Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)

1970-09-21 / nr. 6637

Proletari din toate tarile, uniţî-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II NR. 6637 LUNI 21 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in judeţul Bistriţa - Năsăud Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­­ preşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a fost sîmbătă oaspetele oamenilor muncii din judeţul Bistriţa-Năsăud. Şi aici, la fel ca şi în ziua precedentă în oraşele şi comu­nele mureşene, conducătorul partidului şi statului a fost întîmpinat cu căldură şi bucu­rie. Aflînd vestea sosirii tova­răşului Nicolae Ceauşescu, mii de locuitori ai Bistriţei, ai sa­telor şi comunelor din împre­jurimi, au venit să-l intîmpi­­ne pe stadionul oraşului îm­podobit cu ghirlande de brad şi flori, cu steaguri ale patriei şi patidului. Pe o mare pan­cartă stă scrisă urarea „Bine aţi venit în judeţul nostru, iu­bite tovarăşe Ceauşescu !“, în momentul aterizării elicopteru­lui oficial mulţimea aplaudă puternic, răsună urale în cin­stea Partidului Comunist Ro­mân şi a conducerii sale. Ne­întrerupt se scandează ,,P.C.R.! — Ceauşescu !“, „Ceauşescu — P.C.R.!“. O gardă militară pre­zintă onorul. Se intonează imnul de stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în re­vistă companiile de onoare ale forţelor noastre armate, ale gărzilor patriotice, detaşamen­telor de pregătire militară a tineretului aliniate pe stadion. Primul secretar al Comite­tului judeţean de partid, tova­răşul Adalbert Crişan, adre­sează tovarăşului Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, în numele locuitorilor de pe meleagurile Bistriţei şi Năsăudului un căl­duros bun sosit. După datina românească, li se oferă pîine şi sare. Un grup de tinere fete, în pitorescul port local, şi un grup de pionieri oferă cu dragoste buchete de flori. In drum spre obiectivele economice care urmează să fie vizitate, coloana de ma­şini străbate oraşul, vechi de secole dar care în aceşti ani s-a integrat armonios şi di­namic în procesul general de înflorire şi dezvoltare a pa­triei. Cetăţenii sunt mîndri de faptul că numai în actualul cincinal s-au construit aici o modernă fabrică de produse lactate, un mare complex de prelucrare şi valorificare su­perioară a fructelor şi legume­lor. Zona geografică a Bistri­ţei şi Năsăudului este vestită ca unul din bazinele pomicole de seamă ale ţării. Dar la o veche caracteristică a acestor meleaguri se adaugă noi tră­sături. La Bistriţa se dezvol­tă rapid industria construcţii­lor ; recent a început construc­ţia unei mari fabrici care va produce pentru prima dată în ţară înlocuitori de piele, ma­teriale pentru tapiţerii de au­tovehicule. în oraş se înalţă siluetele unor noi şi moderne blocuri de locuinţe. Toate a­­cestea sunt dovezi edificatoare ale vieţii noi de pe aceste locuri, mărturii ale înfăptuirii politi­cii realiste a partidului de dez­voltare armonioasă, multilate­rală a tuturor judeţelor ţării. Dinamizarea vieţii economice şi sociale pe care o cunoaşte această parte a ţării în ulti­mii ani confirmă justeţea mă­surilor iniţiate de partid, ra­ţiunile superioare, multiple şi de perspectivă care au gene­rat acţiunea de îmbunătăţire a organizării teritorial-admi­­nistrative, măsuri la a căror elaborare tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribu­ţie fundamentală. Este unul din multiplele aspecte care ilustrează activitatea laborioa­să pe care o desfăşoară în fruntea partidului şi statului tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este expresia înaltei răspun­deri patriotice ce caracterizea­ză politica partidului, perse­verenţa cu care conducerea sa militează ca programul ela­borat de Congresul al X-lea al P.C.R. să se întruchipeze în fapte, ca ţara să progreseze neîncetat pe drumul civiliza­ţiei, al înfloririi patriei, al fău­ririi prin munca întregului popor a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Trecerea