Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)

1970-06-03 / nr. 6544

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 OAMENII INFRUNTA FLUVIUL DE LA ISLAZ LA VADU-OII De aproape douăzeci de zile, staţiile hidrologice de pe Dunăre înregistrează creşteri continue ale apelor fluviului Şi tot de atîtea zile şi nopţi oamenii din vecinătatea lui veghează neîntrerupt, fac calcule, iau măsuri ca apele să nu întineze uriaşele valori din aceste zone, realizate cu atîta trudă. O vizită de-a lungul Dunării, de la Islaz la Vadu* Oii , oferă imaginea unei munci eroice de apărare împotriva năvalei apelor, desfăşurată de muncitori, ţărani cooperatori, lucrători din I.A.S., cărora li s-au alăturat, acolo unde s-a simţit nevoia, mii de ostaşi. La Islaz, unde apele Dunării ameninţau să silească Oltul să-şi întindă albia peste sat, locuitorii au ridicat în numai cîteva zile un dig de peste 11 km, apărind astfel avuţia obştească şi pe cea personală. în două rînduri, apa a reuşit să-şi creeze breşe năvălind peste sat, dar hotărârea promptă a oamenilor, curajul cu care au înfruntat-o a obligat-o să-şi reia cursul în matcă. Digul se află acum în fază de finisaj şi făuritorii lui sunt hotărîţi să-l facă şi mai trainic. Da Tr. Măgurele, apele s-au ridicat la 710 cm., aproape de coronamentul digurilor. în gara portuară, singura de pe Dunăre unde traficul se desfășoară normal, apa a ajuns la scara clădirii. De o parte și de alta însă se ridică, văzînd cu ochii, un dig care va stăvili puhoaiele. Un al doilea dig încinge ca o redută Combinatul de îngrăşăminte chimice. Sunt deschise doar căile de acces, dar alături sunt pregătiţi mii de saci cu pămînt şi alte materiale care la nevoie vor bara calea apelor. In cealaltă extremă, între Zimnicea-Năsăud, s-au ridicat, de asemenea, stavile trainice. Oamenii din această zonă, ajutaţi de zeci de maşini, tractoare şi alte utilaje, stăpinesc cu siguranţă forţa apelor. Aceeaşi muncă eroică se desfăşoară la Giurgiu. Un dig cu peste 100 cm, mai înalt decit cea mai ridicată cotă înregistrată aici de Dunăre, adăposteşte Şantierul naval. Fabrica de zahăr, cartierul Slobozia. La Călăraşi, deşi oraşul este situat ceva mai sus faţă de cotele maxime prevăzute, pentru evitarea oricărei surprize, gospodarii oraşului au luat măsuri de siguranţă. In zona parcului, a portului şi silozului s-a ridicat un dig din saci cu nisip şi pămînt, care depăşeşte nivelul maxim prevăzut al apei. Situaţia este mai grea în incinta Borcea. In zona îndiguită Borcea de Jos, compartimentul III, apa s-a ridicat aproape de coronamentul digului. Aici însă, ca pe întreg traseul vizitat, se găsesc oameni hotăriţi să nu cedeze nici o palmă de pămînt apelor, încercările grele prin care au trecut de nenumărate ori în această primăvară, măsurile luate şi experienţa căpătată în lupta cu apele le dă noi puteri în această luptă. (Agerpres) INSULA MARE A BRĂILEI: Privitorului neobişnuit cu tărimurile dinspre gurile Dunării şi care ar zăbovi zilele acestea alături de miile de efective umane, care, intr-un efort înfrigurat, au creat pe centura digului de 156 km, un şantier pentru supravieţuirea Insulei Mari a Brăilei — totul i s-ar părea inutil şi absurd. Fiindcă Dunărea, aparent, e staţionară. Dar toată suflarea Insulei ştie că vemedul pluteşte pe dedesubt, că monştrii nevăzuţi ai apei vin de-abuselea, întunecînd cu ambiţiile lor frunţile atîtor oameni care păzesc fiinţa fragilă a acestui imens teritoriu de culturi. Acum cîteva zile, comandamentul unic de apărare, stabilit la CORABIA. UI FRONT AL TINFRFT1I 10 tone distilat din vin în 24 de ore uşile halelor au fost închise, iar muncitorii