Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-17 / nr. 6634
Printr-o activitate educativă bogată, prin promovarea largă a iniţiativei să stimulăm PARTICIPAREA LA MUNCA A TINERETULUI Recenta plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, moment de analiză pe multiple planuri a activităţii desfăşurate de organizaţiile U.T.C. de la oraşe şi sate într-un interval de timp mai îndelungat, a prilejuit o cuprinzătoare trecere în revistă a participării tineretului în producţie, stabilirea măsurilor ce trebuie întreprinse pentru sporirea contribuţiei acestuia la realizarea sarcinilor economice pe anul 1970. Relevînd munca plină de dăruire, entuziasmul cu care tinerii patriei noastre au participat şi participă alături de întregul popor la înfăptuirea cu succes a planului de stat, aportul său nemijlocit la îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor prevăzute, plenara C.C. al U.T.C a adus un fierbinte elogiu dovezilor de abnegaţie, dăruire, spirit de sacrificiu, atitudinii de înaltă conştiinţă cetăţenească şi patriotism care au caracterizat tineretul din toată ţara în primăvara acestui an, cînd inundaţii fără precedent au lovit grav numeroase oraşe şi sate, întreprinderi industriale, şantiere de construcţii, unităţi socialiste din agricultură, mari suprafeţe cultivate, locuinţe, provocînd importante daune economiei naţionale. După cum se ştie, în cadrul impresionantei acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, iniţiată şi desfăşurată sub conducerea partidului. Chemarea Biroului C.C. al U.T.C. adresată tuturor organizaţiilor U.T.C., întregului tineret, a găsit un puternic ecou în rîndul tinerei generaţii care nu şi-a precupeţit eforturile pentru reducerea pagubelor provocate de inundaţii, pentru preîntîmpinarea distrugerilor materiale şi a pierderilor omeneşti, pentru zăgăzuirea apelor. Făcînd dovada unor înalte sentimente de solidaritate socialistă, tineretul s-a aflat alături de populaţia întregii ţări, dînd un ajutor de preţ la refacerea localităţilor sinistrate, integrîndu-se organic în activitatea de recuperare a pierderilor, muncind cu dăruire pentru repunerea grabnică în funcţiune a uzinelor şi fabricilor avariate, la repararea drumurilor şi căilor ferate, pentru scurgerea apelor de pe terenurile agricole, la reconstrucţia oraşelor şi satelor afectate de calamităţi. Orientată îndeosebi spre înlăturarea pagubelor provocate de inundaţii, pentru reintrarea în normal, cit mai grabnic, a întregii vieţi economice şi sociale a ţării, participarea elevilor şi studenţilor la acţiunile de muncă voluntar-patriotică a căpătat în vara acestui an semnificaţii şi mai profunde, un conţinut mult mai bogat. Pe toată durata vacanţei, s-a informat în cadrul plenarei, peste 300 000 de elevi şi studenţi, constituiţi în brigăzi, au lucrat efectiv pe cele 2 200 de şantiere ale tineretului la refacerea uzinelor, a căilor de comunicaţii, la construirea de noi obiective social-economice, în campania agricolă de vară au participat încă din primele zile ale vacanţei peste 15 000 de elevi din liceele de cultură generală, 8 000 de studenţi au lucrat la recoltarea cerealelor păioase iar în fabrici de conserve 5 500 de elevi au contribuit la sortarea legumelor şi fructelor. SCÎNTEIA TINERETULUI (Continuare in pag. a lîl-a) ii Unul din semnele semnificative ale toamnei îl oferă şi magazinele alimentare. Piramide multicolore etalează rodnicia acestui anotimp : roşii în bulion, mazăre fină, fasole verde, ghiveci, varză, tocană, diferite alte sortimente îşi mută zilnic domiciliul