Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)

1971-01-14 / nr. 6734

SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 14 IANUARIE 1971 PRIMELE ACŢIUNI ALE ANULUI 71­ PRIMII SECRETARI A 4 COMITETE JUDEŢENE U.T.C. NE INFORMEAZĂ DESPRE : CONSTANŢA „VALENŢELE ORAŞULUI" In cadrul ciclului de acţiuni care au loc în judeţul Constan­ţa, se-nscriu — ne spune tova­răşul CONSTANTIN JURCA — intîlnirile cu cadre cu munci de răspundere din diferite do­menii de activitate, editarea lu­nară a unor foi volante intitu­late „Momente ale unui trecut glorios de luptă“, excursii, con­cursuri, spectacole. Un concurs în care peste 5 000 de tineri dau glas sentimente­lor de dragoste pentru oraşul de pe malul mării — Constan­ţa — a fost intitulat „Valenţele oraşului“. Tot în aceste zile, ştafeta „Omagiu partidului“ străbate comunele şi oraşele ju­deţului, poposind în fiecare loc cite o săptămînă, zile în care tinerii au in mijlocul lor mili­tanţi din ilegalitate ai partidu­lui. Acţiunea se va încheia în luna februarie. VASLUI ŞTAFETA „TINERETUL VASLUIAN RĂSPUNDE PREZENT Pe prima filă a agendei de lucru a tovarăşului CONSTAN­TIN HOROBEŢ, am găsit în­scris concursul „Pagini din is­toria P.C.R.“ la care participă 28 000 de tineri. Cei mai buni vor fi selecţionaţi pentru faza pe comună sau întreprindere. Ştafeta denumită „Tineretul vasluian răspunde prezent !“ străbate 4 trasee. Din cele 4 albume, prin selecţionare, se va alcătui unul­ omagial, care în ziua de 8 mai va fi înmînat Comitetului judeţean al P.C.R. Se cuvine să amintim, şi inte­resanta manifestare recent în­cheiată, „Săptămînă culturală a tineretului de joi pînă joi“ ca şi cea de-a II-a ediţie a Con­cursului de muzică uşoară „Constelaţia necunoscută“ care va „demara“ la 17 ianuarie. ARGEŞ INIŢIATIVE LA... START E dificil să alegi dintre ini­ţiativele enumerate de tovară­şul CONSTANTIN VOINEAG, pe cele mai interesante, pentru că fiecare vizează un aspect, un domeniu, o preferinţă. Anul ’71 a debutat la Piteşti, printr-o intilnire a tinerilor de la între­prinderile „Argeşana“ şi „Tex­tila“ cu tovarăşul Gheorghe Barb­ă, pensionar, membru al biroului comitetului judeţean de partid, ilegalist. Am reţinut Concursul de creaţie, în plină desfăşurare, „Tinereţea noastră partidului datoare" în cadrul căruia s-au primit 150 de crea­ţii. Cele mai reuşite vor fi re­unite i­ntr-o plachetă omagială. La acestea adăugăm concursul „50 de ani de la crearea parti­dului", la care participă elevi. Decada cărţii social-politice, faza pe oraş a concursului cul­­tural-artistic al elevilor. TIMIŞ STUDIOUL DE EDUCAŢIE PATRIOTICA ŞI ESTETICA In acest an, activitatea stu­dioului se va desfăşura bilunar. Avem această posibilitate — ne apune tovarăşul RADU BA­LAN — întrucît Casa Armatei din­ Timişoara ne-a pus la dis­poziţie spaţiul necesar. In a doua jumătate a acestei luni studioul va prezenta montajul „Eroi ai clasei muncitoare“, iar la 24 ianuarie montajul „Unirea Principatelor“. Zilele trecute 1 200 de tineri au fost prezenţi in sala cinematografului „Mo­dern la simpozionul­­ „Pe dru­­■nul gloriosului partid“. Dintre acţiunile care ne-au fost aduse la cunoştinţă am re­ţinut : concursul „Sub faldurile gloriosului partid“ care va an­­trena 30 000­­ de tineri, întîlniri­­le cu artişti, scriitori şi întil­­ni­ea primului secretar­­cu stu­­denţii timişoreni. lidia popescu MONUMENTE ISTORICE DIN VÎLCEA In ultima perioadă, o vastă activitate privind restaurarea şi conservarea monumentelor de artă şi arhitectură de pe terito­riul judeţului Vilcea se bucură de atenţia deosebită a organe­lor centrale şi locale de specia­litate. Cele mai importante lucrări de acest gen s-au făcut şi se con­tinuă la Complexul arhitectonic Hurez, obiectiv artistic de o va­loare excepţională, unanim re­cunoscută. în anul acesta vor fi terminate căile de acces, com­plet modernizate, faţadele şi la­tura aparţinind perioadei seco­lului XIX—XX, pentru ca