sunt instruiţi în vederea demontării electromotoarelor şi altor utilaje şi ridicarea lor pe terase. O altă unitate de producţie I care ar putea fi afectată e întreprinderea forestieră Rm. Vîlcea care posedă aici, în zona I inundabilă, secţia de talaj. Materialul lemnos a fost scos din uzină şi ridicat pe terasă, parte din el s-a expediat către alte unităţi forestiere. Muncitorii care deservesc această secţie au fost deja instruiţi pentru a interveni operativ la demontarea utilajelor şi ridicarea lor pe te-rasă. „Nu ne considerăm scutiţi de unele surprize, ne declară tova- răşul Mircea Florea, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Corabia. Pe dig se face perma- nent de serviciu. „Patrulele“ supraveghează şi semnalizează eventualele infiltraţii. Toate unităţile C.A.P. au un plan precis cu ce forţe şi unelte să intervină. O.F.G.A.I.F. şi T.C.I.F. au toţi puncitorii mobilizaţi în vederea intervenţiei cu toate mijloacele de care dispun. Continuant să depozităm pe ..dig saci cu nisip. Găffîir'f&MfcHiW în stare de alarmă. Toate forţele de care dispunem în oraş în maximum o oră, o oră şi jumătate sunt în stare să ajungă la locul stabilit, gata de intervenţie. Un front de sute de kilometri. Un front pe care tineretul luptă cu o dîrzenie cel puţint egală cu Cea a fluviului, V. RAVESCU Puternic stimulent pentru dezvoltarea zootehniei ţie. De pildă la Gîrla Celei, la staţia principală de pompare Vilcovia şi în apropiere de canalul principal care va deservi sistemul de irigaţii Sadova — Corabia. Aici, Dunărea creşte simţitor. Intr-o singură zi, la Cora-bia s-a înregistrat o creştere de 12 cm, apoi de 17 cm. Portul oraşului se află sub apă. Dacă apele continuă să-şi ridice cotele, căpitănia portului şi întreprinderea NAVROM vor trebui evacuate. S-au luat măsuri de salvare a silozului aflat în port. Ferestrele de la parter şi demisol au fost zidite, maşinile electromotoare, elevatoare au fost ridicate şi urcate la primele celule. La secţia de vin alcoolcu, o capacitate de producţie de pesta Răspunsul nostru: PRODUCTE SUPLIMENTARE Situată în perimetrul unei bogate zone de păşuni şi fineţe naturale, cooperativa noastră agricolă dispune de foarte bune condiţii pentru creşterea animalelor. Fapt dovedit şi de efectivele existente, de producţiile obţinute şi, mai ales, de cele pe care le putem obţine în perspectivă. Avem în proprietate obştească aproape 700 bovine din care mai mult de jumătate sunt vaci cu lapte , aproape 1 000 de oi, un mare număr de porci şi păsări. În anul trecut, mai binee de 50 la sută din veniturile băneşti au fost realizate prin valorificarea produselor acestor efec- t tive de animale. De asemenea în primele cinci luni ale acestui an, ponderea sectorului zootehnic s-a materializat prin valorificarea a peste 60 000 litri lapte de vacă şi oaie, prin livrarea a peste 2 000 kg carne. Recenta • Hotărîre, de care am luat cunoştinţă cu vie satisfacţie, ne creează convingerea că vom putea obţine, şi trebuie să obţinem, realizări cu mult superioare în sectorul zootehnic. Această convingere este de fapt concluzia la care am ajuns în urma dezbaterii operative pe care am avut-o ieri la amiază cu îngrijitorii de animale. Calculul efectuat, pornind de la cifrele atît de stimulatoare pe care ni le oferă recenta hotărîre, au scos in evidenţă faptul că pînă lasfîrşitul acestui an prin valorificarea producţiei obţinute, producţie pe care am hotărît să o suplimentăm cu peste 100 000 litri lapte faţă de prevederile iniţiale cuprinse în planul cooperativei, vom realiza un venit suplimentar de circa 100 000 lei. O sumă care ne va permite procurarea unui număr