în Tecuci. Mii de hectare şi numeroase comune sub apă. • Dunărea creşte de la intrarea în ţară. Plan de apărare la Turnu-Severin. • Situaţie critică in sectorul inferior al Dunării. In Deltă situaţia s-a agravat. Sulina înecată pe jumătate. DRAGI PĂRINJI DIN SATUMARE... Am ajuns cu bine în Bucureşti. Dar eram triste. N-am plecat niciodată aşa departe de casă. Şi eram fără voi. Nu uităm deloc apele mari care au venit peste noi. Şi pe drum am văzut atîta apă... în gară ne-am speriat. O gară mare, cu multă lume. N-o să ne credeţi, dar lumea asta ne aştepta pe noi. Ne-au adus haine, bomboane, fiecare avea ceva pentru noi. Au vrut să ne ia pe la casele lor, să ne îngrijească ei pînă cînd o să puteţi voi să ne luaţi iar acasă. N-a fost nevoie, ne aşteptau nişte tovarăşi care s-au gîndit să stăm împreună. Noi, fetele de la Şcoala generală nr. 1, stăm cu toate la Liceul nr. 10. (Continuare în pag. a V-a) Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ZIARULUI „L’HUMANITÉ“ După cum s-a anunţat, la 8 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziarista franceză Marie Rose Pineau, secretar general de redafie la ziarul „L’Humanité", căreia i-a acordat un interviu. Interviul a fost publicat în ziarul „l'Humanité" din 25 mai a.c. ÎNTREBARE : România este o ţară în care ritmul de creştere a producţiei a fost deosebit de important în ultimii ani. Puţini contestă aceasta, chiar în ţările capitaliste. Ceea ce se uită să se menţioneze este starea in care regimul capitalist lăsase o ţară care, deşi înzestrată cu importante bogăţii naturale, se caracteriza in ajunul celui de-al doilea război mondial printr-un fel de statut semicolonial. RĂSPUNS : România era atunci o ţară care avea o economie slab dezvoltată. Industria se afla într-o fază incipientă şi chiar agricultura — din care cea mai mare parte era în mîinile marilor proprietari funciari — se găsea într-o stare de înapoiere. Monopolurile străine deţineau o parte importantă din bogăţiile ţării, în industriile petrolieră, carboniferă, chimică, metalurgică, precum şi în industria alimentară, îndeosebi, în rafinăriile de zahăr. Toate acestea contribuiau la accentuarea exploatării clasei muncitoare, a poporului român care, se poate afirma, avea în acel moment unul din nivelurile de trai cele mai scăzute din Europa. Această situaţie s-a agravat şi mai mult în cursul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafului exercitat în economia ţării noastre de Germania hitleristă şi distrugerilor cauzate de război. La sfîrşitul conflictului, producţia scăzuse cu 50 la sută faţă de nivelul existent înainte de dezlănţuirea lui. Plecind de la această situaţie, clasa muncitoare, puterea populară au trecut,, după eliberare, la reorganizarea economiei şi la transformarea socialistă a ţării." ÎNTREBARE : Ce a întreprins partidul dumneavoastră pentru ca bogăţiile naturale să fie exploatate în mod judicios ? RĂSPUNS: In anii care au trecut de la cucerirea puterii de către clasa muncitoare, Partidul Comunist Român, în colaborare cu celelalte forţe democratice şi progresiste din ţară, a pus pe primul plan problema industrializării României pe baze socialiste, precum şi cea a transformării socialiste a agriculturii. Acum, producţia industrială globală este de peste 16 ori mai mare decât cea dinainte de război. România este astăzi în măsură să satisfacă din producţia sa proprie aproape 70 la sută din necesarul de maşini şi utilaje al întregii economii naţionale; ea dezvoltă o întreagă serie de ramuri moderne, ca electronică, folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice, chimia — îndeosebi producţia de fibre sintetice şi cea de materiale plastice; ea exportă în numeroase ţări o serie de maşini şi utilaje. La ora actuală, preocuparea esenţială a partidului nostru în domeniul economiei este asigurarea unui ritm înalt de dezvoltare a industriei. In ultimii 20 de ani, ritmul mediu anual de creştere a fost de circa 14 la sută ; pentru cincinalul următor prevedem o creştere medie anuală de peste 10 la sută, accentul fiind pus îndeosebi pe introducerea tehnicii moderne în toate ramurile economiei. ÎNTREBARE : Şi agricultura ? Ultima plenară a Comitetului Central şi-a consacrat lucrările acestei probleme. RĂSPUNS : Doresc să subliniez în primul rînd că, în urma încheierii colectivizării, în 1962, agricultura română a reuşit nu numai să satisfacă necesităţile consumului intern, dar şi să permită o serie de exporturi de produse agroalimentare. Desigur, în ciuda progreselor evidente obținute, noi considerăm, că avem încă mult de făcut pentru ca să se poată afirma că posedăm o agricultură modernă, avansată. Avem în vedere o serie de măsuri foarte importante, urmărind extinderea irigaţiilor, mecanizării şi folosirii descoperirilor ştiinţei, măsuri care vor asigura un progres mai rapid al producţiei agricole. In acest scop, noi prevedem un volum important de investiţii ; numai din fondurile de