Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)

1970-06-03 / nr. 6544

PE CARNETUL DE REPORTER Cele 11 întreprinderi săt­mărene se apropie cu paşi repezi de parametrii atinşi înainte de 13 mai Paralel cu refacerea, bătălia se dă pentru recuperarea pagubelor produse de stag­narea producţiei „In clipa aceea grea am înţeles întreaga semnificaţie a cuvintului pe care l-am auzit atit de des: SOLI­DARITATE" REFACERE, NORMALIZARE OAMENII TRANSMITE: ÎNFR­UNTA FL­U­VIUL Lacome, apele au muşcat dureros din avuţia ţării, din zes­trea uzinelor şi fabricilor, întrerupîndu-le activitatea productivă, provocîndu-le pagube imense. Circa­­250 de întreprinderi, prin­tre care uzine şi combinate de importanţă republicană au sufe­rit distrugeri sau avarii însemnate, activitatea productivă fiin­­du-le greu afectată pe zile sau sâptămîni întregi. Cu aceeaşi dîrzenie cu care s-au împotrivit, în acele ceasuri şi zile de crîncenă încleştare, furiei oarbe a naturii dezlănţuite, salvînd de la distrugeri bunuri materiale, diminuuind pe cit posibil daunele, imed­iat după retragerea apelor s-a trecut la refacerea grabnică a capacităţilor de producţie pentru ca munca, viaţa să-şi recapete pulsul normal, să reintre pe făgaşul firesc. Au început orele, zilele, nopţile refacerii cînd muncitori, specialişti, unii acum pensionari — sau chiar membri de familie, la care s-au adăugat elanul şi dîrzenia brigăzilor de tineret, au declan­şat o nouă luptă, cu timpul, pentru recuperarea cu un ceas mai devreme pentru producţie a capacităţilor de fabricaţie. In mun­ca lor aceşti oameni au simţit tot timpul solidaritatea întregii ţări materializată prompt prin trimiterea de materiale, repera­rea maşinilor şi utilajelor, trimiterea de echipe de specialişti care să ajute în ampla acţiune de refacere. Pas cu pas activi­tatea reintră în normal. Deja multe din secţiile şi întreprinderile afectate produc acum l­a capacitatea atinsă înainte de 13 mai, în altele procentul de recuperare creşte de la o zi la alta. SECVENŢE DIN ACEASTĂ ACTIVITATE TITANICĂ VA PRE­ZINTĂ AZI­ REPORTERII NOŞTRI IN PAGINA A III-A. PENTRU CA RECOLTELE SĂ FIE LA NIVELUL MAXIM AL POSIBILITĂŢILOR ACUM, FIECARE CUPĂ E DE NEPREŢUIT Datorită măsurilor eficien­te şi operative car­e s-au luat din timp, in cimpia Vingăi şi In cimpia Timişului amplitu­dinea inundaţiilor n-a fost a­­tît de mare. Totuşi există în­semnate suprafeţe din albia majoră a Mureşului în zona Periam-Cenad, alte suprafeţe situate între riurile Bega, A­­ranca şi Timiş, care au fost inundate, in multe locuri da­torită mai ales precipitaţiilor căzute in cantităţi excesive sau pinzei de ape freatice ca­re a urcat mult spre supra­faţa solului. Pină ieri, in ju­deţul Timiş erau identificate ca inunda­te peste 39 300 de hectare, din care 27 745 ha o­­cupate cu culturi agricole. In toate unităţile agricole­ de stat şi cooperatiste se lucrea­ză zi şi noapte pentru reciş­­tigarea terenurilor furate de ape, pentru consolidarea di­gurilor, pentru întreţinerea şi însăminţarea culturilor. Ieri, la Cooperativa agrico­lă de producţie „Recolta“ din Lovrin a fost o „zi plină“. Două sute şapte zeci de coo­peratori au lucrat la răritul sfeclei, pe 7 hectare, la plan­tatul ardeilor pe 3 hectare, la săpatul roşiilor pe 8 hectare in cimp şi pe 3 hectare in so­lar. Alţii au recoltat, sortat şi expediat spre pieţele Timi­şoarei peste 2 600 kg ceapă verde, 200 kilograme salată verde şi aproape 4 000 de