Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)

1970-05-28 / nr. 6539

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! »v «. mmm"*** ' * ' m­mm­m «* ' wm mmm ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6539­6 PAGINI — 30 BANI 101 28 MAI 1970 Întregul popor - o unică şi neclintită hotărîre: TOTUL VA FI CUM A FOST, CUM NE-AM PROPUS SĂ FIE! CLIPĂ DE CLIPĂ EFORTURILE SE ÎNZECESC Prins în încleştarea Oltului, Tîrnavelor, Hîrti­­baciului, Cibinului şi a cîtorva sute de pîrîiaşe, în majoritate netrecute nici pe cele mai detai­late hărţi, judeţul Sibiu a fost biciuit de ape pe întregul său teritoriu. In 5 locuri (Mediaş, Cop­­şa Mică, Agnita, Dumbrăveni şi Avrig), lovitu­rile au avut proporţii de catastrofă. Ca să nu mai vorbim de cele 33 de mici localităţi a căror ieşire din anonimat se leagă de condiţiile tra­gice ale inundaţiilor. O estimare definitivă a pagubelor, aci, ca în întreaga ţară, nu poate fi încă efectuată. Dar principalele daune sînt cunoscute. Tovarăşul Richard Winter, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean de partid ni le rezumă în cifre care nu au nevoie de comen­tarii : „25 de uzine, fabrici şi secţii de produc­ţie au fost scoase total sau parţial pe termen mai scurt sau mai îndelungat din producţie, circa 20 000 hectare însămînţate cu cereale, cu legume, plante tehnice, plantaţii cu vii şi livezi sau acoperite cu iarba grasă a păşunilor şi fî­neţelor au fost rupte de apele care în multe locuri vor bălti încă o vreme pe mii de hectare; zeci de construcţii zootehnice, legumicole, secţii de mecanizare şi localuri administrative ale unităţilor agricole nu au scăpat de furia ape­lor; aproape 5 000 de case au fost cuprinse de valuri, peste 300 fiind complet distruse iar alte 510 grav avariate. Comisiile de evaluare a pa­gubelor înregistrează încă de la primele calcu­le pierderi de sute de milioane de lei. Nu s-a înregistrat însă, ne spune interlocutorul nostru, nici o pierdere omenească și aceasta constituie în noianul de nenorociri care s-au abătut asu­pra judeţului nostru o puternică rază de lumi­nă, de optimism, trainică punte de legătură în­tre momentele de cumpănă şi perioada de re­facere începută chiar din clipa cînd apele ne-au redat primii centimetri de teren. Căci în aceste zile oamenii, şi numai oamenii hotărăsc totul" ...Intr-adevăr, întreaga popu­laţie a judeţului Sibiu s-a consti­tuit în aceste zile într-un detaşa­ment de şoc angrenat armonic în marea armată constructivă a ţării. Este impresionant şi pilduitor faptul că în mai puţin de 24 de ore după ce a fost greu lovit de cel de al doilea val. Mediaşul in­dustrial înscrie pe graficul econo­miei naţionale o participare de peste 70 la sută din capacitatea sa normală. De asemenea, la Copşa Mică marea uzină „Carbo­­chim“ a reintrat în fluxul indus­trial al muncii după numai 14 ore de la retragerea apelor. La rîndul ei Agnita încă acoperită pe alocuri de mîlul Hîrtibaciului ra­portează că unităţile industriale produc la capacitatea normală. Dumbrăvenii, Avrigul, Tîlmaciul se înscriu şi ele pe acelaşi grafic rapid ascendent al refacerii. O jumătate de zi am plutit cu elicopterul pe deasupra judeţului al cărui cuprins oferea numai cu două zile în urmă tabloul dezo­lant al unei imense lagune. Dar şi pe acela însufleţitor al unui vast şantier cu fronturi de lucru PETRE DRAGU GH. FECIORU (Continuare in pag. a IV-a) VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în judeţele Botoşani, Suceava,, Neamţ şi In cursul zilei de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Pati­ineţ, şi-a con­tinuat călătoria operativă de lucru în Moldova, în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău. Pretutindeni, în fabrici şi uzine, în unităţile agricole, în oraşele şi satele vizitate, secretarul