în 1972 să se încheie şi lucrările de restaurare a bolniţei şi anexe­lor. Recent, a fost restaurată şi bi­serica vechiului schit Inăteşti (atestat documentar în 1388), fiind executate lucrări de subzi­­dire, consolidare, acoperire şi,de înlăturare a adausurilor de sus- tinere a zidurilor — care nu a­­veau nimic comun cu construc­ţia — restaurarea picturii ur­­mînd a fi făcută ulterior. Impor­tanţa monumentului de la Ină­­teşti va fi sporită şi prin adău­garea unei expoziţii cuprinzind obiecte de artă feudală religioa­să. La sfirşitul anului viitor bi­serica schitului Inăteşti va intra, aşadar, în circuitul turistic in­tr-o nouă ipostază. Important monument istoric, legat de revoluţia de la 1848, Complexul Magheru de la Tra­­ian este, de asemenea, supus re­facerii. După terminarea lucră­rilor de restaurare a clădirii, o­­peraţiunea se va extinde şi asu­pra bisericuţei şi turnului din incinta complexului. Tot aici a fost montat şi obeliscul 1848. După restaurarea integrală a complexului, modernizarea şi sistematizarea zonei de protec­ţie, va fi organizată şi o secţie memorială. Această zonă va de­veni­ favorizată şi de pitorescul locului, al doilea parc al muni­cipiului Rîmnicu-Vîlcea. Pînă atunci, însă, va trebui urgentată demolarea şi mutarea construc­ţiilor zootehnice ale I.A.S. din imediata apropiere a acestor o­­biective. După deschiderea complexului muzeistic etnografic de la Măl­­dăreşti, care a necesitat impor­tante amenajări, vor fi efectuate lucrări de drenare şi conservare a subsolului culelor, precum şi modernizarea zonelor protec­toare. Numeroase alte monumente de preţ sunt cuprinse intr-un rigu­ros plan de restaurare şi con­servare. In rindul acestora no­tăm complexul mănăstiresc de la Şerbăneşti (Lungeşti), Schi­tul Bîrlogu (Pietroiul, strămuta­rea bisericii Gîltofani din comu­na Nicolae Bălcescu în cadrul zonei de protecţie a muzeului memorial de aici, ş.a. reprezen­tând tot atîtea grăitoare dovezi ale artei arhitecturale in boga­tul stil românesc și brincove­­nesc. V. R. TEHNICA TRANSPORTURILOR ÎN 1 000 DE EXPONATE Expoziţia organizată de ■ Mi­nisterul Transporturilor la Grupul şcolar C.F.R. Bucureşti are, dincolo de caracterul di­dactic, şi pe acela al introduce­rii vizitatorului în tot ce este nou şi modern în transporturi­le feroviare, auto şi aeriene, prefigurînd totodată dotarea u­­nit­ăţilor de specialitate în vii­torul apropiat cu aparatură şi utilaje la nivelul mondial. Staţiile C.F.R. vor beneficia de aparatul electric de informa­ţii care la numai cîteva secun­de de la apăsarea pe butonul sub care este scrisă o anumită staţie, îţi pune la dispoziţie toa­te datele necesare călătoriei că­tre acea direcţie : trenuri, ore de plecări şi sosiri, distanţă, costul biletelor, dacă, trenul are în compunere bufet sau vagon restaurant etc. Aparatură d­e bord, instalaţii şi tablouri de comandă aflate pe ultimul tip de avioane R.A.C., cu care a fost înzestra­tă aviaţia civilă din ţara noas­­tră, instalaţii de centralizare şi telecomandă din dotarea magis­tralelor feroviare, motoare sec­ţionate de autocamioane — iată doar cîteva din cele aproape 1 000 de panouri, panoplii, ma­chete şi instalaţii expuse la a­­ceastă interesantă expoziţie, ce Vrancea forestieră — o ipostază stabilă a economiei ju­deţului. Mii de hectare căţăra­te pe povîrnişurile abrupte ale munţilor sau ascunse într-un cot al văii Milcovului, după o meandră a Putnei sau a Zăba­lei. De la tăietorii de pădure — drujbarii cum au fost bote­zaţi după unealta de muncă — începe spectaculoasa evoluţie a lemnului înspre etapa indu­strială. Cîteva luni pe an oame­nii aceştia îşi închid existenţa în perimetrul gurilor de exploa­tare. Calea spre ei şi de la ei înspre centrele mai populate rămîne atunci la dispoziţia ca­priciilor naturii. Ploile şi mai apoi zăpada sporesc dificultăţi­le de acces sau, chiar taie ade­sea orice posibilitate de legă­tură. Cum trăiesc tăietorii de pădure ? Au tot ce le trebuie oamenii care şi-au închinat existenţa unei îndeletniciri de o asprime puţin obişnuită ? DACĂ NE-AM LUA DUPĂ CIFRE... ..am constata că lucrurile stau foarte bine. Cînd am ajuns la sediul cooperativei de consum din Reghin, care devenise el însuşi aproape inaccesibil din cauza zăpezii i-am găsit pe contabiul şef şi pe ceilalţi func­ţionări în faţa unor cearşafuri de hîrtie împestriţate de cifre, coloane, rubrici etc. Mălai, peşte, pîine, brînză, conserve de carne... Cantităţile de alimente, convertite meticu­los la scara diferitelor unităţi de măsură încearcă să ne con­vingă că hrana celor de la pă­dure a fost destulă­­şi variată. Să-i ascultăm însă şi pe a­­ceştia : — In luna decembrie au lip­sit peştele, pîinea... — O lună întreagă n-am vă­zut nici cum arată mezelurile... — Ar trebui să gustați din mămăliga asta... — Am avut compoturi sufi­ciente pentru doi ani. Dar n-am avut untdelemn, untură... Așadar, oamenii vorbesc o lim­bă diferită de cea a cifrelor. Ne scoate din încurcătură însuşi contabilul şef al cooperativei din Reghin, care ne lămureşte că în­­floritoarea situaţie scriptică re­prezintă „stocul-tampon“; în mod normal, acesta reprezintă o re­zervă de „cămară", pe care orice gospodar chibzuit şi-o întoc­meşte la începutul iernii. Cu o condiţie insă : Să nu flămînzeas­­că toamna. Este tocmai ceea ce ie-a „scăpat“ cooperativelor de consum. In timp ce după opt ore de muncă lucrătorul forestier n-avea la indemină sortimentele ce le dorea, în magazie să lăfăiau produsele destinate aprovizionă­rii curente şi transformate în mod abuziv în depozit intangibil. — Pînă la urmă l-am atins to­tuşi — mărturiseşte aproape cu regret contabilul de la Reghin. Intr-adevăr, stocul-tampon a fost ciuntit pină la urmă, dar a fost nevoie de intervenţii, circu­lare, dispoziţii scrise şi nescrise pină cînd conducerea cooperati­vei de consum s-a lămurit că randamentul muncii este condi­ţionat de o nutriţie corespunză­toare. Şi pentru că tot vorbim de hrană să ne oprim la un articol de bază : Piinea „cea de toate zilele“. Aceasta ajunge la tăietorul de pădure numai în anumite zile. Sau numai intr-un anumit fel. Or, dacă scrumbiile lipsă pot fi înlocuite cu brînză, conservele de carne cu cele de peşte, pateul de ficat cu fiase, pîinea este indis­pensabilă. Se fabrică în cantitate insuficientă? Categoric, nu ! Cel care impunea drujbarilor acest dubios „regim de slăbire“ este gestionarul magazinului. Cu pli­nea destinată muncitorilor fo­restieri acesta îşi asigură intîi cunoştinţele din sat (şi ştim cu toţii ce amiciţii largi impune o arie atît de restrinsă !). In faţa acestei situaţii, condu­cerea IJECOOP a venit cu o soluţie „ingenioasă“ : pîinea să se elibereze pe bază de tabele nominale contrasemnate obliga­toriu de preşedintele consiliului popular. Ca să-ţi dai seama de absurditatea acestei soluţii nu e necesar să fii nici lucrător în co­merţ, nici muncitor forestier, nici preşedinte de consiliu. E sufi­cient să ştii că un sector de ex­ploatare are sute de muncitori, că fluctuaţia este un fenomen des­tul de curent în această activita­te şi că nimeni nu are o memorie de natură să reţină pe din afară două-trei sute de nume. Se ajun­sese la o situaţie ridicolă : dacă muncitorul X pleca din exploa­tare şi în locul lui venea Y, a­­cesta din urmă nu putea să mă­­nînce decit după ce X era şters de pe listă, şi înlocuit cu Y. O echilibristică algebrică din care nu putea şi nici nu s-a ales nimic pină la urmă. După su­combarea ei, piinea continuă să rămină totuşi un articol defi­citar „Şi dificil de ingurgitat, atunci cînd există — completează Du­mitru Dogărescu, şeful sectorului de exploatare Dumitreşti. Pentru că după ce a fost scoasă din cuptor, piinea este aruncată în saci de clrpă, umezi. Ne-am o­­ferit să confecţionăm nişte lădi­­ţe, ca să existe cit de cit un am­balaj igienic, dar nici măcar asta nu ni se admite“. De cînd n-a mai trecut