sporit de animale din cele mai valoroase rase, crearea unor condiţii mai bune de adăpostire, şi hrană şi în mod implicit sporirea producţiilor şi deci a veniturilor obţi- I nute din acest principal sector al cooperativei noastre agricole. Aceste avantaje se vor răsfringe I direct asupra veniturilor obţinute de către membrii cooperatori. Venituri cărora li se adaugă cîştigurile superioare obţinute prin aplicarea prevederilor recentei hotărîri în condiţiile valorificării produselor zootehnice, provenite de la animalele din proprietate proprie. De pildă, în satul nostru, peste 200 de cetăţeni care au vaci cu lapte şi au contractat o parte din producţia obţinută, vor realiza potrivit unui calcul aproximativ, venituri suplimentare de peste 50 000 lei. Trebuie adăugat că, în noile condiţii, va fi favorizată urgentarea construcţiilor, la noi, a complexului intercooperatist cu o capacitate de 500 vaci cu lapte. Toate acestea dovedesc spiritul realist al hotăririi, eficienţa ei economică pentru unităţile agricole, pentru fiecare ţăran cooperator în parte. Prevederile hotărîrii constituie pentru fiecare dintre noi un imbold în activitatea de intensificare a producţiei, de dezvoltare a zootehniei, ca important sector al agriculturii noastre socialiste. MATEI BIMEL preşedinte al C.A.P. din Pianul de Jos — Alba Şi producătorii individuali vor spori livrările Ca de altfel in toate localităţile situate în zona de munte a judeţului Mureş, şi la Stinceni sunt largi posibilităţi pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Anul trecut, peste 150 de familii de ţărani au contractat şi predat statului un mare număr de animale, însemnate cantităţi de lapte de vacă şi de oaie, lină şi alte produse. Recenta hotărîre, care vine să îi cointereseze material în continuare, a trezit, precum era şi de aşteptat, un viu interes. Cosma Petru, unul dintre sutele de producători individuali care îşi valorifică toate produsele prin contracte încheiate cu statul, ne declara : „In acest an, numai pînă acum, în afară de lapte şi lină am predat şi doi viţei şi în continuare voi contribui intr-o şi mai mare măsură la creşterea livrărilor pentru fondul de stat. Prin majorarea preţurilor de cumpărare la animale şi la produsele animaliere, hotărîrea partidului ne îndeamnă să ne preocupăm şi mai mult de creşterea bovinelor, ovinelor şi porcinelor. Prima în bani de 300 pină la 500 lei pentru junincile la întîia fătare şi scutirea de impozite pentru atîtea vaci ci şi viţei se contractează, sunt ajutoare pe care merită să le preţuim cum se cuvine. Acestea mă privesc şi pe mine pentru că eu livrez mai ales tineret bovin“.Un alt producător, Petru Uzică, adaugă : „Intr-adevăr, ajutoarele sunt mari. Şi eu am livrat anul acesta doi viţei. Merită să ne îngrijim de creşterea animalelor pentru că pe lingă preţurile mai mari cu care le vom livra, ni se asigură contra cost, la preţ de stat, porumbul necesar pentru întreţinerea lor. Mulţumind pentru noile ajutoare, asigurăm în acelaşi timp conducerea partidului şi guvernului că alături de ceilalţi lucrători din agricultură, contribuţia noastră pentru dezvoltarea sectorului zootehnic va fi de aici înainte şi mai mare“. La Stînceni, în planul de contractări al acestui an erau prevăzute printre altele 130 de capete tineret bovin, plan care a fost îndeplinit în întregime pînă in prezent. Ţăranii din localitate s-au angajat să mai livreze pină la sfîrşitul anului încă 15 capete tineret bovin, bovine adulte şi porcine, lapte de vacă şi de oaie, lină şi alte produse animaliere in cantităţi sporite. CORNEL POGACEANU# Gîndul unui cumpărător Hotărîrea privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei, am primit-o cu un deosebit interes atît eu cit şi ceilalţi constructori de pe şantierul de construcţii din Deva. Am studiat cu atenţie şi am discutat îndelung pe marginea ei cu tovarăşii mei de muncă. Părerea noastră, a tuturor, e că ea va determina o creştere substanţială a efectivelor de animale, a producţiei animaliera in general deci şi o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare. Oricine trebuie să-şi dea seama că statul nu putea suporta integral fondurile pe care le atribuie suplimentar producătorilor pentru acoperirea cheltuielilor de producţii, că în mod logic ,o parte din acestea trebuie să le acoperim noi, consumatorii. Dacă privim cu atenţie observăm însă că măririle de praţuri sunt mai mult simbolice, ele nu afectează salariul realizat prin muncă. După calculul pe care l-am făcut rezultă că voi cheltui pentru procurarea cărnii şi a laptelui cîţiva zeci de lei in plus ceea ce reprezintă destul de puţin faţă de cîştigul meu lunar. După noile preţuri, costul litrului de lapte a crescut cu 0,20 lei o mărire aproape imperceptibilă. Pe piaţă, o parte dintre producătorii individuali îl vînd de ani de zile, cu 3,50 lei. Deci mărirea cu 0,20 lei nu numai că nu ne diminuează cîştigurile, ba dimpotrivă ne aduce avantaje. Cointeresînd pe ţăranii să livreze mai mult lapte la fondul de stat magazinele vor fi mai bine aprovizionate, descurajînd tendinţa unora de urcare a preţurilor. In această situaţie noi vom ciştiga pentru că laptele îl vom găsi în cantităţi mai mari în unităţile comerţului de stat. Nu trebuie apoi uitat faptul că mărirea se aplică îndeosebi la sortimentele de carne de calitate superioară şi specialităţi. La sortimentele de carne solicitate permanent în gospodăriile noastre ca şi la slănină, untură, subproduse, unt, smîntină etc. care formează baza consumului zilnic, preţurile se vor menţine în continuare aceleaşi. Asta vine să demonstreze încă o dată că marea masă a oamenilor muncii nu va fi afectată de mărirea preţurilor. De o mare importanţă mi se pare de asemenea, prevederea din Hotărîre care trasează întreprinderilor Ministerului Industriei Alimentare, celorlalte unităţi producătoare, sarcina de a livra la fondul pieţii cantităţile de carne şi produse lactate prevăzute la planul de stat, de a asigura aprovizionarea unităţilor comerciale cu sortimentele mai ieftine în proporţie stabilită prin plan şi de a exercita un control permanent asupra respectării stricte la toate produsele, a calităţii prevăzute în normele legale. SIGISMUND SZABÓ zidar, Şantierul de construcţii nr. 1 Deva Galaţi: In zona Şantierului naval Foto : IONEL BARBIERU Se înalţă digul brăilean In zona „La Vărsătură“ (Urmare din pag. I), daţie şi unde zilele viitoare vor adăuga, probabil, acestei cote mică 10 sau 15 centimetri. Nici vorbă, vom avea cu cine să ne batem. Dar trebuie să recunosc, oamenilor din această curbă plină de combativitate a fluviului de la Tulcea şi pînă la gurile de vărsare la Chilia şi Sulum, la Sf. Gheorghe, de-a lungul braţelor pe malurile cărora sînt atîtea aşezări, sate şi comune, calmul imperturbabil, stăpînirea de sine în lupta cu undele tulburi, tulburi nu numai pentru că duc spre mare zeci de mii de tone de aluviuni in suspensie, ci pentru că atentează la liniştea noastră, la tirana, la sănătatea, la viitorul nostru. Fintim, aşadar, cuhni. Nici o palmă de pămînt nu este cedată la voia întîmplării, înainte de a constata, rece, lucid că orice efort a devenit de prisos. Sînt attea zile şi nopţi de ctnoi apa izbeşte agresiv, se insinuează cu perfidie, clipoceşte insidioasă, subminează un taluz ici, dincolo altul, izbuteşte să-şi subordoneze incintele apărate, 65 000 hectare pînă duminică, păşuni întinse, păduri, pămînturi arabile, culturi. Patru incinte stuficole şi una piscicolă erau la sfîrşitul săptămînii trecute pierdute. Numărul persoanelor evacuate trecuse de 7 000. 