Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-21 / nr. 6637
Proletari din toate tarile, uniţî-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II NR. 6637 LUNI 21 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in judeţul Bistriţa - Năsăud Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice preşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a fost sîmbătă oaspetele oamenilor muncii din judeţul Bistriţa-Năsăud. Şi aici, la fel ca şi în ziua precedentă în oraşele şi comunele mureşene, conducătorul partidului şi statului a fost întîmpinat cu căldură şi bucurie. Aflînd vestea sosirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, mii de locuitori ai Bistriţei, ai satelor şi comunelor din împrejurimi, au venit să-l intîmpine pe stadionul oraşului împodobit cu ghirlande de brad şi flori, cu steaguri ale patriei şi patidului. Pe o mare pancartă stă scrisă urarea „Bine aţi venit în judeţul nostru, iubite tovarăşe Ceauşescu !“, în momentul aterizării elicopterului oficial mulţimea aplaudă puternic, răsună urale în cinstea Partidului Comunist Român şi a conducerii sale. Neîntrerupt se scandează ,,P.C.R.! — Ceauşescu !“, „Ceauşescu — P.C.R.!“. O gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnul de stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă companiile de onoare ale forţelor noastre armate, ale gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregătire militară a tineretului aliniate pe stadion. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid, tovarăşul Adalbert Crişan, adresează tovarăşului Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, în numele locuitorilor de pe meleagurile Bistriţei şi Năsăudului un călduros bun sosit. După datina românească, li se oferă pîine şi sare. Un grup de tinere fete, în pitorescul port local, şi un grup de pionieri oferă cu dragoste buchete de flori. In drum spre obiectivele economice care urmează să fie vizitate, coloana de maşini străbate oraşul, vechi de secole dar care în aceşti ani s-a integrat armonios şi dinamic în procesul general de înflorire şi dezvoltare a patriei. Cetăţenii sunt mîndri de faptul că numai în actualul cincinal s-au construit aici o modernă fabrică de produse lactate, un mare complex de prelucrare şi valorificare superioară a fructelor şi legumelor. Zona geografică a Bistriţei şi Năsăudului este vestită ca unul din bazinele pomicole de seamă ale ţării. Dar la o veche caracteristică a acestor meleaguri se adaugă noi trăsături. La Bistriţa se dezvoltă rapid industria construcţiilor ; recent a început construcţia unei mari fabrici care va produce pentru prima dată în ţară înlocuitori de piele, materiale pentru tapiţerii de autovehicule. în oraş se înalţă siluetele unor noi şi moderne blocuri de locuinţe. Toate acestea sunt dovezi edificatoare ale vieţii noi de pe aceste locuri, mărturii ale înfăptuirii politicii realiste a partidului de dezvoltare armonioasă, multilaterală a tuturor judeţelor ţării. Dinamizarea vieţii economice şi sociale pe care o cunoaşte această parte a ţării în ultimii ani confirmă justeţea măsurilor iniţiate de partid, raţiunile superioare, multiple şi de perspectivă care au generat acţiunea de îmbunătăţire a organizării teritorial-administrative, măsuri la a căror elaborare tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie fundamentală. Este unul din multiplele aspecte care ilustrează activitatea laborioasă pe care o desfăşoară în fruntea partidului şi statului tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este expresia înaltei răspunderi patriotice ce caracterizează politica partidului, perseverenţa cu care conducerea sa militează ca programul elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. să se întruchipeze în fapte, ca ţara să progreseze neîncetat pe drumul civilizaţiei, al înfloririi patriei, al făuririi prin munca întregului popor a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Trecerea secretarului general al partidului prin oraş a constituit un nou prilej de manifestare a stimei profunde, a sentimentelor de dragoste pe care le nutresc faţă de conducerea de partid şi de stat oamenii muncii bistriţeni. Mulţimea formează un adevărat culoar viu , fluturări de mîini, aclamaţii, aplauze. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde manifestărilor de ataşament şi dragoste ale mulţimii. Maşinile se îndreaptă spre vestitele livezi din împrejurimi, unde se află Staţiunea experimentală pomicolă Bistriţa, înfiinţată în anul 1950, dezvoltîndu-se an de an, de la cîteva zeci la aproape 1350 ha, dintre care peste 800 ha suprafaţă pomicolă, staţiunea are o însemnată contribuţie în efortul de cercetare ştiinţifică destinat dezvoltării sectorului pomicol. La intrarea în staţiune, în întîmpinarea oaspeţilor au venit Nicolae Ştefan, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, dr. ing. Ion Modoran, directorul staţiunii experimentale, specialişti. în faţa unor planşe, directorul staţiunii prezintă realizările obţinute de această unitate în cele două sectoare ale activităţii sale — cercetarea şi producţia. Explicaţiile sunt completate aici, ca şi pe întreg parcursul vizitei, de către reprezentanţii ministerului de resort, care (Continuare în pag. a lll-a) La staţiunea experimentală pomicolă Bistriţa HOTĂRÎREA C. C. al P. C. R. cu privire la aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels La 28 noiembrie 1970 se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels, strălucit teoretician, organizator şi conducător al proletariatului pe plan internaţional. Ginditor profund şi multilateral, militant comunist neînfricat, Engels şi-a consacrat întreaga viaţă cauzei clasei muncitoare, pe care a slujit-o cu abnegaţie prin activitatea teoretică şi lupta sa revoluţionară. Friedrich Engels a adus o contribuţie de seamă la elaborarea