Scînteia, decembrie 1963 (Anul 32, nr. 6093-6123)
1963-12-01 / nr. 6093
Pa 3- 2 Din activitatea noilor birouri ale organizaţiilor de baza ÎNCEPUT DE DRUM La serviciul mecanicului-şef de la Laminorul de tablă Galaţi, lucrează aproape 300 de muncitori şi tehnicieni. De munca lor, care se desfăşoară asemenea pieselor unui ceasornic, depinde activitatea întregii uzine. Iar „cheia“ acestui ceasornic este organizaţia de bază. I-am cunoscut recent pe cei şapte tovarăşi aleşi în noul birou al organizaţiei de bază. Cum au pornit la lucru, spre ce probleme şi-au îndreptat atenţia ? Biroul şi-a concentrat eforturile în primul rînd spre realizarea acelei sarcini de care depinde în măsură hotărîtoare îndeplinirea planului de producţie de către laminatori. Este vorba de mobilizarea comuniştilor, a întregului colectiv, în vederea reparării laminoarelor la un înalt nivel calitativ şi în termenele prevăzute. O sarcină cu atît mai importantă cu cit la începutul lunii noiembrie a intrat în reparaţie generală unul din cele patru laminoare ale uzinei. Considerind pe drept cuvînt această problemă esenţială pentru întreaga activitate a serviciului mecanicul-şef, biroul a dezbătut-o în cadrul unei şedinţe deschise. Au fost invitaţi toţi şefii de echipă şi maiştrii care urmau să răspundă de repararea agregatului. în urma discuţiilor, a numeroaselor propuneri făcute în şedinţă, biroul organizaţiei de bază şi conducerea tehnică au întocmit un plan de măsuri privind asigurarea calităţii reparaţiilor, procurarea pieselor de schimb necesare, folosirea raţională a timpului de lucru ; munca politică de masă a fost orientată spre aceste obiective. Teodor Stolniceanu, secretarul organizaţiei de bază, împreună cu maistrul Iancu Zamfir, membru al biroului, au urmărit sistematic realizarea măsurilor propuse in plan. Reparaţia generală a laminorului a fost executată în termenul prevăzut şi la un nivel calitativ superior. Biroul, apreciind în mod deosebit concluziile desprinse în cursul acestei acţiuni, le-a pus în discuţia primei adunări de partid ţinute după alegeri. Faptul a avut un puternic efect educativ, contribuind la dezvoltarea iniţiativei comuniştilor care, după însufleţite discuţii în adunarea generală, au propus conducerii tehnice scurtarea timpului de reparaţie cu cîte 1 2 zile pe fiecare laminor şi reducerea costului lucrărilor cu aproape 80 000 lei. Biroul a dezbătut cu mecaniculşef, maiştri, şefii de echipă, comitetul sindicatului probleme legate de organizarea producţiei şi desfăşurarea întrecerii socialiste, stadiul aplicării în practică a propunerilor făcute de muncitori în consfătuirile de producţie. Aceasta i-a permis să orienteze în condiţii mai bune munca de partid spre realizarea integrală a indicatorilor de plan şi spre o pregătire temeinică a producţiei în anul 1964. De la bun început biroul a pus în centrul preocupărilor sale problemele muncii politico-educative. Din cele patru cercuri ale învăţămîntului de partid, două au ca propagandişti membri ai biroului ; celelalte cercuri şi învăţămîntul politic U.T.M. sunt îndrumate şi controlate de alţi membri ai biroului. Constatînd că unii strungari şi lăcătuşi mecanici au executat piese de schimb şi lucrări respinse la recepţie, biroul a instruit pe agitatori în luna noiembrie pe tema îmbunătăţirii calităţii produselor. Cu acest prilej, controlorul de calitate Petre Duca a expus un referat, bogat în exemple, despre metodele folosite de fruntaşii calităţii. In cadrul serviciului mecanic-şef lucrează mulţi tineri. A p procedat bine biroul organizaţiei de bază ajutînd organizaţia U.T.M. sa întocmească un plan de muncă care prevede acţiuni interesante, variate. Totul arată că noul birou a pornit la muncă cu dreptul. Desigur, mai sunt multe de făcut : vor trebui repartizate sarcini