Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)
1962-07-01 / nr. 5576
Pag. I Calitatea - obiectivul principal Dm un an în urmă Uzina ,„Unio" din Satu-Mare era deseori criticată pentru slaba calitate a unor produse livrate beneficiarilor. Cum stau lucrurile acum ? Minerii din Maramureş, ca şi cei din Valea Jiului, au tot mai des prilejul în ultima vreme să constate că locomotivele de mină, vagoneţii, ventilatoarele, care poartă marca uzinei „Unio” din Satu- Mare sunt de o calitate din ce în ce mai bună. Să-i vizităm pe constructorii acestor utilaje. Obţinerea unor produse de calitate superioară — ne spune tov. Vasile Turdeanu, directorul uzinei, constituie principalul obiectiv al întrecerii în uzina noastră. Contribuţia proiectanţilor Orice maşină nouă se naşte după cum se ştie, pe planşeta proiectanţilor. Proiectanţii participă activ la întrecerea întregului colectiv pentru îndeplinirea angajamentului luat la începutul anului. Ei au terminat cu o lună mai devreme proiectul unui nou ventilator de mină, al unui transportor cu bandă şi al altor tipuri de maşini şi utilaje. La o mare parte dintre acestea au fost executate prototipurile, unele sunt chiar omologate, iar acum se fabrică în serie. In curînd, ne informează proiectantul-şef al uzinei, va fi predat proiectul unui nou tip de maşină de încărcat minereu, precum şi proiectele altor produse care urmează să fie omologate şi asimilate în semestrul II. Reproiectarea unor utilaje, perfecţionarea lor este o preocupare permanentă a serviciului de proiectări. Pînă nu de mult vagonetul de mină cu o capacitate de 1 000 litri cîntărea 595 kg. Ținînd seama de cerințele minerilor, acest vagonet a fost proiectat și introdus în fabricația de serie. Noul tip de vagonet are o capacitate utilă mai mare şi este mai rezistent. Greutatea sa este mult mai mică. Activitatea tehnologilor în întrecerea pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, tehnologia nouă capătă o aplicare tot mai largă în uzină. Cu un an în urmă, de exemplu, calitatea pieselor turnate dădea multă bătaie de cap secţiilor de prelucrare. O parte din acestea se rebutau chiar la turnătorie, altele la prelucrarea mecanică ; unele piese cu defecte ascunse treceau chiar şi de montaj. De aici numai neplăceri: reclamaţii din partea beneficiarilor, remanieri, cheltuieli suplimentare la preţul de cost. Pe baza unui studiu tehnologic amănunţit s-au introdus şi s-au extins turnarea în cochile, turnarea centrifugală şi sub presiune la un număr însemnat de repere. Aceste măsuri au contribuit simţitor la îmbunătăţirea calităţii produselor; în acelaşi timp s-au redus adaosurile de prelucrare, a crescut productivitatea muncii, economisindu-se totodată, in primele 5 luni ale anului, peste 160 tone de metal. Cuceresc tot mai mult teren în uzină sudura automată şi semiautomată, forjarea in matriţe, croirea complexă a tablei pentru vagoneţii de mină — procedee tehnologice noi care aduc mari economii de metal. In uzină se desfăşoară o susţinută activitate pentru mecanizarea unor operaţii şi pentru modernizarea unor maşini vechi. La noua secţie de debitare s-au montat recent 15 transportoare cu role cu ajutorul cărora se aduc profilele de oţel din depozit la maşinile de debitat. Aceasta va permite colectivului secţiei să-şi îndeplinească angajamentul luat de a asigura un decalaj de 15 zile între secţia de debitare şi secţiile de prelucrare. In luna aprilie, la propunerea lui Anton Vida, secretarul organizaţiei de partid de la secţia a V-a vagonaj, a început montarea în secţie a unui pod rulant provenit dintr-o hală veche demolată. Lucrarea este acum gata. Se lucrează de asemenea la modernizarea unor strunguri