problemelor fundamentale ale gândirii filozofice şi economice marxiste, la generalizarea teoretică a cuceririlor ştiinţifice, a experienţei mişcării muncitoreşti. Alături de Karl Marx, prietenul şi tovarăşul său de luptă, Engels a intrat pentru totdeauna în istoria omenirii, ca unul dintre întemeietorii comunismului ştiinţific, împreună, ei au elaborat concepţia materialist - dialectică despre lume şi societate, au transformat socialismul dintr-o utopie în ştiinţă, dind o fundamentare teoretică şi o orientare clară ţelurilor şi căilor luptei revoluţionare a clasei muncitoare, au întemeiat şi condus prima organizaţie politică, de clasă, a muncitorilor revoluţionari, au militat cu o inaltă pasiune comunistă pentru solidaritatea internaţionalistă a celor ce muncesc, pentru răspindirea ideilor socialismului şi organizarea luptei proletariatului în întreaga lume, învăţătura lui Marx şi Engels a înarmat clasa muncitoare, forţele revoluţionare în lupta împotriva exploatării şi asupririi sociale şi naţionale, pentru făurirea unei noi orînduiri sociale, pentru libertate, independenţă şi progres ; ea a avut şi are o uriaşă influenţă asupra evoluţiei omenirii. Această învăţătură a fost dusă mai departe şi imbogăţită în noile condiţii istorice de către Vladimir Ilici Lenin. Dezvoltată în mod creator de către partidele comuniste şi muncitoreşti, potrivit condiţiilor social-politice diferite in care activează, noilor realităţi ale lumii contemporane, învăţătura marxist-feninistă constituie o armă teoretică de neînvins în lupta pentru transformarea revoluţionară a sa(Continuare in pag. a 11-a) Interviu acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU ziarului „Die Presse“ din Viena ÎNTREBARE1 Opinia publici austriacă aşteaptă cu mare interes vizita dumneavoastră de stat. Vizitelor dumneavoastră în străinătate li se acordă întotdeauna o atenţie deosebită. Ar fi interesant să aflăm cum apreciaţi dumneavoastră, Excelenţă, vizita la Viena, după convorbirile purtate la Ankara, Teheran şi recent la Paris. Vizita are loc intr-un moment în care se pare că pe scena politică a Europei se produc unele mutaţii. RĂSPUNS: Este pentru mine o deosebită plăcere să răspund amabilei invitaţii a preşedintelui Austriei, Franz Jonas, să vizitez frumoasa dumneavoastră ţară. Vizita la Viena, discuţiile pe care le voi avea cu preşedintele ţării dumneavoastră şi cu alţi oameni politici, — ca, de altfel, vizitele şi convorbirile purtate cu conducătorii altor state — se înscriu în străduinţele depuse de România pentru dezvoltarea colaborării economice, tehnico-ştiinţifice şi politice cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială. într-adevăr, vizita are loc într-un moment cînd în Europa se manifestă tot mai pregnant tendinţa spre lichidarea definitivă a perioadei „războiului rece“ şi de aşezare a relaţiilor dintre statele continentului nostru pe baze noi, care să asigure o colaborare multilaterală între ele, să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu folosirea forţei în rezolvarea problemelor interstatale. în acest context, vizita în Austria — stat riveran la Dunăre — capătă o însemnătate deosebită, cu atît mai mult cu cît, ca şi România, Austria se pronunţă pentru realizarea unei Consfătuiri consacrate securităţii europene. ÎNTREBARE: România se străduieşte, sub conducerea dumneavoastră, să stringă relaţiile cu statele vecine şi, mai mult, cu întreaga regiune a Dunării şi Balcanilor, Austria, interesată vital într-un succes al acestei politici — ea însăşi un stat dunărean — ar dori să afle ceva despre ecoul obţinut de străduinţele dumneavoastră. Ce posibilităţi întrevedeţi de a progresa în acest domeniu în viitorul apropiat şi în ce măsură ar putea servi acestui scop o colaborare mai strînsă între Bucureşti şi Viena. RĂSPUNS: România militează activ pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale cu toate statele vecine, cu atît mai mult cu cît (Continuare în pag. a IV-a) Azi, 21 septembrie 1970, în jurul orei 11,50, transmisiune directă de la sosirea la Viena a Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în vizita oficială pe care o fac în Austria la invitaţia Preşedintelui federal, Franz Jonas. ler, s-a deschis, în toată ţara, noul an de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei TINERI ÎN UNIFORME ALBASTRE! Intr-o atmosferă entuziastă s-au desfăşurat, in cursul dimineţii de ieri, în toată ţara, festivităţile de deschidere a noului an — al treilea — de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Concepută ca o activitate cu puternice valenţe educative, cu efecte asupra dezvoltării multilaterale, asupra formării personalităţii tinerilor, această activitate a devenit una din preocupările cu o largă audienţă, in rindurile tineretului nostru. Sprijinită îndeaproape de organele de partid şi de stat, de cele militare precum şi de ceilalţi factori care au primit atribuţiuni prin lege în acest sens, pregătirea tineretului pentru apărarea patriei s-a integrat armonios în contextul activităţilor educative ale U.T.C., înregistrînd, după numai doi ani, rezultate remarcabile. Prezenţi la citeva din aceste manifestări, reporterii şi corespondenţii noştri vă prezintă aspecte revelatorii prilejuite de acest eveniment sărbătoresc. In apropierea Ploieştiului, la Crîngul lui Bot, in decorul toamnei, s-au adunat tinerii din centrele de pregătire constituite în şcolile, întreprinderile, instituţiile municipiului Ploieşti, să sărbătorească deschiderea noului an de pregătire pentru apărarea patriei. Fireşte, la o sărbătoare de o asemenea anvergură şi-au pus frumoasele uniforme albastre, cu ecusonul tricolor şi tresele care disting gradele. Orele 9,30. Gornistul dă semnalul de salut al oficialităţilor prezente la festivitate. Comandantul detaşamentelor îl întîln V. CABULEA (Continuare în pag. a 11-a)