Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)
1971-04-08 / nr. 6807
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 8 APRILIE 1977 „LUMINĂ IN RETORTĂ" „Lumină în retortă“ este titlul sub care debutează noua revistă a cercului de chimie de la Liceul sanitar din Galaţi. într-un sumar variat se prezintă cititorilor date şi informaţii, din lumea ştiinţei, îcepînd cu descoperirile din ultimele decenii şi mergînd pînă la noutăţile zilelor noastre. Pentru redactarea celor 24 de pagini, autorii materialelor s-au documentat suficient din literatura de specialitate, reuşind să redea aspectele cele mai interesante. De la prezentarea vieţii şi activităţii unor renumiţi savanţi şi pînă la jocurile distractive şi problemele propuse spre rezolvare. „Lumină în retortă“ este o lectură plăcută pentru elevii pasionaţi de chimie. I. V. SESIUNE JUBILIARĂ A CERCURILOR DE CREAŢIE TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ Comitetul judeţean U.T.C. Braşov organizează in zilele de 10 şi 11 aprilie, in oraşul Victoria, o Sesiune jubiliară de comunicări a cercurilor de creaţie tehnico-ştiinţifică, consacrată sărbătoririi semicentenarului partidului. Sunt invitaţi să participe peste 100 de specialişti din întreprinderi, cadre didactice din invăţămîntul superior, studenţi şi elevi. Lucrările ce vor fi prezentate sunt deosebit de interesante prin tematica abordată. Amintim astfel: „Studiul privind folosirea principiilor ergonomiei la organizarea raţională a muncii“, al ing. Rodica Ionescu, de la Uzina de autocamioane Braşov, „Automatizarea proceselor de turnare cu ajutorul metodelor magnetohidrodinamicii“, de ing. Ioan State, „Larob, laborator robot pentru verificarea pe etape a lucrărilor de laborator“, comunicare pe care o va face Florin Munteanu, elev la Liceul „Unirea“ din Braşov, „Unele tendinţe în construcţia de motoare pentru automobile şi tractoare“ de ing. Ilie Rău, de la I.C.P.A.T., „Sisteme de dozare automată ..pentru componenţi lichizi“ de ing. Kuart Breckner de la Combinatul chimic, oraşul Victoria, „Tehnologia de grup, posibilit.tăţi de folosire a calculatorului electronic la elaborarea tehnologiei de grup“ de inginer Eugenia Tănase de la Uzina Tractorul Braşov, ca şi „Studiul sub raport ergonomic al scaunului tractoristului“ ce va fi prezentat de studenţii Vasile Dumitrescu, şi H. Waszkiewicz de la Facultatea de mecanică a Institutului Politehnic Braşov. ADINA VELEA HIRTIE ÎNNOBILATĂ De curînd a început să producă Fabrica de hîrtii înnobilate de la Palas-Constanţa. Inginerul Gheorghe Oprescu de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria celulozei şi hîrtiei, care a participat la elaborarea proiectului noii fabrici, ne-a spus : — Pe baza experienţei dobîndite de noi şi a lucrărilor de cercetare efectuate la fabricile de hîrtie din ţară — mai ales la cea din Suceava — s-a urmărit elaborarea unei tehnologii de fabricaţie care să permită producerea întregii game de hîrtii de ambalaje necesare desfacerii mărfurilor de orice fel. Fabrica are 4 linii şi o instalaţie de tipărire a hîrtiilor. Prezenţa acesteia din urmă permite imprimarea în forme atrăgătoare şi destul de diferite ca aspect a denumirii reclamei şi altor date utilitare. — Ce sorturi de hîrtii se vor produce aici ? — Hîrtie termosudabilă acoperită cu emulsie de polimeri destinată împachetării produselor care conţin grăsimi. Intr-o asemenea hîrtie alimentele se păstrează timp îndelungat fără a-şi pierde calităţile. Mai menţionez hîrtia cerată cu amestec de parafină şi polimeri sintetici, hîrtie metalizată cu foile metalică și hîrtie acoperită cu o foaie de Moviţa, Dolj, Argeş, Olt, iar pe de altă parte în organizarea unui concurs cu premii pentru decorarea scenei pe care vor avea loc spectacolele. Alexandria, reşedinţa judeţului, va găzdui