şi raboteze vechi care sunt adaptate pentru efectuarea unor operaţii de prelucrări mai dificile. Eficienţa economică a acestor lucrări de modernizare se ridică, după calculele făcute de serviciul tehnologic, la peste 2 milioane lei. Ce oglindeşte graficul întrecerii Pe primele şase luni ale anului, colectivul uzinei a obţinut rezultate bune. Planul producţiei globale şi marfă a fost depăşit. Multe din angajamentele luate în prima jumătate a anului au fost îndeplinite. Organizaţia de partid, sindicatul s-au ocupat temeinic de organizarea întrecerii individuale, pe echipe, brigăzi şi pe secţii. Numeroase grafice oglindesc desfăşurarea întrecerii. Echipa de lăcătuşi condusă de Ştefan Saroş din secţia a V-a, turnătorul Vasile Chira sau strungarul Aurel Fabian nu au avut în ultimele 3 luni nici o obiecţiune din partea controlorilor de calitate. Turnătorii Iosif Reveş, Rudolf Pauliner, strungarii Gheorghe Pavel şi Ioan Mîndruţ, lăcătuşii Nicolae Tincă şi Paul Gulacsi şi mulţi alţii şi-au înscris recent numele pe lista celor mai buni. Deocamdată fruntaşă pe uzină este secţia a IV-a mecanică, urmată îndeaproape de vecinii ei de la forjă și cei de la vagonat, întrecerea constructorilor de mașini de la „Unio“ pentru îndeplinirea angajamentelor anuale devine tot mai pasionantă. RADU APOSTOL coresp. „Scînteii“ ------------o Economii de piele şi talpă TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii’). — Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Uzinele de încălţăminte din Timişoara, care şi-au realizat planul semestrial înainte de termen, au obţinut totodată şi însemnate economii de materie primă şi materiale. Prin perfecţionarea tehnologiei, prin croirea raţională, ei au economisit o cantitate de piele din care se pot confecţiona 13 250 perechi pantofi bărbăteşti; au mai fost economisite importante cantităţi de meşină, precum şi peste 7000 kg talpă. TITUS POPOVICI* „Cuba —teritoriu liber ”! (EDITURA TINERETULUI) Ştim cu toţii ce mari transformări au avut loc în Cuba de cînd poporul, izgonindu-l pe sîngerosul dictator Batista, a preluat conducerea propriilor sale destine, ştim cu cită demnitate au fost înlăturate nesătulele monopoluri ale S.U.A., ştim cu cît eroism poporul înarmat a zdrobit invazia aventurierilor înarmaţi de Pentagon, dar — în acelaşi timp — ştim atît de puţin despre viaţa de ieri şi de azi a oamenilor aceştia minunaţi, despre bogăţiile şi frumuseţile insulei acesteia, despre tradiţiile ei de luptă, încît e firesc interesul cu care am aşteptat şi am citit cartea lui Titus Popovici. Dragostea şi stima noastră pentru Cuba liberă cerea o descriere multilaterală şi sugestivă, care să ne informeze amănunţit şi plastic. Evident aşa cum ne şi aşteptam, impresiile de călătorie ale unui scriitor ca Titus Popovici sunt interesante, semnificative, sugestive. Prozatorul ştie să ne comunice entuziasmul revoluţionar al maselor, ne duce cu el la marile serbări populare, la uriaşe mitinguri, prin fabrici, pe străzile Havanei etc. Titus Popovici e curios, atent, neobosit şi prin aceasta reuşeşte să culeagă cît mai multe impresii, să ne ofere cît mai multă experienţă umană semnificativă. Scriitorul a înţeles că aceste impresii de călătorie — vii, plastice — nu pot satisface cu totul dorinţa cititorului român de a cunoaşte cît mai bine viaţa poporului cuban. Iată de ce, cu ajutorul unui bogat material documentar, se trasează o succintă istorie a Cubei, se povestesc etapele mişcării de eliberare condusă de Fidel Castro, se reconstituie — tot pe bază de documente — eroica şi victorioasa ripostă dată invadatorilor, spioni şi trădători, vînduţi cercurilor războinice din S.U.A. Această reconstituire