Scînteia Tineretului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 5672-6594)

1970-07-01 / nr. 6568

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 1 IULIE 1970 O iniţiativă a tinerilor cercetători in pedagogie Incepînd de ieri, timp de două zile, Biblioteca Cen­trală Universitară găzdu­ieşte o manifestare ştiinţi­fică deosebită. E vor­ba de materializarea unei iniţiative a organizaţiei U.T.C. de la Institutul de Ştiinţe Pedagogice. După luni de studii şi investigaţii, tinerii cercetă­tori ai Institutului s-au întrunit într-o micro-se­­siune ştiinţifică a lor. Lu­crările pe care au început să le susţină şi să le dez­bată sunt reunite sub titu­latura : „Metodologia cer­cetării ştiinţifice în peda­gogie“. Intr-adevăr, o tematică generală foarte potrivită pentru cei care se află la început intr-ale cercetării, un subiect generos care le va permite substanţiale concluzii pentru activita­tea de viitor. Fapt care cere aprecieri lăudabile la adresa organizaţiei U.T.C. pentru o asemenea iniţia­tivă. L. L. Curse de galop la Mangalia întreprinderea agricolă de stat Mangalia, deţinătoarea unei herghelii de clasă, a deschis in zona turistică Mangalia Nord un hipodrom destinat curselor de galop. S-a creat posibilitatea prezentării cailor de rasă cres­cuţi aici, mulţi dintre ei cîşti­­gători ai unor concursuri naţio­­­nale şi internaţionale. In fieca­re joi şi duminică sunt organiza­te curse de galop, la care parti­cipă întregul lot de 120 de cai. Amatorilor de călărie,­ herghelia le pune la dispoziţie un lot de 80 de cai de curse pentru în­chiriat. „Lotca de aur" —­ festivalul şi con­cursul de muzică uşoară românească organizat de Comi­tetul municipal Brăi­la al U.T.C. — ne­­maiputindu-se des­făşura la data ante­rior anunţată, va ieşi în larg astă sea­­r­ă, în cea de-­a doua , ediţie, eşalonată de-a lungul primelor cinci zile ale lunii iulie. , Perioada care s-a scurs de la încheie­,­rea fazelor de pre­­selecţie a fost folo­sită din plin de că­tre organizatori şi participanţi, care şi-au unit eforturile pentru a conferi o ţinută cit mai co­respunzătoare aces­tei manifestări. S-a avut astfel în vede­re, în primul rînd, pregătirea cit­ mai minuţioasă a concu­renţilor (care au luat parte, săptămî­­nal, la cite două re­petiţii) remarcîn­­du-se strădania fie­căruia pentru o in­terpretare la un ni­vel artistic cit mai ridicat, ceea ce va contribui desigur, în măsură hotări­­toare, la reuşita fes­tivalului. Şi dacă strădania concuren­ţilor este evidentă, nici organizatorii nu şi-au precupeţit e­forturile. Programa­te iniţial în sală, spectacolele se vor desfăşura în arena clubului­­ Uzinei „Progresul“, arenă căreia i se conferă o ţinută demnă de o asemenea mani­festare. La lucrările de­ reamenajare a a­renei, o contribuţie însemnată şi-au a­­dus-o elevii Grupu­lui şcolar de con­strucţii, în cadrul a numeroase ore de muncă patriotică. In centrul atenţiei a stat, cum era şi firesc, asigurarea unui cadru cit mai placut, ai cărui be­neficiari vor fi, in egală măsură cu Concurenţii şi spec­tatorii. Participarea „hors-concours“ a unor cunoscuţi so­­­­li­şti de muzică u­­­­şoa­ră va fi în stare sa răspundă exigen­ţelor publicului brăilean, care va avea ocazia să se întîlnească cu Mi­­haela Mihai, Maria­na Bădoiu, Petre Geambaşu, Nicolae Suciu şi alţii. Scontînd pe afir­marea unor tălente valoroase, ca şi la ediţia trecută de fapt, organizatorii şi-au propus să al­cătuiască, după fes­tival, un ansamblu care va pune în scena un spectacol de varietăţi. Mai merită reţinut faptul că festivalul­­ ale cărui fonduri de încasări vor fi virate în „Contul ti­mon­iei“ — se află şi acum în atenţia Te­leviziunii române, care şi-a anunţat prezenţa între 1 şi 5 iul­ie la Brăila. I. BELCIUGAN LA BRĂILA: „LOTCA DE AUR“ la a doua ieşire în larg Scrisori către redacţie Aseară la orele 22:30 redac­torul şef a lecturat ultimele scrisori ale zilei. Printre ele s-a aflat cea pe care o publi­căm mai jos : „Tovarăşe redactor şef, Rugăm a consemna în pagini­le ziarului ce dv. îl conduceţi, următoarea acţiune ce o redăm mai jos: Noi, elenii clasei a VIII-a C, de la Şcoala generală de 10 ani, nr. 4, municipiul Piatra-Neamţ, am renunţat la reuniunea de sfirşit­ de an pentru care aduna­sem 750 lei şi am cumpărat re­chizite şcolare pentru clasa a VIII-a de la Şcoala generală din Fundeni, judeţul Galaţi. Alături de rechizite­­ şcolare, am donat şi un număr de 10 cărţi de lectură particulară din bibliotecile noastre personale. Totul a pornit de la penultima oră de d­irigenţie din acest an şcolar, cînd am discutat tema: „Oamenii, sunt mai tari decit sti­hiile naturii“, cu care prilej tova­răşa dirigintă Munteanu Virginia, ne-a prezentat un vast şi impre­sionant material despre lupta oa­menilor cu stihiile naturii. O dată cu micul nostru dar, transmitem tuturor colegilor de la şcoala generală din Fundeni, multă sănătate, spor la învăţătu­ră şi o vacanţă plăcută“. Semnează : O inimă mare, plină de dra­goste, inima clasei a VIII-a C, a Şcolii generale nr. 4, municipiul Piatra-Neamţ. Scrisoarea se încheie cu un P.S. — Azi 20 iunie, am expe­diat din gara Piatra-Neamţ, cole­tul cu buletin de mesagerie nr. 509. TRICULELE Un atractiv reper turistic Triculele, astfel­­ se spune ce­tăţii cu trei turnuri de piatră , de formă prismatică, ce se înalţă pe malul Dunării, puţin mai la vale de Sviniţa, la 45 km mai sus de Orşova. Triculele înseamnă în limba turcă ,,trei turnuri“. De formă triunghiulară, clădite din piatră înnegrită de timp, cu baza spre drumul naţional nr. 57 şi vîrful spre Dunăre, turnurile ce­tăţii înalte de 15—20 metri, închid o întindere de 5 000 m.p. Cetatea ,­ care datează de pe vremea ro­manilor, a fost stăpînită de bi­zantini şi reîntărită pe la 1550 de către voievozii sîrbi şi români, fiind folosită în luptele comune împotriva turcilor. Intr-o gravură făcută după o acuarelă a picto­rului englez W. H. Bartlett, care a călătorit prin ţara noastră în 1843, se vede că pe atunci turnul dinspre Dunăre încă mai era unit cu restul cetăţii printr-un pod de lemn, pe sub care trecea un drum ce coboară şi acum la malul apei. Celelalte două turnuri sînt clădite tot pe stînci, dar ceva mai sus, cel de la Dunăre, părînd a fi un fel de „avangardă“ a acestora. Astăzi, ambianța valorosului monument se schimbă, datorită barajului Dunării de la Gura Văii, care formează un mare şi lung lac de acumulare, ce se va întinde pînă dincolo de Sviniţa. Dat fiind faptul că nivelul apelor va fi mult mai ridicat, se fac lucrări de întărire a malului, pentru ca să nu fie slăbite temeliile Tricu­­lelor, renunţîndu-se la proiectul de a fi demolate şi refăcute pe insula Şimian. In schimb, se va putea amenaja un „belvedere“ în turnul dinspre Dunăre, iar în celelalte două, cî­­teva încăperi pentru găzduirea turiştilor, ce vor fi atraşi de noua frumuseţe a acestor locuri. Pe drumul naţional lingă care se află Triculele sugerăm că ar fi nimerit să se clădească un motel, de care se simte nevoie pentru uşurarea autoturismului in Clisura Dunării, cu atît mai mult cu cît aceasta capătă acum înfăţişări noi pe toa­tă întinderea sa, devenind din fluviu un lac lung de vreo 60 km, ceea ce îi dă dreptul să fie numit şi... marea cea mică