in zilele de 23, 24 şi 25 aprilie finala concursului. O. M. Zootehnia - ramură principală (Urmare din pag. 1) in creșterea cu rezultate economice superioare a unei specii sau alta. Am avut, apoi, în vedere noua structură a fondului funciar, ținînd cont de modificările intervenite, urmărind atent, unde au rămas păşuni,, unde terenul permite dezvoltarea unor anumite culturi furajere. In acelaşi timp am urmărit ce rase şi specii de animale fructifică cel mai bine rezervele existente în fiecare loc în noile condiţii. In acest mod s-a conturat la noi acţiunea de concentrare şi specializare a producţiei, de profilare a unităţilor şi creare a noilor complexe zootehnice. Red.: S-au conturat doar...? D. B.: Mă refeream la planul de perspectivă. Pentru atingerea cifrelor amintite, lucrurile se ştiu exact. Numărul vacilor cu lapte urmînd să ajungă în 1975 la 20 000 capete în sectorul cooperatist, vor fi concentrate în 32 unităţi faţă de 148 în cite sunt acum şi în care se cresc doar 9 500 de capete. In prezent, ei se cresc în toate cooperativele. Ele vor rămîne doar în 67 de cooperative, deci in jumătate din unităţi. Acolo unde acest sector se va desfiinţa, va fi înlocuit cu altul. Se vor creşte oi în ferme mijlocii, în sistem gospodăresc, de 3 000—5 000 capete, în principal, în acele unităţi unde alte specii nu au condiţii favorabile, ştiut fiind faptul că oile fructifică foarte bine nutreţuri mai puţin pretenţioase. Complexe mari vom avea doar în două locuri, pentru îngrăşarea mieilor : unul intercooperatist pentru 30 000 de capete la Răscruci şi altul la I.A.S. Dej pentru 15 000 de capete. In general, complexele vor deţine o pondere mai mare în creşterea păsărilor şi a porcinelor. Red.: Credem că nu este prea de timpuriu dacă vă întrebăm şi ce s-a făcut sau ce se face practic pentru materializarea acestor planuri Dv., tovarăşe conferenţiar universitar, ce consideraţi că este necesar să se întreprindă în primul rind. Petru Mecea : E foarte greu de spus cu ce trebuie să se pornească la un asemenea drum. Ca să realizezi producţii bune, trebuie să ai condiţii bune de cazare, să ai hrană bună şi suficientă şi o bună selecţie de animale. Una fără celelalte nu se poate. D. B. : Evident! Să le luăm deci în discuţie pe fiecare în parte. In privinţa capacităţilor de cazare putem spune că în prezent cele două complexe pentru îngrăşarea mieilor de care am amintit au şi intrat parţial în funcţiune. Pentru creşterea porcilor se află în construcţie un complex intercooperatist de 15 000 de capete la Jucu, urmînd ca în toamna acestui an să înceapă popularea lui. In privinţa bovinelor putem vorbi despre complexul intercooperatist de îngrăşare a tineretului taurin de la ML ai Viteazul pentru 5 000 de capete capacitate anuală, care se află în construcţie, urmînd să intre în producţie în 1972; au început lucrările de reamenajare şi modernizare la grajdurile cooperativei din Cîşcău în care se vor îngrăşa anual 3 000 de capete tineret taurin, şi de construcţie a unei alte îngrăşătorii intercooperatie de tot pentru tineret taurin de 3 000 de capete de la Iclod ce va intra parţial în folosinţă încă din acest an. Red.: Am înţeles că pentru a se ajunge la concentrarea vacilor cu lapte în 32 de cooperative acţiunea va începe încă din acest an. în unităţile din care se dislocă animalele nu se pun, desigur, probleme de natura investiţiilor dar unde ajung acestea trebuie investite fonduri, executate lucrări... D. B.: In cadrul direcţiei noastre a luat fiinţă un serviciu de sistematizare şi proiectare care a şi început studierea posibilităţilor de modernizare a grajdurilor din unităţile ce se profilează pe vaci cu lapte, în unităţi, deocamdată nu s-a făcut nimic. Va trebui, fireşte, să depunem eforturi. Red.: Despre selecţia animalelor ce ne puteţi spune ? E..: în această privinţă problema se pune în special la vacile cu lapte. Parţial această problemă o vom rezolva o dată cu mişcarea ce se va face de la unităţile care renunţă la vacie cu lapte către cele care se profilează, reţinînd doar exemplarele bune. In acelaşi timp vom crea ferme în care se va creşte doar tineret pentru prăsilă. Pînă acum s-au şi creat două ferme de acest fel : una la Căşei şi alta la Mihai Viteazul. Red.: Totuşi, am întîlnit cazuri cum este cel de la cooperativa agricolă din Căşei, profilată pe creşterea vacilor cu lapte, în care cooperatorii reproşează organelor agricole că nu le permit să treacă la reformarea efectivelor necorespunzătoare pentru lapte pe motiv că şi acestea sunt cuprinse la număr în plan. D. B. : Intr-adevăr, mai sunt şi astfel de cazuri. Pentru eliminarea lor va trebui să dăm mai multămină liberă specialiştilor din unităţi. E. D.: Legat de asigurarea hranei am urmărit în primul rind ca unităţile ce urmează să crească un număr mare de animale să-şi rezerve prin plan şi o suprafaţă corespunzătoare pentru baza furajeră, în prezent întîmpinăm o seamă de dificultăţi; lipseşte sămînţa de lucernă. Pentru echilibrarea balanţei furajere am luat măsuri de extindere a suprafeţelor cultivate cu alte plante cum ar fi mazărea furajeră, sparceta, ghizdeiul. Evident, problema nu e rezolvată. Tocmai de aceea, în 22 de cooperative agricole, am creat loturi semincere de lucernă. Pentru sporirea producţiei de furaje combinate, în trimestrul II al acestui an, va intra în funcţiune Fabrica de nutreţuri combinate de la Iclod, care va produce anual 15 000 tone. Ne preocupă, apoi, îngrijirea mai bună a păşunilor, extinderea celor model. Pînă în prezent s-au şi întocmit studii pentru crearea de păşuni model în încă 20 de cooperative; la două unităţi — la Apahida şi la Tureni — se şi execută lucrări pe astfel de păşuni, iar în cadrul cantoanelor pastorale, s-au format 5 loturi semincere pentru 440 de hectare. P. M. : In privinţa păşunilor, eu consider că în judeţul Cluj se întreprinde prea puţin. Spun acest lucru gîndindu-mă la faptul că pe nici o păşune nu există adăposturi. Literatura de specialitate şi practica altor ţări arată că o păşune chiar bine întreţinută, fără adăposturi, niciodată nu va putea da randamentul scontat. In primul rind, pentru că lipsind adăposturile, îngrijitorii nu duc animalele pe aceste păşuni pentru că sunt nevoiţi ca zilnic să le readucă la sediile sectorului la distanţe foarte mari. In al doilea rind, pentru că — şi statisticile confirmă acest lucru — mortalităţile sunt excesiv de mari din cauza ploilor reci care cad în special în lunile iunie şi iulie. Şi, acest lucru cred că trebuie avut în vedere. După calculele noastre, numai ca urmare a folosirii raţionale a păşunilor, producţia zootehnică poate creşte cu 20 la sută. Red.: In contextul celor discutate pînă acum, după părerea dumneavoastră, care este, sau care ar trebui să fie contribuţia organizaţiei de tineret în realizarea acestor planuri ? D. B. : Pînă în acest an bună. Ea poate fi însă şi mai bună. Direct, organizaţia U.T.C. are cel puţin două posibilităţi de a ne sprijini efectiv: recomandînd un număr cît mai mare de tineri pentru a îmbrăţişa meseria de îngrijitor şi prin mobilizarea tinerilor la curăţarea şi întreţinerea unor suprafeţe cît mai mari de pajişti naturale. Red.: Aţi spus bună pînă în acest an... D. B. : Da, pentru că nu ştiu dacă în 1971 au făcut ceva pînă acum în privinţa pajiştilor, deşi timpul a fost destul de bun şi unităţile au şi trecut la executarea acestui gen de lucrări. Matei Policiuc: Deocamdată nu am făcut nimic. Trebuie să recunoaştem, deşi avem în plan întreţinerea a 4 500 hectare. Red. : Tovarăşul conferenţiar universitar, Petru Mecea, vorbea de necesitatea construirii de adăposturi pe