Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)

1971-04-08 / nr. 6807

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6807­­­6 PAGINI—30 BANI­­OI 8 APRILIE 1971 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ZOOTEHNIA - RAMURĂ PRINCIPALĂ A AGRICULTURII ...afirmă specialiştii întruniţi la masa rotundă organizată de zia­­ rul nostru Au participat: dr. Dumitru Baciu, dr. Eugen Deva, de la Direcţia Ge­nerală Agricolă a judeţului Cluj, conf. univ. Petru Me­cea, de la cate­dra de zootehnie specială a Institutului agronomic din Cluj şi Matei Policiuc, activist la Comitetul judeţean Cluj al U.T.C. Red. . Datele statistice definesc destul de elocvent locul impor­tant pe care-l ocupă zootehnia în ansamblul agriculturii judeţului Cluj. In anul 1970, în zootehnie s-a realizat peste 40 la sută din producţia globală agricolă a ju­deţului. Ce loc va ocupa aceas­tă importantă subramură în anii următori ? Dumitru Baciu : Dezvoltarea zootehniei va unea o linie mereu ascendentă ceea ce va determina o creştere a ponderii sale în structura generală a producţiei agricole. Numai în anul 1971, spre exemplu, producţia obţinută în sectorul zootehnic va creşte, conform planului, cu 37 la sută, determinînd o sporire la 45 la sută a ponderii sale. Este un prim pas pentru că, pornind de la condiţiile deosebit de favora­bile pe care le oferă judeţul nostru, la sfîrşitul actualului cin­cinal avem toate posibilităţile să asigurăm o creştere cu 86 la sută la taurine, cu 10 la sută la ovi­ne şi cu 330 la sută la păsări, comparativ cu nivelul actual al producţiei. Corespunzător acestei dezvoltări vom avea posibilităţi mai mari de a livra cantităţi spo­rite de produse animaliere către fondul central al statului, vom avea disponibilităţi mai mari pentru o mai bună şi promptă a­­provizionare a populaţiei. Astfel, la sfîrşitul cincinalului, zootehnia judeţului Cluj va livra în fondul central al statului, comparativ cu anul 1970, cu 66 la sută mai multă care, cu 67 la sută mai mult lapte, cu 133 la sută mai multe ouă. Red. : Ce aveţi în vedere cînd avansaţi aceste cifre care prefu­­gurează o dezvoltare spectaculoa­să, a sectorului zootehnic în anii care vin ? Eugen Deva: Cifrele amintite, spectaculoase sau nu, sunt funda­mentate pe un studiu temeinic al condiţiilor existente în judeţ, pe introducerea masivă a proce­deelor moderne de creştere a a­­nimalelor, pe măsurile ce le a­­vem în vedere de concentrare şi specializare a producţiei. In ac­ţiunea noastră am pornit de la ideea păstrării­ sau revenirii, a­­­colo unde este pe cale de a se pierde, a tradiţiei în creşterea a­­nimalelor. Acum, animale cresc în judeţul nostru în fiecare sat. Unele au însă o bună tradiţie în creşterea oilor, altele în a bovi­nelor, altele în a păsărilor sau a porcilor. In ultimul timp, în virtutea unei greşite înţelegeri a dezvoltării multilaterale a zoo­tehniei, se ajunsese la situaţia că în toate satele, în toate cooperati­vele agricole se creşteau cam în aceeaşi proporţie tot felul de a­­nimale. In ultimul timp, pornind de la indicaţiile preţioase cuprin­se în documentele de partid pri­vind concentrarea şi specializarea producţiei am iniţiat o seamă de măsuri menite să înlăture neajun­surile ce decurg din concepţia greşită, amintită. Şi unde se poa­te realiza o mai bună specializa­re, dacă nu acolo unde există o tradiţie, în acele unităţi în care s-a acumulat o bogată experienţă Discuţie consemnată de N. COŞOVEANU (Continuare in pag. a II-a) ANGAJAREA IN VIAŢA SOCIETĂŢII AURELIAN BOLEA sculptor Orice despre tema caracte­rului social al artei cred că trebuie să pornească de la relevarea formelor de manifestare a necesităţii so­ciale în domeniul artei, necesitate,­ izvorîtă tocmai din natura societăţii noastre. Această chestiune de