30 de localităţi erau inundate. 2 745 de case fuseseră atacate de ape, peste 10 000 de animale rămăseseră încă în zonele primejduite la Pardina, la Rusca, la Carasuliot, la Gorgova. Dar alte 20 000 au fost evacuate, noi incinte agricole îndiguite, adică toate, alte două stuficole şi 8 piscicole sunt intacte, liniile telefonice şi electrice nu au fost întrerupte, deşi cîteva microcentrale din Deltă au avut de suferit de pe urma inundaţiei. Şi ceea ce este mai presus de orice, nu există, şi am certitudinea că nici nu vor exista, victime omeneşti. Dar trăim, şi este normal să fie aşa, cu gindid la viitura Dunării care va trece prin Tulcea spre Deltă la sfîrşitul săptămînii viitoare. Digul de apărare al oraşului a fost terminat. Pentru orice eventualitate, pragurile locuinţelor şi ale instituţiilor publice din apropierea falezei au fost închise cu un parapet zidit din cărămidă iar la intrare sînt depozitaţi saci plini cu pămînt. In această linişte copleşitoare care se lasă peste oraş, aşa cum se lasă peste toată Delta Dunării, linişte vibrind de încordare, la comisia judeţeană de apărare împotriva inundaţiilor se adoptă ultimele hotărîri, se cintăresc pentru ultima oară şansele fiecărui post defensiv, se fac aprecieri asupra împrejurărilor neprevăzute, dar absolut posibile şi se stabilesc direcţii de intervenţii ale colectivelor care sunt angajate în luptă. Duminica oraşului a arătat altfel decit de obicei. In întreprinderi s-a lucrat. După amiază, plimbările îndrăgostiţilor de pe faleză au fost înlocuite cu patrularea echipelor de supraveghere alcătuite din utecişti. Sunt cercetate periodic obiectivele unde organizaţia municipală îşi va concentra forţele în caz de alamă , porţiunea de dig dintre faleză şi ferma horticolă, pompa de apă pentru alimentarea municipiului, digul ce protejează fabrica pentru industrializarea peştelui şi porţiunea cuprinsă între fabrică şi U.C.R.N.T., ameninţată în cazul unei ploi torenţiale de apele ce se scurg din zona de est a oraşului. A fost o altfel de duminică şi în Deltă. La Salina, 250 de tineri au lucrat la consolidarea digurilor, la evacuarea bătrînilor din casele cu temelii şubrezite de ape, 35 de tineri au înălţat digurile de la pepiniera Obretin, alţi 60 au reparat digul de la Crişani, alţii au ajutat la evacuarea satelor Mila 23, Caraorman, Băltenii de Jos. A fost o altfel de duminică pentru tinerii din întregul judeţ. La Dorobanţii, Ciucurova, Greci, Mihai Bravu, Baia, Mihail Kogălniceanu, Casimcea, Niculiţel, Frecăţei, Saricioi, Valea Nucarilor, sute de tineri au ieşit la întreţinerea culturilor, au strins plante medicinale în valoare de mii de lei, au lucrat în exploatările miniere de la Somova şi Mahmudia, au adunat şi predat fier vechi, sticle şi borcane, obiecte de maximă necesitate pentru sinistraţi, au cărat piatră pentru repararea şoselelor rupte de ape, la Luncaviţa au cosit lucerna. Este acalmie, doar cind priveşti apele fluviului. O acalmie mincinoasă şi asta de inline, poimîine va începe şi ea să se schimbe. Dunărea va creşte, va creşte mereu timp de două săptămîni, dar în tot timpul acesta nimeni nu va sta şi nu o via privi cu braţele încrucişate. In judeţul Tulcea, pe uscat ca şi în Delta Dunării, zeci de mii de oameni, tineri şi virstnici, duc lupta pe două fronturi. Veghează și muncesc. DELTA DUNĂRIIVEGHE ŞI MUNCĂ BECHET — Bechet — Corabia , un front al tinereţii nemăsurat de aprig. Oltenia trimite mereu mai multe ajutoare. Tinerilor din Bechet, Sadova, Corabia, Dăbuleni li s-au adăugat elevi, muncitori, studenţi şi profesori din Craiova. Holdele, din baltă vor fi salvate. Pe digul Poteiu—Corabia alte sute de tineri din judeţul Olt stau de strajă apelor. Detaşamentele formate din elevii liceului teoretic şi economic din Corabia, din tineri cooperatori din Gura Padirii, Poteiu, Celei, Grujdiboc au „acoperit“ cu vigilenţa lor fiecare metru de dig din cei peste 30 kilometri. 3 500 de saci cu nisip au fost depozitaţi în punctele slabe, care nu au în faţă o perdea de protec il ilmINAREA APELOR Salcia, întrunit intr-o şedinţă de analiză şi studiu a situaţiei existente la acea oră, au identificat punctele nevralgice ale digului care au mai rămas descoperite, reorganizând, totodată, în funcţie de pericoluliminent, sectoarele şi forţele de intervenţie necesare. In urma acestor măsuri, luni s-a putut raporta că întreaga centură de siguranţă a Insulei Mari a fost consolidată prin supraînălţarea coronamentului în punctele avariate. Peregrin pe frontul de luptă dintre om şi apele Dunării, reporterul a consemnat în blocnotes-ul său că ultima zi de primăvară a ridicat, în continuare, deasupra Insulei Mari, duhul ameninţător al apei. Sutele de oameni aplecaţi pe uneltele lor ziditoare de stavile colosale m-au încredinţat — de fapt încredinţîndu-se mai întîi pe ei înşişi — că puhoaiele Dunării nu vor trece, devastatoare, peste digul consolidat de ei. Duminică s-au depus eforturi mari în zonele cu garda minimă sub un metru. La Salcia am stat de vorbă cu cei 8 scafandri care au pipăit cu mîinile lor breșele subacvatice prin care apa a încercat, nevăzută, să declanșeze dezastrul. Caporalii Lucian şi Jean Hotei, fraţi gemeni, militari în termen, brăileni de baştină, închingaţi în bizarul lor veşmînt de scafandri autonomi, îmi desenează în vorbe şi gesturi pericolul pe care l-au înfruntat acolo, sub straturile instabile ale apei. Costumul amîndurora e sflşiat de crengile, aşchiile şi sirmele îngropate la călcitul digului. In cîteva zile ei au astupat cu saci de pămînt pragurile îngropate sub apele aducătoare de primejdii. Ieri seară, am călcat cei 2 800 metri liniari de dig consolidaţi aici în ultimele zile, ca urmare a unui periculos fenomen de alunecare între kilometrul 15—16. Intrucît grupurile electrogene nu mai puteau furniza un curent de o intensitate suficientă, s-a lucrat tot timpul sub lumina farurilor de la tractoare. Stau în incinta stației telefonice a comandamentului şi ur- M'Stest carnetul în care radiotelegrafistul Jaris Zdrolidis consemnează radiogramele zilei, care curg din toate zonele de lucru : Măraşu — executat banchetă pe 2 100 m.l. şi supraînălţat coronamentul pe 7 500 m.l.; Titcov — astupat canalul pe 2 500 m.l. în care au apărut grifoanele de la kilometrul 49, Filipoiu a executat supraînălțarea coronamentului pe 1 000 ml. Extrag, pentru mine, alte cîteva cifre cumulate, pe care digul se sprijină cu fermitate. s-au executat pînă la această oră 67 000 m.l. banchete, 45 000 m.l supraînălțări, 28 000 m.c. terasamente, 11 000 m.l. consolidări etc. Insula este acum un cuib aşezat cu fermitate intre apele tulburi ale Dunării. Duminică, cei 123 de studenţi şi-au luat rămas bun de la ostaşii şi lucrătorii masaţi în zona Măraşu. Studentul Gheorghe Roman, la plecare, mi-a spus : — Oricum, un pumn în gura Dunării tot am pus şi noi în aceste patru zile... Exprimîndu-şi mulţumirea pentru calitatea excepţională a lucrărilor efectuate de detaşamentul studenţilor, Ion Diacomatu, secretar al Comitetului