Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)

1971-04-08 / nr. 6807

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 8 APRILIE 1977 „LUMINĂ IN RETORTĂ" „Lumină în retortă“ este ti­tlul sub care debutează noua re­vistă a cercului de chimie de la Liceul sanitar din Galaţi. în­­tr-un sumar variat se prezintă cititorilor date şi informaţii, din lumea ştiinţei, îcepînd cu desco­peririle din ultimele decenii şi mergînd pînă la noutăţile zile­lor noastre. Pentru redactarea celor 24 de pagini, autorii ma­terialelor s-au documentat sufi­cient din literatura de speciali­tate, reuşind să redea aspectele cele mai interesante. De la prezentarea vieţii şi ac­tivităţii unor renumiţi savanţi şi pînă la jocurile distractive şi problemele propuse spre rezol­vare. „Lumină în retortă“ este o lectură plăcută pentru elevii pasionaţi de chimie. I. V. SESIUNE JUBILIARĂ A CERCURILOR DE CREAŢIE TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ Comitetul judeţean U.T.C. Braşov organizează in zilele de 10 şi 11 aprilie, in oraşul Vic­toria, o Sesiune jubiliară de co­municări a cercurilor de crea­ţie tehnico-ştiinţifică, consacra­tă sărbătoririi semicentenarului partidului. Sunt invitaţi să par­ticipe peste 100 de specialişti din întreprinderi, cadre didacti­ce din invăţămîntul superior, studenţi şi elevi. Lucrările ce vor fi prezentate sunt deosebit de interesante prin tematica abordată. Amintim astfel: „Stu­diul privind folosirea principii­lor ergonomiei la organizarea raţională a muncii“, al ing. Rodi­­ca Ionescu, de la Uzina de autocamioane Braşov, „Auto­matizarea proceselor de turnare cu ajutorul metodelor magneto­­hidrodinamicii“, de ing. Ioan State, „Larob, laborator robot pentru verificarea pe etape a lucrărilor de laborator“, comuni­care pe care o va face Florin Munteanu, elev la Liceul „Uni­rea“ din Braşov, „Unele tendin­ţe în construcţia de motoare pentru automobile şi tractoare“ de ing. Ilie Rău, de la I.C.P.A.T., „Sisteme de dozare automată ..pentru componenţi lichizi“ de ing. Kuart Breckner de la Com­binatul chimic, oraşul Victoria, „Tehnologia de grup, posibili­­t.tăţi de folosire a calculatorului electronic la elaborarea tehno­logiei de grup“ de inginer Eu­genia Tănase de la Uzina Trac­torul Braşov, ca şi „Studiu­l sub raport ergonomic al scau­nului tractoristului“ ce va fi prezentat de studenţii Vasile Dumitrescu, şi H. Waszkiewicz de la Facultatea de mecanică a Institutului Politehnic Braşov. ADINA VELEA HIRTIE ÎNNOBILATĂ De curînd a început să producă Fabrica de hîrtii înnobilate de la Palas-Constanţa. Inginerul Gheor­­ghe Oprescu de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru in­dustria celulozei şi hîrtiei, care a participat la elaborarea proiectu­lui noii fabrici, ne-a spus : — Pe baza experienţei dobîndite de noi şi a lucrărilor de cerce­tare efectuate la fabricile de hîr­­tie din ţară — mai ales la cea din Suceava — s-a urmărit elabo­rarea unei tehnologii de fabricaţie care să permită producerea între­gii game de hîrtii de ambalaje necesare desfacerii mărfurilor de orice fel. Fabrica are 4 linii şi o instalaţie de tipărire a hîrtiilor. Prezenţa acesteia din urmă per­mite imprimarea în forme atră­gătoare şi destul de diferite ca as­pect a denumirii reclamei şi altor date utilitare. — Ce sorturi de hîrtii se vor produce aici ? — Hîrtie termosudabilă acoperi­tă cu emulsie de polimeri des­tinată împachetării produselor care conţin grăsimi. Intr-o aseme­nea hîrtie alimentele se păstrea­ză timp îndelungat fără a-şi pier­de calităţile. Mai menţionez hîr­­tia cerată cu amestec de parafi­nă şi polimeri sintetici, hîrtie metalizată cu foile metalică și hîrtie acoperită cu o foaie de Moviţa, Dolj, Argeş, Olt, iar pe de altă parte în organizarea unui concurs cu premii pentru decorarea scenei pe care vor avea loc spectacolele. Alexandria, reşedinţa judeţu­lui, va