Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)

1971-04-20 / nr. 6817

Ca de obicei, avertizăm că trebuie să tăcem linişte, pentru că patru milioane de elevi au reînceput studiul într-o ultimă etapă a anului şcolar, înainte de a putea declara : „am mai crescut cu un an-învăţătură“. Trebuie intr-adevăr să ne gîndim că urmează două luni şcolare grele, de efort pentru finalizarea celor şapte dinainte. în vacanţă, factorii de învăţămînt au lucrat intens la buna aşezare a trimestrului trei. Ne gîndim, de pildă, că inspectorii generali şcolari din întreaga ţară s-au întilnit două zile în Capitală la un sfat de lucru, străduindu-se să solu­ţioneze împreună probleme ale şcolii , prezente şi de perspec­tivă, să corecteze neajunsuri, să-şi transfere experienţe. Elevilor le-a rămas spre rezolvare o treabă simplă şi com­plicată, totodată , să înveţe. Unii, pur şi simplu, pentru absol­virea unei clase de studiu. Alţii, pentru acelaşi lucru, dar şi pentru examene cruciale ale vîrstei lor : bacalaureatul şi con­cursurile de admitere în licee, şcoli profesionale, facultăţi. Sunt obligaţii care angajează răspunderea personală, perseverenţa, disciplina, ambiţia de a izbuti. Se speră intr-un trimestru de şcoală în care toate aceste solicitări să fie onorate la modul exemplar. Două trimestre de şcoală oferă experienţe şi soluţii pentru Aşezarea in sistem­­ a pregătirii tehni­co - productive Etapele parcurse din anul şco­lar solicită nu neapărat un bilanţ ci, mai ales, o in­vestigaţie de lucru. Ceea ce am şi făcut, cu concursul unor factori de autoritate : inspec­tori generali ai inspectoratelor şcolare din judeţele Bacău, Braşov, Ilfov, Teleorman şi Suceava. Ne-am oprit mai cu seamă asupra unei laturi a pro­cesului de învăţămînt , pregă­tirea practică a elevilor , în­­trucît aceasta a fost noutatea a­­nului şcolar, iar primele expe­rienţe prezintă interes pentru ceea ce va urma. In noiembrie, cînd s-a inter­venit cu măsura de a introduce în programa de învăţămînt pre­gătirea tehnico-productivă s-au înregistrat reţineri, temeri că acţiunea e pripită şi se poate compromite. Astăzi, după cinci luni se discută de pe alte poziţii. De pe poziţia experien­ţei, a rezultatelor. „La drept vorbind am cîştigat un an — este de părere tovarăşa Elena Georgescu, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Braşov. Un experiment prea­labil, aşteptarea aparaturii teh­nice pentru dotarea ateliere­lor, precum şi a unor legife­rări in materie, cum doream noi la început, ar fi aminat declanşarea acţiunii in toate şcolile. Aşa, ne aflăm in plină desfăşurare a activităţilor teh­­nico-productive. Şi am învăţat un lucru bun : să nu operăm transformări în viaţa şcolii pe parcursul a ani de zile ci să in­tervenim din mers atunci cînd societatea ne impune cupla­rea la nevoile ei". Avantajele şi dezavantajele practicii în întreprindere. Ideal ar fi să vorbim numai despre avantaje. Pentru că uzina, în­treprinderea prezintă cadrul fa­vorabil de formare a conştiin­ţei muncii şi a unor deprin­deri practice. Pînă acum s-a dovedit însă că întreprinderea nu poate capta masa elevilor din învăţămîntul de cultură generală. Ii acceptă dar nu-i implică în procesul muncii, re­­zervîndu-le, în cele mai multe cazuri, rolul de vizitatori. Deşi aşa stau lucrurile, inspectorii generali sunt de părere că, to­tuşi, nu trebuie să se renunţe la orele de pregătire tehnico­­productivă direct în producţie. Experienţele oferite conduc la concluzia că trimiterea elevilor în întreprindere trebuie făcută selectiv , acolo unde întreprin­derea se angajează pentru un număr de locuri, un număr de meserii şi instructorii de prac­tică necesari. Dar selectiv şi din punctul de vedere al şcolii , a­­ceasta să trimită la practică în întreprindere elevi interesaţi,, cu aptitudini şi cu perspectiva de a fi cîştigaţi în profesiile respective. Cîteva exemple sus­ţin ideea. Braşovul, bunăoară, centru cu o industrie dezvol­tată, cuprinde la practică direct în întreprinderi, numai 180 de elevi. Aceşti 180 de elevi lu­crează intr-adevăr efectiv. La Suceava, la Uzinele de repa­raţii auto şi întreprinderea de piese de schimb au pu­tut fi cuprinşi doar elevii cla­selor a IX-a şi a X-a ale şcolii generale. Elevii acestor clase au învăţat însă meserie, incit ar putea fi angajaţi ca muncitori. In Giurgiu, pentru o parte din elevii celor două licee practica s-a organizat la Şantierele na­vale, la „Steagul roşu“ şi la în­treprinderea de transporturi. Se impune deci ca o propunere : • O bună colaborare cu între­prinderile, contractarea locuri­lor de practică, cu obligaţii exacte de o parte şi de alta pînă la reglementarea normei de lu­cru a retribuţiei şi a condiţii­lor de atestare a calificării. Domenii de practică foarte diverse ? Da, dar în anumite limite. N-au existat instrucţi­uni general valabile care să fixeze şi să oblige şcolile să se oprească la un număr de mese­rii, la anumite domenii de acti­vitate practică. Faptul este de apreciat, întrucît a lăsat liberta­tea alegerii după cel puţin un criteriu foarte bun : specificul local. S-ar putea alcătui un LUCREŢIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a lll-a). O CRONICA T. V. — ÎMI PERMITEȚI SĂ FLUIER ? © CRONICA PLASTICĂ — EVOCĂRI LIRICE ® CRONICA MUZICALĂ — „MOMENTELE" DANIIL SAFRAN DAN IORDĂCHESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST PROFESIA TA MESERIILE CARE VĂ MAM AZI : DESPRE INFOR­ în industria şi pre­lucrarea lemnului în industria ma­terialelor de con­strucţii. ACUM FIECARE ZI BUNĂ DE LUCRU E MAI PREŢIOASĂ CA ORICÎND Timpul ploios din prima parte a săptămînii trecute a împiedi­cat desfăşurarea normală a lu­crărilor agricole şi în judeţul Dolj. Totuşi, printr-o muncă perseverentă, prin folosirea ju­dicioasă a forţei mecanice şi fo­losirea orelor bune de lucru, în majoritatea unităţilor semănatul culturilor din epoca întîi şi a florii soarelui se apropie de sfîr­­şit; a fost intensificat ritmul de însămînţare a porumbului. La Teasc, la Bîrca, la Mîrşani, Dră­­nic, Valea Stanciului, Poiana Mare, Daneţ această lucrare a şi fost executată pe mai bine de 50 la sută din suprafeţele rezervate. Deplasînd operativ parcul de maşini şi tractoare de pe o par­celă pe alta, dintr-o cooperativă în­ alta, pe terenurile bune de lucru, împreună cu conducerea staţiunii pentru mecanizarea a­­griculturii, consiliul intercoope­­ratist de la Bratovoeşti a asigurat pînă acum realizarea însămînţă­­rii­ pe aproape 80 la sută din su­prafaţa de porumb a cooperati­velor agricole din raza lui de ac­ţiune. La fel, la Poiana Mare unde, S.M.A. din localitate a re­curs şi la colaborarea cu S.M.A. din Băileşti. Concentrînd în patru coopera­tive, la Braniştea, Calopăr, Pana­­ghia şi Beleni 20 de semănă­tori, S.M.A. din Calopăr a se­mănat în numai două zile, sîm­­bătă şi duminică 280 de hectare cu porumb. După un program de lucru atent întocmit, toate cele 92 de tractoare ale staţiunii au ieşit sîmbătă şi duminică din secţii încă de la primele ore ale dimineţii cu destinaţii precise. Cele care nu au pornit în agre­gate cu semănătoriie au execu­tat arături şi discuiri în orezarii (Ţuglui, Livezi, Glod) fertilizări (Panaghia şi Bereni), iar cea mai mare parte din numărul lor au pregătit terenul pentru însă- N. COŞOVEANU (Continuare In pag. a lll-a) Se lucrează la plantarea mecanizată a verzei timpurii la I.A.S. Sighişoara in cadrul fermei legu­micole Albeşti ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6817 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 20 APRILIE 1971 De-acum gîndul se îndreaptă către examenul de bacalaureat și de-acolo mai departe... MASĂ OFERITĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU In onoarea delegaţiei PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a oferit luni o masă în cinstea delegaţiei Partidului Socialist Francez formată din Alain Savary, prim-secretar al P.S.F., Ro­bert Verdier, membru al Co­mitetului Director, secretar al P.S.F., şi Marcel Livian, con­silier juridic, însărcinat cu a­­faceri sociale al P.S.F., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., fac o vizită de prietenie în ţara noastră. Au luat parte tovarăşii Ma­nea Mănescu şi Paul Nicu­­lescu-Mizil, membri ai Comi­tetului Executiv, ai Prezidiu­lui Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Leonte Răutu şi Ştefan Voitec, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Şte­fan Andrei, prim adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul mesei, secre­tarul general al Partidu­lui Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi prim-secretarul Partidului Socialist Francez, Alain Savary, au rostit toas­turi. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. D­estine sub semnul revoluţiei In cinstea aniversării semicentenarului colective de munca tot mai numeroase raportează „Am îndeplinit şi depăşit angajamentele“ 0 LUNI, HIDRO­CENTRALA DE LA PORŢILE DE FIER a furnizat siste- m­ului naţional cel de-a­ 100 000 000­ iea kWh energie elec­trică, produs peste sarcinile de plan revenite de la în-ceputul anului. In acest fel, energeti­­cienii de aici și-au îndeplinit angaja-1 I I I I meniul luat în cin­stea semicentena­rului partidului.­­ Succesul se dato- D rește dării în ex­­® ploatare, cu 30 de­­ zile mai devreme, a hidroagregatului nr. 3, precum şi func-I ţionării ireproşabile a instalaţiilor. De la darea în exploatare a pri- I mului hidrogenera- I tor şi pînă în pre­zent, centrala a pro-I dus mai mult de 700 milioane kWh energie electrică, I din care aproxima­­■ tiv jumătate peste­­ prevederile de plan. 1­0 COLECTIVUL COMBINATULUI SIDERURGIC N­U­I NEDOARA a de­păşit angajamente­le luate în cins-t tea semicentenaru­lui partidului, dînd­ peste plan o pro­ducţie marfă în va­loare de 45 000 000 Am ana aaaa wem lei. Planul de li­vrări la export a fost depăşit cu pes­te 5 000 000 iei va­lută. De asemenea, pe ansamblul com­binatului au fost obţinute peste 8 000 000 lei econo­mii la preţul de cost şi circa 10 000 000 lei bene­ficii suplimentare.­­ COLECTIVUL ŞANTIERULUI RO­­VINAR1 AL TRUS­TULUI DE CON­STRUCŢII ŞI MONTAJE MINIE­RE BUCUREŞTI şi-a îndeplinit, cu 13 zile mai devre­me, sarcinile de plan revenite pe primele patru luni ale anului. Au fost realizate, de ase­menea, angajamen­tele luate în cinstea semicentenarului partidului. In acest timp, constructorii şantierului au pus in funcţiune, cu un avans de o lună de zile, patru excava­toare de mare ran­dament în cariere­le de lignit Gîrla, Beterega şi Tisma­­na şi au luat un bun demaraj la lu­crările înscrise în planul de deschide­re a celei mai mari exploatări carboni­fere din ţară pre­văzute pentru ac- ■ tualul cincinal, Ro­­şia de Joi, care în­­ final va produce 1­8 000 000 tone lignit anual. Şi-au realizat, de­­ asemenea, angaja­mentele luate în a cinstea semicentr­­a­­larului partidului , colectivele de mi­neri de la Motru şi Rovinari, petroliştii