a Dunării, spre deosebire de „Marea cea mare" din titulatura lui Mircea cel Bătrîn, care a stăpinit şi el aceste locuri, ce făceau parte din vechiul Banat al Severinului. FOMPILIU VOICULEŢ-LEMENY Foto : ŞT. IGNAT ACEASTĂ FEMEIE : rulează la Ratk­a (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30) ., DREPTUL DE A TE NAȘTE: rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (o­­rele 10; 13; 15,30; 18; 20,30), Fero­viar (orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30) . TIMP PENTRU A TRAI : rulea­ză la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ : rulează la Capitol (orele 16,30; 18,45; 21); am întîlnit ţigani feri­ciţi : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14). SALARIUL GROAZEI: rulează la Sala Palatului (ora 19,30), Lucea­fărul (orele 9, 12; 15; 18, 21), Me­lodia (orele 8,30;­­11,30; 14,30; 17,30; 20,30) . VI­­A II­TORUL : rulează la Doi­na (orele 11,30; 13,45; 16). ASTA SEARA MA DISTREZ : rulează la Doina (orele 18,15; 20,30). CU DIRIJABII­UL SPRE POLUL NORD : rulează la Timpuri noi (orele 9,17), Program de docu­mentare românești în premieră (orele 19,21). STRĂINII : rulează la Republi­ca (orele 9,15; 11,15; 13,30; 16,30; 19, 21,15), Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,15), București (orele 8,30; 10,30; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21). AFURISITUL DE BUNIC : ru­lează la Central (orele 9,15 11,30; 13,45; 16; 13,15; 20,30), Aurora (ore­le 9; 11;15; 13,20; 16; 18,15). MARILE VACANȚE : rulează la Lumina (orele 9—16,15 în continua­re ; 18,30; 20,45). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Excelsior (o­rele 9; 11,15; 13,20; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30), Tomis (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19). FREDDY ŞI CÎNTECUL PRE­ERIEI : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18;15; 20,30), Floreasca (o­­rele 10; 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 15,30; 18). AVENTURILE LUI HOAN : ru­lează la înfrăţirea (orele 15,15; 17,45; 20). UN OM PENTRU ETERNITA­TE : rulează la Buzești (orele 15,30; 18). ACTIUNEA „VULTURUL" : ru­leaz­ă la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). UAA d­iv llii­i : ruleaza la Bucegi (orele 10, 16; 18,15). WARLOCK : rulează la Unirea (orele 15,30; 18). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Lira (orele 15,30, 13). OPERAȚIUNEA LEONTINE : t^ază la Drumul Sării (orele 180­. 20). ^LotjrA : rulează la Ferentari (0*e2Ss^'3°; iß; 20,15). 'vSrE­V»TA PÎNĂ SE INTUNE-15 30: Ăi, la Giulești (orele UN CUIB )*. NOBILI: rulează la Cotroceni (or„ 20, );hici CINE VI.Imn.r11'14IriA''Jrele 15’30; 17’45)' URMĂRIREA : rulează la Pa­cea (orele 15,45: 18; -a,, JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la C^g.,; /ore­le 15,30; 18, 20:15). s­i FERESTRELE TIMPUL^ : ru­­lează la Volga (orele 16, -. g ţ■ 20,30). ADELHEID : rulează la ViitNui (ora 20,30) și BĂNUIALA (ore,0 15,30: 18). CEI 11­00 DE OCHI AI DOCTO­­RULUI MARUSE : rulează la Mio­riţa (orele 11,15; 17,30; 20). VINATORUL de CĂPRIOARE : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18), Flamura (orele 11; 16; 18,15; 20,30). CAZUL SERGENTULUI GRIŞA : rulează la Popular (ora 10), EX­PLOZIE IN MUNŢI (orele 15,30; 18; 20,15). CASTELUL CONDAMNAȚI­LOR : rulează la Munca (orele 16; 18, 20). NOAPTE CU CEAŢA : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). AL 8-LEA : rulează la Flacăra (orele 15,20; 18; 20,15). RIO BRAVO : rulează la Vitan (ora 16). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Rahova (orele 15,30; 18). 