Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)

1970-05-30 / nr. 6541

BĂRĂGAN AGRICULTURĂ + INDUSTRIE Bărăganul, vatra de pîine a ţării, ţinut al lanurilor nesfîr­­şite, ipostază solară a pămin­­tului românesc, trece, in anii socialismului, prin spectacu­loasă prefacere. Orizontala cîmpie şi-a ciştigat dreptul la cea de-a treia dimensiune, cea care îi conferă, alături de atri­butele roadelor pământului, şi pe acelea ale retortelor chi­miei, ale halelor industriale. La Călăraşi s-au ridicat noi întreprinderi ale industriei chimice, industriei uşoare şi materialelor de construcţii. La Feteşti a intrat nu de mult în funcţie o modernă fabrică de conserve. La Slobozia, pe lingă noua fabrică de ulei, care valorifică bogăţia de materii prime din judeţ, se ridică două noi întreprinderi: o filatură de bumbac care va produce 4 600 tone fire pe an şi Combinatul de îngrăşăminte chimice cu o capacitate de 600 000 tone a­­nual, și altele pentru care s-au investit an de an sume tot mai mari. Numai în acest an, pen­tru dezvoltarea economică a județului s-au investit peste 2 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 65416 PAGINI — 30 BANI SIMBATA 30 MAI 1970 SLOBOZIA : Tineri din detaşamentele de pregătire militară dau onorul comandantului su- * prem al Forţelor noastre armate, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU IN PRIMA URGENTA: NERVUL VITAL AL ECONOMIEI IN PA­GINA ll-a, reporterii noştri prezintă sec­venţe din lupta dîrză dusă zi şi noapte de oa­menii muncii pentru repunerea grabnică în func­ţiune a marilor artere de comunicaţie, acest nerv vital al economiei noastre naţionale. C7 MARILE BĂTĂLII ALE ZILEI Recuperarea pagubelor lăsate de calamity, re­facerea obiectivelor distruse sau avariate, pentru ca viaţa sa reintre pe făgaşul normal, iată obiecti­vele prioritare ce concentrează astăzi efortul între­gii noastre naţiuni. Şi pe acest front tînara gene­raţie face dovada înaltelor sale virtuți patriotice. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDETUL IALOMIŢA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu to­varăşul Paul Niculescu-Mizil şi Iiie Verdeţ au fă­cut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Se­cretarul general al partidului şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi în­treprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii econo­mice la nivelul şi cerinţele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au în­­tîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recupera­rea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Acum, cînd aşternem pe hîr­­tie reportajul acestei zile, cînd ne străduim să selecţionăm din nesfîrşi­tul şir al faptelor, al impresiilor pe cele mai grăi­toare, ni se impune o puternică imagine: aceea care înfăţi­şează poporul nostru ca o u­­nică şi trainică familie, sudată prin voinţa unanimă de a munci cu dăruire, cu abnega­ţie pentru progresul neîntre­rupt al patriei, prin dragostea profundă şi neţărmurita încre­dere în partidul nostru comu­nist, nn secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul digurilor ce se ri­dică în calea apelor Dunării, în halele uzinelor moderne, care ridică la putere fertilita­tea din totdeauna a Bărăganu­lui conferindu-i dimensiunea industrială, în fermele coope­rativelor agricole de producţie şi a întreprinderilor de stat, pe schelele şantierelor pe care se desenează cu beton şi oţel viitoarea hartă a judeţului Ia­lomiţa, pe tot traseul străbă­tut în timpul vizitei am sim­ţit bătşile unei uriaşe şi gene­roase­­inimi, inim­a poporului român. Inimă, al cărei puls s-a simţit cu aceeaşi intensitate în Transilvania şi în Maramureş, în Moldova şi în Muntenia, în toate ţinuturile care, în ulti­mele săptămîni l-au primit pe conducătorul partidului şi sta­tului nostru. Ţara întreagă asigură parti­­­­dul, prin secretarul său gene­ral, — iar asigurarea poartă un nume concret : Munca — că tot ceea ce ne-am propus înainte ca forţele oarbe ale naturii să se dezlănţuie, că tot ceea ce am vrut să înfăptuim în acest ultim an al cincinalu­lui vom înfăptui, miliarde lei, sumă de aproape două ori mai mare decât cea investită în 1969. Realizarea acestor mari obiective indus­triale, la care se vor adăuga