stat se vor aloca pentru susţinerea acestui program de ridicare a agriculturii 80 miliarde lei. ÎNTREBARE : Nu este inutil să precizăm pentru cititorii francezi că România, care a fost prezentată mult timp ca o ţară agricolă, întimpină, chiar în agricultura sa, unele dificultăţi de ordin geografic. RĂSPUNS : Este un element de care noi ţinem seama în programul nostru. Deşi România are o suprafaţă relativ redusă, există zone în care, în unele perioade, se înregistrează un exces de umiditate, şi altele, destul de întinse, în care există, câteva luni pe an, o secetă puternică. De aceea acordăm o atenţie specială lucrărilor de asanare, de ameliorare a fertilităţii solului de irigaţii. Ne propunem ca, până în anul 1975, suprafaţa terenurilor irigate să depăşească 2 milioane hectare, faţă de 230 000 ha în 1965. Ceea ce reprezintă în ultimă analiză esenţialul este omul, munca sa, pentru că toatecondiţiile geografice, de climat, pot să fie îmbunătăţite, şi socialismul creează premise de dezvoltare a agriculturii în cele mai bune condiţii. In acest domeniu, ca şi în altele, partidul nostru a acordat şi continuă să acorde o atenţie deosebită folosirii cuceririlor ştiinţei. Plecăm de la faptul că construirea noii societăţi nu ar putea fi realizată decit pe baza ultimelor cuceriri ale ştiinţe, realizărilor celor mai preţioase ale gîndirii umane , de aceea noi veghem, organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică, la introducerea cuceririlor ştiinţei la producţie, în întreaga viaţă socială. Astfel am repurtat succesele de care vorbeam. ÎNTREBARE : Deci, in această ţară, în care situaţia iniţială era de asemenea natură incit risca să meargă pe calea ţărilor slab dezvoltate, socialismul a permis transformarea radicală a orientării. RĂSPUNS : Explicaţiile date dovedesc aceasta. Doresc însă să menţionez, de asemenea, că paralel cu eforturile depuse de poporul nostru pentru dezvoltarea economiei — aceste eforturi fiind ilustrate (Continuare in pag. a V-a) SUB SEMNUL LUPTEI DÎRZE PE CARE ÎNTREGUL POPOR O DUCE ÎMPOTRIVA STIHIILOR NATURII, A FOST INAUGURAT Pentru cei peste 2 000 de tineri care lucrează în sistemul de irigaţii Carasu, ziua de duminică va rămine o dată memorabilă. Pentru că în această zi într-un climat de puternic entuziasm creator, de hotărîre bărbătească, de identitate deplină ce animă în aceste clipe grele întregul nostru popor, care strîns unit în jurul partidului, duce o luptă eroică cu furia stihiilor naturii dezlănţuite, munceşte cu o nemaiîntîlnită abnegaţie pentru atenuarea distrugerilor şi refacerea grabnică a urmelor lăsate de calamitate, aproape 1600 de tineri au format primul lor careu. După Lotru, Porţile de Fier, Pietroiu şi Rogojelu, în Dobrogea, s-a constituit un nou Şantier naţional al tineretului într-unul din cele mai importante obiective ale agriculturii — sistemul de irigaţii Carasu. Emoţionantă clipă, 1600 de inimi tinere s-au angajat ieri în faţa partidului, a organizaţiei noastre revoluţionare ca acolo la locul lor de muncă să-şi facă datoria în mod exemplar. Se citea pe feţele acestor tineri voinţa dîrză, hotărîrea nestrămutată de a face tot ce depinde de ei pentru ca obiectivele la care lucrează să intre mai devreme în producţie, conştienţi fiind că surplusul de recoltă ce se va obţine în acest mod reprezintă contribuţia lor la marele efort depus de întreaga noastră naţiune pentru re-VASILE BABAC (Continuare In pag. a V-a) SANTIERUL NATIONAL AL TINERETULUI DE LA CARASU PRHJITIRI DI SCRISORI DE AWARE AMBASADORUL AUSTRALIEI La 25 mai 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Roy Robert Fernandez, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Australiei în Republica Socialistă România. Cu acest prilej preşedintele Consiliului de Stat şi ambasadorul Australiei au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Roy Robert Fernandez. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, prim adjunct al ministrului afacerilor externe. AMBASADORUL ELVEŢIEI La 25 mai 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Alfred William Rappard, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei în Republica Socialistă România. Cu acest prilej, preşedintele Consiliului de Stat şi ambasadorul Elveţiei au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Alfred William Rappard. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Alfred William Rappard a fost însoțit de membri ai Ambasadei Eleveției la București. PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A AMBASADORULUI MAROCULUI Luni după amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul Regatului Maroc la Bucureşti, Hassan Raghad, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis președintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea regelui Hassan II al Marocului. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a participat George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe.