Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)

1970-10-27 / nr. 6668

► Cuvîntul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Domnule preşedinte, Doamnă Nixon, Doamnelor şi domnilor, Aş dori să vă adresez dumneavoastră, cu acest prilej un salut cordial. Doresc să adresez, de asemenea, un salut prie­tenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român, îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care aţi făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aş dori să vă mulţumesc pentru invitaţia ce ne-aţi adresat-o de a mă întîlni cu dumneavoastră şi a face o vizită în unele centre ale Sta­telor Unite cu prilejul prezenţei la Organizaţia Naţiu­nilor Unite. Este adevărat că între România şi Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra unor probleme există şi deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în domeniile economic, ştiinţific, cultural, să contribuim, în spiritul prieteniei şi cooperării între popoare, la soluţionarea problemelor care frămîntă lumea contemporană. In acest spirit îmi exprim încă o dată speranţa că vizita pe care o fac în calitate de preşedinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum şi vizita dumneavoastră, prima vizită a unui preşedinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării şi prieteniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înţelegerii şi păcii în lume. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI. SERIA II. Nr. 6668 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970 PRO­FESIA TA • Mutaţii profesionale în imperiul unei industrii dinamice. • Viaţa bate la uşă de SEN ALEXANDRU. • Admiterea în învăţă­­mîntul superior — 1970 în cifre. • Micromonografii pro­fesionale. VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU LA WASHINGTON SOSIREA LA CASA ALBĂ WASHINGTON 26 (Ager­­pres). — Trimişii speciali transmit: Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu­, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Av Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţi­lor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialu­lui rezervat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din ju­rul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale America, în întreaga zonă ce cuprinde se­diile instituţiilor Administra­ţiei federale erau arborate dra­pele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de so­sirea la Casa Albă a şefului statului român şi-a găsit o ex­presie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică mari­lor evenimente, marilor întil­­niri la nivel înalt. în parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, do­minat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîm­­pine şi să salute pe preşedin­tele Ceauşescu mii de cetăţeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd steguleţe româneşti şi americane. Un număr neobiş­nuit de mare de ziarişti, foto­reporteri, cameramani, repre­­zentînd principalele cotidiene, agenţii de presă internaţio­nale, societăţi de radio şi tele­viziune, jurnale cinemato­grafice de actualităţi căutau să-şi asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fie­care secvenţă semnificativă a solemnităţii primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din faţa podiumului, fanfara în ţinută festivă şi zeci de ofi­ţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. în jurul orei 10,15, (ora lo­cală), lingă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, şi soţia, amiralul Thomas Moorer, pre­şedinte al Comitetului mixt al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Washington, primarul oraşului, cu soţia, Martin Hil­­lenbrand, asistent al secretaru­lui de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, ambasadorul S. U. A (Continuare în pag. a lll-a) Cuvintul preşedintelui f . Richard Domnule preşedinte, Doamnă Ceauşescu, Distinşi oaspeţi din România, Doamnelor şi domnilor, Exact acum un an, domnule preşedinte, m-aţi salutat la Bucureşti ca primul preşedinte al Statelor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul preşedinte al României care vizitează Statele Unite Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Ştim că în timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Unite aţi simţit sentimentele de prietenie ale po­porului Statelor Unite faţă de poporul României, în ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prie­­tenie pentru poporul român, respectăm independenţa ţării dumneavoastră şi dorim pace şi prietenie pentru toate po­­poarele din lume. Cred că discuţiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace şi prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuţiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuţie la aceste idealuri. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, însoţit de gazda sa, preşedintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare. In cursul întrevederii dintre cei doi șefi de stat Întrevederea dintre preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele S.U.A., Richard Nixon In dimineaţa zilei de 26 oc­tombrie, la Casa Albă, a avut loc o întrevedere între pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşe­dintele Statelor Unite ale A­­mericii, Richard Nixon. La întrevedere şi la convor­birile care au avut loc cu a­­cest prilej au participat Du­mitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, din partea română, şi Henry Kis­singer, consilier special al preşedintelui S.U.A. pentru problemele securităţii naţio­nale, din partea americană, în cursul convorbirilor s-a a­­preciat că de la întîlnirea de anul trecut dintre cei doi pre­şedinţi, relaţiile dintre Ro­mânia şi S.U.A. au înregistrat progrese pe planuri multila­terale. In discuţii au fost ex­primate interesul şi dorinţa (Continuare în pag. a lll-a) MUNCITO­RUL DIN ANUL I CINE il iNDRUMĂ PRIMII PASI 7 IN meserie? S-a încetăţenit în majoritatea întreprinderilor bunul obicei de a marca prima zi de lucru ca muncitori a proaspeţilor absol­venţi de şcoală profesională printr-o festivitate de primire a lor in colectivele de muncă. Ti­­nărul este avertizat cu această ocazie ce înseamnă disciplina de producţie, îndeplinirea pla­nului şi „dat apoi în primire“ maistrului la care va lucra. Vine momentul pe care nici unul din­tre ei nu-l vor mai uita vreo­dată : luarea in primire a ma­şinii şi a setului de scule. Su­plimentul de sfaturi şi avertis­mente se mai uită, dar asta nu. La urmă rămine singur cu ma­şina lui, crispat sau dezinvolt, nereuşind aproape niciodată să-şi ascundă emoţia cind este pus in situaţia să arate ce ştie, să arate ce poate­ începe exa­menul sever al activităţii de producţie. Ce urmează însă după festi­vitate ? Cine se ocupă de în­drumarea primilor lui paşi în meserie ? Terenul investigaţiilor ne este oferit de trei întreprinderi în care tinerii muncitori din anul I, nu reuşesc la început să răspundă satisfăcător exigenţe­lor producţiei. Secţia uzinaj — Uzina „Pro­gresul“ Brăila, în ultimii doi ani şi-au început aici activitatea nu mai puţin de 170 muncitori strungari, absolvenţi ai şcolii profesionale. Atelierul­­ 310 este principalul lor loc de muncă.­­ La angajare, ţine să preci­zeze maistrul Nicolae Ivanov, nu ştiu să ascută un cuţit, să aleagă regimul de aşchiere co­respunzător piesei sau să ci­tească un desen. — La cine apelează cind au nevoie de astfel de lămuriri ? — De regulă la maiştri. Cind ne prind bineînţeles, pentru că sintem­ ocupaţi şi cu alte tre­buri. Nu le putem sta la dis­poziţie 8 ore din 8, cit ar avea nevoie. Vă propun o experienţă! O să trec acum pe intervalul dintre strunguri, să vedeţi ciţi o să-mi pună întrebări. Pariez că vor fi nu unul-doi, ci mai mulţi, pentru că de aproape o oră n-am mai fost intre ei. Prima lămurire e in legătură cu un desen. Următoarele două ţin de regimul de aşchiere. Trece apoi la un strung în locul muncitorului pentru că... — Lui Petru Maravelă i-am executat citeva piese spre a-i dovedi că se pot face în timp. Cred că și-a dat seama și el cit știe. I-am arătat că se poate mai mult. Trebuie să pună n­umărul nu să mi se descurajeze. — Dimineaţa, de exemplu, ne spune maistrul principal Cos­­man Mihalache, de la atelierul de strungărie S. N. Galaţi, îmi este imposibil să zăbovesc la fiecare in parte, să-i spun ce are de făcut şi să-i dau toate I. MORARU (Continuare în pag. a ll-a) COMENTARIUL POLITIC ECOU AE IEI POZIŢII PRINCIPIALE In ultima săptămînă presa şi celelalte mijloace de informaţie radioul, televiziunea, au dedicat un mare spaţiu ecoului naţional şi internaţional al cuvîntării tovarăşului Ceauşescu la sesiunea ju­biliară O.N.U. ca şi vizi­tei sale pe continentul a­­merican şi contactele nu­meroase stabilite de şeful statului român la New York. Fără să mai insis­tăm asupra semnificaţiei