24—25 NU SE ÎNAPOIAZĂ : ru­lează la Progresul (orele 15,30, 18). MINA STIRE­A DIN PARMA (ambele serii) : rulează la Cinema­teca — Union (orele 9, 12,15) ; ARTICOLUL 420 : (ora 15,30) ; GRĂDINI STRĂINII : rulează la Stadionul Dinamo (ora 20,30) Arenele Ro­mane (ora 20 45); SALARIUL GROAZEI : rulează la Doina (ora 20,30). DREPTUL DE A TE NAȘTE ! rulează la Festival (ora 20,30). SUB SEMNUL LUI MONTE GrISTO : rulează la Tomis (ora 2000). K*BN­ : rulează la Capitol (ora 20,30). PĂCITUII DRAGOSTEI : ru­lează la Buzești (ora 20,30). DANSIND SIRTAKI : rulează la Bucegi (ora 20,30). WARLOCK : rulează la Unirea (ora 20,30). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Lira (ora 20,30). AFURISITUL DE BUNIC ! ru­lează la Aurora (ora 20,30). FREDDY ȘI CÎNTECUL PRE­RIEI : rulează la Arta (ora 20,30). RIO BRAVO : rulează la Vitan (ora 20,30). RĂZBUNĂTORUL ! rulează la Rahova (ora 20,30). MARIILE VACANȚE : rulează la Progresul-Parc (ora 20,15). VlNATORUL DE CĂPRIOARE : rulează la Moşilor (ora 20,30). MIERCURI, 1 IULIE 197­1 Opera Română : TRUBADURUL — ora 19,30; Teatrul de Operetă : SUZANA — ora 19,30; Teatrul de Comedie (la TeatruL,de vara „He­răstrău") : DISPARIŢIA LUI GALY GAY — ora 20.30; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) :­­MICU­ŢA... LA TANASE — ora 19.30. Spre litoral, cu 120 Km. pe or. In această perioadă de virf a activităţii turistice s-au, luat măsuri pentru asigurarea unor cit mai bune condiţii de tran­sport a celor veniţi la odihnă şi tratament pe litoral. Şapte tre­nuri cu mers de accelerat, pre­cum şi rapidul „Tomis“ fac le­gătura intre Capitală şi staţiuni­le litoralului. De asemenea, in curind va fi pus în circulaţie ex­presul „Mamaia“, care va par­curge distanţa Bucureşti—Man­galia cu viteze de pină la 120 km pe oră. El se va adăuga ce­lor două trenuri accelerate : Mangalia—Timişoara şi accele­ratul „Moldova", puse în circu­lație incepînd cu această săp­­tămină. Materia prima — inteligenţa au fost acordate prevete de invenţie unui colectiv de specia­lişti de la Institutul de cercetări metalurgice din Bucureşti, alcă­tuit din dr. ing. Iosif Tripşa ing. Nicolae Tatan şi ing. Stanca Lucia Dumitru1 pentru realizarea I urfior procedee rapide de prelit.. . ■’­crare a cenuşilor de pirită. ■A'-■ vantajele­­folosirii tehnologiilor.­­ propuse de inginerii bucureşteni sunt multiple : se realizează în- , depărtarea elementelor nocive neînlăturabile prin nici una din tehnologiile, cunoscute şi aglome­rare­­a cald a pulberilor de ce­nuşi de pirită intr-o singură operaţie, ceea ce permite obţi­nerea unor materii de calitate­­ superioară, utilizabile in furna­le­ sau alte agregate ,siderurgice etc.­Metoda mi necesită agrega­te­ şi instalaţii industriale spe­ciale. Fotografia alăturată se vrea o invitaţie la odihnă şi recreere în pitorescul loc Sovata. Aici, din fonduri proprii, Comitetul judeţean Mureş al U.T.C. a amenajat o tabără cu 23 de căsuţe­­camping. Cochete, pierdute printre verdeaţa abundentă, căsu­­ţele-camping vă aşteaptă cu... tot confortul Fotó : ANDREI CZERAN Progresele fizicii nucleare sîntt indisolubil legate de creş­terea capacităţii acceleratoare­­,­lor. Dar cu cît, acceleratorul e mai puternic, cu atît proiecta­rea, construcţia şi reglarea sa costa mai scump. . Primul ci­­clotron, inventat şi construit de savantul american 3. La­wrence în 1890 nu depășea o miime de GeV, dar el lui a costat decit 1 000 de dolari. Sincromazotronul Laboratorului naţional de la Brookhaven are o putere de 33 GeV — la con­strucţia lui au luat parte sute de firme, iar costul instalației s-a ridicat la 34 milioane de dolari. După cum se vede, ra­portul între putere şi