secretarului gene­ral al partidului prin oraş a constituit un nou prilej de manifestare a stimei profun­de, a sentimentelor de dra­goste pe care le nutresc faţă de conducerea de partid şi de stat oamenii muncii bistriţeni. Mulţimea formează un adevă­rat culoar viu , fluturări de mîini, aclamaţii, aplauze. Din­­tr-o maşină deschisă, tovară­şul Nicolae Ceauşescu răs­punde manifestărilor de ata­şament şi dragoste ale mulţi­mii. Maşinile se îndreaptă spre vestitele livezi din împrejuri­mi, unde se află Staţiunea ex­perimentală pomicolă Bistriţa, înfiinţată în anul 1950, dez­­voltîndu-se an de an, de la cîteva zeci la aproape 1350 ha, dintre care peste 800 ha suprafaţă pomicolă, staţiunea are o însemnată contribuţie în efortul de cercetare ştiinţifică destinat dezvoltării sectorului pomicol. La intrarea în staţiune, în întîmpinarea oaspeţilor au ve­nit Nicolae Ştefan, adjunct al ministrului agriculturii şi sil­viculturii, dr. ing. Ion Modo­ran, directorul staţiunii expe­rimentale, specialişti. în faţa unor planşe, directorul staţiu­nii prezintă realizările obţi­nute de această unitate în cele două sectoare ale activităţii sale — cercetarea şi producţia. Explicaţiile sunt completate aici, ca şi pe întreg parcursul vizitei, de către reprezentanţii ministerului de resort, care (Continuare în pag. a lll-a) La staţiunea experimentală pomicolă Bistriţa HOTĂRÎREA C. C. al P. C. R. cu privire la aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels La 28 noiembrie 1970 se îm­plinesc 150 de ani de la naş­terea lui Friedrich Engels, strălucit teoretician, organiza­tor şi conducător al proleta­riatului pe plan internaţional. Ginditor profund şi multila­teral, militant comunist neîn­fricat, Engels şi-a consacrat întreaga viaţă cauzei clasei muncitoare, pe care a slujit-o cu abnegaţie prin activitatea teoretică şi lupta sa revolu­ţionară. Friedrich Engels a adus o contribuţie de seamă la elaborarea problemelor fundamentale ale gândirii fi­lozofice şi economice marxis­te, la generalizarea teoretică a cuceririlor ştiinţifice, a ex­perienţei mişcării muncito­reşti. Alături de Karl Marx, prietenul şi tovarăşul său de luptă, Engels a intrat pentru totdeauna în istoria omenirii, ca unul dintre întemeietorii comunismului ştiinţific, îm­preună, ei au elaborat con­cepţia materialist - dialectică despre lume şi societate, au transformat socialismul din­­tr-o utopie în ştiinţă, dind o fundamentare teoretică şi o orientare clară ţelurilor şi căilor luptei revoluţionare a clasei muncitoare, au înte­meiat şi condus prima or­ganizaţie politică, de clasă, a muncitorilor revoluţionari, au militat cu o inaltă pasiune comunistă pentru solidaritatea internaţionalistă a celor ce muncesc, pentru răspindirea ideilor socialismului şi organi­zarea luptei proletariatului în întreaga lume, învăţătura lui Marx şi En­gels a înarmat clasa munci­toare, forţele revoluţionare în lupta împotriva exploatării şi asupririi sociale şi naţionale, pentru făurirea unei noi orîn­­duiri sociale, pentru libertate, independenţă şi progres ; ea a avut şi are o uriaşă influenţă asupra evoluţiei omenirii. A­­ceastă învăţătură a fost dusă mai departe şi imbogăţită în noile condiţii istorice de către Vladimir Ilici Lenin. Dezvol­tată în mod creator de către partidele comuniste şi munci­toreşti, potrivit condiţiilor so­­cial-politice diferite in care activează, noilor realităţi ale lumii contemporane, învăţă­tura marxist-feninistă con­stituie o armă teoretică de ne­învins în lupta pentru trans­formarea revoluţionară a sa­(Continuare in pag. a 11-a) Interviu acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU ziarului „Die Presse“ din Viena ÎNTREBARE1 Opinia publici austriacă aşteaptă cu mare interes vizita dumneavoastră de stat. Vizitelor dumneavoas­tră în străinătate li se a­­cordă întotdeauna o atenţie deosebită. Ar fi interesant să aflăm cum apreciaţi dumneavoastră, Excelenţă, vizita la Viena, după con­vorbirile purtate la Ankara, Teheran şi recent la Paris. Vizita are loc intr-un mo­ment în care se pare că pe scena politică a Europei se produc unele mutaţii. RĂSPUNS: Este pentru mine o deosebi­tă plăcere să răspund amabi­lei invitaţii a preşedintelui Austriei, Franz Jonas, să vi­zitez frumoasa dumneavoastră ţară. Vizita la Viena, discuţiile pe care le voi avea cu preşedin­tele ţării dumneavoastră şi cu alţi oameni politici, — ca, de altfel, vizitele şi convorbirile purtate cu conducătorii altor state — se înscriu în străduin­ţele depuse­ de România pen­tru dezvoltarea colaborării e­­conomice, tehnico-ştiinţifice şi politice cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială. într-adevăr, vizita are loc într-un moment cînd în Euro­pa se manifestă tot mai preg­nant tendinţa spre lichidarea definitivă a perioadei „războ­iului rece“ şi de aşezare a re­laţiilor dintre statele continen­tului nostru pe baze noi, care să asigure o colaborare multi­laterală între ele, să excludă folosirea forţei sau ameninţa­rea cu folosirea forţei în re­zolvarea problemelor intersta­tale. în acest context, vizita în Austria — stat riveran la Du­năre — capătă o însemnătate deosebită, cu atît mai mult cu cît, ca şi România, Austria se pronunţă pentru realizarea u­­nei Consfătuiri consacrate securităţii europene. ÎNTREBARE: România se străduieşte, sub conducerea dumnea­­voastră, să stringă relaţiile cu statele vecine şi, mai mult, cu întreaga regiune a Dunării şi Balcanilor, Au­stria, interesată vital în­tr-un succes al acestei po­litici — ea însăşi un stat dunărean — ar dori să afle ceva despre ecoul obţinut de străduinţele dumnea­voastră. Ce posibilităţi în­trevedeţi de a progresa în acest domeniu în viitorul apropiat şi în ce măsură ar putea servi acestui scop o colaborare mai strînsă între Bucureşti şi Viena. RĂSPUNS: România militează activ pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale cu toate statele vecine, cu atît mai mult cu cît (Continuare în pag. a IV-a) Azi, 21 septembrie 1970, în jurul orei 11,50, transmisiune directă de la sosirea la Viena a Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în vizita oficială pe care o fac în Austria la invitaţia Preşedintelui federal, Franz Jonas. ler, s-a deschis, în toată ţara, noul an de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei TINERI ÎN UNIFORME ALBASTRE! Intr-o atmosferă entuziastă s-au desfăşu­rat, in cursul dimineţii de ieri, în toată ţara, festivităţile de deschidere a noului an — al treilea — de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Concepută ca o activitate cu puternice valenţe educative, cu efecte asu­pra dezvoltării multilaterale, asupra formă­rii personalităţii tinerilor, această activitate a devenit una din preocupările cu o largă audienţă, in rindurile tineretului nostru. Sprijinită îndeaproape de organele de partid şi de stat, de cele militare precum şi de cei­lalţi factori care au primit atribuţiuni prin lege în acest sens, pregătirea tineretului pen­tru apărarea patriei s-a integrat armonios în contextul activităţilor educative ale U.T.C., înregistrînd, după numai doi ani, rezultate remarcabile. Prezenţi la citeva din aceste manifestări, reporterii şi corespondenţii noştri vă prezin­tă aspecte revelatorii prilejuite de acest eve­niment sărbătoresc. In apropierea Ploieştiului, la Crîngul lui Bot, in decorul toamnei, s-au adunat tinerii din centrele de pregătire constituite în şcolile, întreprinderile, insti­tuţiile municipiului Ploieşti, să sărbătorească deschiderea nou­­lui an de pregătire pentru apă­rarea patriei. Fireşte, la o sărbă­toare de o asemenea anvergură şi-au pus frumoasele uniforme albastre, cu ecusonul tricolor şi tresele care disting gradele. Orele 9,30. Gornistul dă sem­nalul de salut al oficialităţilor prezente la festivitate. Coman­dantul detaşamentelor îl întîln­ V. CABULEA (Continuare în pag. a 11-a)

Next