în... cămara gospodinelor. Sigur, nu spunem un lucru nou, că anul acesta — cu toate necazurile pricinuite de calamităţile naturale — magazinele sunt aprovizionate (o dovedesc şi aprecierile numeroşilor cumpărători cu care am discutat) nu lipsesc produsele necesare preparatelor de iarnă, gama sortimentelor se îmbogăţeşte continuu, iată-ne, fără altă invitaţie, cu sacoşa prin cîteva magazine alimentare din Bucureşti şi Ploieşti. O imagine de ansamblu a ceea ce reprezintă toamna lui ’70 am întîlnit-o la „Supermagazinul“ din Ploieşti. Am pătruns aici, prin cele două porţi sculptate, care te îmbie frumos, cu ospeţia tradiţională, oferindu-ţi în acelaşi timp „tot ce-ţi doreşte inima“. Şi în alte magazine am avut satisfacţia unor întîlniri asemănătoare. înainte de a trece pragul unui magazin însă, privirea întîrzie, de obicei, mai întîi asupra vitrinei — această lidia popescu VERA RADU ________IONITA B ATARATUI MAGAZINELE ALIMENTARE • VITRINA — UN RAFT LA VEDERE • CONSERVE ÎN CUTII CU... SURPRIZE • UN ZÎMBET CĂUTAT CU LUMINAREA • „UNIC" NU TREBUIE SĂ FIE NEAPĂRAT... UNIC ! Imagine cotidiană la magazinul „Unic“ din București • FILOZOFIA TREBUIE PREDATĂ AŞA CUM A FOST CONCEPUTĂ DE CREATORII EI. • UN LOC PE MĂSURA IMPORTANŢEI SALE INSTRUCTIVE ŞI EDUCATIVE. • ÎNCEPEM UN NOU AN ŞCOLAR ÎN ACELEAŞI CONDIŢII, CE PUTEM ÎMBUNAR. Roşianu — După cum se ştie, Filozofia se studiază în clasa a XlI-a, două trimestre, adică numai 48 ore. În această situaţie, cultura filozofică este un deziderat mult prea pretenţios şi nici nu îndrăznesc să mi-l propun. Cel puţin jumătate din aceste ore sînt compromise pentru că majoritatea elevilor claselor a XlI-a, începînd din ianuarie nu se mai preocupă decît de disciplinele de bacalaureat şi de admitere. In condiţiile în care bacalaureatul nu a devenit un examen de control al maturităţii de gîndire, în Filozofia, a vorbi de o cultură filozofică fără perspectiva necesităţii, pentru elevi, de a-şi însuşi această cultură, înseamnă a o raporta numai la deziderate, iar nu la realitate. Nu este uşor de sesizat, dar mi se pare că familia pune unele piedici în realizarea unei culturi filozofice. în clasa a XlI-a elevii nu sunt supraîncărcaţi de programa şcolară ci de aceste calamităţi, de aceste prejudecăţi ale părintelui care sînt meditatorul şi meditaţiile. Deci, întorcîndu-mă la condiţii, cărcată. Iată un exemplu : lecţia introductivă, incluzînd obiectul filozofiei, problema fundamentală a filozofiei, dialectica şi metafizica, se face într-o oră, în prima oră de contact cu filozofia Filozofiei marxiste, îi este acordat prin programă o singură oră. In acest context cred că ar fi o prea mare exigenţă să-i reproşez programei lipsa unei teme de mare importanţă cum este „Raportul dintre filozofie şi ştiinţele particulare“. Instrucţia GEORGETA RUŢĂ MASA ROTUNDĂ Participă profesorii : IULIAN IONAŞCU de la Liceul ’,Dr. Petru Groza", ELISABETA NEAGU de la Liceul „Gh. Şincai", RODICA ROŞIANU de la Liceul „Mihai Viteazu", POPA DUMITRU VALDEMAN de la Liceul „Matei Basarab", PARASCHIVA VERES de la Liceul „Mi- 0 NECESITATE, UN DEZIDERAT. DAR O REALITATE? Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI. SERIA II. Nr. 66346 PAGINI — 30 BANI JOI 17 SEPTEMBRIE 1970 • BIBLIOTECA TEHNICĂ are ușile larg deschise. De ce nu îndrăznesc tinerii SĂ-I TREACĂ PRAGUL ? DEBUT PROMIȚĂTOR AL FOTBALULUI ROMÂNESC IN CUPELE EUROPENE. U.T.A. — FEYENOORD : 1—1 . STEAUA, DINAMO BUCUREŞTI SI UNIVERSITATEA CRAIOVA AU OBTINUT VICTORIA. intilnirea tovarăşului Mae Ceauşescu cu cadre din învăţămntul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere din învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţământului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în învăţămîntul economic. Liind cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescând al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care le ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învăţămîntul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, la creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. S-a întors Mihai acasă, îl văd oamenii pe tarlalele cooperativei agricole de producţie, şi-l recunosc, şi nu se miră. L-au aşteptat cam mulţi ani, cit au durat studiile, dar, iată, a venit. Şi Mihai Craiovean, că aşa îi e numele, este acum inginerul lor, al cooperativei lor, din îndepărtata Moldova Veche. ION CUCU NOUL AN ŞCOLAR PE TERENUL DE SPORT MIRCEA ANGELESCU Secretar al C.C. al U.T.C. De cîteva zile milioanele de elevi ai ţării au păşit intr-un nou an de învăţătură. Debutînd într-un climat de preocupări tot mai susţinute ale societăţii noastre pentru creşterea şi formarea tineretului, viaţa şcolară îşi desface în aceste zile evantaiul larg al activităţilor consacrate instruirii şi educării tinerelor vlăstare ale ţării. Educaţia fizică şi sportul, disciplină şcolară şi în acelaşi timp activitate de masă de care se ocupă organizaţiile U.T.C., beneficiază în acest an de premize din cele mai favorabile, înfiinţarea la sfîrşitul anuluisolar trecut a asociaţiilor sportive ale elevilor în licee, şcoli tehnice şi profesionale, precum şi constituirea în acest an a asociaţiilor sportive în şcolile generale, creează un cadru perfecţionat, prielnic afirmării iniţiativei elevilor, asigură dezvoltarea activităţii sportive de masă extraşcolare. Pentru tinerele organisme sportive ale elevilor, acest an de învăţămînt trebuie să reprezinte momentul deplinei lor afirmări în viaţa şcolară. Beneficiind de îndrumarea organizaţiilor U.T.C. de sprijinul activ al conducerilor şcolilor, al cadrelor didactice, asociaţiile sportive trebuie să conceapă şi să organizeze încă din primele zile ale anului şcolar o multitudine de acţiuni sportive if la care să participe toţi elevii potrivit aptitudinilor şi dorinţelor lor. Activitatea asociaţiilor se va desfăşura în principal pe baza Calendarului sportiv al elevilor elaborat de Comitetul Central al U.T.C. în colaborare cu Ministerul învăţămîntului şi C.N.E.F.S. întocmit în urna unor largi consultări ale organizaţiilor U.T.C. şi elevilor, ale conducerilor de şcoli şi cadrelor didactice, calendarul sportiv conţine elemente noi, perfecţionate comparativ cu anii trecuţi. Astfel, locul central în calendar este destinat activităţii sportive de masă în interiorul şcolii, creării condiţiilor care să permită tuturor elevilor să ia parte la întreceri şi la acţiunile sportive. în acest sens principala competiţie sportivă de masă organizată de asociaţiile sportive ale elevilor va fi Campionatul şcolii, care va cuprinde concursurile și întrecerile sportitive la nivelul claselor și între (Continuare in pag. a V-a) DOR DE ARIPI Nu există nimeni dintre noi sau dintre dvs care să nu poată mărturisi la ceas crepuscular că şi-a simţit aripile vii, foşnitoare, prinse în dreptul vertebrei Axis şi cu o oarecare nepăsare de fiinţa lui să nu-şi fi zis că e firesc ca suav dorul zborului MELINESCU să-i strălucească alb deasupra şirei spinării. Dacă cumva puteţi să mă credeţi , aveam in copilărie un prieten care zbura semănînd la chip cu avionul sublim şi copilăros al lui Vlaicu. (Continuare in