gu­­lioare. Concomitent, ne spu­nea tovarăşul FRANCISC BERGER — preşedintele coo­perativei, sunt săpate canale de scurgere a apei stagnată pe cele 80 de hectare. Dato­rită situaţiei grele prin care trece agricultura ţării noas­tre, răspunzînd chemării Co­mitetului Executiv al INCAP­ ENSEI TARŢA (Continuare în pag. a ll-a) DELTA DUNĂRII, VEGHE ŞI MUNCA Acalmie, dunărea creşte, sca­­de, după ce scade creşte iar şi uite aşa. Este un bizar joc de-a baba oarba, în care supraveghem cu atenţie apa în curgerea ei mo­notonă, plicticoasă, aceeaşi în fiecare zi. Aceeaşi cu mici ex­cepţii. Cu excepţia unui centi­metru mai sus sau mai jos, pe mira din fata căpităniei din Tul­cea unde apa depășește cînd cu S0 cînd cu 40 cm. cota de im­n-MIRCEA TACCIU (Continuare In pag. a ll-a) ! In aceste ZILE S-AU SCRIS PAGINI DE ISTORIE DUMITRU ALMAŞ Străbatem una din cele mai grele încercări din cite i-a fost dat poporului român să trăiască. Poate mai mult ca alte po­poare ştim ce este nevoia. Ne-a învăţat viaţa, istoria. Au, n-am avut noi parte de atîtea şi atîtea pustiiri, de-a lungul veacurilor ? Au, nu suntem­ noi urmaşii celor care, în vremea năvălirilor, năs­cociseră carul cu două oişti, pentru a se feri mai uşor de pri­mejdie ? Dar le-am trecut pe toate şi am rămas aici. Aici pe acest pămînt ca să ne ridicăm iară, ca să reînviem ca mitolo­gica pasăre Phoenix, mereu re- i născută din propria-i cenuşă. Marea durere pe care o trăim azi nu-i pricinuită de uriaşele pierderi suferite în curs de o jumătate de lună. în bătălia cu stihiile lichide am înregistrat pagube incalculabile. Am înre­gistrat însă şi un cîştig : verifi­carea imensei, neclintitei solida­rităţi umane, frăţietatea, sinceră, deschisă, dăruitoare a tuturor ce­lor care trăim pe acest sfînt pă­mînt al României. Marea calami­tate prin care am trecut şi ale cărei consecinţe le vom simţi timp îndelungat ne-a pus la o grea în­cercare întreaga coeziune naţio­nală şi umană. Spunem, cu o veche zicală : apa trece, pietrele (Continuare în pag. a TV-a) Se lucrează la consolidarea di­gului de apărare a oraşului Giurgiu Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6544 6 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 3 IUNIE 1970 SITUAŢIA LA ZI • Ieri, ploile au depăşit pe alocuri 10—15 litri pe metru pătrat. • Pe cursurile de apă nu se anunţă noi viituri. • Vremea rămîne favorabilă precipitaţiilor sub formă de averse. • Toate riurile interioare in scădere. Se menţin peste cotele de inundaţii. In zonele inferioare, Mureşul, Siretul, Prutul. • Viitura pe Tisa întîrzie. Pe Dunăre unda se deplasează mai re­pede. I­a Brăila-Galaţi, culminaţia la 6—7 Iunie ! • Staţionare luni, apele în Deltă au început marţi să crească din nou. * A Viteza vuitului la Sulina, 16 metri pe secundă. Valurile pun digurile în primejdie. • Din satele: Mila 23 și Pardina, elevii au fost evacuaţi. ­ PRIMA OPŢIUNE învăţămîntul nu e un scop in sine : el pregăteşte — prin in­strucţiune — pentru acţiune. O acţiune viitoare, dar deloc în­depărtată : munca. Aşadar, în­cheierea primului capitol al a­­cestei instrucţiuni, şcoala gene­rală, impune pentru întîia oară o opţiune : încotro . Adică de aici înainte, spre ce muncă 7 Fireşte, alegerea şi mai ales de­cizia sunt extrem de grele din cauza încărcăturii de răspun­dere. Răspunderea faţă de vii­tor. Un viitor personal şi colec­tiv, al fiecăruia şi al societăţii. Ceea ce înseamnă că echilibrul dintre dorinţe, aptitudini