din Ţicleni, precum şi alte unităţi din industria judeţului Gorj. • ŞI COLECTI­VELE DE MUNCA DIN UNITĂŢILE ECONOMICE A­­LE JUDEŢULUI VRANCEA au în­deplinit, cu 20 zile mai devreme, anga­jamentele asumate în cinstea zilei de 8 mai. A fost realiza­tă peste sarcinile la zi o producţie mar­fă vîndută şi înca­sată în valoare de 23,7 milioane lei. în acelaşi timp, au fost livrate la export, peste prevederile contractuale, im­portante cantităţi de lemn, celuloză, fur­nire, placaje, con­fecţii, covoare, vi­nuri, fructe şi le­gume deshidratate. (Agerpres)­­ R­od al unui itinerar si­ ]­nuos pe hartă, acest reportaj anchetă reu­neşte, într-un colocviu ad­­hoc, mai multe destine care­­ s-au împlinit SUB SEMNUL REVOLUŢIEI. Mai mult de­cit un titlu, raportate la re­perul uman, aceste trei cu­vinte vor să spună că, în anume secvenţe ale sale, is­toria are neobişnuitul privi­legiu de a se alcătui din zile şi ani a căror măsură e alta, mai profundă in semnificaţii, decit aceea a timpului egal, astronomic. Or, privilegiul acesta revine in egală măsură şi oameni­lor, innobilindu-le viaţa, fapt care se relevează cu mai multă pregnanţă acum, cînd aniversăm cinci decenii de existenţă a Partidului Comu­nist Român, detaşament de avangardă al poporului nos­tru şi, totodată, suprem în­­rîuritor de destine. Vedem această aniversare ca o fe­reastră deschisă spre viitorul al doilea al ţării, spre a­­miaza acestui timp nou. Pe pragul acestei ferestre larg deschise — un prilej de re­memorare : 23 de ani de luptă organizată şi profundă resurecţie a idealurilor de echitate care ne animau ca naţiune, o insurecţie victo­rioasă 23 August 1944, me­diană a istoriei partidului însuşi, şi 27 de ani de en­tuziasm popular, ani de e- IDENTITATEA DE DESTIN Moreni — un peisaj urban multicolor, uşor exuberant, mar­cat din loc în loc de siluetele zvelte­ ale blocurilor noi, prin care privirea reporterului ur­­­măreşte pedalarea egală, rit­mică a unui biciclist trecut de cea de a doua tinereţe, ce se străduieşte să înfringă panta pronunţată a unui drum asfal­tat. Este pensionarul Ion Nuţă, originar din Filipeştii de Pă­dure, care a descins în leagănul industriei petrolifere româneşti, cînd s-a angajat ca lucrător ne­calificat la staţia de pompe 2 „Astra“, în anul 1921 — an de răscruce a istoriei României moderne. O existenţă a cărei tinereţe şi maturitate s-a îm­plinit sub influenţa nemijlocită a comuniştilor şi, în acelaşi timp, un destin ale cărui mo­mente cruciale şi-au fortificat semnificaţiile prin conjuncţia cu momentele cheie ale istoriei forturi susţinute şi de în­credere in cuvîntul şi fapta comuniştilor, ani care au a­­şezat fundamentul trainic al unei societăţi noi, orientată cu toate domeniile sale de activitate spre un viitor de pace şi progres. De aseme­nea, pe pragul acestei fe­restre larg deschise — pri­lejul unui omagiu, adresat tuturor destinelor care s-au consumat într-o luptă cu dimensiuni de epopee şi, in acelaşi timp, prilejul reeva­luării acelor destine care s-au împlinit în trena vic­toriei din August, în fasci­colul de raze cu care victo­ria continuă să ne iradieze. Scriind despre oameni des­pre care nu s-a scris cu a­­siduitate, afirmăm, implicit, posibilitatea care s-a oferit tuturor generaţiilor de a se afirma plenar în ultimul sfert de veac de existenţă liberă a poporului nostru. Mai mult, ca într-un sistem de vase comunicante, tensiu­nea afirmării şi amplitudi­nea împlinirii destinului unor oameni fundamental deose­biţi ca vîrstă ne va permite să afirmăm că, sub condu­cerea înţeleaptă a partidu­lui, de momentele unor schimbări profunde, tulbură­toare