sporeşte mult valoarea documentară a cărţii, ne ajută să înţelegem mai bine caracterul profund al transformărilor revoluţionare din Cuba, rădăcina lor istorică. Trasînd istoria ţării, .dlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIV In vitrinele librăriilor scriitorul evidenţiază tradiţia revoluţionară cubană, emoţionantul eroism spontan al maselor, tulburătoarea generozitate a omului cuban, demnitatea sa. Epopeea mişcării de eliberare te pasionează : iată-i pe cei doisprezece oameni cu puşti, care prin stîncile munţilor, prin mlaştini şi plantaţii de trestie de zahăr, înfruntă o întreagă armată — artilerie, crucişătoare, avioane, tancuri, elicoptere — amplu echipată de guvernul S.U.A. Şi aceşti doisprezece oameni nu numai că nu sunt nimiciţi, — cum anunţă zilnic presa lui Batista — ci reuşesc să ridice la luptă masele. In numai doi ani, prin lupta eroică a poporului, Cuba e eliberată, agenţii monopolurilor străine sunt alungaţi. Această victorie dovedeşte ea însăşi caracterul de masă al mişcării iniţiate de Fidel Castro, răsunetul larg popular al lozincilor sale de luptă. Tocmai acest profund caracter popular al revoluţiei cubane îl relevă neîncetat cartea lui Titus Popovici. Aspectul documentar şi istoric al cărţii nu trebuie să ne facă să trecem cu vederea faptul că ea este scrisă de un prozator. Valoarea literară constă — chiar în partea ei strict documentară — în valorile umane pe care scriitorul le sesizează, în faptele concrete, semnificative și elocvente pe care el știe să le lumineze într-un mod deosebit. Această sensibilitate permanentă la caracterele oamenilor, la faptele de conştiinţă, la concretul cotidian, relevă talentul, de altfel cunoscut, al autorului romanului „Setea". Vom da un singur exemplu. Sîntem în prima zi a insurecţiei ; grupul celor doisprezece se află intr-o zonă mlăştinoasă. „Ceasuri întregi reuşesc sa înainteze abia cîteva sute de metri, e mlaştina tropicală colcăitoare de o viaţă obscură, greţoasă, miriade de insecte a căror pişcătură frige şi locul înţepat se umflă, trunchiuri putrezite care seamănă cu crocodili şi crocodili care seamănă în imobilitatea lor cu trunchiurile putrezite; din cînd în cînd, se aude o grohâiturâ înfundată şi un bot uriaş se deschide ameninţător; totul în jur e fleoşcăit, nesigur, aerul greu, nemişcat, apăsător şi umed, sudoarea se amestecâ cu nămolul acesta moale, gălbui, insidios, care aspiră piciorul, răsuflarea pare că nu se poate smulge din cuşca pieptului. Nu se aude o vorbă; oamenii înaintează cu dinţii strînşi, cu o ultimă încordare a voinţei. Acesta e doar începutul". Autorul nu se mulţumeşte, aşadar, cu o uscată înşiruire de date şi cifre documentare, ci foloseşte adesea mijloacele prozatorului ; prin aceasta, lectura devine nu numai instructivă ci şi plăcută, ea va face să retrăim cu mai multă intensitate pasiunea revoluţionară a poporului cuban, trecutul său dramatic şi prezentul constructiv. Organizarea cărţii e originală şi atractivă. O vedere din avion : Bucureşti, Budapesta, Praga, Bruxelles, Londra, Mexico-City, Havana („Drumul"), aeroportul, mulţimea, primii cu bani — simpatici, comunicativi — aspecte ale oraşului, întîlnirea cu Fidel Castro, cu tinerii învăţători care pleacă prin sate să stîrpească analfabetismul, un revelion tumultuos pe străzile Havanei. După acest prim contact cu entuziasmul revoluţionar al Cubei, scriitorul se reîntoarce în trecut, evocă tirania sîngeroasă a lui Batista, ridicarea la luptă a unui grup de tineri condus de Fidel Castro : încercarea de a-l răsturna pe lacheul imperialismului, arestarea şi schingiuirea revoluţionarilor, procesul şi întemniţarea acestora. Revenim în Cuba de azi („Poporul