concrete fiecărui membru şi candidat de partid,incit toţi să participe activ laviaţă organizaţiei; este necesar ca biroul să îmbine preocuparea pentru rezolvarea operativă a sarcinilor curente cu munca de perspectivă orientată spre problemele esenţiale care se ridică la locul, de muncă, în această privinţă biroul va trebui să primească o îndrumare mai eficientă din partea comitetului de partid. Colectivul serviciului mecanicului-şef şi-a adus din plin contribuţia la succesele laminorului, care a dat, în primele 11 luni ale anului, mai mult de 3 400 tone tablă subţire peste plan, a sporit cu peste 2 la sută productivitatea muncii faţă de sarcina de plan şi a realizat 9 000 000 lei economii suplimentare la preţul de cost şi beneficii. Nu încape îndoială că, în frunte cu comuniştii, laminatorii gălăţeni vor obţine în cel de-al cincilea an al sesenatului noi succese. VICTOR DELEANU coresp. „Scînteii“ Am ajuns la gospodăria colectivă „Drumul belşugului“ din comuna Piscu Vechi, raionul Calafat, la două săptămîni după adunarea de dare de seamă şi alegeri în organizaţia de bază din sectorul zootehnic. I-am găsit pe comunişti muncind pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite prin hotărîrea adunării de alegeri. încă din primele zile după adunare, tov. Nicolae Anghel, secretarul comitetului de partid al gospodăriei, a ajutat noul birou să întocmească planul de muncă, să-și orienteze activitatea spre problemele cele mai importante și mai actuale. La adunarea de alegeri, comuniştii au cerut biroului organizaţiei de bază să analizeze periodic cum se desfăşoară acţiunea iniţiată de consiliul de conducere în ce priveşte folosirea deplină a resurselor furajere. In scurt timp se va ţine o adunare de partid, care va avea pe ordinea de zi problemele legate de asigurarea unei furajări raţionale a animalelor în timpul iernii. In pregătirea adunării, membrii biroului stau de vorbă cu brigadierii, care urmează să prezinte informări pe această temă (fotografia din stingă). Peste tot, prin fermele gospodăriei, se vădeşte preocuparea de a imprima muncii politice de masă un caracter concret, viu, urmărind mobilizarea colectiviştilor la lupta pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. In fotografia din dreapta, tov. Ilie Filip, secretarul organizaţiei de bază, instruieşte pe agitatori în vederea discuţiilor pe care le vor purta cu colectiviştii pe tema metodelor înaintate de îngrijire a animalelor. Gazeta de perete „Zootehnistul“, panourile şi alte forme ale agitaţiei vizuale popularizează realizările îngrijitorilor de animale fruntaşi şi metodele lor de lucru ; graficele afişate în grajduri prezintă la zi rezultatele întrecerii dintre mulgători. Comuniştii sprijină îndeaproape buna desfăşurare a învăţămîntului agrozootehnic, considerîndu-l pe drept cuvînt unul dintre cele mai importante mijloace menite să asigure creşterea continuă a producţiei agricole. I-am găsit pe membrii biroului asistînd la una din primele lecţii ale cercului agrozootehnic. în ultimul an, organizaţia de bază s-a întărit prin primirea de noi membri şi candidaţi de partid din rîndurile colectiviştilor fruntaşi, oameni care se bucură de stima şi preţuirea tuturor. Aceasta a făcut să crească şi mai mult însemnătatea muncii de educare politică a tinerilor comunişti. Rezultate bune dă, în această privinţă, practica încetăţenită aici de a încredinţa unor comunişti cu experienţă şi cu autoritate sarcina de a ajuta cite 2—3 candidaţi de partid să-şi îmbogăţească cunoştinţele politice, să fie mereu în primele rînduri ale luptei pentru dezvoltarea gospodăriei colective. După două săptămîni de la adunarea de alegeri Fotoreportaj de N. BIVOLU R. COSTIN Pe măsura creşterii activităţii organizaţiei de bază şi a rolului ei conducător în viaţa