general al partidului nostru, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost întîm­­pinaţi de întreaga populaţie cu dragoste şi căldură, cu un vibrant entuziasm. Miercuri, dis-de-dimineaţă, în Iaşi mai stăruia încă atmos­fera sărbătorească în care ca­pitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul parti­dului şi statului nostru, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul bulevardului, mulţi­mea care marţi după-a­­miază în întreprinderile vizita­te, în piaţa Palatului, vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa mar­xist,-leninistă,­­ se pregăteşte acum să-i conducă la plecare pe oaspeţii dragi. Poate că mai bine d­ecît vorbele, imaginile vii surprinse de camerele de luat vederi ale televiziunii sunt în măsură să înfăţi­şeze măcar o parte din fresca de neuitat a entuzias­mului popular, a căldurii, a bucuriei exprimate prin ges­turi, prin aclamaţii şi, mai pre­sus de orice prin dorinţa firească a fiecăruia dintre zecile de mii de­ ieşeni de a fi cît mai aproape, de a oferi o floare, de a strînge mîna tova­­r caşului Nicolae Ceauşescu. In persoana sa, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste şi ataşament forţei conducătoare din patria noas­tră, nucleului de lumină şi e­­nergie care condensează în el voinţa hotărîtă a naţiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporu- Tiîi. T'afiihUi 'Cam­piinii Stadionul „23 August“ de pe dealul Copoului concentrează, în această însorită dimineaţă de mai, într-un unic chip, acela al însufleţirii, toate vîrs­­tele, toate profesiile, toate categoriile sociale ale Iaşu­lui contemporan. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănes­cu, Dumitru Popescu, Vasile Pati­ineţ salută mulţimea care ovaţionează. Comandantul gărzii de onoare prezintă ra­portul. Răsună acordurile so­lemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în faţa tricolorului, preşedintele Con­siliului de Stat, comandantul suprem al forţelor noastre ar­mate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei. Adresîn­­du-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aduce mul­ţumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru con­ducerea partidului, pentru par­tid, şi urează cetăţenilor muni­cipiului şi judeţului Iaşi noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dea­lurile domoale şi cîmpiile Ţării de Sus, ale Moldovei care în această însorită dimineaţă de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri, Botoşani. Străvechiul oraş moldovenesc care a dat patriei mulţi oameni de seamă, lumi­noase figuri de cărturari şi artişti, redimensionat în anii­­ noştri, a îmbrăcat şi el hai­ne de sărbătoare. La sosire, oaspeţii sunt întîmpinaţi de t tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, de alţi re- I prezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat. Intr-o maşină deschisă, secretarul ge- I neral al partidului străbate oraşul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întrea- ’ ga populaţie a oraşului a ieşit să-l întîmpine. Conducătorii de partid şi de stat vizitează Fabrica de con­fecţii din oraş. Unitate pu­­­­ternică, cu o producţie a­­nuală de 200 milioane de lei. Cei 1 300 de salariaţi,­­ în mare majoritate femei,­­ răspunzînd chemării partidu­lui de a organiza mai­­ bine activitatea de producţie, vor obţine în acest an un spor de producţie în valoare de 1 3 000 000 de lei faţă de 1969, exclusiv pe seama măririi productivităţii ihnicii. După­­ studii sistematice, ei au trecut de pe sistemul de lucru pe­­ bandă la cel sincron.