construcţiile viitorului cinci­nal, vor spori, în 1975, pro­ducţia globală a judeţului de 2,1 ori faţă de cea realizată la sfîrşitul anului trecut. Aceste moderne obiective industriile, de mare importanţă pentru e­­conomia naţională, ridicate în această zonă sunt expresia vie a preocupării partidului şi statului nostru de a asigura Ut'zviiîuirt'ii­­ninfarUrcvUA­, a­monioasă a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, de a repar­tiza proporţional forţele de producţie şi a valorifica plenar forţa de muncă pe întregul te­ritoriu, de a ridica din punct de vedere economic, social, cultural toate judeţele ţării. E o dimineaţă caldă, cu soa­re văratic, cum nu ne-a fost dat să mai avem în această lună mai, încă de la primele ore tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă spre meleagurile Ialomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cîm­pii întinse, în­văluite în verdele crud al griu­lui şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de păminturile ialomiţene, a­­par ici-colo, pe cîmpurile pli­ne de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cind cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei­ sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refu­zate de prea plinul Dunării. x?u»»-iiwjii. atnn’zfiaza, chiar, în această zonă, pe un dru­meag înălţat, unde apele nu au putut, ajunge. Suntem­ în faţa sediului fermei nr. 4 a între­prinderii agricole de stat Vlă­­deni — mare unitate de pro­ducţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea, în întimpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Va­sile Marin, prim secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar ge­neral al Ministerului Agricul­turii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al parti­dului se interesează de măsu­rile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndi­­guite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată la bordul unei­­şalupe, la cerce­tarea stării digului care îm­­prejmuieşte ogoarele între­prinderii, ferindu-le de­ năvala apelor. Cit vezi cu ochii, de-a lun­­­gii malului. Bor­ier­, mii, ş, mii, de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, s cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cu­noscută pînă acum. In unele locuri, pe dig, se lucrează. Vîntul puternic care a stimit valuri grele zilele (Continuare în pag. a III-a) In lanurile de grîu ale I.A.S. Dragalina 0 nmm m emitem mmr S­A MORS­U IA MOSCOVA _ Vineri seara s-a înapoiat de­­ la Moscova tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele­ Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii din 1- 0 inte stabilite, a avut o întâlni­re cu preşedintele Consiliului­­ de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea con­­­­vorbiri privind dezvoltarea în TM continuare a colaborării şi cooperării economice dintre­­ Republica Socialistă România şi U.R.S.S. , împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-au înapo­­­­iat tovarăşii Gheorghe Rădu­­­­lescu, vicepreşedinte al Consi­­liului de Miniştri, Maxim Ber­­e­ghianu, preşedintele Comitetu­lui de Stat al Planificării, şi­­ Alexandru Roabă, miniştri, consilieri şi specialişti.­­ La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vice­preşedinţi ai Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte per­soane oficiale. Erau de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. ★ La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoa­nele care l-au însoţit, au fost conduşi de tovarăşii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov şi de alte ofi­cialităţi. Au fost prezenţi ambasado­rul României la Moscova, Teo-­­­dor Marinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) TERMENE EROICE TIRNAVENI: „In august totul va arata că înainte de 13 mai" Mureşul — un judeţ aliniat în ulti­mul sfert de veac la zonele de puternică înflorire economică şi social-culturală ale ţării. Un judeţ cu pregnante pre­zenţe în istoria veche şi nouă a Româ­niei. Un judeţ care trăieşte în ultimele săptămîni realitatea tragică, de­ a se număra printre zonele cele mai greu lovite de calamităţi. O primă estimare a pagubelor înregistrate aici contura cifra de un miliard lei. 40 de unităţi industriale cu 114 