pajişte. Ni se pare a fi o acţiune pe măsura organizaţiei U.T.C. M. P. : In măsura în care organele agricole judeţene se hotărăsc asupra acestui lucru vom prelua o mare parte din lucrări în seama noastră. Red. : în privinţa recomandării tinerilor către meseria de îngrijitor aţi corelat, pentru acest an, vreo acţiune cu organele agricole ? M. P. : Pînă acum nu. Vom lua însă legătura pentru a vedea unde și cu ce le putem sprijini. nimean& HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : rulează la Patria (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,30), Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45) . MIHAI VITEAZUL : rulează la Central (orele 8, 12; 16, 20), Griviţa (orele 10; 15,30; 19,30), Aurora (orele 9,30; 15, 19), Tomis (orele 10,30; 15, 19), Gloria (orele 8,15; 12; 16, 20). TREC ZILELE : rulează la Capitol (orele 19, 21). SECRETUL DIN SANTA VITTORIA : rulează la Capitol (orele 8; 10,45; 13,15; 16), Feroviar (orele 9,15; 12; 15; 18; 20,45). CĂPITANUL KORDA : rulează la Lumina (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30) CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : rulează la București (orele 8,45; 11; 13,15; 16,15; 18,45; 21), Favorit (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30 ADIO GRANADA : rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). CLANUL SICILIENILOR : rulează la Victoria (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Lira (orele 15,30; 18; 20,15), COLUMNA : rulează la Feroviar (ora 9). PREȚUL PUTERII : rulează la Excelsior (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Flamura (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). OMUL DIN SIERRA : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). O DUMINICA IN FAMILIE : rulează la Buzeşti (ora 20,30). PE LUCIUL GHEŢII : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18). RENEGATA : rulează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20). ULTIMA RELICVĂ : rulează la Dacia (orele 8,30—20,30 în continuare). CINCI PENTRU INFERN: rulează la Unirea (orele 10,30; 15,30; 18; 20;15), Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20) TRANDAFIRI ROŞII PENTRU ANGELICA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20), Volga (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Rahova (orele 15,30; 18; 20,15) LOS TARANTOS : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30). BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). CINTECELE MARII : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15), Munca (orele 16; 18, 20). VAGABONDUL : rulează la Viitorul (orele 9; 16; 19,30). GENOVEVA DE BRABANT : rulează la Mosilor (orele 15; 16,45; 18,45; 20,45). CIRC FARA FRONTIERE : rulează la Cosmos (ora 15,30). TRIPLA VERIFICARE : rulează la Cosmos (orele 18, 20,15). ELIBERAREA : rulează la Flacăra (orele 15,30; 19). ROMEO ȘI JULIETA : rulează la Arta (orele 10,15; 13; 15,45; 19,15) BĂNUIT E MORTUL : rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,15) ÎNCEPUTUL : rulează la Vitan (ora 20,15). MISTERIOSUL X DIN COSMOS : rulează la Vitan (orele 15,30, 18). ANACONDA : rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 în continuare) . Program de filme documentare (orele 19—21). JOI, 8 APRILIE 1971 Opera Română : MOTANUL ÎNCĂLȚAT — ora 11 ; TRAVIATA — ora 19,30; Teatrul de Operetă : SOARELE LONDREI — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : ENIGMA OTILIEI — ora 15 ; CAMERA DE ALĂTURI — ora 20; (Sala Studio): O FEMEIE CU BANI — ora 20; Teatrul de Comedie : ALCOR ŞI MONA — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) : LEONCE ŞI LENA — ora 11 ; PLAY STRINDBERG — ora 20; (Sala Studio) : GLUGA PE OCHI — ora 20; Teatrul Mic : IERTAREA — ora 20; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Calea Victoriei) : LA GRADINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) ; ŞI EU AM FOST ÎN ARCADIA — ora 19,30; (Sala Studio) : NĂZDRĂVANUL OCCIDENTULUI — ora 20; Teatrul Giuleşti : FREDDY — ora 10; TANGO LA NISA — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă" : EMINESCU ȘI VERONICA — ora 9,30; Studioul I.A.T.C. : COMODIILE VREMII — ora 20; Teatrul Evreiesc de Stat : PE PLACUL TUTUROR — ora 19,30; Teatrul „Țăndărică" (Calea Victoriei) : PETER PAN — ora 10; NOCTURN IV — ora 21,30; (Str. Academiei) : DE CE A FURAT ZMEUL MINGEA ? — ora 10; Teatrul „Ion Vasilescu" : FETELE DIDINEI — ora 19,30. polietilenă extrem de subţire. Totodată, aici se va realiza şi hîrtia pentru atît de solicitatele şerveţele parfumate, care pînă acum se importau. L VOICU *4 CONCURSURI Comitetul judeţean Olt al U.TC., în colaborare cuComitetul judeţean pentru cultură şi artă şi Consiliul judeţean al sindicatelor, organizează cea de-a patra ediţie a festivaluluiconcurs de muzică uşoară al tineretului „Spicul de aur“, ediţie dedicată semicentenarului partidului. Pînă în prezent s-au desfăşurat fazele comunale şi intercomunale, iar acum se află în desfăşurare fazele pe zonă care reunesc un număr mare de participanţi. Faza finală a acestui festival va fi organizată pe 16 mai a. c., cind se va organiza şi concursul de preselecţie pentru emisiunea T.V. „Steaua fără nume“. Comitetul judeţean U.T.C. organizează în cinstea semicentenarului partidului şi concursul de muzică populară „Glasul Oltului“. Pînă în prezent au participat peste 450 de tineri. Pe 2 mai a. c., va fi organizată faza finală. GH. MAZILU In cinstea semicentenarului P.C.R., Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. a organizat între 4—7 aprilie festivalul de muzică uşoară al elevilor din municipiile Moldovei intitulat „Vlăstarele cântului“, în care se vor întrece orchestre şi solişti de muzică uşoară din 12 municipii. In tradiţia vieţii cultural-artistice teleormănene ■ festivalulconcurs de muzică uşoară românească „Primăvara în Teleorman“ dotat cu premiul „Ghiocelul de aur" şi-a căpătat un loc distinct. Organizatorii s-au străduit ca noutăţile să nu lipsească de la nici o ediţie. Cele de anul acesta constau pe de o parte în invitarea la faza finală a cite 2 concurenţi din judeţele învecinate: Ilfov, Dîm AVEŢI CAMERE LIBERE ? Cum o bună parte din personalul de recepţie al hotelurilor este alcătuită din tineri ne-am propus să-i vedem la lucru, investigînd modul în care aceştia sunt sau nu, pentru zeci şi sute de cetăţeni zilnic, gazde ospitaliere. Am întreprins, aşadar, cu sprijinul Inspectoratului municipal de miliţie un raid la hotelurile bucureştene. E ştiut că pentru un recepţioner prima carte de vizită, poate cea mai importantă, este dată de modul în care printr-un răspuns sincer, informînd corect întîmpină clientul abia intrat în hotel. La hotelul ,,Muntenia“, tînărul Paul Ispir ne demonstrează, prin intermediul datelor oferite de un panou luminos (noutate mult aşteptată, contribuind la asigurarea unei deserviri operative, pe care am avut prilejul să o întîlnim în majoritatea hotelurilor vizitate), faptul că informaţiile furnizate sunt exacte. Corect şi amabil se dovedeşte şi Romeo Papp de la ,,Bucegi“. Din păcate nu aceeaşi apreciere putem acorda recepţionerilor Mircea Turea şi D. Solomon de la Hotel ,,Nord“. In loc de 4—5 locuri cît ne-au asigurat aceştia că mai sînt libere, descoperim, cu ajutorul directorului unităţii, un număr de 18 camere cu cîte două paturi, neocupate. Hotel ,,Dunărea“, ,,Negoiul“ ,,Carpaţi“, ,,Union“, ,Ambasador“. Peste tot informaţiile primite concordă cu realitatea. La ,,Victoria“, în ciuda faptului că sosim într-un moment de mare aglomeraţie — duminică spre prînz — sîntem trataţi, de către tinerii recepţioneri Ileana Bendeş şi Ion Balea, cu toată solicitudinea. Ca