cost este acelaşi în deceniul VI ca şi în 1930. Se poate, observa în ace­laşi timp că în 30 de ani in­vestiţiile au crescut de zeci de mii de ori ! Dacă ele vor con­tinua sa crească în acelaşi ritm, pînă la sfîrşitul secolului construirea acceleratoarelor gigant va presupune eforturi financiare depăşind cu mult posibilităţile oricărui stat. Or, cursa spre gigantism se află în plină desfăşurare. In 1967 la Serpuhovo, lîngă Moscova, a intrat în funcţiune un accele­rator de 75 miliarde electron­­volţi (75 GeV). In Statele Uni­te se construieşte acum un ac­celerator de 200 GeV, iar în U.R.S.S. se află în faza de proiectare altul,, de 1 000 GeV. Savanţii fac tot posibilul pen­tru a reduce costul acestor in­stalaţii giclopice. De pildă, deşi acceleratorul de la­­Serpuhovo este de 7 ori mai puternic de­cit cel de la Dubna, electro­­magnetul său a fost micşorat cu 50 la sută în raport cu al acestuia. Reducerea e impor- Acceleratoarele ciclopice ? tantă, deoarece electromagne­­tul reprezintă jumătate din costul unui accelerator. Aşa „uşor“ cum e, electromagnetul de la Serpuhovo cîntăreşte to­tuşi peste 20 000 tone. El este alcătuit din­ 120 de elemente a cît­e 200 t, îngropate în sol cu o precizie de asamblare ce nu are voie să depăşească o zecime de milimetru ! Acestea nu sunt singurele probleme tehnologice ce complică şi scumpesc construcţia accelera­toarelor. In inelul de oţel, cu o secţiune de 200 cm patraţi şi o circumferinţă de 1500 m tre­buie menţinută o presiune de două milionimi de atmosferă. A menţine 30 m cubi la o ase­menea presiune, în ciuda sute­lor de branşări, este extrem de dificil. Or, acest uriaş este un pitic în comparaţie cu accele­ratorul de 1. 000 GeV al cărui diametru va depăşi 6,5 km. Acum 3 ani, în Uniunea So­vietica a fost construit un ac­celerator de un tip nou, bazat pe ciocnirea unor fluxuri de particole ce vin din sens con­trar. Instalaţii asemănătoare au fost construite apoi în Franţa şi Italia. In loc ca particolele accelerate să lo­vească o ţintă imobilă, ele se izbesc de un jet de particole sosind din sens contrar. Dacă fascicole de protoni şi anti­­protoni acceleraţi la 25 GeV se ciocnesc, eficacitatea instala­ţiei este egală cu cea a uneia clasice de 1309 GeV, al cărei cost s-ar ridica la 1 miliard de dolari. Prin noua tehnică se creează perspective de re­ducere considerabilă a costului acceleratoarelor și deci de... accelerare a progreselor cu­noașterii umane în domeniul microcosmosului. EDITURA DACIA — CLUJ Ion Vlad : „Intre analiză şi sinteză“ lei 6,25. Mircea Zaciu : „Glose“ lei 8,75. EDITURA STADION Mihai Bîra­­­pin“ lei 8,00. „Schiul al-EDITURA ALBATROS Dorel Dorian : „Ficţiuni pentru revolver şi orches­tră“ lei 4,75. Festivalul de muzică de cameră - Braşov 1970 CIMTĂIII ARTISTICE Deschizînd Festivalul, Nicolae Călinoiu, director al Direcţiei Muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, sublinia faptul că noua manifestare artis­tică nu-şi propune a fi o compe­tiţie, iar formaţiile şi programe­le Festivalului nu se opun, ci se conjugă intr-un efort colectiv­­jalon al etapei actuale în evolu­ţia creaţiei şi interpretării muzi­cii de cameră, cel a cărui cul­tivare e întotdeauna o cale de înţelegere în esenţă a fenome­nului muzical. Festivalul de la­ Braşov nu şi-a propus, intr-adevăr, a oferi cla­samente sau lauri dar, de la pri­ma manifestare, din momentul în care corul „Madrigal“ a ridi­cat „ştacheta“ spre zonele per­fecţiunii interpretative, o puter­nică emulaţie creatoare domină serile muzicale. La ora cînd transmitem aces­te rînduri s-a încheiat şi cea de a treia zi a Festivalului. Pe