secţii şi-au încetat,­­ temporar, activitatea : 5 499 de case din 149 de localităţi au fost inundate, dis­truse sau grav avariate ; 119 530 hec­tare s-au aflat sub ape. La Tîrnăveni, din totalul de 131 de străzi mai mult de jumătate (73 cu 1 000 locuinţe) au fost inundate, 127 de case au fost dărîmate, iar 222 grav avariate. Dar aici, în orăşelul puternic indus­trializat, a cărui populaţie se mîndrea că făcea parte, în marea ei majoritate, dintr-un puternic detaşament muncito­resc, cel mai greu au fost lovite fabri­cile şi uzinele. Sînt de-a dreptul zgu­duitoare cifrele înscrise pe coloana „pa-* gube materiale" în dreptul unităţilor industriale ale oraşului. Fabrica de cărămidă şi ţiglă : 263 000 lei; Fabrica de geamuri: 2 800 000 lei; Cooperativa Tehnolemn : 8 milioane ; Cooperativa Prestarea : 416 000 lei; întreprinderea PETRE DRAGU GH. FECIORU (Continuare in pag. a TV-a) Foto : O. PLECAN Hotărîrea privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi coope­rativelor agricole care au suferit de pe urma calamităţii, a fost primită CU SATISFACŢIE, CU RECUNOŞTINŢĂ • „O nouă dovadă a ceea ce am simfit in permanentă in aceste zile: grija, sprijinul deosebit al partidului" • ’„Ne este greu, dar cind te înconjoară at­it a omenie, orice durere se vindecă". Vestea că cei sinistraţi vo­r primi ajutoare băneşti pentru a-şi reface locuin­ţele distruse s-a răspîndit în Deva — oraş puternic lovit de furia apelor — cu iuţeala fulgerului. In noul cartier Dacia, unde sînt găzduite acum numeroase familii ale căror locuinţe au fost devastate de viitu­ra Mureşului, oamenii s-au adunat pilcuri, pilcuri în jurul blocurilor. S-au strîns astfel adeseori în ultimele zile pentru că, re­­memorînd împreună cli­pele dramatice prin care trecuseră, fiecare căuta, la ceilalţi, o alinare. S-au strîns şi ieri la fel dar diri, cu totul alte motive, pen­tru că fiecare ţinea să îm­părtăşească şi celorlalţi bucuria, mîngîierea pe care au găsit-o în lectura Hotă­­ririi Comitetului Central al Partidului. Ziarul circulă din mină în mină, fiecare subliniază ceea ce ii interesează, ceea ce i se pare mai important, ceea ce priveşte nemijlocit situaţia sa­­ personală. In mod deosebit oamenii se opresc asupra prevederii potrivit căreia vor benefi­cia de dreptul de a decide ca în locul vechilor case, acum dărîmate de ape, al vechilor proprietăți — dacă T. MIRONESCU (Continuare în pag. a V-a) IPEFRONTUU IIAPfeUiiH SITUAJIA LA ZI 9 Pe Dunăre, nivelurile apei continuă să crească pe tot parcursul românesc • In sectorul Baziaș fi Cerna Vodă-vărsare, apele au crescut cu 1—2 cm. față de ziua precedentă iar în rest cu 10—15 cm. De la TURNU SEVERIN trimisul nostru special trsuWiiiK,', Turnu Severin intimpină cu linişte şi încredere deplină creş­terea uşoară, dar consecventă, a cotelor Dunării. Se aşteaptă ca celor 816 ci cit s-au­ înregistrat vineri să li se adauge alţi cîţiva zeci, însă nimeni nu se gîndeşte că asta ar putea afecta serios cursul vieţii sale normale. în port apa a sărit peste marginea cheiu­lui şi un gard din metal vopsit în verde a rămas deasupra ca un fel de geamandură liniară — însă activitatea continuă ritmic. înainte de vărsarea în Dunăre, rîul Topolniţa s-a înălţat •acum pînă aproape de traversele po­dului pe care trece calea ferată, însă şi aici, in raza comunei Şi­­m­ian, oamenii au luat toate mă­surile care puteau fi luate intr-un asemenea moment. Cele 20 de case din partea dreaptă a şose­lei, unde apele au invadat curţi­le şi grădinile, au fost evacuate, iar familiile lor s-au mutat vre­melnic pe la „neamuri“. S-au adus ieri, alaltăieri zeci de ca­mioane cu pămînt și au fost răs­turnate în marginea şoselei pen- DUMITRU MATALA (Continuare în pag. a IV-a) • O rupere de nori în zo­na localităţii Hichişul de Jos a provocat o nouă viitură pe valea Salcăi, care a pătruns pe artera principală a mu­nicipiului Dej. Au fost inun­date mai multe străzi, case şi instituţii. • Apele rîurilor din Mara­mureş din bazinele Someşu­lui, Crişurilor, din Banat şi sudul Carpaţilor Meridionali au continuat să scadă cu excepţia rîurilor Caraş şi No­ra care şi-au ridicat nivelu­rile în jurul cotelor de inun­daţii. • Sunt în scădere apele Mureşului, Oltului, Siretului şi Prutului.

Next