brigăzii, rezultatele ce se vor obţine în dezvoltarea sectorului zootehnic vor fi mereu mai bune. SPAŢIILE COMUNE DE CUIANE 111 BLOCURI Caracteristic numeroaselor blocuri noi care se construiesc în ţara noastră este nu numai coloritul viu şi linia modernă a faţadei, ci şi extinderea ei pe toate laturile clădirii, înlăturarea contrastului care exista altădată între intrarea „principală“ şi cea „dosnică“. Executarea detaliilor, a acelor elemente folosite direct şi zilnic de locatari — treptele exterioare şi vestibulul de la intrare, casa scării, coridoarele fiecărui etaj — solicită interes şi fantezie. Din acest punct de vedere apare important modul în care sunt realizate spaţiile de folosinţă comună, în special cele de circulaţie. Acestea nu servesc numai ca locuri de trecere , aici se înşiruie cutiile de scrisori ale apartamentelor, aici poţi lăsa căruciorul capilului şi tot în aceste spaţii n-i strecoară, nevăzute, instalaţiile electrice, de încălzire, cele de prevenire a incendiilor, de evacuare a resturilor menajere. In amenajarea acestor spaţii s-au găsit unele soluţii bune, demne de menţionat. La blocul nr. 2 din cartierul Drumul Taberei, intrarea este marcată de o copertină simplă, solidă, cu desen şi colorit pe potriva unei construcţii metalice. Vestibulul este firmit cu multă grijă. Pardoseala lui — îmbinare de plăci de mozaic în carouri — se armonizează în culoare cu zugrăveala pereţilor ; în finisajul tavanului se remarcă profile delicate de ipsos, iar în plafon se deschid cupe speciale pentru becuri. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre o parte din construcţiile cu puţine, nivele din acelaşi cartier sau din Ciuleşti. Aici, intrările în bloc par „lipite“, nu se integrează în ansamblul construcţiei. De la distanţă, ele creează impresia unor mici anexe gospodăreşti. în Giuleşti, acest aspect este subliniat de un finisaj deloc îmbietor, cît şi de degradarea pereţilor exteriori din lipsa unui soclu rezistent. Pentru obţinerea unei varietăţi corespunzătoare aspectului intrărilor, s-ar putea folosi în mai mare măsură elemente decorative și arhitecturale. De efect ar fi — acolo unde sunt mai multe trepte la intrare, în exteriorul blocului, străjuirea lor, cu parapete decorative din metal şi sticlă sau numai metalice, amenajarea unor jardiniere pentruflori la intrare sau folosirea unor materiale mai trainice, cum este ceramica smălţuită. Holul blocului, casa scării ridică alte probleme. Aici are o importanţă deosebită modul cum sunt proporţionate spaţiile şi detaliile de tot felul. în majoritatea blocurilor, ele sunt bine proiectate şi executate. La cele amintite se adaugă preocuparea pentru o bună iluminare cu tub fluorescent, care este de altfel şi mai economicos. Din holurile de primire s-au eliminat, în general, dulapurile inestetice destinate instalaţiilor electrice ; ele au fost amplasate în locuri ascunse. In unele clădiri, deşi asemenea dulapuri au fost menţinute, ele sunt mascate prin vopsirea în aceeaşi culoare şi manieră cu pereţii. Am sugera, cu acest prilej, şi cîteva posibilităţi de îmbunătăţire a aspectului acestor spaţii. La finisarea pereţilor scării s-ar putea folosi materiale mai trainice ; tencuielile obişnuite şi fragilele zugrăveli calde ar putea fi înlocuite cu plăci fibrolemnoase înnobilate. De asemenea, credem că ar fi necesar să se producă în serie cutii de scrisori, care lipsesc în multe blocuri, iar pentru amplasarea lor să se prevadă nișe în perete. Cofretele electrice de palier sínt doar pe alocuri mascate ; de multe ori ele sínt neglijent montate, iar în exploatare sínt repede deteriorate. Un aspect inestetic prezintă și rama nișei hidrantului de incendiu, care s-ar putea amplasa mai curînd pe un palier intermediar. Nu se produc şi nu se montează o serie de dispozitive