prin ineditul lor, nu s-a resimţit numai ţara, ca mediu geografic şi social, ci insăşi structura spirituală a locuitorilor ei, Partidului. Şi, în ceea ce îl pri­veşte, ca in orice existenţă, concretul devansează abstrac­ţia. în anul 1922, avea 18 ani, cind, intr-una din zile, la orele 8,30 dimineaţa, la trasul lingu­rii din vărsătoare, se provoacă o scinteie şi sonda la care lucra la foc. Omul îşi mai aminteşte că a mai apucat să sară de pe geamblac pe ancoră şi că s-a lăsat să alunece pe cablul în­tins din metal, prin miezul fier­binte al unei flăcări albastre, prin zgomotul ca de tunet al incendiului care, intr-o singură clipă, a cuprins întreaga insta­laţie. In schimb, comunistul — petrolist ieşit acum la pensie — îşi aminteşte că în aceeaşi seară de toamnă, cu arsurile abia oblojite, reîntors la Fili­peştii de Pădure, participa pen­tru întîia dată la o întrunire organizată de către Partidul Comunist Român. O viaţă ce s-a consumat în decenii în care MIHAI PREDESCU (Continuare în pag. a V-a) ! POEZIA­­ POLITICĂ , de EMIL MANU , Am participat recent la o discuţie despre poezia patrio- ¡­n­tied, despre tematica politică în poezie şi despre actuali- <­­ tatea acestei tematici. Unii vorbitori au subliniat ideea că ş­i poezia e patriotică şi are în esenţă o tematică politică­­ , prin însăşi natura ei. Pe această idee vom încerca un co­­­mentariu succint. Poetul aparţine unei epoci, unei colec- t­­­­tivităţi, unei mentalităţi şi nu se poate abstrage din aceste­­ contexte oricît ar vrea s-o facă, teoretic. Chiar un poet , ■ care scrie poeme de dragoste sau pasteluri, raportează L I versurile sale la o lume autohtonă, care l-a generat ca <► . spiritualitate. Simpla fotografiere a sondelor, tractoarelor, *­ I uzinelor etc. nu înseamnă încă poezie patriotică deşi con- L I ştiinţa realitâţii şi semnificaţiei lor este o premisă dintre ■ cele mai fertile pentru ca versurile să devină politice, agi­tatorice. „ Ion Caraion, Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi mulţi alţii « ne-au demonstrat modalitatea altor poeme în care versul e­­ modern este perfect compatibil cu o tematică actuală şi­­ patriotică. Petru Popescu, prin ultimul său roman, Dulce ca ›‹­­ mierea e glonţul patriei, face acelaşi lucru în materia prozei, ■ iar D. R. Popescu prin piesele sale, în teatru. ’ In momente de mare tensiune, în focul revoluţiei, poeţii­­ , nu mai au timp de meditaţie lirică şi poezia se captează ‹ ■ din aer, din atmosferă , momentul însuşi solicită o pârtiei- i pare de adeziune. Efervescenţa unui moment solicită însă , şi mari talente, mari triburi pe care nu-i poate pregăti­­ nimeni în şcoli speciae, pe care-i naşte poporul şi epoca. S în fond, însă, nu tematica patriotică se învecheşte, se de­­modeazâ, cum mai par a crede unii, ci, mai simplu, anu- s­u­mite modalităţi de expresie prin care s-a impus tematica , se pot, ele, învechi. Marea epocă de la 1348 a impus poezia patriei, a revoluţiei, a luptei poporului. Alecsandri­­ şi Bolintineanu au fost tribunii epocii şi nu maniera pro-­­ zodicâ trebuie imitată. Eminescu îi va imita în cîteva poeme­­ ► cu aceeaşi tematică, dar îi va şi depăşi în opera sa. Mai toate momentele revoluţionare, la noi ca şi alte părţi,­­ reiau stadii mai vechi ale creaţiei literare, reiau adesea chiar în formele ei de circulaţie poezia consacrată tema- o­­ticii revoluţionare, lucru extrem de valoros şi profund necesar ca proces literar ; însă reluarea acestor modele, cu­­ mici şi inerente adausuri, ajunsă în producţie de serie, adică « compromiţînd înseşi modelele, nu mai produce efectele » (Continuare în pag. a V-a) .

Next