găzdui in zilele de 23, 24 şi 25 aprilie finala concursului. O. M. Zootehnia - ramură principală (Urmare din pag. 1) in creșterea cu rezultate econo­mice superioare a unei specii sau alta. Am avut, apoi, în vedere noua structură a fondului fun­ciar, ținînd cont de modificările intervenite, urmărind atent, unde au rămas păşuni,, unde terenul permite dezvoltarea unor anumi­te culturi furajere. In acelaşi timp am urmărit ce rase şi spe­cii de animale fructifică cel mai bine rezervele existente în fieca­re loc în noile condiţii. In acest mod s-a conturat la noi acţiunea de concentrare şi specializare a producţiei, de profilare a unită­ţilor şi creare a noilor comple­xe zootehnice. Red.: S-au conturat doar...? D. B.: Mă refeream la planul de perspectivă. Pentru atingerea cifrelor amintite, lucrurile se ştiu exact. Numărul vacilor cu lapte urmînd să ajungă în 1975 la 20 000 capete în sectorul coope­ratist, vor fi concentrate în 32 u­­nităţi faţă de 148 în cite sunt a­­cum şi în care se cresc doar 9 500 de capete. In prezent, ei se cresc în toate cooperativele. Ele vor rămîne doar­ în 67 de cooperative, deci in jumătate din unităţi. Acolo unde acest sec­tor se va desfiinţa, va fi înlocuit cu altul. Se vor creşte oi în fer­me mijlocii, în sistem gospodă­resc, de 3 000—5 000 capete, în principal, în acele unităţi unde alte specii nu au condiţii favo­rabile, ştiut fiind faptul că oile fructifică foarte bine nutreţuri mai puţin pretenţioase. Comple­xe mari vom avea doar în două locuri, pentru îngrăşarea mieilor : unul intercooperatist pentru 30 000 de capete la Răscruci şi altul la I.A.S. Dej pentru 15 000 de capete. In general, complexele vor deţine o pondere mai mare în creşterea păsărilor şi a porci­nelor. Red.: Credem că nu este­ prea de timpuriu dacă vă întrebăm şi ce s-a făcut sau ce se face prac­tic pentru materializarea acestor planuri Dv., tovarăşe conferen­ţiar universitar, ce consideraţi că este necesar să se întreprindă în primul rind. Petru Mecea : E foarte greu de spus cu ce trebuie să se por­nească la un asemenea drum. Ca să realizezi producţii bune, tre­buie să ai condiţii bune de ca­zare, să ai hrană bună şi sufi­cientă şi o bună selecţie de ani­male. Una fără celelalte nu se poate. D. B. : Evident! Să le luăm deci în discuţie pe fiecare în parte. In privinţa capacităţilor de cazare putem spune că în pre­zent cele două complexe pentru îngrăşarea mieilor de care am a­­mintit au şi intrat parţial în funcţiune. Pentru creşterea por­cilor se află în construcţie un complex intercooperatist de 15 000 de capete la Jucu, urmînd ca în toamna acestui an să în­ceapă popularea lui. In privinţa bovinelor putem vorbi despre complexul intercooperatist de în­grăşare a tineretului taurin de la ML ai Viteazul pentru 5 000 de capete capacitate anuală, care se află în construcţie, urmînd să in­tre în producţie în 1972; au în­ceput lucrările de reamenajare şi modernizare la grajdurile coope­rativei din Cîşcău în care se vor îngrăşa anual 3 000 de capete tineret taurin, şi de construcţie a unei alte îngrăşătorii intercoope­­ratie de tot pentru tineret taurin de 3 000 de capete de la Iclod ce va intra parţial în folosinţă încă din acest an. Red.: Am înţeles că pentru a se ajunge la concentrarea vacilor cu lapte în 32 de cooperative acţiunea va începe încă din a­­cest an. în unităţile din care se dislocă animalele nu se pun, de­sigur, probleme de natura inves­tiţiilor dar unde ajung acestea trebuie investite fonduri, execu­tate lucrări... D. B.: In cadrul direcţiei noastre a luat fiinţă un serviciu de sistematizare şi proiectare care a şi început studierea posi­bilităţilor de modernizare a graj­durilor din unităţile ce se profi­lează pe vaci cu lapte, în unităţi, deocamdată nu s-a făcut nimic. Va trebui, fireşte, să depunem eforturi. Red.: Despre selecţia anima­lelor ce ne puteţi spune ? E.