înarmat") , străzi, oameni, hotărîrea de a-şi apăra drepturile cucerite. Apoi, din nou, în trecutul apropiat : Cei doisprezece debarcă în Cuba, antrenează masele, devin o armată, eliberează ţara. Epopeea din Sierra Maestro e zguduitoare, nu se poate rezuma. Iată-ne din nou în Piaza Civica, azi, masele îşi manifestă exuberant bucuria. Şi iarăşi, ca într-un film, ne reîntoarcem într-un trecut, de data aceasta mai îndepărtat : Cuba e colonie spaniolă : jaf, sclavie, mizerie ; răspunsul poporului : răscoala, apoi un nou război îndelungat, sîngeros, pustiitor, împotriva ocupantului spaniol, şi în fine lupta de eliberare împotriva imperialismului yankeu. Prin aceste imagini succesive, cartea cîştigă în varietate, Cuba de azi se explică prin cea de ieri, şi ne face să zărim imaginea emoţionantă a Cubei de mîine. PAUL GEORGESCU SCÎNTEIA M SECŢIE DE PLĂCI AGLOMERATE DE LA C.L L-Rm. VILCEA Complexul pentru industrializarea lemnului din Rm. Vilcea se numără printre întreprinderile moderne construite în ultima vreme. Hale spaţioase, utilaje cu înalt grad de tehnicitate şi lingă toate acestea, oamenii harnici care le mînuiesc, în majoritate tineri, asigură lemnului o valorificare multiplă şi superioară. Printre secţiile noi intrate în ultimul timp în funcţiune la acest combinat se numără şi secţia de plăci aglomerate — P.A.L. în fotografia de sus — vedere exterioară a secţiei. Secţia are procesul de producţie în întregime mecanizat şi automatizat. Redăm, cu ajutorul aparatului de fotografiat citeva aspecte de muncă din noua secţie : Fotografia nr. 1 : maşina de aşchiat butucii de lemn; fotografia nr. 2 : maşina pentru încleierea aşchiilor; fotografia nr. 3 : operaţia de presărare a aşchiilor în „covor“; fotografia nr. 4 ; maşina de presat la cald ; fotografia nr. 5 ; executarea şlefuirii plăcilor încleiate ; fotografia nr. 6 ; depozitul de stivuire a plăcilor aglomerate (foto R. Costin). Din fire sintetice voluminoase Chiar de la apariţia lor în magazine, tricotajele din fire sintetice voluminoase au fost apreciate de cumpărători, producţia lor crescînd lună de lună. In iunie, de pildă, planul de producţie la tricotajele din fire sintetice voluminoase a fost depăşit cu 8 000 de bucăţi. Din aprilie, de cînd a început producţia lor, s-au realizat 250 de modele de tricotaje. Obiecte de uz casnic potrivite cerinţelor Cele mai multe dintre magazinele „Menajul 1" — răspîndite prin toate cartierele Capitalei — sunt primitoare. Mărfurile lor : sticlărie, porţelanuri, obiecte din mase plastice, vase emailate etc. le dau o înfăţişare şi un colorit atrăgător. în aceste unităţi sunt multe lucruri care merită să fie cunoscute de gospodine. Printre obiectele mai noi este oala de fiert sub presiune, realizată de uzinele „Emailul roşu“ din Mediaş. Folosirea ei este convenabilă deoarece reduce mult timpul de pregătire a mîncărurilor. La produsele emailate se remarcă o îmbogăţire a sortimentului. Atrăgătoare sînt şi culorile lor : verde deschis, galben, bleu. Lipsesc însă capacele asortate. Nefăcînd parte din garnituri, ele se vînd separat şi nu se potrivesc ca mărime şi culoare. La raioanele de sticlărie şi faianţă sunt expuse servicii de faianţă pictate, noile servicii de aperitive, precum şi sticlărie din semicristal. Foarte frecventate sunt raioanele obiectelor din mase plastice. Aici cumpărătorul găseşte articole care-i sunt de folos în gospodărie. Păcat însă că sortimentul se menţine sărac, reducîndu-se doar la cutii pentru păstrat alimente, mntiere, zaharniţe, platouri sau umeraşe pliante. Gospodina mai găseşte în aceste magazine mici aparate de uz casnic. Maşina de tocat carne, pusă acum în vînzare, e mult îmbunătăţită. Se mai află tot felul de lucruri mărunte, unele ingenioase şi folositoare, cum sunt coşul de sîrmă pentru transportul sticlelor şi borcanelor, dispozitive de scos sîmburi, cuţitul de curăţat cartofi, capace tip clopot (din sită de masă plastică) pentru acoperit alimentele. Sunt însă în magazinele „Menajul“ unele mărfuri care nu se bucură de aprecierea cumpărătorilor. Nu rare sunt reclamațiile cu privire la răcitorul cu gheaţă produs de întreprinderea „Răsăritul“ din Bucureşti , uşile se deschid greu, pereţii au crăpături, finisajul e neglijent. Se vede bine că cei care produc aceste răcitoare nu se prea gîndesc la cumpărători. Cuţitele de masă inoxidabile, produse de fabrica „I. C. Frimu“-Bucureşti, ar fi foarte practice. Este însă inexplicabil rostul „inovaţiei" introduse — pare-se nu de mult — prin înlocuirea inscripţiei fine a mărcii fabricii pe lama cuţitului cu nişte litere mari, grosolane, care dezmint însăşi inscripţia de „Inox”, cuţitele oxidîndu-se tocmai pe porţiunea imprimată. Deşi reuşită, şi maşina de stors roşii ar fi mai mult solicitată dacă ar fi fabricată dintr-un material inoxidabil. Mai sînt puse în vînzare și alte aparate mici : de tăiat legume, de deschis cutii de conserve, de rîşnit piper, care ar merita să fie mai bine puse la punct, căci toate obiectele care ajută la simplificarea muncii casnice sînt mult căutate. E. S. Nr. 5576 Adunări festive consacrate „Zilei învăţătorului66 Cu prilejul „Zilei învăţătorului“ în Capitală şi în ţară au avut loc ieri adunări festive ale cadrelor didactice In cadrul acestor tradiţionale festivităţi, la care au luat parte zeci de mii de învăţători şi profesori, vorbitorii au relevat impetuoasa dezvoltare a învăţămîntului din ţara noastră în anii regimului democrat-popular datorită atenţiei deosebite pe care partidul şi guvernul o acordă şcolii şi slujitorilor ei. Totodată învăţătorii şi profesorii şi-au manifestat hotărîrea de a-şi mări contribuţia la pregătirea şi educarea omului epocii socialiste, dezvoltat multilateral, cu un larg orizont cultural. In adunările de ieri, cadrele didactice şi-au exprimat angajamentul de a îndeplini cu toată răspunderea sarcinile ce revin şcolii, învăţătorilor şi profesorilor din Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie 1962 şi a sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. In cadrul adunărilor au fost luminate diplomele şi insignele de învăţător şi profesor fruntaş conferite de Ministerul învăţămîntului unui număr de peste 450 cadre didactice pentru munca lor rodnică depusă în anul şcolar recent încheiat; de asemenea, au fost înmînate premiile acordate de Ministerul Invăţămîntului şi sfaturile populare cadrelor didactice care s-au distins în munca instructiv-educativă, în activitatea culturală şi obştească. In numeroase locuri adunările au fost urmate de programe culturale şi reuniuni tovărăşeşti. Case noi la sate In comunele Borş, Vaida şi Mădăras, unde sunt cele mai vechi gospodării colective din regiunea Crişana, fiecare a doua familie de ţărani colectivişti locuieşte în casă nouă sau renovată. Multe alte localităţi rurale din regiune, unde gospodăriile colective au dezvoltat averea obştească, baza ridicării nivelului de trai al colectiviştilor, şi-au schimbat înfăţişarea. Alături de casele proprietate personală ale colectiviştilor, au fost ridicate cămine culturale, cinematografe, şcoli, dispensare medicale etc. In ultimii 8 ani, în satele regiunii au fost construite peste 23 000 de case noi, iar mai mult de 40 000 au fost renovate. (Agerpres) Cadre cu calificare superioară Odată cu înzestrarea întreprinderilor din cadrul industriei uşoare cu utilaje moderne, creşte şi numărul cadrelor