estradele Festivalului s-au mai perindat formaţii de prestigiu, unele dintre ele cu bogate pal­maresuri de succese internaţio­nale, cvintetul „Concertino“ (ca­re s-a bucurat şi de astă dată de colaborarea sopranei Emilia Petrescu), formaţia „Musica Nova“ şi cunoscutul cvartet clu­jean, avîndu-l drept prim­ violo­nist pe Ştefan Ruha. „Musica Nova“, ansamblu for­mat din muzicieni de cea mai înaltă clasă, şi-a propus să adu­că in această tribună a genului cameral, ecouri ale creaţiei con­temporane româneşti. Cele patru piese semnate de Adrian Raţiu, Dan Constantinescu, Ludovic Feldman, Dumitru Bughici, con­­turind patru personalităţi dis­tincte, vizind diversificări stilis­tice şi concepte de organizare muzicală proprii frontului nostru componistic, s-au bucurat, şi de astă dată, de tălmăciri pline de vibraţie. Ieri seară am ascultat şi pe primii reprezentanţi ai Cluju­lui, la Festivalul din Braşov , Cvartetul de coarde al Filarmo­nicii din vechiul centru artistic transilvănean. Muzicienii clujeni ne-au oferit două opusuri defini­torii pentru înţelegerea coloritu­lui bogat al perfectei omogeni­zări şi sincronizări a celor patru . Prin telefon de la trimi­sul nostru special, instrumentişti. Cvartetul în Do minor de Mihail Jóra, scris in 1926, devenit purtător al Cvarte­tului adăpat la izvoarele melo­sului românesc şi Cvartetul în La minor de Johannes Brahms, o pagină în care regăsim toată pasiunea şi incandescenţa mare­lui compozitor german. Scriitu­ra simplă şi plastică a Cvarte­tului lui Mihail Jora, duioşia şi tensiunea sa au găsit în cvarte­­tiştii clujeni muzicalitate şi in­teligenţă. In sfirşit, in prima parte a Concertului de ieri seara, am ascultat Reuniunea camerală „Pro Musica“, formaţie locală care ne-a demonstrat, ca şi in cazul Orchestrei de cameră exis­tentă la Braşov, deosebite valori interpretative. IOSIF SAVA Iniţiativa la zi • INTILNIRE LA STRUNGA. Şase sute de tineri metalurgişti ieşeni s-au întîlnit cu laminorişti din Roman, petrecînd o zi la Strunga. Cu acest prilej, formaţiile artistice ale celor două uzine au susţinut un interesant program, urmat de competiţii spor­tive — fotbal, handbal, volei. Câştigătorilor li s-au inminat cupe, diplome şi plachete. • MOMENT EMOŢIONANT la Hîrtoape : moş Ştefan Costache, vechi activist cultural, a împlinit respectabila vîrstă de 70 de ani. In semn de dragoste şi respect pentru cei care de atîtea ori le-au îndrumat paşii, elevii i-au inchinat un bogat program artistic, la căminul cultural. (V. Văcăriţa). • TINEREŢEA PE ŞANTIERE. Patru mii de elevi din judeţul Botoşani petrec ore la temperatura înaltă a muncii patriotice, pe diverse şantiere , la întreţinerea culturilor agricole, la com­baterea eroziunii, desecări, pe şantierele arheologice de la Stin­­ceşti, Ripiceni şi Iludum, locali­tăţi în care s-au descoperit urme care atestă existenţa aici a unor aşezări paleolitice, traco-getice şi feudale. (Gheorghe Janca). MIERCURI, 1 IULIE 1579 • In jurul orei 9:45 Transmisie de la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni a plecării Şa­­hinşahului Iranului — Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, care la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială in țara noastră • 18,00 Deschide­rea emisiunii de după-amiază. Microavanpremiera • 18,05 Uni­­versal-șotron — emisiune enciclo­pedică pentru cei mici • 18,30 Cabinetul economic TV • 19,20 1­001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Muzică populară • 20,15 Telecinemateca ; Filmul ar­tistic „Eva“ • 21,40 Ora editorului • 22,10 Gala marilor interpreţi ro­mâni. Basul Nicolae Florei