­­­.: în această privinţă problema se pune în special la vacile cu lapte. Parţial această problemă o vom rezolva o dată cu mişcarea ce se va face de la unităţile care renunţă la vacie cu lapte către cele care se pro­filează, reţinînd doar exemplare­le bune. In acelaşi timp vom crea ferme în care se va creşte doar tineret pentru prăsilă. Pînă acum s-au şi creat două ferme de acest fel : una la Căşei şi alta la Mihai Viteazul. Red.: Totuşi, am întîlnit ca­zuri cum este cel de la coope­rativa agricolă din Căşei, profi­lată pe creşterea vacilor cu lap­te, în care cooperatorii reproşea­ză organelor agricole că nu le permit să treacă la reformarea efectivelor necorespunzătoare pentru lapte pe motiv că şi aces­tea sunt cuprinse la număr în plan. D. B. : Intr-adevăr, mai sunt şi astfel de cazuri. Pentru elimina­rea lor va trebui să dăm mai multă­­mină liberă specialiştilor din unităţi. E. D.: Legat de asigurarea hranei am urmărit în primul rind ca unităţile ce urmează să crească un număr mare de ani­male să-şi rezerve prin plan şi o suprafaţă corespunzătoare pen­tru baza furajeră, în prezent în­­tîmpinăm o seamă de dificultăţi; lipseşte sămînţa de lucernă. Pen­tru echilibrarea balanţei furajere am luat măsuri de extindere a suprafeţelor cultivate cu alte plante cum ar fi mazărea furaje­ră, sparceta, ghizdeiul. Evident, problema nu e rezolvată. Tocmai de aceea, în 22 de cooperative agricole, am creat loturi semin­­cere de lucernă. Pentru sporirea producţiei de furaje combinate, în trimestrul II al acestui an, va intra în funcţiune Fabrica de nu­treţuri combinate de la Iclod, care va produce anual 15 000 tone. Ne preocupă, apoi, îngri­jirea mai bună a păşunilor, ex­tinderea celor model. Pînă în prezent s-au şi întocmit studii pentru crearea de păşuni model în încă 20 de cooperative; la două unităţi — la Apahida şi la Tureni — se şi execută lucrări pe astfel de păşuni, iar în ca­drul cantoanelor pastorale, s-au format 5 loturi semincere pentru 440 de hectare. P. M. : In privinţa păşunilor, eu consider că în judeţul Cluj se întreprinde prea puţin. Spun a­­cest lucru gîndindu-mă la faptul că pe nici o păşune nu există a­­dăposturi. Literatura de speciali­tate şi practica altor ţări arată că o păşune chiar bine întreţinută, fără adăposturi, niciodată nu va putea da randamentul scontat. In primul rind, pentru că lipsind a­­dăposturile, îngrijitorii nu duc animalele pe aceste păşuni pen­tru că sunt nevoiţi ca zilnic să le readucă la sediile sectorului la distanţe foarte mari. In al doilea rind, pentru că — şi statisticile confirmă acest lucru — mortali­­tăţile sunt excesiv de mari din cauza ploilor reci care cad în special în lunile iunie şi iulie. Şi, acest lucru cred că trebuie avut în vedere. După calculele noas­tre, numai ca urmare a folosirii raţionale a păşunilor, producţia zootehnică poate creşte cu 20 la sută. Red.: In contextul celor discu­tate pînă acum, după părerea dumneavoastră, care este, sau care ar trebui să fie contribuţia organizaţiei de tineret în reali­zarea acestor planuri ? D. B. : Pînă în acest an bună. Ea poate fi însă şi mai bună. Direct, organizaţia U.T.C. are cel puţin două posibilităţi de a ne sprijini efectiv: recomandînd un număr cît mai mare de tineri pentru a îmbrăţişa meseria de îngrijitor şi prin mobilizarea tine­rilor la curăţarea şi întreţinerea unor suprafeţe cît mai mari de pajişti naturale. Red.: Aţi spus bună pînă în acest an... D. B. : Da, pentru că nu ştiu dacă în 1971 au făcut ceva pînă acum în privinţa pajiştilor, deşi timpul a fost destul de bun şi unităţile au şi trecut la executa­rea acestui gen de lucrări. Matei Policiuc: Deocamdată nu am făcut nimic. Trebuie să recunoaştem, deşi avem în plan întreţinerea a 4 500 hectare. Red. : Tovarăşul conferenţiar universitar, Petru Mecea, vorbea de necesitatea construirii de a­­dăposturi pe pajişte. Ni se pare a