­­ Oaspeţii apreciază pozitiv calitatea produselor şi îi felief- , tă pentru succesele dobîndite. " Este grăitor pentru spiritul de răspundere ce animă­ colecti- g vul, pentru maturitatea sa, " faptul că în întreprindere a fost organizată o expoziţie cu­­ fotografii şi confecţii necores-­­ punzătoare. Gazdele nu s-au sfiit să-i invite pe oaspeţi să­­ viziteze această expoziţie. Inginerul Ioan Floareş, di­rectorul general al Combina-­­ tului textil, îi informează pe conducătorii de partid şi de­­ stat că muncitorii Fabricii de­­ confecţii au hotărît să supli- - menteze angajamentul anual " cu 1,5 milioane lei, astfel în­­cît pînă la sfîrşitul anului să­­ dea peste plan o producţie de (Continuare in pag. a Il-a) Í „întregul nostru popor - o unică familie, o singură voinţă Se vizitează fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Suceava Pe străzile Botoşanilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este intimpinat de populație cu vii aclamații LUPTA CONTINUĂ EROIC SITUAŢIA LA ZI • Nivelurile apelor pe rîurile din Maramureş, din bazinele Someşurilor, pe Crişuri, Jiu, Argeş, Ialomiţa se află în scă­dere, fiind sub cotele de inundat­­. • Apele Mureşului vor fi staţionare sau în descreştere. • Exceptînd Bîrzava şi Timişul (creşteri uşoare), rîurile din Banat sînt în scădere. • În următoarele zile apele Oltului vor fi în scădere pînă la Slatina de unde, pînă la vărsare, vor înregistra o creş­tere. • Siretul şi afluenţii săi, cu excepţia zonei Şendreni şi a Bîrladului, vor continua să scadă. • Prutul va înregistra creşteri de niveluri, mai accentuate la Ştefăneşti şi Bivolari. • Nivelurile maxime ale noii unde de viitură pe Dunăre vor depăşi cu 20—40 cm nivelurile celei anterioare. Ele se vor produce între 0—2 iunie în sectorul Baziaş şi 10—15 iunie în sectorul de vărsare al fluviului. • INSULA MARE A BRĂILEI Cel care­­priveşte harta Insulei mari a Brăilei nu poate să refa­că întrutotul imaginea reală a acestui fabulos teritoriu smuls definitiv de sub zăcătorile verzi ale apei. Palma aceasta de pă­mînt, cuprinzînd 72 000 hectare, pe care omul a curăţat-o de pă­durile de stuf şi sălcii seculare, aşezînd-o luminoasă în mijlocul apelor, este — de cîţiva ani — sediul unor impresionante pro­ducţii agricole, adevărate erupţii ale solului care a răbdat sute de ani puterile întîrziatelor descă­tuşări cerealiere. Acum, cînd ţara întreagă este concentrată într-un dramatic efort de stăvilire a for­ţelor deslănţuite ale apelor şi cînd aproape întreaga suprafaţă arabilă a suferit mari pagube, am pătruns în inima acestui impor­tant rezervor cerealier, în interi­orul căruia „insularii", cărora li s-au alăturat însemnate efective ale forţelor noastre armate, duc o neîntreruptă luptă de salvare şi asigurare a insulei. Strînsă în­tr-un dig cu un perimetru de 156 kilometri, ea cuprinde 41 de ferme a căror avere o constituie cele 5 500 hectare cultivate — culturi care, aşa cum se extazia un şef de fermă sunt — „de o frumuseţe de speriat". Mai multe zile muncile agricole au fost în­trerupte : o furtună puternică, însoţită de ploi abundente neîn­trerupte s-a abătut asupra insu­larilor. Comandamentul unic de GH. ISTRATE (Continuare în pag. a V-a) GENEROZITATEA NU ARE VIRSTĂ Acolo unde apele nu mai­­ curg din cer şi se retrag de pe pămînt, încordarea muncitorilor vîrstnici îşi află alături efortul celor tineri. încordarea comună pentru a porni în fabricile ar­delene inima maşinilor înecată de ape şi năclăită de noroi. Pe străzile oraşelor transilvănene, tinerii, absolvenţii, uneori a­­proape copii, curăţă caldarî­­muri, desfundă subsoluri, repa­ră case. După prima inundaţie din Tg. Mureş, 6 000 de elevi au ajutat la această treabă. In Dejul întunecat de ape, „brigă­zile luminii* — 50 de elevi ai Şcolii de construcţii din Cluj — în două zile au aprins lumina electrică din case, în uzinele bucureştene, străduinţa supli­mentară, îndoită, întreită, fără pauze şi fără duminici, nu are vîrstă. VIORICA TANASESCU (Continuare in pag. a V-a)

Next