cuvîntării de o mare im­portanţă pentru definirea poziţiei noastre în lumea contemporană, să comen­tăm ecoul însuşi, motiva­ţia sa şi consecinţele sale. Este evident că, reflec­tate în presă, numeroase­le declaraţii de adeziune exprimate cu acest prilej de către largi categorii de cetăţeni, subliniază faptul că politica externă a statului expusă de şeful său, reprezintă gîndirea intimă a întregii ţâri, se bucură de sprijinul tu­turor oamenilor indife­rent de naţionalitate sau poziţie socială, profesiu­ne sau vîrstă. Ca şi în numeroase alte ocazii prin glasul preşedintelui Consiliului de Stat a vot­(Continuare in pag. a ll-a) Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 50 de ani de către tovarăşul Petre Lupu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la a­­miază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 50-a aniver­sări a zilei de naştere a tova­răşului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul mun­cii. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Tlie Verdeţ, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Dragan, János Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leon­­te Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Bla­­jovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat pe sărbătorit şi i-a urat sănătate şi putere de muncă. în răspunsul său, tovarăşul Petre Lupu a mulţumit pentru înalta preţuire ce i se acordă şi s-a angajat să slujească şi în viitor politica internă și ex­ternă a partidului, să-şi consa­cre întreaga capacitate şi pu­tere de muncă operei de edifi­care a socialismului in patria noastră. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. • Cronici : — plastică, — muzicală, — cinematografică. • Actualitatea pentru ti­neret . — Simpozion naţional de educaţie. — Noutăţi la „Dacia"- 1300. — 24 h. mmm în mm îndatorat prin strălucirea propriei sale istorii, Iaşul îşi revendică, cu orgoliu, un statut sui generis în ampla orchestraţie urbanistică a ţării. El a aşezat pe aceeaşi piatră de temelie, într-o în­gemănare armonioasă, relic­vele istoriei voievodale ale Ţării de Sus, şi structurile multivalente ale ultimelor decenii. De curînd, aflat în mijlo­cul unui grup de poeţi ve­niţi aici din toată ţara, la cel de al II-lea Festival de poezie şi traversînd arterele — la ora aceea — nocturne ale cetăţii, careva dintre noi, deopotrivă fascinat de solem­nitatea cu care oraşul des­făşura în faţa noastră inefa­bila sa arhitectură modernă, ritmată la vechile edificii ale istoriei, a exclamat : — Pămint de geniu ! Oricare dintre noi ne-am gîndit în clipa aceea, cu re­cunoştinţă, la acei arhitecţi — veritabili poeţi ai geome­triei în spaţiu — care şi-au asumat greaua, dar onoranta, răspundere de a ridica, pe măsura istoriei laşului, aces­te elegante metafore pe pro­­montoriile cetăţii. Minat de-un astfel de gînd am vrut să cunosc pe unul din arhitecţii laşului. Omul care mi-a deschis uşa ate­lierului de proiectări, trâdîn­­du-şi din prima clipă obîrşia prin dulcele grai moldove­nesc, mi-a deschis totodată inima către ferestrele de poe­zie şi beton ale vechii cetăţi de scaun. Poate că nu este cel mai perfect, cel mai pro­fund, cel mai realizat. Dar are GH. ISTRATE (Continuare în pag. a V-al „SĂPTĂMÎNĂ ECONOMIEI „ZIUA ŞCOLARULUI ECONOM" — o zi de manifestare pedagogică — declară ŞTEFAN COSTEA, director general adjunct din Direcţia generală pedagogică a învăţămîntului de cultură generală Are o deosebită semnificaţie faptul că printre o serie de manifestări recomandate de U.N.E.S.C.O. a fi organizate pe plan mondial, o zi din an, este dedicată şi ECONOMIEI. Ţara noastră — de acum a intrat în tradiţie — organizează în fiecare an „SAPTAMINA ECONOMI­EI,“ adevărată sărbătoare închi­nată spiritului de chibzuinţă şi cumpătare. Centralizînd buna experienţă a unui judeţ (Ilfov) Ministerul învăţămîntului orga­nizează în anul acesta, în co­laborare cu CASA DE ECONO­MII ŞI CONSEMNAŢIUNI o manifestare instructiv-educativă specifică, cu totul nouă, „ZIUA ELEVULUI ECONOM.“ Vă ru­găm să explicaţi, mai în amă­nunt, ce loc ocupă această „zi“ în calendarul şcolarului şi pe a­­genda profesorului diriginte ? — Principiile noastre pedago­gice, de instrucţie şi educaţie in­tegrează organic noţiunea de e­­conomie, de cumpătare, indisolu­bil legată de întregul complex educativ școlar. Chiar în interior I. M. (Continuare în pag. a ll-a)

Next