fi o acţiune pe măsura orga­nizaţiei U.T.C. M. P. : In măsura în care or­ganele agricole judeţene se hotă­răsc asupra acestui lucru vom prelua o mare parte din lucrări în seama noastră. Red. : în privinţa recomandă­rii tinerilor către meseria de în­grijitor aţi corelat, pentru acest an, vreo acţiune cu organele a­­gricole ? M. P. : Pînă acum nu. Vom lua însă legătura pentru a vedea unde și cu ce le putem sprijini. n­im­ean& HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : ru­lează la Patria (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,30), Luceafărul (o­­rele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45)­ . MIHAI VITEAZUL : rulează la Central (orele 8, 12; 16, 20), Gri­­viţa (orele 10; 15,30; 19,30), Aurora (orele 9,30; 15, 19), Tomis (orele 10,30; 15, 19), Gloria (orele 8,15; 12; 16, 20). TREC ZILELE : rulează la Ca­pitol (orele 19, 21). SECRETUL DIN SANTA VIT­­TORIA : rulează la Capitol (orele 8; 10,45; 13,15; 16), Feroviar (orele 9,15; 12; 15; 18; 20,45). CĂPITANUL KORDA : rulează la Lumina (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30) CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : rulează la București (orele 8,45; 11; 13,15; 16,15; 18,45; 21), Favorit (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30 ADIO GRANADA : rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). CLANUL SICILIENILOR : ru­lează la Victoria (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Lira (orele 15,30; 18; 20,15), COLUMNA : rulează la Fero­viar (ora 9). PREȚUL PUTERII : rulează la Excelsior (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Flamura (ore­le 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). OMUL DIN SIERRA : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). O DUMINICA IN FAMILIE : rulează la Buzeşti (ora 20,30). PE LUCIUL GHEŢII : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18). RENEGATA : rulează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (o­­rele 10; 12,30; 15; 17,30; 20). ULTIMA RELICVĂ : rulează la Dacia (orele 8,30—20,30 în conti­nuare). CINCI PENTRU INFERN: rulea­ză la Unirea (orele 10,30; 15,30; 18; 20;15), Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20) TRANDAFIRI ROŞII PENTRU ANGELICA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20), Volga (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Rahova (orele 15,30; 18; 20,15) LOS TARANTOS : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30). BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). CINTECELE MARII : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15), Munca (orele 16; 18, 20). VAGABONDUL : rulează la Viitorul (orele 9; 16; 19,30). GENOVEVA DE BRABANT : rulează la Mosilor (orele 15; 16,45; 18,45; 20,45). CIRC FARA FRONTIERE : ru­lează la Cosmos (ora 15,30). TRIPLA VERIFICARE : rulează la Cosmos (orele 18, 20,15). ELIBERAREA : rulează la Fla­căra (orele 15,30; 19). ROMEO ȘI JULIETA : rulează la Arta (orele 10,15; 13; 15,45; 19,15) BĂNUIT E MORTUL : rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,15) ÎNCEPUTUL : rulează la Vitan (ora 20,15). MISTERIOSUL X DIN COS­MOS : rulează la Vitan (orele 15,30, 18). ANACONDA : rulează la Tim­puri Noi (orele 9—17 în continua­re) . Program de filme documen­tare (orele 19—21). JOI, 8 APRILIE 1971 Opera Română : MOTANUL ÎN­CĂLȚAT — ora 11 ; TRAVIATA — ora 19,30; Teatrul de Operetă : SOARELE LONDREI — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : ENIGMA OTI­­LIEI — ora 15 ; CAMERA DE ALĂTURI — ora 20; (Sala Studio): O FEMEIE CU BANI — ora 20; Teatrul de Comedie : ALCOR ŞI MONA — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgu­­reanu) : LEONCE ŞI LENA — ora 11 ; PLAY STRINDBERG — ora 20; (Sala Studio) : GLUGA PE OCHI — ora 20; Teatrul Mic : IERTAREA — ora 20; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : BIMBIRI­­CA — ora 19,30; (Calea