municipal de partid Srăila, îmi mărturiseşte, totodată, regretul că cele patru zile n-au putut fi mai multe, dar sesiunea, consimte el, e , în fond, tot atît de importantă ca şi bătălia cu apele. Duminică gărzile patriotice din insulă s-au retras către sectoarele lor de producţie. A mai rămas totuşi un efectiv de cel puţin 12 000 de oameni care continuă în acelaşi ritm supravegherea, consolidarea şi supraînălţarea coronamentului digului, acolo unde garda minimă indică pericol de rupere. GH. ISTRATE Comuna Ceatalchioi aflată sub apă MIERCURI 3 IUNIE 1970 ACUM, FIECARE CLIPĂ E DE NEPREŢUIT [Urmare din pag. I) sîntem hotăriţi ca vizeeindune eforturile in muncă să contribuim prin rezultatele obţinute in producţie la diminuarea pagubelor din agricultură. In acest sens ne-am angajat să livrăm in plus faţă de sarcinile iniţiate 13 tone porumb, 20 tone de griu, 50 tone sfeclă de zahăr şi 2 vagoane lapte. Avem disponibile pentru replantare in grădinile cooperativelor agricole din zonele calamitate 6 000 bucăţi răsaduri de roşii gata repicate“. Aceeaşi atmosferă de muncă intensă am intîlnit-o şi în cooperativa agricolă din Jimbolia. Alături de virstnici, cei 97 de cooperatori utecişti erau prezenţi la activităţile ce se desfăşurau în toate sectoarele unităţii. Răritul sfeclei se executa pe ultimele suprafeţe. Profitînd de vremea bună, de pe 40 de hectare s-a recoltat finul. Cu trei motopompe, de cîteva zile, tinerii mecanizatori IOAN BULGĂR şi MIHAI ANTON deversau în canalul Jimbolia-Checeă apa ce băltea încă pe 80 de hectare. In grădina de legume, printre harnicii legumicultori i-am întilnit pe ROZALIA VARGA, IOSIF CAZIMIR, IRINA ACSI, TEREZIA MUREŞAN, care prăşeau culturile de rădăcinoase şi varză timpurie. La sere, de unde au şi luat drumul pieţelor 50 de tone roşii şi 8 tone castraveţi, tinerele ELENA DOROBOTA şi ELENA HORGA adunau şi aşezau în lădiţe recolta acelei zile. Interiam — aşezare din vecinătatea Mureşului evacuată cu cîteva zile înainte , locuitorii s-au reîntors şi la cooperativa agricolă de producţie se munceşte din răsputeri pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Sunt prezenţi la muncă peste 400 de membri cooperatori. „Sfecla de zahăr d in suprafaţă de 140 hectare a fost prăşită o dată pe 100 hectare şi de două ori, concomitent cu rănitul, pe 60 hectare , ne spunea inginerul DUMITRU CROITORU, preşedintele unităţii. Cu două cositori şi 50 de cosaşi recoltăm lucerna. Pentru a folosi fiecare oră prielnică în scopul terminării grabnice a lucrărilor de întreţinere, lucrează şi 18 atelaje cu cai la prăşirea a doua oară a celor 34 hectare de cartofi rămase în cultură. Trei sape rotative lucrează la porumb şi o dată cu zvîntarea terenurilor unde a băltit apa se va termina semănatul porumbului şi al soiei. Pentru scurgerea apelor ţie pe 36 hectare sfeclă furajeră şi sfeclă butaşi lucre?i patru motopompe. Injudeţul Timiş, fie că stau de veghe pe diguri sau consolidează taluzurile, fie că lucrează la evacuarea apei detriburi, fie că execută lucrări de întreţinere sau reinsamintări urgente pe suprafeţe zvîntate, cooperatorii au înţeles că sprijinul cel mai eficace, solidaritatea cea mai înaltă cu cei din zonele calamitate constă în sporirea la maximum a recoltelor. Conştienţi de faptul că dacă bătălia cu apele dezlănţuite a cerut calm, curaj, îndrăzneală, lupta pentru pîine şi legume, zahăr şi ulei, carne şi lapte, pretinde în plus lucrătorilor din agricultură perseverentă solicitînd din plin în fiecare zi forţele oricărui om apt de muncă, cooperatorii şi mecanizatorii fac acum totul pentru ca recoltele să fie la nivelul maxim al posibilităţilor.,