mărunte, strict necesare : aparate cu pîrghie pentru închiderea uşilor de la intrare ; numere şi broaşte de siguranţă pentru uşile apartamentelor ; panouri-avizier pentru anunţuri şi comunicări etc. Deoarece acestea nu sunt prevăzute în proiecte, secţiile de gospodărie locativă ar putea organiza montarea lor în contul locatarilor, înainte de darea în folosinţă a apartamentelor. Lăsată la latitudinea fiecăruia, montarea acestor detalii poate împestriţa şi chiar deteriora uşile sau vestibulul. Cit despre ascensoare, nu ne vom ocupa aici de ele decit pentru a sugera că la eforturile ce se fac pentru organizarea modernă a unei asemenea producţii, ar fi bine să se adauge şi preocuparea pentru înlocuirea actualelor uşi interioare batante cu un alt sistem care să uşureze accesul în cabină, eliminînd totodată o sursă de zgomot. In realizarea unor spaţii comune aspectuoase şi, totodată, potrivite necesităţilor, proiectanţii primesc un sprijin din partea organelor de avizare şi în special din partea Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare (C.S.C.A.S.). Mai este necesară lărgirea sortimentului materialelor şi elementelor amintite, la nivelul cerinţelor actuale, pentru a contribui la ridicarea confortului şi aspectului clădirilor de locuit. Arh. E. VERNESCU Institutul de proiectare a construcţiilor-tip SCÎNTEIA ACŢIUNI ALE COMISIILOR DE FEMEI Iată cîteva acţiuni ale comisiilor de femei în sprijinul bunei gospodăriri a oraşelor şi satelor, al Aprovizionării şi deservirii populaţiei, precum şi in domeniul cultural-educativ : • La întrecerea patriotica organizată de către sfaturile populare „Pentru cel mai frumos cartier“, „Pentru cea mai frumoasă stradă“, „Pentru blocul cel mai bine întreţinut“, sau „Pentru cea mai frumoasă comună“, au luat parte în acest an peste 3 milioane de femei. Prin activitatea lor obştească, ele au realizat 80 milioane lei economii. • Peste 9 000 de gospodine fac parte din echipele de control obştesc, organizate de către consiliile locale ale sindicatelor. In munca pe care o desfăşoară în echipe, multe gospodine au făcut propuneri şi sesizări care au contribuit la ridicarea nivelului de deservire în comerţ. Aşa, spre exemplu, în cîteva localităţi din regiunile Hunedoara şi Bacău ele au sesizat lipsuri în ce priveşte aprovizionarea unităţilor comerciale cu mărfurile solicitate de cumpărători şi în comportarea unor lucrători din comerţ. Aceste sesizări au fost urmate de măsuri concrete. • In colaborare cu celelalte organizaţii de masă şi instituţii culturale, în regiunile Braşov, Galaţi, Banat, Cluj, Oltenia, Bacău s-au organizat pentru femei numeroase simpozioane, seri de întrebări şi răspunsuri, seri literare şi conferinţe cu subiecte ca : „Ţara întreagă, un imens şantier“, „O călătorie pe harta patriei“, „Cum va arăta Republica Populară Romînă în anul 1965“, „Oraşe noi pe harta patriei", „Rolul femeilor in construcţia socialismului“ şi altele. Util d a In magazinele de specialitate a sosit un nou tip de mobilier, produs de I.P.R.O.F.I.L.-Dej, camera combinată „Ilva“, cuprinzînd un dulap cu 2 sau 3 uși, vitrină-bar și comodă, divan cu capacul lăzii tapisat, toaletă, masă, furniruite cu nuc și lustruite cu lacuri poliesterice. • Cooperativa „Tehnometalica“ din Capitală a înfiinţat noi centre de deservire a populaţiei : unitatea de reparat obiecte de uz casnic din str. Filaret nr. 16, cea de întreţinere a instalaţiilor electrice din Calea Ferentari nr. 15, cea de ştiut tinichigerie din Calea Vacăreşti nr. 193, unitatea de reparat garnituri şi suspensii auto-moto din str. Antim nr. 72. • Unitatea din Splaiul Unirii nr. 7 a cooperativei „Dactilografia“ din Capitală execută, pentru locuinţe, tăbliţe indicatoare din mase plastice. • Lucrări de coşerit, curăţat cazane de calorifer, canale