Victoriei) : LA GRADINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) ; ŞI EU AM FOST ÎN ARCADIA — ora 19,30; (Sala Studio) : NĂZDRĂVANUL OCCIDENTULUI — ora 20; Tea­trul Giuleşti : FREDDY — ora 10; TANGO LA NISA — ora 19,30; Tea­trul „Ion Creangă" : EMINESCU ȘI VERONICA — ora 9,30; Stu­dioul I.A.T.C. : COMODIILE VRE­MII — ora 20; Teatrul Evreiesc de Stat : PE PLACUL TUTUROR — ora 19,30; Teatrul „Țăndărică" (Calea Victoriei) : PETER PAN — ora 10; NOCTURN IV — ora 21,30; (Str. Academiei) : DE CE A FU­RAT ZMEUL MINGEA ? — ora 10; Teatrul „Ion Vasilescu" : FE­TELE DIDINEI — ora 19,30. polietilenă extrem de subţire. Tot­odată, aici se va realiza şi hîrtia pentru atît de solicitatele şerve­ţele parfumate, care pînă acum se importau. L VOICU *4 CONCURSURI Comitetul judeţean Olt al U.TC., în colaborare cu­­Comi­tetul judeţean pentru cultură şi artă şi Consiliul judeţean al sindicatelor, organizează cea de-a patra ediţie a festivalului­­concurs de muzică uşoară al ti­neretului „Spicul de aur“, edi­ţie dedicată semicentenarului partidului. Pînă în prezent s-au desfăşurat fazele comunale şi intercomunale, iar acum se află în desfăşurare fazele pe zonă care reunesc un număr mare de participanţi. Faza finală a acestui festival va fi organizată pe 16 mai a. c., cind se va or­ganiza şi concursul de preselec­­ţie pentru emisiunea T.V. „Steaua fără nume“. Comitetul judeţean U.T.C. or­ganizează în cinstea semicente­narului partidului şi concursul de muzică populară „Glasul Ol­tului“. Pînă în prezent au par­ticipat peste 450 de tineri. Pe 2 mai a. c., va fi organizată faza finală. GH. MAZILU In cinstea semicentenarului P.C.R., Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. a organizat între 4—7 aprilie festivalul de muzi­că uşoară al elevilor din muni­cipiile Moldovei intitulat „Vlăs­tarele cântului“, în care se vor întrece orchestre şi solişti de muzică uşoară din 12 municipii. In tradiţia vieţii cultural-ar­­tistice teleormănene ■ festivalul­­concurs de muzică uşoară ro­mânească „Primăvara în Te­leorman“ dotat cu premiul „Ghiocelul de aur" şi-a căpătat un loc distinct. Organizatorii s-au străduit ca noutăţile să nu lipsească de la nici o ediţie. Cele de anul acesta constau pe de o parte în invitarea la faza fi­nală a cite 2 concurenţi din ju­deţele învecinate: Ilfov, Dîm­ AVEŢI CAMERE LIBERE ? Cum o bună parte din persona­lul de recepţie al hotelurilor este alcătuită din tineri ne-am pro­pus să-i vedem la lucru, investi­­gînd modul în care aceştia sunt sau nu, pentru zeci şi sute de cetăţeni zilnic, gazde ospitaliere. Am întreprins, aşadar, cu spriji­nul Inspectoratului municipal de miliţie un raid la hotelurile bucureştene. E ştiut că pentru un recepţio­­ner prima carte de vizită, poa­te cea mai importantă, este dată de modul în care prin­tr-un răs­puns sincer, informînd corect în­­tîmpină clientul abia intrat în hotel. La hotelul ,,Muntenia“, tî­­nărul Paul Ispir ne demonstrea­ză, prin intermediul datelor oferi­te de un panou luminos (noutate mult aşteptată, contribuind la a­­sigurarea unei deserviri operative, pe care am avut prilejul să o în­­tîlnim în majoritatea hotelurilor vizitate), faptul că informaţiile furnizate sunt exacte. Corect şi amabil se dovedeşte şi Romeo Papp de la ,,Bucegi“. Din păcate nu aceeaşi apreciere putem acor­da recepţionerilor Mircea Turea şi D. Solomon de la Hotel ,,Nord“. In loc de 4—5 locuri cît ne-au asigurat aceştia că mai sînt libere, descoperim, cu ajutorul directoru­lui unităţii, un număr de 18 ca­mere cu cîte două paturi, neocu­pate. Hotel ,,Dunărea“, ,,Negoiul“ ,,Carpaţi“, ,,Union“, ,Ambasador“. Peste tot informaţiile primite concordă cu realitatea. La ,,Vic­toria“, în ciuda faptului că sosim într-un moment de mare aglo­meraţie — duminică spre prînz — sîntem trataţi, de către tinerii re­­cepţioneri Ileana Bendeş şi Ion Balea, cu toată