inter­­pretează arii şi lieduri • 22,35 Desene animate • 22,45 „Imagini din Canada" — film documentar • 23,00­­ Telejurnalul de noapte • 23,15 închiderea emisiunii. (Urmare din pag. 1) am fost ales secretar U.T.C. pe comună. Mai fusesem şi înainte, secretarul organizaţiei unui sat, dar acum era altce­va, cădeau în răspunderea mea toate cele opt sate, care are comuna Ulmi după reor­ganizarea administrativă. De la unul la opt, vă închipuiţi că nu e deloc de glumit şi, ca să vă spun drept, m-am cam scărpinat după ureche la în­ceput. Dar mi-am luat inima în dinţi şi le-am promis băie­ţilor : vă dau cuvîntul meu că o să se simtă şi în comuna noastră că există o organizaţie U.T.C. După aceea, parcă n-a mai fost atît de greu. Trebuia doar să mă ţin de cuvînt. Nici nu ştiu dacă am rostit cuvintele astea cu voce tare, în angajamentul de la sfîrşitul şedinţei de alegeri, sau dacă mi le-am spus numai mie în­sumi, în gind, dar de spus, le spusesem cu siguranţă. Apu­casem să promit în faţa în­tregii organizaţii comunale —­ iar promisiunea făcută e da­torie curată, şi pe secretarul satului şi in­tram în casele oamenilor. Am vorbit, aşa, cu o mulţime de băieţi şi fete, cu părinţii lor, am aflat ce anume îşi doreau şi le lipsea cam de multă vreme. Vă închipuiţi ce: o horă, un bal, un film. M-am angajat, ştiind prea bine că îmi luam o mare răspundere, să li se asigure distracţia săp­­tămînală, un film care să a­­jungă şi în satul lor. Eram convins că în felul acesta îi cîştig şi pentru alte acţiuni. Insă fără îndoială că eu nu mă puteam duce în fiecare săptămînă dintr-un sat în altul. Totul era să le imprim obiş­nuinţa de a acţiona singuri. Un acordeon, o minge, astea erau uşor de găsit, mai greu era să-i aduni pe toţi sau măcar cîţiva. Am reuşit şi asta. O dată — de două ori am făcut-o eu, pe urmă a în­cercat şi secretarul satului, pînă cînd au prins gustul şi au început ei singuri să se caute. Cred că aşa mi-am res­pectat și promisiunea făcută. Asta nu înseamnă că acum nu mai pun piciorul prin res- Secretarul U.T.C. M-am apucat de treabă cu nădejde. Erau o mulţime de lucruri de făcut, sau poate aşa mi se părea mie, cum eram proaspăt secretar. Ori­cum, trebuia s-o încep­­de undeva şi aveam impresia că totul se cerea rezolvat ime­diat, pe loc, că nimic nu se poate amina pe mîine. Am în­ceput, totuşi, cu un singur lucru: cu evidenţa... Nu, să nu vă închipuiţi că din cine ştie ce înclinaţii contabili­ceşti. Voiam pur şi simplu să ştiu exact cu cine pornesc la drum, pe ce forţe mă pot bi­zui. Iar în privinţa asta era o adevărată harababură. Am convocat imediat activele din comună şi am pornit o trea­bă gospodărească, un fel de nou recensămînt: din casă în casă, din om în om. Cîteva zile la rînd, pînă seara tîr­­ziu. Eu însumi mi-am repar­tizat un sector şi participam totodată şi la acţiunea celor­lalte colective, pe cît îmi sta în putinţă. Este de altfel un principiu pe care îl păstrez, zic eu, şi acum cu sfinţenie : nu înseamnă că dacă altcineva răspunde direct de o acţiune, eu nu mai am ce căuta acolo. Mă simt obligat să particip şi eu, să văd cum se desfăşoară. „Recensămîntul“ nostru s-a dovedit foarte bine venit. Nu numai pentru că am descope­rit, bineînţeles, mult mai mulţi utecişti decit încerca să ne convingă evidenţa, ci şi pentru că am întocmit o si­tuaţie de perspectivă a tine­rilor care urmau să împli­nească vîrsta utecistă în urmă­torii ani, ca să-i avem în aten­ţie şi pe ei. Apelez şi acum cu folos la datele pe care le-am cules în toamna lui ’58. Acesta a fost, ca să zic şi eu aşa cum citesc prin ziare une­ori, primul pas făcut de mine