Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)
1971-04-20 / nr. 6817
Ca de obicei, avertizăm că trebuie să tăcem linişte, pentru că patru milioane de elevi au reînceput studiul într-o ultimă etapă a anului şcolar, înainte de a putea declara : „am mai crescut cu un an-învăţătură“. Trebuie intr-adevăr să ne gîndim că urmează două luni şcolare grele, de efort pentru finalizarea celor şapte dinainte. în vacanţă, factorii de învăţămînt au lucrat intens la buna aşezare a trimestrului trei. Ne gîndim, de pildă, că inspectorii generali şcolari din întreaga ţară s-au întilnit două zile în Capitală la un sfat de lucru, străduindu-se să soluţioneze împreună probleme ale şcolii , prezente şi de perspectivă, să corecteze neajunsuri, să-şi transfere experienţe. Elevilor le-a rămas spre rezolvare o treabă simplă şi complicată, totodată , să înveţe. Unii, pur şi simplu, pentru absolvirea unei clase de studiu. Alţii, pentru acelaşi lucru, dar şi pentru examene cruciale ale vîrstei lor : bacalaureatul şi concursurile de admitere în licee, şcoli profesionale, facultăţi. Sunt obligaţii care angajează răspunderea personală, perseverenţa, disciplina, ambiţia de a izbuti. Se speră intr-un trimestru de şcoală în care toate aceste solicitări să fie onorate la modul exemplar. Două trimestre de şcoală oferă experienţe şi soluţii pentru Aşezarea in sistem a pregătirii tehnico - productive Etapele parcurse din anul şcolar solicită nu neapărat un bilanţ ci, mai ales, o investigaţie de lucru. Ceea ce am şi făcut, cu concursul unor factori de autoritate : inspectori generali ai inspectoratelor şcolare din judeţele Bacău, Braşov, Ilfov, Teleorman şi Suceava. Ne-am oprit mai cu seamă asupra unei laturi a procesului de învăţămînt , pregătirea practică a elevilor , întrucît aceasta a fost noutatea anului şcolar, iar primele experienţe prezintă interes pentru ceea ce va urma. In noiembrie, cînd s-a intervenit cu măsura de a introduce în programa de învăţămînt pregătirea tehnico-productivă s-au înregistrat reţineri, temeri că acţiunea e pripită şi se poate compromite. Astăzi, după cinci luni se discută de pe alte poziţii. De pe poziţia experienţei, a rezultatelor. „La drept vorbind am cîştigat un an — este de părere tovarăşa Elena Georgescu, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Braşov. Un experiment prealabil, aşteptarea aparaturii tehnice pentru dotarea atelierelor, precum şi a unor legiferări in materie, cum doream noi la început, ar fi aminat declanşarea acţiunii in toate şcolile. Aşa, ne aflăm in plină desfăşurare a activităţilor tehnico-productive. Şi am învăţat un lucru bun : să nu operăm transformări în viaţa şcolii pe parcursul a ani de zile ci să intervenim din mers atunci cînd societatea ne impune cuplarea la nevoile ei". Avantajele şi dezavantajele practicii în întreprindere. Ideal ar fi să vorbim numai despre avantaje. Pentru că uzina, întreprinderea prezintă cadrul favorabil de formare a conştiinţei muncii şi a unor deprinderi practice. Pînă acum s-a dovedit însă că întreprinderea nu poate capta masa elevilor din învăţămîntul de cultură generală. Ii acceptă dar nu-i implică în procesul muncii, rezervîndu-le, în cele mai multe cazuri, rolul de vizitatori. Deşi aşa stau lucrurile, inspectorii generali sunt de părere că, totuşi, nu trebuie să se renunţe la orele de pregătire tehnicoproductivă direct în producţie. Experienţele oferite conduc la concluzia că trimiterea elevilor în întreprindere trebuie făcută selectiv , acolo unde întreprinderea se angajează