şi ne­cesitate — individuală şi socia­lă — e obligatoriu. Căci reali­zarea lui depinde nu numai de o bună orientare — prezentă — a adolescentului, ci şi de o ar­monioasă integrare — viitoare — a tînărului. Integrare in muncă şi viaţa socială, care are cerinţele ei obligatorii in ve­derea progresului general. Fi­nele clasei a VIII-a este deci o răscruce importantă pentru cei care se află în faţa ei. Traiec­toria aleasă de către absolvenţi acordă insă acestui moment un interes general: parcurgem deci o epocă dinamică, a progre­sului tehnic şi ştiinţific, trăim intr-o societate care-şi pregă­teşte un tineret in stare să participe activ, la acest progres. Pregăteşte pe fiecare in parte, VIORICA TANASESCU (Continuare in pag. a IV-a) Anul acesta, în faţa celor 330 000 de elevi care absolvă şcoa­la generală stau larg deschise 10 000 de drumuri în viaţă. Op­ţiunea nu e simplă. Dar, pentru a alege în deplină cunoştinţă de cauză şi cît mai realist, ei — şi mai ales părinţii lor — reuşesc să depăşească înainte de toate prejudecata conţinută în întrebarea: INTELECTUAL CU ORICE PREJ? IN FAŢA A 330000 DE ELEVI STAU DESCHISE 10000 DE DRUMURI INTELECTUAL CU ORICE PREȚ? Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU 9­9 a acordat un interviu televiziunii franceze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariştii francezi. Claude Manuel și Glaude Brovelli, că­rora le-a acordat un Interviu filmat, pentru canalul I și ca­nalul II în culori, al Televi­ziunii franceze. Puternic stimulent pentru dezvoltarea zootehniei Recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Rom­ânia pri­vind îmbunătăţirea preţurilor de cumpă­rare a animalelor şi a produselor anima­liere, precum şi alte măsuri de stimulare a zootehniei, continuă să stîrnească un tot mai puternic ecou în rîndul masei de oa­meni al muncii, lucrători ai ogoarelor, membri cooperatori, țărani individuali, să întrunească adeziunea lor unanimă. EXAMENELE studenţeşti Vom produce mai mult, vom livra statului cantităţi sporite de produse în rîndurile noastre, ale celor preocupaţi zi de zi de creşterea animalelor, recenta hotărîre a ră­sunat ca o chemare, ca un îndemn de a produce mai mult, de a li­vra către fondul central cantităţi sporite de carne, lapte, ouă, de a satisface cerinţele pieţei într-o măsură mai mare. Hotărîrea do­vedeşte cu prisosinţă grija parti­dului şi guvernului nostru de a crea condiţii necesare dezvoltă­rii tuturor sectoarelor de pro­ducţie, de a realiza un echilibru cît mai favorabil între toate sec­toarele în aşa fel încât să se men­ţină o creştere reală şi continuă a nivelului de trai al populaţiei. Desigur, ridicarea preţurilor de cumpărare de către unităţile con­tractante reprezintă pentru noi posibilităţi sporite de a dezvolta sectorul zootehnic, generează creşterea spiritului de răspundere în muncă a fiecărui cooperator. Din calculele noastre reiese că prin îmbunătăţirea preţurilor de vînzare C.A.P. Tudor Vladimires­­cu va avea pină la sfîrşitul anu­lui un cîştig de circa 175 000 lei. Această sumă ne va permite să extindem mecanizarea în graj­duri, să ne formăm o bază de­­ furaje mai bună pentru ridicarea productivităţii animalelor, ceea ce înseamnă cantităţi sporite de carne, lapte şi ouă. Astfel, în li­mitele realizării sarcinilor pînă la sfîrşitul anului — de 1 100 tauri­ne — cooperativa Tudor Vladi­­mirescu va livra la alte coopera­tive agricole de producţie peste plan 40 de capete tineret taurin pentru îngrăşare. Acesta este doar un exemplu. Recenta hotărîre va crea un nou avînt în dezvoltarea zootehniei cooperatiste, va condu­ce fără îndoială la o mai bună satisfacere a cerinţelor pieţii, a consumului de produse animal­liere.