cu calificare superioară, absolvenţi ai şcolilor profesionale. Anul acesta, de pildă, încă 3 000 de absolvenţi ai şcolilor profesionale vor fi încadraţi în fabricile textile, de piele şi încălţăminte, sticlărie etc. La masa de croit a magazinului De îndată ce treci pragul frumosului magazin universal din Bacău, dai cu ochii de un „salon" de croitorie, bine amenajat, în mijloc — o masă de croit cu uneltele necesare, jurnale de modă etc. Alături — cîteva fotolii pentru cei care aşteaptă. Cum s-a născut ideea înfiinţării mesei de croit . După cum se ştie, în urma lărgirii sortimentului de mărfuri ce se vînd în rate, un mare număr de familii şi-au cumpărat maşini de cusut. Lucrul cel mai greu de care se lovesc însă croitoresele amatoare este croitul, operaţie care cere o calificare deosebită. Pentru a veni în ajutorul acestora, O.C.L. Produse industriale-Bacău a înfiinţat masa de croit, unde se croieşte pe loc, in cîteva minute, în schimbul unei sume de cîtiva lei, materialul cumpărat de client. In felul acesta gospodinele îşi pot coase singure tot felul de obiecte. Ele apelează tot mai mult la ajutorul mesei de croit a magazinului. NOTE Tablouri şi... turtă dulce ----------- ----------- | In centrul Clujului se află Mu- [ zeul de artă plastică, înzestrat i ( cu lucrări de valoare. Zilnic, mu- j ( zeul primeşte sute şi sute de pas- J \ peji. In mai pufin de 12 luni, îns. f cartea de impresii și-a semnat nu- j ( mele al 100 000-lea vizitator. Cei J [ care-1 conduc şi îl îngrijesc mun- j f cesc cu rîvnă. Nu numai prin stră- j [ dania de a îmbogăţi colecţia mu- J [ zeului, dar şi prin conferinţe or- i. | ganizate în întreprinderi şi la că- j | mine culturale săteşti, prin expo- ) \ zijii, colectivul cultivă în mase \ | largi gustul și dragostea pentru j | frumos. ) . Toate ar fi bune. Insă... { f Ne aflam de curînd în sala Pal- j i lady. Cîfiva vizitatori priveau lu- ) ( crările expuse. Cînd, de o dată, j f în sală se face simfit un miros de... j | turtă dulce. Laboratorul unei co-) \ ietării din oraș — situat (de ne- j ( crezut) la parter, chiar în clădirea j I muzeului — începuse prepararea I j diferitelor creme şi prăjituri. I Intr-altă sală a muzeului, în j j timpul verii e o căldură pe care [ vizitatorii o suportă cu greu. Dar J j şi mai greu o suportă tablourile j f lui Luchian şi Grigorescu. De unde ) ( vine căldura? De la acelaşi labora j I tor. Cum bine se ştie, prăjiturile J f nu se fabrică la rece. In sobă se j t face focul, iar coşul se înalță de j la parter chiar printre tablouri. J I Conducerea muzeului a sesizat j f în repetate rînduri sfaturilor popu- j ( lare orăşenesc şi regional cele re- J [latate mai sus. Promisiuni că lo- j f calul Muzeului de artă din Cluj va I fi redat în întregime scopului său ) I există. Dar după ritmul în care se j f desfăşoară lucrurile, e de presu- j f pus că vizitatorii vor mai fi încă ) } multă vreme nevoiţi să admire o j (perele de artă respirînd mirosul j j turtei dulci... Din propunerile cititorilor G. Urzică — Braşov : în unele regiuni ale ţării, legumele uscate (morcovi, pătrunjel, păstîrnac,elină, ceapă, varză, cartofi etc.) sînt mult folosite. Bine conservate, ele scutesc gospodina de curăţirea legumelor în stare naturală. Păcat însă că numai rareori întîlnim un comerţ asemenea produse. Propun să se ia măsuri ca industria alimentară să pregătească pentru sezonul de iarnă cantităţi mai mari de legume uscate. Adriana Ofoiu — Bucureşti : Pentru a înlesni folosirea în cantităţi mici a unor produse cum sunt bulionul sau muştarul, propun ca acestea să fie ambalate şi în tuburi, îndeosebi muştarul într-un asemenea ambalaj ar fi foarte practic pentru excursionişti. In