de fum, mici reparaţii la sobe, execută întreprinderea prestări servicii manuale, secţia coşari, din Calea Rahovei 3, telefon 15.63.82, prin unităţile sale raionale. Mobilier metalic de comandă Cooperativa „Metalo-casnica“ din Capitală a început să producă diferite piese de mobilier metalic la comandă. Se remarcă biblioteca din tub metalic, cu poliţe din lemn în mai multe tonuri, aşezate asimetric, unde îşi pot găsi loc, pe lingă cărţi, un aparat de radio, un picup sau un televizor. Impresionează plăcut şi linia fotoliilor tip scoică, a canapelelor şi a măsuţelor fantezii cu picioare de metal şi tăblia din cristal imitind marmura sau mozaicul. Socotim însă că din punct de vedere al comodităţii şi elasticităţii, fotoliilor li s-ar mai putea aduce unele îmbunătăţiri. Aceeaşi cooperativă, prezintă publicului mai multe modele de corpuri de iluminat, printre care reuşite lampadare cu două braţe şi abajururi conice. Piesele amintite (dintre care unele pot fi văzute in fotografia de mai jos) sunt prezentate în cadrul unei expoziţii în Calea Victoriei nr. 1-3. Cooperativa primeşte comenzi pentru piese de mobilier metalic şi corpuri de iluminat şi după desene sau schiţe prezentate de clienţi. Mobilier din ţeava metalică executat de cooperativa „Metalo-casnica“ din Bucureşti. (Fotó : M.CIOC) Festivalul filmului la sate începînd de azi, jumătate din localităţile săteşti ale ţării noastre vor fi cuprinse într-o amplă manifestare de cultură, Festivalul filmului la sate, cealaltă jumătate urmînd să ia parte la etapa a doua (5 ianuarie — 31 ianuarie 1964) a festivalului. E vorba de o tradiţie frumoasă pe care ultimii ani au adus-o satelor noastre. Festivalul filmului la sate este organizat sub egida Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi a Consiliului Superior al Agriculturii. Principalul obiectiv urmărit este sporirea contribuţiei filmului, alături de celelalte forme ale activităţii culturale, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a colectiviştilor, întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, răspîndirea cunoştinţelor agrozootehnice şi de cultură generală. Acţiune de mare amploare, festivalul oglindeşte succesele de seamă obţinute de regimul nostru în domeniul răspîndirii artei cinematografice la sate. La sfîrşitul acestui an, reţeaua cinematografică din mediul rural numără peste 4 500 unităţi (la care trebuie adăugate şi cele aproape 100 de caravane cinematografice). Intr-o singură regiune, în Oltenia, există la ora actuală mai multe cinematografe decit se aflau în 1948 în întreaga ţară. Pe mii de ecrane vor rula în cadrul festivalului aproximativ 350 filme artistice de lung metraj, atît din producţia naţională („Lupem 29“, „A fost prietenul meu“, „Codin” etc.), cît şi de peste hotare. Alături de acestea, spectacolele din cadrul festivalului vor cuprinde peste 320 de filme documentare pe teme politice, agricole, de ştiinţă popularizată, jurnale de actualităţi şi altele. In cadrul festivalului se vor organiza cicluri de filme în sprijinul învăţămîntului agricol de masă şi conferinţelor pentru cei necuprinşi în aceste cursuri, în toate regiunile. Consiliile agricole regionale împreună cu întreprinderile cinematografice regionale au alcătuit programe din filme documentare agrozootehnice legate de tematica învăţămîntului agricol şi a ciclurilor de conferinţe. In sprijinul întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor colective, pe ecranele festivalului vor rula documentare care popularizează metodele avansate de muncă în agricultură şi rezultatele bune obţinute de gospodării fruntaşe. Alte cicluri de filme vor sprijini acţiunile organizate de către comisiile de femei şi organizaţiile U.T.M. în perioada de iarnă la sate, vor veni în ajutorul procesului de învăţămînt în