­­ Dr. LIVIU GRIGORESCU şeful fermei zootehnice nr. 1 C.A.F. comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi DEBUT CU „DREPTUL“ Au început examenele. Un prilej pentru a descifra, împre­ună cu studenţii, semnificaţiile profunde pe care le implică acest Truim­ept din viaţa universitară. Esenţial este dacă răspunsurile studenţilor confirmă sau nu o temeinică pregătire de speciali­tate. Ne aflăm la Institutul politeh­nic din Bucureşti. Pe culoarele Facultăţii de electronică şi tele­comunicaţii, un grup de studenţi este în aşteptarea colegilor care trebuie să iasă din examen. Pro­fităm de o scurtă pauză pentru a sta de vorbă cu profesorul examinator dr. ing. Vasile Cătu­neanu, decanul facultăţii. Il ru- t găm să ne relateze primele im- i presii despre examenul de „Ma- ' teriale, piese şi tehnologia apa- \ ratelor electronice“, pe care-1 , susţin 'ihutonlfh anului. TXL A.,­­ grupa 431.­­ — Acest prim examen de , electronică aplicată, spre deose-­­ bire de altele care vor urma,­­ necesită o pregătire practică­­ continuă, pentru că studenţii­­ execută o serie întreagă de lu-­­­crări de laborator, probe de con­­t MIRCEA CRISTEA­­ . (Continuare în pag. a IV-a) . UN CiŞTIG SIGUR! AL NOSTRU, I AL TUTUROR î \ Prin recenta Hotărîre a \ , partidului şi guvernului se 7 1 transpun în fapte noi mă­ t | suri privind stimularea dez- i '­voltării sectorului zootehnic. J \ Acestea sin după părerea \ 7 nea să asigure ferma înde- i \ plinire a programului naţio- ş i nai de dezvoltare a zooteh- 4­­ niei, de creştere a produc- ’­­­ţiei animaliere prevăzută de ţ . Congresul al X-lea, in condi- i 7 ţiile în care după cum ştim * ) cu toţii, calamităţile naturale i 1 au provocat pierderi mari şi 7 1 în acest sector. După cum e­l reiese din Hotărîre, în cadrul 4 1 acţiunilor complexe de refa- 7 ) cere în toate domeniile de ţ I activitate statul îşi asumă o i ! mare parte din fondurile ne- i 4 cesare stimulării producţiei 4 I zootehnice. Este firesc ca noi, 7 1 toţi oamenii munci, să con- t 4 tribuim la cointeresarea ma­­i 7 terială a producătorilor din ’ ţ acest sector dat fiind că 4 i printr-o asemenea contribu- ,­­ ţie stimulăm de fapt o mai ţ I bună aprovizionare a popu- 4 7 laţiei cu carne, lapte şi alte ţ produse derivate. Apreciez ţ I că în aceste condiţii, majo- / ’ rarea preţurilor cu amănun­ ţ 1 tul este aproape simbolică,­­ 7 creşteri fiind numai la spe- I ţ clan­taţi şi carne de calitate 4 l superioară. Sortimentele de 7­­ carne cele mai des căutate, ţ 4 care intră in consumul zilnic. 4 z ca şi slănina, untura, untul, ' ţ smîntîna, rămin la preţuri 4 l neschimbate. Prin Hotărîre i -jv -J.-Uofftse. 'li'ri raporturi e- 1 ţ chitabile între consumatori­i I pe de o parte şi producători * din sectorul zootehnic pe de­­­l altă parte ceea ce va deter- 7 7 mina creşterea producţiei a- 1 ţ gro-alimentare, aproviziona- 4 i rea consecventă a întregii z 1 populaţii — şi asta este foar-­­ l te important, — uh cîştig si- i 7 gur al nostru, al tuturor. I 7 VIRGIL SUCIU, ^ ^ tehnician la Uzina de repara- 4 ^ ții auto Tg. Mureș ^ In timpul examenului anului III A al Facultăţii de mecanică de la Institutul politehnic Bucureşti Foto: C. CIOBOATA

Next