Inspec­ţia sanitară pe la gurile forestie­re ? Cine permite ca nişte oa­meni care muncesc o zi întreagă în ger, pe ploaie, cufundaţi pînă la genunchi în zăpadă, să fie ne­voiţi să se hrănească dintr-o za­ne acră, umedă sau tare ca pia­tra, aşa cum i-o sorcovesc cei care sînt obligaţi să-i aprovizio­neze ? Le propunem tuturor forurilor implicate in această acţiune — spre vizionare şi degustare — cîteva mostre din pîinea oame­nilor de la pădure, însoţindu-ne sugestia cu o întrebare : ce-ar zice dacă ei personal ar avea zil­nic pe masă o asemenea hrană ? O CHESTIUNE DE ETICA Nu este primul an în care ne ocupăm de aprovizionarea guri­lor de exploatare. Anul trecut, in primăvară, o echipă formată din reprezentanţi ai Inspecţiei sani­tare, miliţiei, întreprinderii fo­restiere depunea la redacţia zia­rului local „trofeele“ unei inves­tigaţii pe traseele forestiere , o conservă emisă cu şapte ani în urmă, nişte probe de peşte alte­rat şi alte asemenea revoltătoa­re semne de indiferenţă ale res­ponsabililor comerciali din judeţ. S-au luat măsuri, s-au rostit in­dicaţii şi s-au ascultat angaja­mente. Am fi nedrepţi dacă n-am spune că lucrurile au evoluat pozitiv. Nu este însă suficient. Continuă să persiste o serie, de paradoxuri, care ajung inexpli­cabil de greu la urechea condu­cerii cooperativelor de consum, cu sediul in Focşani (director to­varăşul Enache Anghelache). Altfel nu se explică cine lasă cheile magazinului din Tulburea în mina unui gestionar aflat a­­proape permanent sub zodia vi­nului de viaţă lungă ? Constan­tin Tănase a fost reclamat in ne­numărate rinduri pentru atitudi­nea inadmisibilă ce o are faţă de muncitorii de la parchetele forestiere, pentru injuriile pe care îndrăzneşte să le profereze la adresa unor oameni care tru­desc din greu o zi întreagă, în timp ce el lîncezeşte în circiumă. La Molnău, magazinul destinat sectorului forestier este deschis doar o dată pe săptămînă, pen­tru că în rest gestionarul se ocu­pă de magazinul din sat, luînd salariu din amîndouă părţile. Vă închipuiţi cum arată mezelurile după o săptămină de şedere „la căldurică“. Este imposibil ca Ion Stănilă, preşedintele cooperativei de con­sum din Dumitreşti, de care de­pind aceste două magazine să nu cunoască situaţiile de mai sus. Şi dacă le cunoaşte, de ce le to­lerează ? Ne-am permis să semnalăm toate acestea pentru că hrana tăietorilor de pădure este o pro­blemă care depăşeşte, în fond, sfera comerţului şi o vizează pe cea a omeniei. Muncitorii din acest sector, care aduce beneficii însemnate economiei judeţului, nu pot şi nu trebuie lăsaţi la voia­ întîmplării, la dispoziţia unor gestionari iresponsabili. De­ficienţele semnalate în Vrancea nu implică argumentaţii obiecti­ve, ei se explică integral prin vicii de organizare, prin nepăsa­re şi delăsare. E adevărat, din văgăunile unde sunt ascunde punctele forestiere, reclamaţiile ajung mai greu la Focşani,­­ pe masa celor responsabili de ele. Ne facem o datorie expediin­­du-le noi, pe adresa direcţiei IJECOOP­”'''­. SOFIA SCORTARU Din nou despre aprovizionarea muncitorilor forestieri LA DISCRE GESTIONARILOR INCORECȚI ? ★ are ca prim scop informarea e­­levilor şcolilor profesionale, a deprinderii acestora încă din a­­nii de studiu cu temeinice cu­noştinţe practice. I. VOICU NU VA SCRIU DIN „ROSMARIN" Draga mea, Scuză-mi impoliteţea de a-ţi trimite patru vederi identice din patru localităţi diferite. Dar... La Timişoara am căutat zadarnic o vedere color din Timişoara, ceva cu Bega sau cu catedrala. Am găsit numai nişte foto­grafii alb-negru, şi acelea cu nişte locuri care nu re­prezintă cîtuşi de puţin ce are mai frumos oraşul. Ve­deri colorate, chiar din Timişoara, nu am găsit la nici una din cele zece unităţi O.C.L. de specialitate aflate în perimetrul central. Aşa că, ţi-am trimis frumoasa vedere din Predeal, reprezentind hotelul „Rosmarin". Sper că nu te-ai supărat dacă, de la Buziaş, Jimbolia şi