şcolile de cultură generală. Numeroase filme popularizează realizările regimului nostru pe tărîm economic, social şi cultural. Desigur Festivalul filmului la sate trebuie să constituie nu o manifestare unilaterală, ci un prilej de înmănunchiere a diferitelor forme ale activităţii culturale în perioada de iarnă. Ţinînd seama de conţinutul filmelor programate, directorii căminelor culturale vor organiza acţiuni variate (simpozioane, călătorii pe hartă, seri de întrebări şi răspunsuri, concursuri etc). Pe întreaga durată a festivalului se vor organiza expoziţii agricole, standuri de cărţi, panouri cu colectivişti fruntaşi. O mare importanţă pentru reuşita festivalului o are popularizarea lui şi a filmelor programate. Ea se va face prin materiale tipărite pe plan central şi regional, prin presa locală, prin staţiile de radioficare locale. Este, de asemenea, important ca pretutindeni instalaţiile cinematografice să fie revizuite în vederea asigurării unei protecţii şi audiţii de calitate, să se asigure condiţiile materiale necesare, repararea şi completarea mobilierului, mijloacele de transport pentru deplasarea aparatelor în satele apropiate necineficate ş.a. In ediţiile trecute Festivalul filmului la sate s-a bucurat de o bună primire din partea spectatorilor. Organizatorii lui s-au preocupat ca în acest an numărul celor ce vor viziona spectacolele din cadrul festivalului să crească şi mai mult, e de aşteptat ca organele locale să ducă o bună muncă de popularizare, astfel incit milioane de oameni ai muncii din agricultură să poată participa la această importantă manifestare culturală de masă. Atingîndu-şi scopurile propuse — dezvoltarea conştiinţei socialiste a ţăranilor colectivişti, ridicarea nivelului lor de pregătire agrozootehnică, lărgirea cunoştinţelor de cultură generală — festivalul va contribui la întărirea continuă a agriculturii noastre socialiste. ILIE CONSTANTIN In regiunea Crişana SE DEZVOLTA ŞI SE MODELIZEAZĂ REŢEAUA CINEMATOGRAFICĂ ORADEA (coresp. „Scînteii“). La Oradea au fost terminate lucrările de renovare şi modernizare a cinematografului „Oradea“, cel mai mare din localitate. Au fost efectuate lucrări de construcţii şi instalaţii interioare, s-a revizuit sistemul de încălzire centrală şi instalaţia de aer condiţionat etc. Cinematograful a fost înzestrat cu mobilier nou, tapisat şi aparate de proiecţie moderne, adaptate pentru sunet stereofonic. Recent a fost reconstruit şi modernizat şi cinematograful din comuna Buteni, raionul Gurahonţ. S-a reamenajat sala de spectacole care a fost dotată cu mobilier confortabil, s-a construit o cabină nouă pentru aparate de proiecţie. Asemenea lucrări se fac în prezent şi la cinematografele cu bandă normală din Marghita şi Valea lui Mihai. Paralel cu lucrările de modernizare a reţelei cinematografice, în regiune au luat fiinţă în acest an 23 cinematografe săteşti noi, la Bilghez şi Bădăcin, raionul Şimleu, Bonţeşti, raionul Gurahonţ, Drăgeşti şi Cotiglet, raionul Oradea etc. Raionul Criş este complet, cineficat, iar în raionul Salonta, această acţiune se află în stadiu de încheiere. In prezent sunt în curs de deschidere alte 7 cinematografe în satele Craiova, raionul Ineu, Bobota, raionul Şimleu, Resighea, raionul Marghita şi altele. Cu acestea, numărul cinematografelor din oraşele şi satele regiunii Crişana se ridică la 226, faţă de 196 cîte au existat în anul trecut. Serile prietenilor filmului Eficientă formă de educaţie cinematografică, serile prietenilor filmului suscită un interes deosebit în rîndul iubitorilor celei de-a 7-a arte. Folosind experienţa anului trecut şi sugestiile primite din partea spectatorilor, Asociaţia cineaştilor din R. P. Romînă şi Arhiva naţională de filme organizează, începînd cu luna decembrie, la cinematograful „Carpaţi", un