pag. a V-a) de GABRIELA SANDA MOVILĂ de ZAHARIA STANCU Ieri a fost înhumată la Belu o scriitoare. Se născuse în 1900 în casa unor ţărani din comuna Corbu-Argeş şi în viaţa de toate zilele o chema simplu : Maria Ionescu. Am cunoscut-o în primăvara lui 1922, nu în salonul lui E. Lovinescu, unde aveam s-o revăd ani şi ani, ci în locuinţa modestă din strada Ştirbei Vodă unde trăia profesorul şi muzicianul Juarez Movilă care, pe vremea aceea, edita un săptămînal de teatru numit Curierul artelor. Proaspăt angajat la această foaie cu apariţie nesigură făceam de toate : corecturi, expediţie, umblam prin oraş după colaborări. Intr-o zi, pe la amiază, uşa odăii în care lucram s-a deschis şi în prag şi-a făcut apariţia o fetişcană mărunţică, îmbrăcată în alb, ca primăvara, cu pârul roşu şi cu obrajii puţini plini de pistrui. „Pe cine cauţi ?“. „Pe domnul Movilă“. „Va veni de îndată". Nici n-am apucat s-o poftesc să ia loc pe un scaun că patronul a şi venit. „Ce faci, Moviliţo ? Ce mi-ai adus“ ? „O poezie, patroane, ce altceva aş fi putut să-ţi aduc ?"". Fetişcana s-a aşezat pe un scaun şi i-a întins domnului Movilă o foaie de hîrtie. A citit-o cu glas tare. Pe urmă a exclamat : „Frumoasă... frumoasă... O publicăm pe pagina întîia, în primul număr". A adăugat de îndată arătîndu-mă cu degetul : „domnul... Poet în perspectivă". Patronul i-a plătit Sandei Movilă poezia şi fetişcana a plecat. Vara a venit şi a plecat şi, dintr-odată ne-am pomenit că intrăm în zilele vinete ale toamnei şi în ploile ei nesfîrşite. începusem să public la Adevărul literar şi-mi plăcea uneori, şi mai ales seara, să intru într-o cafenea pentru un ceas-două. În acea cafenea de pe Calea Victoriei, unde cînta faimosul Ciolacu, am revăzut-o pe Sanda Movilă. Venea acolo seară de seară cu prietenul, care i-a devenit curînd soţ — scriitorul atît de preţuit în acel timp, Felix Aderca. N-a trecut mult de la începutul toamnei şi am revăzut-o la E. Lovinescu. In zilele de cenaclu se aşeza sfioasă într-un colţ; tăcea, vorbea, inteligenţa ascuţită îi sclipea în ochi. A fost una dintre persoanele cele mai ataşate marelui critic. Debutase la Sburătorul cu versuri şi cu proză şi, Dumineca, era nelipsită din casa maestrului. Parca o văd alături de Beps Delavrancea, alături de Ticu Arhip, alături de atîtea poetese sau prozatoare printre care strălucea cel mai mult Hortensia Papadat-Bengescu... O lume din care puţini supravieţuitori au rămas, o lume care cu greu va fi înţeleasă de cei ce n-au cunoscut-o, o lume care se duce, o lume, care pe mai mult de trei sferturi s-a şi dus. Sanda Movilă a fost pînă acum cîteva zile una din ultimele poete ale Sburătorului, dacă nu ultima. Ce va rămîne oare din opera acesteia scriitoare care vreme de jumătate de veac a ţinut condeiul în mînă ?.Poate vor rămîne cîteva buchete de versuri. Poate vor rămîne romanele la care a migălit ani şi ani. Poate va, rămîne acea carte plină de zîmbete de copii şi de soare care se cheamă „Pe Văile Argeşului“. Stăm aplecaţi deasupra meselor noastre de lucru, zile şi nopţi, nopţi şi zile, uneori ani şi ani, alteori zeci şi zeci de ani şi scriem şi tot scriem. Ştim, desigur, cît loc ocupăm pe pămînt, ştim şi cît loc vom ocupa în pămînt. Nu ştim însă niciodată cîtdrc vom ocupa, sau nu vom ocupa în istoria literaturii noastre. Draga noastră dragă Sanda Movilă, draga noastră dragă, de patru zile condeiul tău stă nemişcat Ungă coala de hîrtie albă de pe masa ta de lucru. Şi aşa va rămîne mereu... Aşa va rămîne mereu... Nemişcat!... Draga noastră, dragă... draga noastră, dragă...