către cunoaşterea organizaţiei, dar nui aşa, în general, ci a cît mai mulţi din membrii săi, a tinerilor. Următorul l-am făcut luînd la rînd satele, unul cite unul. V-am­ spus, mai aveam încă şapte sate de străbătut, nu le cunoşteam aproape deloc şi trebuia să le ştiu acum la fel de bine ca şi satul meu. Ulmi. In sate am procedat la fel : din casă în casă, din om în om. Voiam să fac şi eu cu­noştinţă cu fiecare tînăr. Bi­neînţeles că, la o adică, se­cretarul comitetului sătesc tre­buia să-şi ştie oamenii cu care lucra, dar dacă m-ar fi între­bat cineva, dv. de exemplu, cine anume trebuie să-i cu­­onască mai bine, sau în pri­mul rînd — credeţi-mă că n-aş fi ştiut să răspund. Nici nu era cine ştie ce mare lucru, de fapt, în fiecare sat nu sunt mai mult de 30—40 de tineri. Mă aruncam pe bicicletă, îl luam pectivele sate. Dimpotrivă Îmi notez în fiecare duminică, într-un carneţel, de ce sat mă voi ocupa în săptămînă urmă­toare. Iar dacă mi-am notat, nu mai am încotro : e ca și cum mi-aș da cuvîntul... Am, da, am timp destul, nu mă plîng. Iarna ştiţi cum e la noi, la ţară, nici pe la coope­rativă nu e prea mult de lu­cru. Iar vara — e ziua mare... Preşedintele cooperativei s-a obişnuit de-acum, cînd îi so­sesc vagoane cu îngrăşăminte sau cine ştie ce transporturi, vine imediat la mine .* Ioane, am vagoane în gară la Ciocă­neşti. Şi, parcă-i un făcut, transporturile astea ajung în­totdeauna seara, iar dimineaţa trebuie descărcat totul. Înca­lec pe bicicletă şi o pornesc prin sat. Nu se poate să nu găsesc 10—15 băieţi zdraveni, gata să dea o mină de ajutat Ne cunoaştem doar foarte bine, în aceşti doi ani de cînd sînt secretar am stat de vor­bă de atîtea ori cu fiecare în parte dintre cei 400 de ute­cişti­ ai comunei. Dar nu aşa, nn şedinţe, ci între patru ochi... Cu toate astea, sigur că mi s-a întîmplat şi să fiu refuzat cîteodată. Dimineaţa, mă po­meneam cu cîte 2—3 care „uitaseră“ peste noapte. Îmi spuneau după aceea ba că s-au îmbolnăvit, ba că au avut altceva de făcut. Insă nici eu nu le-am zis nimic, nu m-am supărat niciodată pe ei, ba chiar, dimpotrivă, mă făceam că îi cred cuvînt cu cuvînt. Iar cu cea dinții ocazie mă duceam din nou la ei: data trecută, le spuneam, n-aţi pu­tut veni, înţeleg. Cred că a­­cum n-o să se mai întîmple nimic neprevăzut.... Uite-aşa ne-am apropiat noi toţi, unul de altul, şi ne-am legat ca nişte prieteni... Acum, vrem să punem pe picioare şi un club al tinere­tului. Căminele culturale sunt cam mărginaşe, clubul va tre­bui aşezat undeva in centru, să fie un punct de atracţie pentru tot satul. Avem deo­camdată un magnetofon, am comandat şi o masă de tenis. Cum s-ar spune, ne mai tre­buie trei roate şi calul. Dar fac eu rost şi de o încăpere po­trivită, pe urmă şi de un te­levizor. Nici nu se poate alt­fel : promisiunea dată e da­torie curată. La urma urmei strică cu ceva dacă ne cunoaş­tem şi mai bine, dacă ne în­­tîlnim mai des ? Aşa că, în curind, poftiţi şi inaugurarea clubului nostru ! Socotiţi-vă invitaţi, de pe acum. Eu vă aştept".­­ I-am strîns mîna lui ION VOICU şi i-am promis so­lemn că mă voi duce. Iar pro­misiunea făcută... ANUNŢ Grupul şcolar energetic Buftea— oraşul Buftea Telefon 51, şoseaua Bucureşti-Tîrgovişte km 21 Primeşte înscrieri la CONCURSUL DE ADMITERE din sesiu­nea 6—14 iulie 1970 pentru : ŞCOALA PROFESIONALĂ şi UCENICIE pînă la data de 5 iulie 1970, pentru meseriile : electricieni centrale, staţii şi reţele; lăcătuşi construcţii meta­lice ; strungari ; sudori ; lăcătuşi mecanici-utilaje de con­strucţii şi terasamente Pentru relaţii şi înscrieri : oraşul Buftea, telefon 51.

Next