o concluzie a raidului nostru notăm faptul că frecvenţa recepţionerilor care fac din locurile hotelului un secret, care uită norme de elementară politeţe, ni s-a părut în serioasă scădere. Tovarăşul Andrei Roşu, directorul întreprinderii de hoteluri Bucureşti, pe care l-am întîlnit pe traseul raidului nostru, ne-a spus : — Cred că în condiţiile actuale meseria de hotelier — mai pretenţioasă şi mai dinamică decit înainte vreme, revine în primul rînd tinerilor. De altfel, dorinţa noastră este de a nu mai angaja, pentru posturile de recepţioner, de pildă, decit tineri. In momentul de faţă desfăşurăm cu el o activitate de ridicare a pregătirii profesionale (cursuri de informare turistică, cursuri de etică şi protocol) şi de însuşire a limbilor străine, (avem circa 50 de cursanţi, printre şefii de unităţi, recepţioneri, telefoniste). Faptul că privim cu exigenţă sporită încredinţarea posturilor de recepţioneri este demonstrat, cred, şi de faptul că la ultima sesiune“ de atestare un număr serios de candidaţi au fost respinşi din lipsa unor cunoştinţe suficiente şi dirijaţi în alte munci. Cu prilejul raidului nostru notăm că hotelurile bucureştene sunt în măsură să ofere solicitanţilor, pe lângă cazarea, propriuzisă, o întreagă gamă de servicii, numărul şi factura acestora — ambele aflate în continuă diversificare — fiind dovada unui proces de modernizare susţinută. A crescut peste tot gradul de confort, prin introducerea de mobilier nou, aparate de radio, covoare, mochete. Ca o noutate semnalăm introducerea în numeroase camere, la „Victoria“, „Union". ..Negoiul“, „Muntenia“, a televizoarelor. In încăperile hotelurilor „Cerna“ și „Bucegi", (deși acestea sunt doar de categoria a Il-a) am găsit aparate telefonice iar la „Union" şi ,,Victoria" — frigidere. Ştafeta „modernizării", purtată pînă acum de hotelurile „Cerna" şi „Dunărea", este preluată în aceste zile de „Tranzit". Vor rezulta evident noi spaţii de cazare, dar mai ales o ridicare a gradului de confort, un aspect civilizat, modern. Preocupare avută tot mai larg în vedere de altfel, atît în ceea ce priveşte capacităţile hoteliere, cît şi personalul de deservire. A. BÂRSAN • •• IN CALITATE DE COMISIONAR Iuliu Olah, (20 de ani) îşi petrecea o mare parte din timp în holul hotelului „Teleferic“ din Poiana Braşov. Din cînd în cînd, profitînd de neatenţia recepţionerilor, lua cite o cheie şi „inspecta“ camerele. Astfel a furat un costum din piele, un pulover, un aparat de radio etc. Cînd nu putea procura cheia folosea sistemul escaladării ferestrelor. Acum se află în arestul miliţiei. • • IN JUDEŢUL TELEORMAN, INSPECTORATUL DE MILIŢIE a organizat un concurs pe teme de circulaţie, destinat elevilor. Probele s-au desfăşurat în comunele Olteni şi Năsturelul cu participarea a 500 de elevi. Cei mai buni dintre concurenţi au fost premiaţi.. Aşa da ! Te învaţă să-ţi păzeşti viaţa şi totodată te premiază ! • •• DUPĂ CE A CONSUMAT o însemnată cantitate de băutură alcoolică, Militon Cioaga (27 de ani), muncitor la exploatarea forestieră Plaiul Foii-Zărneşti, s-a gîndit să se ducă la culcare. Dar, de la Dîmbul Morii, bodega unde băuse, pînă la Timişul de Jos unde era dormitorul, el n-a ales drumul obişnuit, şoseaua, ci a luat-o drept pe calea ferată. Mergînd printre sine, n-a mai avut timp să se ferească la sosirea unui tren şi a fost accidentat mortal. • •• SEARA, DUPĂ CE „A PRINS CURAJ“ la bufetul din localitate, Petru Ştefănescu din comuna Săhăteni, judeţul Buzău, a pătruns prin efracţie în gospodăria sătencei Florica Ungureanu, s-a oprit la coteţul de păsări de unde a furat un curcan. In timpul nopţii a ajuns la Mizil cu o ocazie. A doua zi de dimineaţă s-a dus in piaţă să vîndă curcanul. Primii care i-au întrebat de preţ au fost doi miliţieni din Săhăteni . PRIMII FINALIŞTI ÎN