multe gospodării, calciul griş este un aliment necesar. Deseori însă ambalajul — format dintr-o pungă pusă într-o cutie şi aceasta învelită, la rîndul ei, într-o hîrtie — este inutil complicat. Ar fi suficient un singur ambalaj, bine făcut. TEATRE • (gâm^QODS) »Te/ewz/utie «Radio TEATRUL DE OPERA ŞI BALET AL R. P. ROMINE : LACUL LEBEDELOR — (orele 11) ; CARMEN — (orele 19.30). TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ : LĂSAŢI-MÂ SA CINT — (orele 19.30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (Sala Comedia) : PIAŢA ANCORELOR — (orele 19.30). TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) : PYGMALION — (orele 19,30). (Sala Studio) . SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLEE ȘI DOAMNA MOON — (orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA“ : TACHE, IANKE ȘI KADIR — (orele 19,30). (Parcul ,,N. Bălcescu“) : MAMOURET — (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) : ŞAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). (Grădina Boema) : VORBA REVISTEI — (orele 20). SALA PALATULUI R. P. ROMÍNE : Spectacol extraordinar cu LANTERNA MAGICĂ (R. S. Cehoslovacă) — (orele 11 şi 20,30). CINEMATOGRAFE. PIRAŢII AERULUI — cinemascop : Patria (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21 — grădină 20,30), 1 Mai (10; 12; 16; 18;15; 20,30), 16 Februarie (16; 18; 20) CÎND COMEDIA ERA REGE rulează la cinematografele Republica (9,30; 11;15; 13; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45; 22,30), București (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Grădina Progresul (20,15), Grădina 13 Septembrie (20,30) , Stadionul Dinamo (20,30). UN OM TRECE PRIN ZID : 23 August (10; 12;15; 14,30; 16,45; 19 — grădină 20,30), Grădina I. C. Frimu (20,30), V. Roaită (10; 12; 15; 17; 19; 20,45 — grădină 20,30), Volga (10,30; 15; 17; 19, 21). URME TĂCUTE : V. Alecsandri (16; 18; 20), Magheru (9,45; 12 14,15; 16,30; 18,45; 21), Maxim Gork (9,30; 11,40; 13,50; 16; 18,15; 20,30). SCRISOARE DE LA O NECUNOSCUTA rulează la cinematografele I. C. Friim (9,45; 12; 14,15; 16,30; 19, 21,15), Gh Doja (10, 12; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30) G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19, 21), Stadionul Giuleşti (20,30) Arenele Libertăţi (20,30) . DACĂ ŢII LA MINE — cinemascop : Lumina (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 15,15, după-amiază 17, 19; 20,45). COMEDIANŢII : Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 19,45; 21), Mioriţa (10, 12; 16,30; 18,45; 21). BUFONUL REGELUI : Victoria (9,30; 11,30; 13,30 15,30; 17,30; 19,30; 21,30). PROGRAM DE filme DOCUMENTARE rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. TOM DEGEȚELUL : Tineretului (11; 15; 17; 19, 21), BATRINUL ŞI MAREA ; înfrăţirea între popoare (10,30; 15,30; 18; 20,30), Alex. Sahia (10; 12; 14,30; 16,45; 19, 21 — grădină 20,30). CARMEN DE LA RONDA : Cultural (11; 13; 15; 17; 19, 21). FOCURI IN MUNŢI : Alex. Popov rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21), Flacăra (11; 16; 18;15; 20,30), Moşilor (11; 16; 18, 20), Grădina cinematografului Libertăţii (orele 21). CERUL INFERNULUI : Libertăţii (în sală) — spectacolele încep la orele 10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30. RAZE PE GHEAŢA : 8 Martie (15; 17; 19 — grădină 20,30), Olga Bancic (15; 17; 19 — grădină 20,30). ARTICOLUL 420 — ambele serii : Griviţa (9; 12; 15; 18; 21). OMUL AMFIBIE rulează la cinematograful C-tin David (10; 14,30; 16,30; 19; 21,15). POMPIERUL ATOMIC : Unirea (11; 15; 17; 19 — grădină 20,30), Donca Simo (15; 17; 19; 21 — grădină 20,30). UN MECI NEOBISNUIT : T. Vladimirescu (16; 18, 20). AGRAFA ALBA: Munca (10; 16; 18,15; 20,30). VIRSTA DRAGOSTEI : Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). ÎNVIEREA — ambele serii : Floreasca (12; 16,30; 20,15), Arta (16,30 — grădină 20,15). AUSTERLITZ — cinemascop (ambele serii) : M. Eminescu 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). SABIE ŞI ZAR : Ilie Pintilie (10; 15; 17; 19 — grădină 20,30). TELEVIZIUNE. Orele 8,50 — Gimnastica de înviorare la domiciliu. 