principiu, asupra căreia toată lumea e de acord, prinde contur con­cret atunci cînd trebuie să ne apropiem de opera de artă și să o judecăm prin prisma valorii ei, în care intră fără îndoială dezideratul amintit, în societatea noastră orice o­­peră este, sau trebuie să fie, într-un sens mai larg o nece­sitate socială. Fără îndoială, sînt şi opere — şi la aces­tea ne vom referi mai ales — care traduc mai direct şi mai tensionat existenţa noa­stră contemporană, mai bine spus, existenţa noastră coti­diană dezbrăcată de tot ceea ce mai are ea nesemnificativ ori întîmplător. Bineînțeles, pentru o justă evaluare a lu­crurilor nu ne putem limita (Continuare în pag. a V-a) • Semicentenar : PARTIDULUI — OMAGIUL ARTELOR • Statutul profesional și moral al tinerului scriitor Ci Note de lector • Telecinemateca • m . ■“bbe JB | ROMA Peste 15 milioane de oameni ai muncii au participat ieri la gre­va generală din Italia în semn de protest faţă de tergiversarea înfăp­tuirii unor reforme de ordin social şi economic SAIGON Ofensiva forţelor pa­triotice sud-vietnameze în regiunea Platourilor înalte a intrat ieri în cea de-a noua zi. AMMAN în timp ce calmul a revenit în capitala ior­daniană dar au fost semnalate incidente în ţară, Iordania a anun­ţat că nu va participa la reuniunea propusă de Republica Arabă Unită. Brigada „Scînteii tinere­tului“ , D. Matală, T. Gînju, M. Tacciu şi P. Tînjală, transmite : La şase luni după a­­dunările de alegeri Ce s-a realizat din ce au hotărit tinerii ? • Formele tinereşti ciştiga teren • Pe itinerarele muncii voluntar­­patriotice ACŢIUNI DE PRIMĂVARĂ Fină cînd experimentăm în activitatea de orientare profesională ? Ca urmare a indicaţiilor date de conducerea partidului şi sta­tului nostru, acţiunea de orien­tare şcolară şi profesională a înregistrat în ultimii ani unele progrese, dar, aşa cum se re­cunoaşte într-un referat al Co­misiei de orientare şcolară şi profesională, care funcţionează pe lingă Ministerul învăţămîn­­tului acestea s-au „limitat însă la un studiu de experimentare şi de popularizare prin publi­caţii“. Sub aspect organizatoric, e­­xistă pe lingă Ministerul învă­ţământului o Comisie de orien­tare şcolară şi profesională, al­­cărei membri fac parte din mai multe instituţii. Şi la nivel ju­deţean (municipal) există un co­lectiv care ar trebui să se con­sacre acestor probleme. In şcoli au fost încadraţi peste 40 de psihologi şcolari cu jumătate de­­normă sau cu normă întreagă, în principalele centre ale ţării. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de o instituţionalizare a activităţii de orientare şcolară şi profesională, de o încadrare cu specialişti la nivelul majori­tăţii şcolilor, acţiunile avînd un caracter lipsit de continuitate. Profesor emerit SORIN PETRE inspector h Inspectoratul şcolar al municipiului București (Continuare în pag. a V-a) Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român in R.S.S. Azerbaid­jan. Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite : In cursul dimineţii de miercuri, 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat oraşul Baku, capitala R.S.S. Azer­­baidjană, puternic centru eco­nomic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locui­tori ai oraşului salută cu căl­dură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Comu­nist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memo­rial al celor 26 de comisari re­voluţionari comunişti ucişi la Baku în 1918 de intervenţio­­niştii străini şi reacţiunea in­ternă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseci­­ko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Buşuiev, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în Ro­mânia, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului repu­blicii, în continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaid­janului. Delegaţia Partidului Comu­nist Român s-a îndreptat apoi spre oraşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la cca 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La in­trarea în oraş, grupuri de pio­nieri oferă buchete de flori oaspeţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun venit în lim­bile azerbaidjană, rusă şi ro­mână, steaguri roşii, şi trico­lore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar al Co­mitetului orăşenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre eta­pele construirii acestui tînăr oraş, care în prezent numără peste 100 000 de locuitori, în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină siderurgică, o uzină de aluminiu, una de ţevi laminate, un combinat chi­mic. Coloana maşinilor­­ se în­dreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui con­struire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosirea dele­gaţiei Partidului Comunist Ro­mân. Directorul combinatului, Ra­fil Sverdlov, după ce a expri­mat, în numele întregului co­lectiv, satisfacţia de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeţi pe membrii delegaţiei P.C.R., a arătat că, în prezent, aici lu­crează 4 500 de oameni. Com­binatul produce etil fluorhi­­drină, etilenă, izobutilen, ră­şini epoxidice. El a ară­tat că acum se lucrează la construirea marii instalaţii de fracţionare a gazului, care va intra în funcţiune în anul 1972. Oaspeţii sunt invitaţi să urmărească procesul de pro­ducţie, care se desfăşoară cu ajutorul unor instalaţii mo­derne. In piaţa din faţa combina­tului a avut loc apoi un mi­ting consacrat întîlnirii cu delegaţia Partidului Comunist Român. Deschizînd mitingul, Venia­min Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, după ce a adresat dele­gaţiei urări de bun venit, a spus : „Prin dumneavoastră, comuniştii din Sumgait, toţi oamenii muncii salută poporul frate român, care, sub condu­cerea partidului său comunist, construieşte cu succes societa­tea nouă, socialistă“. Vorbito­rul a arătat că, împreună cu întregul popor sovietic, oame­nii muncii din Sumgait sînt hotărîţi să îndeplinească pro­gramul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Şefa de brigadă Zamina Ga­­sanova, de la Uzina de ţevi la­minate din localitate, Erou al muncii socialiste, dînd glas sentimentelor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nu­tresc faţă de poporul român, a subliniat în cuvîntul său reali­zările oamenilor muncii din a­­ceastă uzină, care vor contri­bui la făurirea bazei tehnico­materiale a comunismului. Directorul Şcolii nr. 2 din Sumgait, Mihail Aivazov, a relatat oaspeţilor români des­pre dezvoltarea învăţămîntului din Azerbaidjan, despre roade­le legăturii dintre învăţămînt şi producţie. „Cunoaştem din cuvîntările tovarăşului Ceauşescu, a spus vorbitorul, realizările în acest domeniu obţinute de România, unde s-a generalizat învăţămîntul obli­gatoriu de zece ani şi ne bucu­răm din inimă de aceste reali­zări“. Comsomolista Sarzade Ab­dulaeva, operator la combi­natul chimic, a relatat despre munca şi succesele tineretului, despre hotărîrea lui de a-şi ri­dica necontenit calificarea, spre a-şi spori contribuţia la îndeplinirea sarcinilor impor­tante ale planului cincinal. Primit cu vii şi îndelungate aplauze, a luat cuvîntul tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a transmis muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Combinatul chimic un salut frăţesc din partea chimiştilor români. De asemenea, a adre­sat un salut locuitorilor oraşe­­lor Baku şi Sumgait, din partea oamenilor muncii din România. Arătînd că vizita în oraşele Baku şi Sumgait a dat delegaţiei noastre prilejul de a cunoaşte marile progre­se obţinute în dezvoltarea eco­nomică şi socială a acestor lo­calităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe mun­citorii, tehnicienii şi inginerii combinatului chimic şi pe toţi oamenii muncii din cele două oraşe pentru succesele dobîndite în activitatea lor. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că între România şi Uniunea Sovietică există relaţii de co­laborare în toate domeniile de activitate. Aceste relaţii­ — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale — contribuie la în­tărirea prieteniei dintre po­poarele român şi sovietic, la dezvoltarea economico-socială a fiecăreia dintre ţările noas­tre ; totodată, ele contribuie la întărirea forţei şi influenţei socialismului în lume. „In cadrul relaţiilor dintre Româ­nia şi Uniunea Sovietică, un loc important îl ocupă R.S.S. Azerbaidjană, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mulţi petrolişti din Azer­baidjan au lucrat în Româ­nia şi, de asemenea, mulţi petrolişti români au venit şi au lucrat în Azerbaidjan. In general, în cadrul cola­borării largi şi multilaterale dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică se dezvoltă tot mai larg relaţii şi schimburi econo­mice şi de colaborare între oa­meni ai muncii din Azerbai­djan şi din România“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit apoi pe scurt la dez­voltarea industriei chimice din România, arătînd că producţia în acest sector a cunoscut creş­teri însemnate în cincinalul trecut şi că se prevede menţi­nerea unui ritm înalt şi în ac­tualul plan de cinci ani. Am (Continuare ln pag. a V-a) In vizită la Combinatul chimic Sumgait în imagini sînt înfăţişaţi premianţii întîi de la faza finală a OLIMPIADEI DE LITERATURĂ desfăşurată la Bucureşti. Amănunte despre o­­limpiadă şi numele tuturor premianţilor — din finalele care au avut loc la Bucureşti, Cluj şi Sibiu — în reportajul nostru. DOINA POP MIHAI DRAGOMAN ADRIANA MANOLESCU SORIN ȘERBAN COLOMBO Citînd un comunicat al postului de radio din capitala ceyloneză, a­­genţia Associated Press anunţă că guvernul Ce­ylonului a trimis blin­date împotriva unor ele­mente insurgente. Meşterul Manole al zilelor noastre de GEORGE MACOVESCU Am văzut la „Teatrul Naţional" spectacolul „Săptămîna › ›► patimilor", piesa fiind scrisă de Paul Anghel. Mărturisesc ›­­► că am intrat în sala Comedia — de cite ori mă aflu aco- '­o Io, o revăd într-un colţ al scenei pe Maria Ventura în , „L’Aiglon" — cu teama şi curiozitate. Spun cu teamă, pen-­­ tru ca mă domina, încă, Delavrancea, cu al său „Apus de <­e► soare“. Mă întrebam — şi aici începea curiozitatea — ce­­ îmi va spune nou Paul Anghel, acest dramaturg îndrăzneţ › ^ şi dovedit acum a fi şi un subtil psiholog. Delavrancea i­­► construise drama lui Ştefan pe marele sentiment al dra-­­ gostei de ţară, al domnitorului care în apusul vieţii vrea * să ştie şi să se asigure că tot ce a înălţat cu sabia şi în- n­țelepciunea va dăinui, nu va cădea sub valurile asaltului­­ din afară şi prin măcinarea intrigilor dinăuntru.­­ Aceeaşi dragoste de ţara îl stapîneşte şi pe Ştefan ima- r­a ginat de Paul Anghel. Domnul, dezbrăcat de legende şi­­ închipuiri, mi-a apărut un om lucid, cu o judecată rece,­­ calculată, care nu are alte preocupări decit acelea de a­­ apăra ţara, în timpul lui şi în vremea care vine. Mi s-a pă- › › rut că ideea dominantă a piesei lui Paul Anghel este : ţara › trebuie apărată oricînd, în orice condiţii. Altminteri, o ţară › nu poate dăinui. 1 % Istoria se amestecă deseori cu legenda şi legenda devi­ › ne istorie. Privind spectacolul „Săptămîna patimilor" şi pa- ” trunzîndu-i înţelesurile adînci, m-am gîndit la tîlcul acelei­­ › poveşti a meşterului Manole,­ ziditor al ctitoriei lui Neagoe , Basarab. S-a întîmplat sau nu s-a întîmplat aşa cum spune i fContinuare în pag. a V-a) 3

Next