AMFITEATRELE OLIMPIADELOR IUBITORII LITERATURII Sîntem din nou, ca în fiecare an, în sala de festivităţi a Liceului „Mihai Viteazul“ din Capitală. Aproape 400 de elevi aşteaptă momentul final al concursului de literatură — ediţia 1971 : premiile. De 14 ani, evenimentul şcolăresc se repetă. Şi chiar dacă concurenţii sunt de fiecare dată alţii, tensiunea aşteptării este aceeaşi. Fiecare este un candidat la premiu. Dar juriul, după ore de deliberări, i-a ales pe cei mai buni. N-a fost uşor. Intr-un subiect de mare generozitate — „Dragostea de patrie şi de popor oglindită în literatură“ , ales cu intenţia de a se aduce şi pe această cale un omagiu sărbătorii semicentenarului partidului, concurenţii au investit talent, căldură, cunoştinţe. După aprecierile prof. univ. Boris Cazacu, membru corespondent al academiei, preşedintele Societăţii de ştiinţe filologice, lucrările s-au detaşat prin claritate, capacitate de sinteză, eleganţa expresiei. Cei 400 de finalişti înregistrează cuvintele de laudă pentru ei şi pentru profesorii lor, îndemnul de a persevera. Tovarăşa Ilie Silvia, secretar al C.C. al U.T.C. şi tovarăşul Traian Pop, adjunct al ministrului învăţămmtului, întăresc laudele cu certitudinea că cei prezenţi vor transmite celor 26 000 de colegi în această competiţie (în fazele anterioare), îndemnul de a nu se opri aici, de a dărui literaturii, studiului, creaţiei timp şi pasiune. Sigur, s-a vorbit într-un limbaj frumos, ca între oameni ai condeiului, academicianul şi poetul Mihai Beniuc mergînd pînă la a afirma că „mulţi dintre concurenţii acum de faţă se vor înrola în armata scrisului, ca ostaşi ai limbii noastre româneşti". O atmosferă degajată,ca după concurs, transformată curînd în sărbătorirea celor 39 de premiaţi şi menţionaţi, ei onorează şi „Scînteia tineretului“ publicînd numele celor premiaţi. ★ In acest an, olimpiada de literatură a avut o particularitate : ea s-a desfăşurat, pentru prima oară pe secţii — română, maghiară şi germană. Finala pentru ultimele două limbi, a avut loc paralel cu cea de limbă română, dar la Cluj — maghiara şi la Sibiu — germana, reunind 125 elevi şi respectiv 35. După consumarea concursului, ne-au parvenit şi de aici listele premianţilor, însoţite de aprecierea juriului că elevii concurenţi au dovedit o bună pregătire, originalitate, discernămînt în argumentare, talent. Şi acum, premianţii. Finala de la Bucureşti Şcoli profesionale , ANUL I. Premiul îs Oprean Aurelia, Şcoala profesională M.I.U., Sibiu; Premiul II : Sofianciuc Dan, Şcoala profesională auto, Braşov ; Premiul III: Thira Viorica, Şcoala profesională M.I.U., Timişoara; ANUL II. Premiul II : Elena Firoi, Grupul şcolar comercial Craiova ; Premiul III : Măciucă Argentina, Şcoala profesională M.I.U., Ploieşti. Licee teoretice de specialitate : ANUL I. Premiul I: Şerban Sorin, Liceul nr. 1 Braşov ; Premiul II : Stoenescu Carmen, Liceul nr. 43, Bucureşti ; Premiul III : Dan Monica, Liceul „Dragoş Vodă ", Sighetul Marmaţiei; Premiul special al U.T.C. : Ionescu Irina, Liceul nr. 2, Bîrlad. ANUL II. Premiul î: Dragoman Mihai, Liceul „Horia, Cloşca şi Crişan“, Alba Iulia ; Premiul II: Teodorescu Luminiţa, Liceul nr. 4, Iaşi; Premiul II: Giocel Marcela, Liceul nr. 1, Braşov; Premiul special al U.T.C.: Ionescu Radu, Liceul „Fraţii Buzeşti“, Craiova; ANUL III: Premiul 11 Pop Doina, Liceul „Gh. Şincai", Baia Mare; Premiul II: Ciucă Liana, Liceul „Ienăchiţă Văcărescu“, Tîrgovişte ; Premiul III : Popescu Cristian, Liceul nr. 2, Cîmpulung. Premiul special al U.T.C.: Tîrnăcop Gabriel, Liceul „Matei Basarab“, Bucureşti. ANUL IV. Premiul I: Manolescu Adriana, Liceul „Nicolae Bălcascu“, Brăila ; Premiul II: Cojocaru Mihai, Liceul din Truşeşti, Botoşani; Premiul III: Şerbu Alina, Liceul „Ion Neculce“, Bucureşti; Premiul special al U.T.C.: Ivan