Lugoj, negăsind vederi celor din a­­ceste localităţi, ţi-am expe­diat salutări prieteneşti pe spatele aceloraşi vederi din Predeal, a căror abundenţă în această parte a ţării este explicată, probabil, de sta­tornica pasiune a bănăţenilor pentru relieful muntos şi pentru exotica zonă a văii Prahovei. Te mai rog să nu te im­pacienteze această superbă vedere din Predeal. Să ştii că, de fapt, mă aflu la Cra­iova, străveche cetate, cu multe și minunate locuri istorice, care sînt atît de cunoscute incit probabil... nu mai merită imortalizate pe o banală vedere. De aceea doljenii se mul­ţumiră să pună în vînzare două—trei vederi colorate în care se repetă aceleaşi două­­trei imagini nesemnificative, în general blocuri de locu­inţe. Cum ştiam că blocuri ai mai văzut şi la Bucureşti m-am gîndit să-ţi trimit iar această minunată vedere din Predeal cu hotelul „Rosma­rin“. Din care o să-ţi dai­­seama ce frumos e pretutin­deni, pe la noi și în Oltenia, și in Banat... Al tău... O. NEGRU PRODUCŢIA MONDIALA DE CEREALE. Acum 30 de ani, pe glob se recoltau 160 milioa­ne tone de grîu. Astăzi recolta atinge 300 milioane tone. In a­­ceeaşi perioadă producţia de orz, porumb, sfeclă de zahăr, carne s-a dublat aproape. Can­titatea de îngrăşăminte minera­le (în substanţă activă) a cres­cut de cinci ori, ajungînd la 10 l­g la hectar. După opiniile ex­perţilor în anul 2­000 vor fi ne­cesare cel puţin 2,5 miliarde tone cereale pentru aprovizio­narea populaţiei globului (azi se produc 1,02 miliarde tone). Produsele alimentare vor fi conservate prin sterilizare ato­mică. Modificările genetice vor permite crearea unor specii noi de vaci, capabile să dea lapte cu un conţinut specific determinat. Greutatea vitelor cornute va ajunge la 500—600 kg iar producţia de lapte la 13 000—14 000 litri anual. Se va a­­junge ca porcii să crească în greutate cu 1 kg pentru fiecare 1 kg de furaje consumate. Vor fi create specii de plante cu fructe mai mari. Un soi nou de porumb cu ştiuleţii crescuţi nu­mai în partea de sus va facili­ta recoltarea mecanică. Se vor obţine 30 de t/ha la porumb boabe iar la grîu 15—20 t/ha. RAŢELE DIN ZONA FLUVI­ULUI COLUMBIA (S.U.A.) au depus ouă avînd o radioactivi­tate de un milion de ori mai mare ca cele normale. Este re­zultatul poluării fluviului cu apa de răcire a unui reactor nuclear. Risamat­ iată denumi­rea unui nou soi de struguri creat în Uzbekistan. Ciorchine­le are 6—7 kg, iar bobul e de di­mensiunile unei prune. El asi­gură o producţie de 160 chin­tale de vin la hectar. Soiul a fost distins cu Medalia de aur la expoziţia internaţională de pomicultură de la Erfurt pentru calităţile sale organoleptice. CIUPERCILE produc de o sută de ori mai multe proteine pe unitatea de suprafaţă şi timp decit griul. In R.D.G. a fost introdusă în cultură o spe­cie nouă avînd diametrul de 25 cm. Fiecare ciupercă cîntă­­reşte circa 1 kg. Algele Mării Negre, pescuite la circa 110 mi­le în larg, sunt folosite în Bul­garia ca materie primă pentru făina furajeră. Ele conțin 65 la sută proteine și numeroase vi­tamine. 150 KM ÎN APROAPE... 7 CEASURI ! Intr-una din primele zile ale acestei luni ne-am pre­zentat la autogara din Bra­şov fiindcă doream să ve­dem o curiozitate a traspor­­turilor interurbane. E vorba de cursa I.T.A. Braşov- Buzău, care acoperă distanţa amintită (155 km) în... şase ore şi jumătate. Deci medie orară : 23 km ! Desigur, auto­buzul efectuează numeroase opriri iar cursa nu este ra­pidă. Oricum, timpul afectat ni s-a părut disproporţionat. Există într-adevăr porţiuni de drum prost întreţinut (de pildă în zonele Zăbrăteni şi Telui). Am remarcat totuşi că viteza ar putea fi mărită. Ce­­rînd lămuriri în acest sens conducătorului auto am aflat că lucrul ar fi posibil, dar a­­tunci nu s-ar mai realiza în­cadrarea în orarul prevăzut.. Ideea că programarea stabi­lită ar putea fi, in ciuda di­ ficultăţilor, îmbunătăţită ne-a fost împărtăşită şi de cîţiva dintre puţinii