pentru un număr de locuri, un număr de meserii şi instructorii de practică necesari. Dar selectiv şi din punctul de vedere al şcolii , aceasta să trimită la practică în întreprindere elevi interesaţi,, cu aptitudini şi cu perspectiva de a fi cîştigaţi în profesiile respective. Cîteva exemple susţin ideea. Braşovul, bunăoară, centru cu o industrie dezvoltată, cuprinde la practică direct în întreprinderi, numai 180 de elevi. Aceşti 180 de elevi lucrează intr-adevăr efectiv. La Suceava, la Uzinele de reparaţii auto şi întreprinderea de piese de schimb au putut fi cuprinşi doar elevii claselor a IX-a şi a X-a ale şcolii generale. Elevii acestor clase au învăţat însă meserie, incit ar putea fi angajaţi ca muncitori. In Giurgiu, pentru o parte din elevii celor două licee practica s-a organizat la Şantierele navale, la „Steagul roşu“ şi la întreprinderea de transporturi. Se impune deci ca o propunere : • O bună colaborare cu întreprinderile, contractarea locurilor de practică, cu obligaţii exacte de o parte şi de alta pînă la reglementarea normei de lucru a retribuţiei şi a condiţiilor de atestare a calificării. Domenii de practică foarte diverse ? Da, dar în anumite limite. N-au existat instrucţiuni general valabile care să fixeze şi să oblige şcolile să se oprească la un număr de meserii, la anumite domenii de activitate practică. Faptul este de apreciat, întrucît a lăsat libertatea alegerii după cel puţin un criteriu foarte bun : specificul local. S-ar putea alcătui un LUCREŢIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a lll-a). O CRONICA T. V. — ÎMI PERMITEȚI SĂ FLUIER ? © CRONICA PLASTICĂ — EVOCĂRI LIRICE ® CRONICA MUZICALĂ — „MOMENTELE" DANIIL SAFRAN DAN IORDĂCHESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST PROFESIA TA MESERIILE CARE VĂ MAM AZI : DESPRE INFOR în industria şi prelucrarea lemnului în industria materialelor de construcţii. ACUM FIECARE ZI BUNĂ DE LUCRU E MAI PREŢIOASĂ CA ORICÎND Timpul ploios din prima parte a săptămînii trecute a împiedicat desfăşurarea normală a lucrărilor agricole şi în judeţul Dolj. Totuşi, printr-o muncă perseverentă, prin folosirea judicioasă a forţei mecanice şi folosirea orelor bune de lucru, în majoritatea unităţilor semănatul culturilor din epoca întîi şi a florii soarelui se apropie de sfîrşit; a fost intensificat ritmul de însămînţare a porumbului. La Teasc, la Bîrca, la Mîrşani, Drănic, Valea Stanciului, Poiana Mare, Daneţ această lucrare a şi fost executată pe mai bine de 50 la sută din suprafeţele rezervate. Deplasînd operativ parcul de maşini şi tractoare de pe o parcelă pe alta, dintr-o cooperativă în alta, pe terenurile bune de lucru, împreună cu conducerea staţiunii pentru mecanizarea agriculturii, consiliul intercooperatist de la Bratovoeşti a asigurat pînă acum realizarea însămînţării pe aproape 80 la sută din suprafaţa de porumb a cooperativelor agricole din raza lui de acţiune. La fel, la Poiana Mare unde, S.M.A. din localitate a recurs şi la colaborarea cu S.M.A. din Băileşti. Concentrînd în patru cooperative, la Braniştea, Calopăr, Panaghia şi Beleni 20 de semănători, S.M.A. din Calopăr a semănat în numai două zile, sîmbătă şi duminică 280 de hectare cu porumb. După un program de lucru atent întocmit, toate cele 92 de tractoare ale staţiunii au ieşit sîmbătă şi duminică din secţii încă de la primele ore ale dimineţii cu destinaţii precise. Cele care nu au pornit în agregate cu semănătoriie au executat arături şi discuiri în orezarii (Ţuglui, Livezi, Glod) fertilizări (Panaghia şi Bereni), iar cea mai mare parte din numărul lor au pregătit terenul pentru însă- N. COŞOVEANU (Continuare In pag. a lll-a) Se lucrează la plantarea mecanizată a verzei timpurii la I.A.S. Sighişoara in cadrul fermei legumicole Albeşti ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6817 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 20 APRILIE 1971 De-acum gîndul se îndreaptă către examenul de bacalaureat și de-acolo mai departe... MASĂ OFERITĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU In onoarea delegaţiei PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a oferit luni o masă în cinstea delegaţiei Partidului Socialist Francez formată din Alain Savary, prim-secretar al P.S.F., Robert Verdier, membru al Comitetului Director, secretar al P.S.F., şi Marcel Livian, consilier juridic, însărcinat cu afaceri sociale al P.S.F., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., fac o vizită de prietenie în ţara noastră. Au luat parte tovarăşii Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Leonte Răutu şi Ştefan Voitec, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul mesei, secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi prim-secretarul Partidului Socialist Francez, Alain Savary, au rostit toasturi. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Destine sub semnul revoluţiei In cinstea aniversării semicentenarului colective de munca tot mai numeroase raportează „Am îndeplinit şi depăşit angajamentele“ 0 LUNI, HIDROCENTRALA DE LA PORŢILE DE FIER a furnizat siste- mului naţional cel de-a 100 000 000 iea kWh energie electrică, produs peste sarcinile de plan revenite de la în-ceputul anului. In acest fel, energeticienii de aici și-au îndeplinit angaja-1 I I I I meniul luat în cinstea semicentenarului partidului. Succesul se dato- D rește dării în ex® ploatare, cu 30 de zile mai devreme, a hidroagregatului nr. 3, precum şi func-I ţionării ireproşabile a instalaţiilor. De la darea în exploatare a pri- I mului hidrogenera- I tor şi pînă în prezent, centrala a pro-I dus mai mult de 700 milioane kWh energie electrică, I din care aproxima■ tiv jumătate peste prevederile de plan. 10 COLECTIVUL COMBINATULUI SIDERURGIC NUI NEDOARA a depăşit angajamentele luate în cins-t tea semicentenarului partidului, dînd peste plan o producţie marfă în valoare de 45 000 000 Am ana aaaa wem lei. Planul de livrări la export a fost depăşit cu peste 5 000 000 iei valută. De asemenea, pe ansamblul combinatului au fost obţinute peste 8 000 000 lei economii la preţul de cost şi circa 10 000 000 lei beneficii suplimentare. COLECTIVUL ŞANTIERULUI ROVINAR1 AL TRUSTULUI DE CONSTRUCŢII ŞI MONTAJE MINIERE BUCUREŞTI şi-a îndeplinit, cu 13 zile mai devreme, sarcinile de plan revenite pe primele patru luni ale anului. Au fost realizate, de asemenea, angajamentele luate în cinstea semicentenarului partidului. In acest timp, constructorii şantierului au pus in funcţiune, cu un avans de o lună de zile, patru excavatoare de mare randament în carierele de lignit Gîrla, Beterega şi Tismana şi au luat un bun demaraj la lucrările înscrise în planul de deschidere a celei mai mari exploatări carbonifere din ţară prevăzute pentru ac- ■ tualul cincinal, Roşia de Joi, care în final va produce 18 000 000 tone lignit anual. Şi-au realizat, de asemenea, angajamentele luate în a cinstea semicentralarului partidului , colectivele de mineri de la Motru şi Rovinari, petroliştii din Ţicleni, precum şi alte unităţi din industria judeţului Gorj. • ŞI