Ioan, Liceul nr. 1, Buhuşi; ANUL V. Premiul III: Baba Viorica, Liceul pedagogic, Deva. Finala de la Cluj ANUL I. Premiul I: Szentágotai Enikő, Liceul nr. 11, Cluj ; Premiul II: Sile Erika, Liceul „Mihai Eminescu“, Satu-Mare ; Premiul III : Sarkadi Maria, Liceul „Al. Magyarosi“, Oradea; Premiul special al U.T.C. : Andrási Katalin, Liceul nr. 11, Cluj ; ANUL II. Premiul I: Jancso Árpád, Liceul „Loga“, Timişoara ; Premiul II: Salati Edit, Liceul nr. 2, Oradea; Premiul III: Ziller Emilia, Liceul nr. 1, Cehul Silvaniei; Premiul special al U.T.C.: Orbán Gyöngyi, Liceul nr. 1, Cluj ; ANUL III. Premiul I: Kanya Edit, Liceul Miercurea Ciuc ; Premiul II: Gagyi Jozef, Liceul Bolyai, Tg. Mureş ; Premiul III : Sütő Ibolya, Liceul „Petru Maior“, Gherla; Premiul special al U.T.C. : Szőcs Géza, Liceul nr. 10, Cluj. ANUL IV. Premiul I : Kovács Imre, Liceul „Valea lui Mihai“, Oradea ; Premiul II: Szell Ilona, Liceul nr. 1, Zalău ; Premiul III: Szakács Ana Maria, Liceul Aiud; Premiul special al U.T.C.: Kovács Isabella, Liceul „Al. Magyarosi“, Oradea. Finala de la Sibiu ANUL I. Premiul II: Theiss Waltraub, Liceul nr. 12, Sibiu; Premiul III: Schotsch Heddrun, Liceul nr. 2, Mediaş; ANUL II. Premiul III: Loris Martin Walter, Liceul Lenau, Timişoara; ANUL III. Premiul I: Müller Herta, Liceul nr. 10, Timişoara ; Premiul II: Drotloff Hans Otto, Liceul nr. 2, Mediaş; Premiul III: Marcu Sergiu, Liceul nr. 2, Sibiu; ANUL IV. Premiul I: Barton Magdalena, Liceul nr. 10, Timişoara ; Premiul II: Griffaton Käthe, Liceul Lenau, Timişoara; Premiul III: Andrei Hedwic, Arad ; Premiul special al U.T.C.: Wagner Richard, Liceul din Sânnicolaul Mare. ...Și, din cind în cind, primăvara asta nehotărîtă ne permite o incursiune la „cules de floricele“ JOI, 8 APRILIE 1971 PROGRAMUL I • 18 00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară • 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto # 18,50 Mult e dulce și frumoasă e 19,15 Publicitate e 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici # 19,30 Telejurnalul de seară# 20,00 50 de ani, în 50 de evocări # 20,10 Istorie vie # 20,50 Antologie lirică Versuri # 21,10 Intermezzo folcloric cu fraţii Petreus # 21,20 „Planeta se grăbeşte" — film documentar de montaj. „Contraste pe planetă" # 22,00 Telejurnalul de noapte # 22,10 Recital Enrico Macias. PROGRAMUL II # 20,00 Concertul simfonic al orchestrei de studio a Radioteleviziunii # 20,45 Univers XX # 21,10 Noutăți literare # 21,20 Buletin de știri. Sport # 21,30 Istoria filmului (XI). Aportul tineretului în ajutorul bolnavilor din spitale Un grup de 62 de tineri, elevi de la Grupul şcolar „Iosif Bangheţ“ din Bucureşti, şi-au oferit sîngele pentru salvarea unor vieţi. Semnificaţia acestui gest este de o deosebită importanţă. Am văzut tineri dăruind acest strop de viaţă, gîndindu-se la bolnavii din spitale care aşteaptă să fie salvaţi. Am văzut tineri ce nu au ezitat nici un moment atunci cînd au fost solicitaţi să doneze. Am văzut tineri care nu împliniseră 18 ani, şi care nu aveau dreptul să doneze, dorind nespus de mult să participe la acest act umanitar. In rîndul tinerilor donatori am întîlnit elevi fruntaşi la învăţătură, elevi cu funcţii de conducere în organizaţia U.T.C., din rîndul cărora amintim pe GHEORGHE TUDOR — membru in biroul U.T.C., ELENA BOLOBIŢA — secretar U.T.C., pe clasă, ALEXANDRU PETCU, CHIRU CIOLACU, VASILE TERENTE, LAIOS GYORGY şi DUMITRU GHIORMA. Se cuvin deosebite aprecieri şi conducerii grupului şcolar, Ing. NICOLAE BONEA — director adjunct şi NICOLAE ALEXE — director pentru problemele tineretului, care au mobilizat elevii la această Inimoasă şi nobilă acţiune. Exemplul tinerilor de la Grupul şcolar „Iosif Rangheţ“ trebuie urmat de către întregul nostru tineret. NIKI POPESCU Asistent medical Centrul de hematologie Bucureşti