călători obiş­nuiţi ai cursei. Tot ei ne-au mărturisit faptul că, dato­rită duratei ei exagerate, majoritatea cetăţenilor evită serviciile acestei curse. Surprinzător ni s-a părut faptul că, deşi e vorba de o cursă zilnică, care deserveşte un mare număr de comune, consiliile populare respecti­ve, cetăţenii înşişi nu sunt interesaţi în repararea dru­mului. Ceea ce ar duce, evi­dent, la economisirea pro­priului lor timp. Cit despre ideea că indi­caţiile cuprinse în mersul autobuzelor împiedică reali­zarea unor viteze îmbunătă­ţite, aceasta ni se pare de-a dreptul absurd. Mersul auto­buzelor nu e o biblie şi, ca atare, una din obligaţiile sale este aceea de a se mo­difica în funcţie de anumite cerinţe. Există doar destule curse, aparţinînd tot de I.T.A. Braşov, (Braşov-Tg. Mureş, Braşov-Bacău), care funcţionează intr-un ritm corespunzător, civilizat. Men­­ţinînd în schimb asemenea curse, ca Braşov-Buzău, re­venim la viteza de transport atinsă... în urmă cu un secol. E ca şi cum am organiza o linie de căruţe între cele două oraşe. A. BÂRSAN Ştafeta portului popular vrîncean preluată de cea mai tînără din Focşani generaţie : elevii liceului „Unirea“ Foto : N. MOLDOVEANU Lucrătorii Oficiilor poştale vor fi observat că de la un timp în­coace, între comunele Praid din judeţul Harghita şi Străoane, din judeţul Vrancea se înregistrează o frecvenţă neobişnuit de mare a corespondenţei. Iată explicaţia: anul trecut elevii şcolilor gene­rale din comunele respective au h­otărît să organizeze vizite în cadrul unui schimb turistic. Fiind găzduiţi reciproc în mijlocul fa­miliilor, schimbul s-a transformat în relaţii de prietenie, astfel in­cit şi părinţii lor au preluat e­­xemplul copiilor. Recent, locuito­rii de toate vîrstele din comuna Praid au fost oaspeţi la Străoa­ne şi, profund impresionaţi­­ de primirea făcută timp de cîteva zile, se pregătesc pentru a fi gazde tot atît de ospitaliere. Or­ganizarea devenind cit se poate de complexă, sarcinile vizitelor respective sînt pe cale de a fi preluate de către Consiliul popu­lar comunal. Pînă la revedere, românii şi maghiarii din cele lama in munţii Paring Foto : N. MOLDOVEANU aglimeria URSUL ŞI PĂPUŞĂ : rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), Capitol (orele 8,45; 10,45; 12,45; 15; 17.15), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). CRIMA ŞI PEDEAPSĂ : rulează la Capitol (ora 19,15). CÂNTECELE MĂRII : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). B.D. INTRA IN ACTIUNE : ru­lează la Central (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9,30; 12; 15; 17,30; 20), Modern (ore­le 8; 10,30; 12,45; 15,30; 18,15; 21). GENOVEVA DE BRABANT : rulează la București (orele 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,45; 19, 21), Victoria (orele 8,30­ ; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30), ȘARADA : rulează la Festival (orele 8; 10,30; 13; 15,30; 18,15; 21) Feroviar (orele 8,30; XI; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SEMNALE PE DRUM : rulează la Victoria (orele 18, 20,30). PRIMUL CURIER : rulează la Lumina (orele 18,30; 20,30). CAPCANA : rulează la Lumina (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16). FABLIO MAGICIANUL : rulea­ză la Doina (ora 10). PASĂRILE : rulează la Doina (orele 11,30, 13,45; 16, 18,15, 20,30). AMINTIRI BUCUREŞTENE­­ PENTRU PACE ŞI COLABORA­RE INTERNAŢIONALA — film dedicat participării preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Jubiliară a O.N.T­. şi vizitei in S.U.A. : ru­lează la Timpuri Noi (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20), POMUL DE CRĂCIUN : ruleaza la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30), Aurora (orele 9,30; 12; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9,30; 12; 15,15; 17,45; 20,15). POVEŞTILE PITICULUI BIM­BO : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45). , „ , AI GRIJĂ DE SUZI : rulează la înfrăţirea (orele 