COLECTIVELE DE MUNCA DIN UNITĂŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI VRANCEA au îndeplinit, cu 20 zile mai devreme, angajamentele asumate în cinstea zilei de 8 mai. A fost realizată peste sarcinile la zi o producţie marfă vîndută şi încasată în valoare de 23,7 milioane lei. în acelaşi timp, au fost livrate la export, peste prevederile contractuale, importante cantităţi de lemn, celuloză, furnire, placaje, confecţii, covoare, vinuri, fructe şi legume deshidratate. (Agerpres) Rod al unui itinerar si ]nuos pe hartă, acest reportaj anchetă reuneşte, într-un colocviu adhoc, mai multe destine care s-au împlinit SUB SEMNUL REVOLUŢIEI. Mai mult decit un titlu, raportate la reperul uman, aceste trei cuvinte vor să spună că, în anume secvenţe ale sale, istoria are neobişnuitul privilegiu de a se alcătui din zile şi ani a căror măsură e alta, mai profundă in semnificaţii, decit aceea a timpului egal, astronomic. Or, privilegiul acesta revine in egală măsură şi oamenilor, innobilindu-le viaţa, fapt care se relevează cu mai multă pregnanţă acum, cînd aniversăm cinci decenii de existenţă a Partidului Comunist Român, detaşament de avangardă al poporului nostru şi, totodată, suprem înrîuritor de destine. Vedem această aniversare ca o fereastră deschisă spre viitorul al doilea al ţării, spre amiaza acestui timp nou. Pe pragul acestei ferestre larg deschise — un prilej de rememorare : 23 de ani de luptă organizată şi profundă resurecţie a idealurilor de echitate care ne animau ca naţiune, o insurecţie victorioasă 23 August 1944, mediană a istoriei partidului însuşi, şi 27 de ani de entuziasm popular, ani de e- IDENTITATEA DE DESTIN Moreni — un peisaj urban multicolor, uşor exuberant, marcat din loc în loc de siluetele zvelte ale blocurilor noi, prin care privirea reporterului urmăreşte pedalarea egală, ritmică a unui biciclist trecut de cea de a doua tinereţe, ce se străduieşte să înfringă panta pronunţată a unui drum asfaltat. Este pensionarul Ion Nuţă, originar din Filipeştii de Pădure, care a descins în leagănul industriei petrolifere româneşti, cînd s-a angajat ca lucrător necalificat la staţia de pompe 2 „Astra“, în anul 1921 — an de răscruce a istoriei României moderne. O existenţă a cărei tinereţe şi maturitate s-a împlinit sub influenţa nemijlocită a comuniştilor şi, în acelaşi timp, un destin ale cărui momente cruciale şi-au fortificat semnificaţiile prin conjuncţia cu momentele cheie ale istoriei forturi susţinute şi de încredere in cuvîntul şi fapta comuniştilor, ani care au aşezat fundamentul trainic al unei societăţi noi, orientată cu toate domeniile sale de activitate spre un viitor de pace şi progres. De asemenea, pe pragul acestei ferestre larg deschise — prilejul unui omagiu, adresat tuturor destinelor care s-au consumat într-o luptă cu dimensiuni de epopee şi, in acelaşi timp, prilejul reevaluării acelor destine care s-au împlinit în trena victoriei din August, în fascicolul de raze cu care victoria continuă să ne iradieze. Scriind despre oameni despre care nu s-a scris cu asiduitate, afirmăm, implicit, posibilitatea care s-a oferit tuturor generaţiilor de a se afirma plenar în ultimul sfert de veac de existenţă liberă a poporului nostru. Mai mult, ca într-un sistem de vase comunicante, tensiunea afirmării şi amplitudinea împlinirii destinului unor oameni fundamental deosebiţi ca vîrstă ne va permite să afirmăm că, sub conducerea înţeleaptă a partidului, de momentele unor schimbări profunde, tulburătoare prin ineditul lor, nu s-a resimţit