solicitudinea. Ca o concluzie a raidului nostru no­tăm faptul că frecvenţa recepţio­nerilor care fac din locurile hote­lului un secret, care uită norme de elementară politeţe, ni s-a pă­rut în serioasă scădere. Tovarăşul Andrei Roşu, directo­rul întreprinderii de hoteluri Bucureşti, pe care l-am întîlnit pe traseul raidului nostru, ne-a spus : — Cred că în condiţiile actuale meseria de hotelier — mai pre­tenţioasă şi mai dinamică decit înainte vreme, revine în primul rînd tinerilor. De altfel, dorinţa noastră este de a nu mai anga­ja, pentru posturile de recepţio­­ner, de pildă, decit tineri. In mo­mentul de faţă desfăşurăm cu el o activitate de ridicare a pregă­tirii profesionale (cursuri de in­formare turistică, cursuri de etică şi protocol) şi de însuşire a lim­bilor străine, (avem circa 50 de cursanţi, printre şefii de unităţi, recepţioneri, telefoniste). Faptul că privim cu exigenţă sporită în­credinţarea posturilor de recepţio­neri este demonstrat, cred, şi de faptul că la ultima­­ sesiune“ de atestare un număr serios de can­didaţi au fost respinşi din lipsa unor cunoştinţe suficiente şi di­rijaţi în alte munci. Cu prilejul raidului nostru no­tăm că hotelurile bucureştene sunt în măsură să ofere solicitan­ţilor, pe lângă cazarea, propriu­­zisă, o întreagă gamă de servicii, numărul şi factura acestora — ambele aflate în continuă diver­sificare — fiind dovada unui pro­ces de modernizare susţinută. A crescut peste tot gradul de con­fort, prin introducerea de mobi­lier nou, aparate de radio, covoa­re, mochete. Ca o noutate semna­lăm introducerea în numeroase camere, la „Victoria“, „Union". ..Negoiul“, „Muntenia“, a televizoa­­relor. In încăperile hotelurilor „Cerna“ și „Bucegi", (deși aces­tea sunt doar de categoria a Il-a) am găsit aparate telefonice iar la „Union" şi ,,Victoria" — frigide­re. Ştafeta „modernizării", purtată pînă acum de hotelurile „Cerna" şi „Dunărea", este preluată în a­­ceste zile de „Tranzit". Vor re­zulta evident noi spaţii de caza­re, dar mai ales o ridicare a gra­dului de confort, un aspect civi­lizat, modern. Preocupare avută tot mai larg în vedere de altfel, atît în ceea ce priveşte capacită­ţile hoteliere, cît şi personalul de deservire. A. BÂRSAN • •• IN CALITATE DE COMISIONAR Iuliu Olah, (20 de ani) îşi petrecea o mare parte din timp în holul ho­telului „Teleferic“ din Po­iana Braşov. Din cînd în cînd, profitînd de neatenţia recep­ţionerilor, lua cite o cheie şi „inspecta“ camerele. Astfel a furat un costum din piele, un pulover, un aparat de radio etc. Cînd nu putea procura cheia folosea sistemul esca­ladării ferestrelor. Acum se află în arestul miliţiei. • •­ IN JUDEŢUL TE­LEORMAN, INSPECTORA­TUL DE MILIŢIE a organi­zat un concurs pe teme de cir­culaţie, destinat elevilor. Pro­bele s-au desfăşurat în comu­­nele Olteni şi Năsturelul cu participarea a 500 de e­levi. Cei mai buni dintre concurenţi au fost premiaţi.. Aşa da ! Te învaţă să-ţi pă­zeşti viaţa şi totodată te pre­miază ! • •• DUPĂ CE A CON­SUMAT o însemnată cantitate de băutură alcoolică, Militon Cioaga (27 de ani), muncitor la exploatarea forestieră Pla­iul Foii-Zărneşti, s-a gîndit să se ducă la culcare. Dar, de la Dîmbul Morii, bodega unde băuse, pînă la Timişul de Jos unde era dormitorul, el n-a ales drumul obişnuit, şoseaua, ci a luat-o drept pe calea ferată. Mergînd printre sine, n-a mai avut timp să se ferească la sosirea unui tren şi a fost accidentat mortal. • •• SEARA, DUPĂ CE „A PRINS CURAJ“ la bufe­tul din localitate, Petru Şte­­fănescu din comuna Săhă­­teni, judeţul Buzău, a pă­truns prin efracţie în gos­podăria sătencei Florica Un­­gureanu, s-a oprit la coteţul de păsări de unde a furat un curcan. In timpul nopţii a a­­juns la Mizil cu o ocazie. A doua zi de dimineaţă s-a dus in piaţă să vîndă curcanul. Primii care i-au întrebat de preţ au fost doi miliţieni din Săhăteni . PRIMII