20). ATENŢIE, BROASCA ŢESTOA­SA ! : rulează la Buzeşti (ora 15,30; 18). ŞOIMII : rulează la Buzeşti (ora 20,30) . VAGABONDUL : rulează la Da­cia (orele 8,30; 12; 15,30; 19), Lira (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Arta (ore­le 9; 12,30; 16; 19,30). IN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE : rulează la Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30) . CĂPITANUL FLORIAN : rulea­ză la Unirea (orele 15; 17,45; 20,15), Moșilor (orele 15; 17,45; 20,30). CĂLUGĂRITA DIN MONZA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). FEMEIA SA SE TEAMĂ DE BĂRBAT : rulează la Giulești (o­­rele 15,30; 18; 20,30). 100 DE CARABINE : rulează la Cotroceni (orele 14,30; 16,30; 18,30; 20.30) . MAYERLING : rulează la Fe­rentari (orele 15,30; 19). KING KONK EVADEAZA : ru­lează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20.15) , Munca (orele 15,30; 18; 20.15) . CIRC FARA FRONTIERE : ru­lează la Floreasca (orele 15,30; 18; 20.30) , Flamura (orele 9; 11.15; 16; 18;15; 20,301. RĂZBUNAREA SFINTULUI : rulează la Viitorul (orele 15,45; 18; 20.15) , Rahova (orele 15; 17; 19. 21). Z : rulează la Miorița (orele 10; 12.30; 15; 17,30; 20). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20.15) . SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI : rulează la Flacăra (orele 15.30; 17.45. 20). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE : ru­lează la Vitan (orele 15,30; 18; 20.15) . DEPARTE PE LUMEA DEZ­LĂNŢUITA : rulează la Pro­gresul (orele 15,30; 19), Cosmos (orele 15,30; 19). MY FAIR LADY : rulează la Pacea (orele 16, 19). Comedie : OPINIA PUBLICĂ ■— ora 20 ; Teatrul Mic : EMIGRAN­TUL DIN BRISBANE — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Bd. Magheru) : CÎND LUNA E AL­BASTRA — ora 19,30 ; (Sala Stu­dio) : O LUNA LA TARA — ora 20 ; Teatrul Giulesti : TANGO LA NISA — or 19,30 ; Teatrul Evre­iesc de Stat : VRĂJITOAREA — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Vasiles­­cU“ : FETELE DIDINEI — ora 19,30 ; (La Sala Palatului) : RE­VISTA LA VOLAN — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă" : PRESTI­GIOASA LOREDANA — ora 16 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) . LOGODNI­CELE ATERIZEAZĂ LA PARIS — ora 19,30 ; . Studioul I.A.T.C. : CAR­AGI­ALE... DAR NU TEA­TRU — ora 20; Circul Globus : Arena tinereţii — ora 19,30. JOI, 14 IANUARIE 1971 Opera Română : CAVALERIA RUSTICANĂ : PAIATE — ora 19.30 ; Teatrul de Operetă : SOA­RELE LONDREI — ora 19.30 ; Tea­trul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : REGELE LEAR — ora 20 ; (Sala Studio) : O FE­MEIE CU BANI - ora 20 ; Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) * PURICELE IN URECHE — ora 20 : Teatrul de două localităţi îşi scriu nenumă­rate scrisori, întreţinînd perma­nenţa legăturilor lor. C. POGACEANU ACCESORII AUTO Vineri se deschide în Bucu­reşti, pe strada Batiştei nr. 11­, la sediul I.D.M.S., un nou ma­gazin de accesorii auto, prima unitate cu autoservire de acest gen. El oferă pe lingă vopsele, balsamuri ş.a. faruri, filtre­­ de ulei, plăcuţe de frînă, manome­­tre de presiune, lichid antigel etc. Trimestrul I al anului 1971 se anunţă deosebit de bogat pentru filatelişti. Se vor pune cu­­rind in circulaţie timbre în­chinate gloriosului semicente­nar al Partidului Comunist şi celui de al IX-lea Congres al U­­niunii Tineretului Comunist. Vor fi consemnate, de aseme­nea, două evenimente istorice importante, şi anume : 150 de ani de la moartea conducătoru­lui revoluţiei de la 1821, Tudor Vladimirascu şi împlinirea a 100 de ani de la instituirea Comunei din Paris. Alte emisiuni vor marca „Anul de luptă contra rasismului şi discriminării rasiale.