numai ţara, ca mediu geografic şi social, ci insăşi structura spirituală a locuitorilor ei, Partidului. Şi, în ceea ce îl priveşte, ca in orice existenţă, concretul devansează abstracţia. în anul 1922, avea 18 ani, cind, intr-una din zile, la orele 8,30 dimineaţa, la trasul lingurii din vărsătoare, se provoacă o scinteie şi sonda la care lucra la foc. Omul îşi mai aminteşte că a mai apucat să sară de pe geamblac pe ancoră şi că s-a lăsat să alunece pe cablul întins din metal, prin miezul fierbinte al unei flăcări albastre, prin zgomotul ca de tunet al incendiului care, intr-o singură clipă, a cuprins întreaga instalaţie. In schimb, comunistul — petrolist ieşit acum la pensie — îşi aminteşte că în aceeaşi seară de toamnă, cu arsurile abia oblojite, reîntors la Filipeştii de Pădure, participa pentru întîia dată la o întrunire organizată de către Partidul Comunist Român. O viaţă ce s-a consumat în decenii în care MIHAI PREDESCU (Continuare în pag. a V-a) ! POEZIA POLITICĂ , de EMIL MANU , Am participat recent la o discuţie despre poezia patrio- ¡ntied, despre tematica politică în poezie şi despre actuali- < tatea acestei tematici. Unii vorbitori au subliniat ideea că şi poezia e patriotică şi are în esenţă o tematică politică , prin însăşi natura ei. Pe această idee vom încerca un comentariu succint. Poetul aparţine unei epoci, unei colec- ttivităţi, unei mentalităţi şi nu se poate abstrage din aceste contexte oricît ar vrea s-o facă, teoretic. Chiar un poet , ■ care scrie poeme de dragoste sau pasteluri, raportează L I versurile sale la o lume autohtonă, care l-a generat ca <► . spiritualitate. Simpla fotografiere a sondelor, tractoarelor, * I uzinelor etc. nu înseamnă încă poezie patriotică deşi con- L I ştiinţa realitâţii şi semnificaţiei lor este o premisă dintre ■ cele mai fertile pentru ca versurile să devină politice, agitatorice. „ Ion Caraion, Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi mulţi alţii « ne-au demonstrat modalitatea altor poeme în care versul e modern este perfect compatibil cu o tematică actuală şi patriotică. Petru Popescu, prin ultimul său roman, Dulce ca ›‹ mierea e glonţul patriei, face acelaşi lucru în materia prozei, ■ iar D. R. Popescu prin piesele sale, în teatru. ’ In momente de mare tensiune, în focul revoluţiei, poeţii , nu mai au timp de meditaţie lirică şi poezia se captează ‹ ■ din aer, din atmosferă , momentul însuşi solicită o pârtiei- i pare de adeziune. Efervescenţa unui moment solicită însă , şi mari talente, mari triburi pe care nu-i poate pregăti nimeni în şcoli speciae, pe care-i naşte poporul şi epoca. S în fond, însă, nu tematica patriotică se învecheşte, se demodeazâ, cum mai par a crede unii, ci, mai simplu, anu- sumite modalităţi de expresie prin care s-a impus tematica , se pot, ele, învechi. Marea epocă de la 1348 a impus poezia patriei, a revoluţiei, a luptei poporului. Alecsandri şi Bolintineanu au fost tribunii epocii şi nu maniera pro- zodicâ trebuie imitată. Eminescu îi va imita în cîteva poeme ► cu aceeaşi tematică, dar îi va şi depăşi în opera sa. Mai toate momentele revoluţionare, la noi ca şi alte părţi, reiau stadii mai vechi ale creaţiei literare, reiau adesea chiar în formele ei de circulaţie poezia consacrată tema- oticii revoluţionare, lucru extrem de valoros şi profund necesar ca proces literar ; însă reluarea acestor modele, cu mici şi inerente adausuri, ajunsă în producţie de serie, adică « compromiţînd înseşi modelele, nu mai produce efectele » (Continuare în pag. a V-a) .