FINALIŞTI ÎN AMFITEATRELE OLIMPIADELOR IUBITORII LITERA­TURII Sîntem din nou, ca în fiecare an, în sala de festivităţi a Liceu­lui „Mihai Viteazul“ din Capita­lă. Aproape 400 de elevi aşteaptă momentul final al concursului de literatură — ediţia 1971 : pre­miile. De 14 ani, evenimentul şcolăresc se repetă. Şi chiar dacă concurenţii sunt de fiecare dată alţii, tensiunea aşteptării este a­­ceeaşi. Fiecare este un candidat la premiu. Dar juriul, după ore de deliberări, i-a ales pe cei mai buni. N-a fost uşor. Intr-un su­biect de mare generozitate — „Dragostea de patrie şi de po­por oglindită în literatură“ , ales cu intenţia de a se aduce şi pe această cale un omagiu sărbătorii semicentenarului parti­dului, concurenţii au investit ta­lent, căldură, cunoştinţe. După aprecierile prof. univ. Boris Ca­­zacu, membru corespondent al academiei, preşedintele Societăţii de ştiinţe filologice, lucrările s-au detaşat prin claritate, capa­citate de sinteză, eleganţa expre­siei. Cei 400 de finalişti înregistrea­ză cuvintele de laudă pentru ei şi pentru profesorii lor, îndem­nul de a persevera. Tovarăşa Ilie Silvia, secretar al C.C. al U.T.C. şi tovarăşul Traian Pop, adjunct al ministrului învăţămmtului, în­tăresc laudele cu certitudinea că cei prezenţi vor transmite celor 26 000 de colegi în această com­petiţie (în fazele anterioare), în­demnul de a nu se opri aici, de a dărui literaturii, studiului, creaţiei timp şi pasiune. Sigur, s-a vorbit într-un limbaj frumos, ca între oameni ai con­deiului, academicianul şi poetul Mihai Beniuc mergînd pînă la a afirma că „mulţi dintre concu­renţii acum de faţă se vor înrola în armata scrisului, ca ostaşi ai limbii noastre româneşti". O atmosferă degajată,­ca după concurs, transformată curînd în sărbătorirea celor 39 de pre­miaţi şi menţionaţi, ei onorează şi „Scînteia tineretului“ publi­­cînd numele celor premiaţi. ★ In acest an, olimpiada de lite­ratură a avut o particularitate : ea s-a desfăşurat, pentru prima oară pe secţii — română, ma­ghiară şi germană. Finala pentru ultimele două limbi, a avut loc paralel cu cea de limbă română, dar la Cluj — maghiara şi la Si­biu — germana, reunind 125 elevi şi respectiv 35. După consumarea concursului, ne-au parvenit şi de aici listele premianţilor, însoţite de apre­cierea juriului că­ elevii con­curenţi au dovedit o bună pre­gătire, originalitate, discernămînt în argumentare, talent. Şi acum, premianţii. Finala de la Bucureşti Şcoli profesionale , ANUL I. Premiul îs O­prean Aurelia, Şcoala profe­sională M.I.U., Sibiu; Pre­miul II : Sofianciuc Dan, Şcoala profesională auto, Bra­şov ; Premiul III: Thira Vio­rica, Şcoala profesională M.I.U., Timişoara; ANUL II. Premiul II : Elena Firoi, Grupul şcolar comercial Cra­iova ; Premiul III : Măciucă Argentina, Şcoala profesio­nală M.I.U., Ploieşti. Licee teoretice de speciali­tate : ANUL I. Premiul I: Şer­ban Sorin, Liceul nr. 1 Bra­şov ; Premiul II : Stoenescu Carmen, Liceul nr. 43, Bucu­reşti ; Premiul III : Dan Mo­nica, Liceul „Dragoş Vodă ", Sighetul Marmaţiei; Premiul special al U.T.C. : Ionescu Irina, Liceul nr. 2, Bîrlad. ANUL II. Premiul î: Drago­man Mihai, Liceul „Horia, Cloşca şi Crişan“, Alba Iu­­lia ; Premiul II: Teodorescu Luminiţa, Liceul­ nr. 4, Iaşi; Premiul II: Giocel Marcela, Liceul nr. 1, Braşov; Pre­miul special al U.T.C.: Io­nescu Radu, Liceul „Fraţii Buzeşti“, Craiova; ANUL III: Premiul 11 Pop Doina, Liceul „Gh. Şincai", Baia Mare; Premiul II: Ciucă Liana, Liceul „Ienăchiţă Vă­­cărescu“, Tîrgovişte ; Pre­miul III : Popescu Cristian, Liceul nr. 2, Cîmpulung. Premiul special al U.T.C.: Tîrnăcop Gabriel, Liceul „Matei Basarab“, Bucureşti. ANUL IV. Premiul I: Ma­nolescu Adriana, Liceul „Ni­­colae Bălcascu“, Brăila ; Pre­miul II: Cojocaru Mihai, Li­ceul din Truşeşti, Botoşani; Premiul III: Şerbu Alina, Li­ceul „Ion Neculce“, Bucu­reşti; Premiul special al