9,00 — Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar. Telejurnalul pionierilor. ..INTR-O VINERI DIMINEAŢA“ — adaptare după Langston Hughes. Să învăţăm înotul — transmisiune de la Ştrandul Tineretului Poşta copiilor. 10,30 — EMISIUNEA PENTRU SATE. 18,00 — Transmisie de la Stadionul „23 August“ a reprizei I-a a meciului de fotbal dintre echipele Steaua-Dinamo Bacău. 18,45 — Jurnalul televiziunii. 19.00 — Repriza a II-a a meciului de fotbal. 19.45 — Filmul artistic „DUPĂ DOI IEPURI“ — o producţie a studioului ,A. Dovjenko“. 21.00 — Pagini din creaţia compozitorului :FRANZ LEHAR“. Emisiune de Vasile Timuş. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Carol Litvin . Solişti : Maria Lauvrina, Teodora Lucaciu, Ion Dacian, artişti emeriţi Vali Niculescu, Lili Duşescu, Marica Munteanu, Cleopatra Mendoneanu, Rodica Tapalagă, Corina Bărbulescu, Anton Negoiţescu, Nicolae Creţu, Lică Rădulescu, Anton Fusan, Ştefan Bănică. Dansează : Maria Mitrache, Eugenia Olteanu, Elena Dacian, Mihaela Tăsioanu, Maria Terplan, Gheorghe Matei, Gheorghe Constantinescu, Victor Vlase, Dinu Plitos, Vasile Matei. In încheiere : Ultimele ştiri şi rezultatele sportive. RADIO e Teatru pentru copii : „Motanul încălţat“ — orele 9:30 — de Muzică din opere cerută de ascultători — orele 10,00 — II e Revista presei străine — orele 10,30 - II o Solişti şi orchestre de muzică populară din ţări socialiste - orele 11,03 —Ie Vorbeşte Moscova — orele 11,30 — I • Actualitatea cultural artistică — orele 12,00 — II e Programe muzicale alcătuite de ascultători — orele 12,25 — I • Program muzical pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă -- orele 13,00 — II • Cîntă Jean Claude Pascal — orele 14,10 — II • La şezătoare — orele 15,30 — De interpreţi de frunte ai muzicii populare romîneşti : Maria Tănase — orele 16,08 — II • Program de muzică populară pentru fruntaşii recoltelor bogate — orele 16,45 — I • Formaţii de muzică uşoară - orele 17,25 — II • Recital Vladimir Orlov — orele 17,45 — I • Emisiune de muzică uşoară românească — orele 18,00 - 1 • Emisiune pentru marinari — orele 19,00 — II • Noi înregistrări de muzică uşoară înregistrate în studio - orele 20.05 -le Vitrina cu noutăţi de muzică uşoară -- orele 20.15 — II . Formaţii celebre de muzică de cameră — orele 23.20 — I • Muzică de dans — orele 23.10 — II. TIMPUL PROBABIL Ieri în ţară . Vremea a fost în general instabilă şi răcoroasă în nordul şi vestul ţării, rămînînd călduroasă şi frumoasă în Dobrogea. Cerul a fost noros, mai mult acoperit în jumătatea de nord-vest a ţării şi schimbător în rest, exceptînd litoralul, unde a fost senin. Averse şi ploi slabe, însoţite pe alocuri de descărcări electrice, au căzut în Banat, Transilvania, nordul Moldovei şi local după-amiaza în regiunea subcarpatică şi cîmpia Dunării. In munţii din nordul ţării a nins. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura aerului la orele 14 a fost cuprinsă între 11 şi 29 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie . Vremea va fi uşor instabilă la început, apoi va deveni în general frumoasă şi relativ călduroasă. Cer variabil. In cursul după-amiezelor *?- averse izolate de ploaie. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 8 și 18 grade, iar maximele intre 22 și 32 grade.