“ „Reprodu­cerile de artă“ vor fi completate de noi apariţii. I. ALEXANDRU JOI, 14 IANUARIE 1971 PROGRAMUL I • 10,00—11,30 Emisiuni-lecție pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului (timpuriu — vară — toamnă) #18,00 Deschide­rea emisiunii. Emisiune în limba maghiară · 18,30 La volan — emi­siune pentru conducătorii auto • 18,50 Mult e dulce și frumoasă — emisiune de prof. dr. Sorin Stati # 19,15 Publicitate # 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici # 19,30 Telejurnalul de seară # 20,00 Ancheta TV­ : „Cînd actele nu corespund realităţii“. Realiza­tor: Ilie Nedelcu # 20,45 Itinerar plastic băcăuan # 21,00 Film se­rial : Vidocq“ (VI) # 21,30 Baschet masculin. Cupa Cupelor : Steaua — Spartak Leningrad (repriza a 2-a) # 22,00 Teleglob. Intre Ale­xandria si Suez # 22,30 Noapte de ianuarie... Cîntă Angela Moldovan și Nicolae Florei # 22,50 Telejur­nalul de noapte. PROGRAMUL II # 20,00 Concertul orchestrei sim­fonice a Radioteleviziunii. Dirijor Thor Johnson (S.U.A.) # 20,45 U­­nivers XX. Bătrîneţea — o boa­lă care poate fi tratată ? # 21,25 Buletin de știri # 21,30 Istoria* fil­mului. Emisiunea a V-a, dedicată școlii expresioniste germane. Pre­zintă D. I. Suchianu și Doina Boeriu. CENTRU UNIVERSITAR {Urmare din­ pag. 1) îtt viaţa , oraşului şi, fără a căuta nod în papură toc­mai profesorilor Institutului (altfel stimaţi şi stimabili), ne-am lovit în discuţiile purtate cu cîţi­va din aceştia de o viziune cel puţin ciudată asupra propriilor discipoli. „Aţi discutat aşadar cu Popescu Adrian — mă întîmpiină tovarăşul decan al facultăţii de filologie, profesorul Vicenţiu Man­oli spun că studentul a­­cesta —­ membru al conducerii A.S. din Institut! — mi-a făcut impresia unui tînăr deschis, cu iniţiativă şi bun simţ şi-i repro­duc nemulţumirile lui în pri­vinţa cadrului strimt în care se manifestă relaţia profesor-stu­­dent). Da, continuă tovarăşul decan, dar vedeţi dumneavoastră, studentul Popescu este tocmai pe cale de a fi exmatriculat! Aflu în continuare că este un student foarte bun, dar că doreşte să fie student din cale afară... „Or, noi nu trăim la Iaşi, ci numai la Suceava.“. De altfel, viziunea provincială asupra modului de viaţă universitar specific ne-a în­­tîmpinat încă de la intrarea în Institutul sucevean. Fuseserăm invitaţi, la prima vedere, cu foarte multă amabilitate, în ca­binetul său, de către asistentul Vasile Andruhovici. Ieşind tocmai să anunţăm conducerea Institutu­lui despre prezenţa noastră în in­stituţie, profesorul Dumitru Bod­­nariuc ne-a îndrumat într-acolo aspru : „Aţi intrat aici de capul dv., şi­ aţi încercat să discutaţi cu studenţii înainte de a veni la noi!“ Mă rog, ne-am conformat acestei „sacre“ formalităţi, chiar dacă n-am înţeles de ce e nevoie de aprobarea rectoratilui pentru a putea sta de vorbă cu tineri care, la urma urmei, sunt majori, beneficiază de dreptul de vot şi în general îşi exercită fără vreo dispensă drepturile cetăţeneşti e­­lementare! Dar cu studenţii suceveni noi am fi discutat oricum. Faptul că le-am făcut o vizită ,ficaşă“ se datorează şi întîmplării (?!) de a nu-i fi întîlnit timp de cîteva zile în nici una din sălile institu­ţiilor de cultură din Suceava! La Comitetul judeţean pentru cultu­ră şi artă, tovarăşul vicepreşedin­te Marcel Mureşanu ne-a relatat despre „colaborarea" cu res­pectivul Institut lucruri „re­velatoare“. Spre exemplu , In­stitutul sucevean cere Comi­tetului judeţean să-i facili­teze o intilnire a studenţimii cu un specialist în istorie, un cerce­tător, prof. univ. Dan Smîntînes­­cu. Sosind acesta la data stabili­tă, în sala respectivă se aflau nu mai mult decit... 6 studenţi! Ce putem înţelege din astfel de „în­­tîmplări“, ca şi din declaraţiile mai sus notate ale studenţilor ? Că „regulamentul“ Institutului sucevean „acordă“ studenţilor săi „drepturi“ care... lipsesc, vorba aceea, cu desăvîrşire . Ca să nu mai vorbim despre datorii, care în cazul nostru se referă chiar şi la o instrucţie specială a studen­tului cu probleme ale culturii de masă, probleme care ar avea cea mai strălucită „practică“ tocmai prin participarea studenţilor la manifestările instituţiilor de cultură de la nivelul judeţului.

Next