U.T.C.: Ivan Ioan, Liceul nr. 1, Buhuşi; ANUL V. Premiul III: Baba Viorica, Liceul pedagogic, Deva. Finala de la Cluj ANUL I. Premiul I: Szen­­tágotai Enikő, Liceul nr. 11, Cluj ; Premiul II: Sile Erika, Liceul „Mihai Eminescu“, Satu-Mare ; Premiul III : Sarkadi Maria, Liceul „Al. Magyarosi“, Oradea; Premiul special al U.T.C. : Andrási Katalin, Liceul nr. 11, Cluj ; ANUL II. Premiul I: Jancso Árpád, Liceul „Loga“, Timi­şoara ; Premiul II: Salati Edit, Liceul nr. 2, Oradea; Premiul III: Ziller Emilia, Liceul nr. 1, Cehul Silvaniei; Premiul special al U.T.C.: Orbán Gyöngyi, Liceul nr. 1, Cluj ; ANUL III. Premiul I: Kanya Edit, Liceul Miercu­rea Ciuc ; Premiul II: Gagyi Jozef, Liceul Bolyai, Tg. Mureş ; Premiul III : Sütő Ibolya, Liceul „Petru Maior“, Gherla; Premiul special al U.T.C. : Szőcs Géza, Liceul nr. 10, Cluj. ANUL IV. Pre­miul I : Kovács Imre, Liceul „Valea lui Mihai“, Oradea ; Premiul II: Szell Ilona, Li­ceul nr. 1, Zalău ; Premiul III: Szakács Ana Maria, Li­ceul Aiud; Premiul special al U.T.C.: Kovács Isabella, Liceul „Al. Magyarosi“, Ora­dea. Finala de la Sibiu ANUL I. Premiul II: Theiss Waltraub, Liceul nr. 12, Sibiu; Premiul III: Schotsch Heddrun, Liceul nr. 2, Mediaş; ANUL II. Pre­miul III: Loris Martin Wal­ter, Liceul Lenau, Timişoara; ANUL III. Premiul I: Mül­ler Herta, Liceul nr. 10, Ti­mişoara ; Premiul II: Drot­loff Hans Otto, Liceul nr. 2, Mediaş; Premiul III: Marcu Sergiu, Liceul nr. 2, Sibiu; ANUL IV. Premiul I: Bar­ton Magdalena, Liceul nr. 10, Timişoara ; Premiul II: Griffaton Käthe, Liceul Le­nau, Timişoara; Premiul III: Andrei Hedwic, Arad ; Pre­miul special al U.T.C.: Wag­ner Richard, Liceul din Sân­­nicolaul Mare. ...Și, din cind în cind, primă­vara asta nehotărîtă ne per­mite o incursiune la „cules de floricele“ JOI, 8 APRILIE 1971 PROGRAMUL I • 18 00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară • 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto # 18,50 Mult e dulce și frumoasă e 19,15 Publici­tate e 19,20 1001 de seri — emi­siune pentru cei mici # 19,30 Te­lejurnalul de seară# 20,00 50 de ani, în 50 de evocări # 20,10 Isto­rie vie # 20,50 Antologie lirică Versuri # 21,10 Intermezzo folclo­ric cu fraţii Petreus # 21,20 „Pla­neta se grăbeşte" — film docu­mentar de montaj. „Contraste pe planetă" # 22,00 Telejurnalul de noapte # 22,10 Recital Enrico Macias. PROGRAMUL II # 20,00 Concertul simfonic al orchestrei de studio a Radiotelevi­ziunii # 20,45 Univers XX # 21,10 Noutăți literare # 21,20 Buletin de știri. Sport # 21,30 Istoria fil­mului (XI). Aportul tineretului în ajutorul bolnavilor din spitale Un grup de 62 de tineri, e­­levi de la Grupul şcolar „Iosif Bangheţ“ din Bucu­reşti, şi-au oferit sîngele pen­tru salvarea unor vieţi. Semnificaţia acestui gest este de o deosebită importan­ţă. Am văzut tineri dăruind acest strop de viaţă, gîndin­­du-se la bolnavii din spitale care aşteaptă să fie salvaţi. Am văzut tineri ce nu au ezi­tat nici un moment atunci cînd au fost solicitaţi să do­neze. Am văzut tineri care nu împliniseră 18 ani, şi care nu aveau dreptul să doneze, dorind nespus de mult să participe la acest act umani­tar. In rîndul tinerilor donatori am întîlnit elevi fruntaşi la în­văţătură, elevi cu funcţii de conducere în organizaţia U.T.C., din rîndul cărora a­mintim pe GHEORGHE TU­DOR — membru in biroul U.T.C., ELENA BOLOBIŢA — secretar U.T.C., pe clasă, ALEXANDRU PETCU, CHI­­RU CIOLACU, VASILE TE­­RENTE, LAIOS GYORGY şi DUMITRU GHIORMA. Se cuvin deosebite aprecieri şi conducerii grupului şcolar, Ing. NICOLAE BONEA — director adjunct şi NICOLAE ALEXE — director pentru problemele tineretului, care au mobilizat elevii la această Inimoasă şi nobilă acţiune. Exemplul tinerilor de la Grupul şcolar „Iosif Rangheţ“ trebuie urmat de către între­gul nostru tineret. NIKI POPESCU Asistent medical Centrul de hematologie Bucu­reşti

Next