nou ciclu de seri ale prietenilor filmului. Prima seară, în ciclul „Mari cineaşti“ e închinată personalităţii lui Eisenstein. Cu acest prilej sunt prezentate realizările sale : „Crucişătorul Potemkin“ şi „Ivan cel groaznic" — cu secvenţe color. In acelaşi ciclu vor mai fi dedicate seri lui A. Dovjenko, I. Protozanov şi J. R. Flaherty. In ciclul „Mari actori“ vor fi prezentaţi Charles Laughton şi Jean Gabin. Alte seri vor fi consacrate trecutului filmului romînesc, neorealismului in cinematografie, tradiţiilor filmului istoric italian, istoriei filmului mut în Italia şi Danemarca. Temele expuse de regizori, scenarişti, critici şi alţi oameni de artă vor fi ilustrate cu filme din fondul Arhivei naţionale. Seri ale prietenilor filmului mai sunt organizate la Timişoara şi Cluj. (Agerpres) La Muzeul de artă populară Ultimul trimestru al anului coincide cu încheierea unei etape din munca de cercetare şi achiziţii a colectivului Muzeului de artă populară al R. P. Române. De curînd s-a întors din regiunea Maramureş o echipă de cercetători care a cercetat zonele etnografice de aici şi a achiziţionat obiecte de artă populară pentru colecţiile muzeului. Colectivul muzeului, cu sprijinul şi sub îndrumarea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, se deplasează în echipe în fiecare regiune în cadrul unei acţiuni sistematice. Începută de 2 ani, această acţiune s-a desfăşurat pină acum in regiunile Hunedoara şi Banat. In prezent e in curs de încheiere clasificarea materialului oferit de cercetările din regiunea Maramureş. Din primele zile ale lunii noiembrie, cercetările au început în regiunea Suceava. Ele vor continua şi in anul 1964. Semnificativ este faptul că, la sfirşitul acestei acţiuni, colecţiile muzeului care cuprind peste 35 000 de obiecte se vor dubla, iar rezultatele cercetărilor vor contribui la elucidarea unor importante probleme legate de istoria poporului nostru, de evoluţia culturii sale materiale şi spirituale. Nr. 6093 9 LT1EAT1R1E * (59 op® Göd si •ze/ev/ziunem TEATRE-INSTITUȚII MUZICALE : Filarmonica de stat „George Enescu" (In Studioul de concerte al Radioteleviziunii) : Concert simfonic — (orele 11) ; (în Sala Palatului R.P.R.) : Concert de muzică populară dat de orchestra ,,Barbu Lăutaru“ — (orele 20) ; (în Sala Dalles) ; Recital de arii şi duete din opera :Trubadurul" de Verdi — (orele 20,30) ; Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Coppelia — (orele 11) ; Carmen — (orele 19,30) ; Teatrul de stat de operetă : Paganini — (orele 10,30) ; Sărutul Dianitei — (orele 19,30) ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) ; Nevestele vesele din Windsor — (orele 10) ; Vizita bătrînei doamne — (orele 15) ; O scrisoare pierdută — (orele 20) , (Sala Studio) ; Matineu poetic ,,M. Eminescu“ — (orele 10) ; Surîsul costă un milion — (orele 15,30) ; Nora — (orele 19,30) ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (bd Schitu Măgureanu nr. 1) ; Război și pace — (orele 10) ; Comedia erorilor — (orele 15) ; Taina — (erele 19,30) ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru) ; Peer Gynt — (orele 10) ; Vlaicu Vodă — (orele 15,30); Ciocîrlia — (orele 19,30) ; (Sala Studio) ; Casa cu două Intrări — (orele 10,30) ; Băieţii veseli — (orele 10) ; Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon — (orele 20) ; Teatrul de Comedie : Svejk în al doilea război mondial — (orele 10,30) ; Celebrul 702 — (orele 15,30) ; Umbra — (orele 19,30) ; Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Ascensiunea lui Arturo III poate fi oprită — (orele 19,30) ; Teatrul pentru tineret şi copil (Sala C. Miile) : O felie de lună — (orele 11) ; Ocolul pământului în 80 de zile — (orele 20) ; Teatrul evreiesc de stat : Matineu dedicat împlinirii a 15 ani de la înfiinţarea Teatrului evreiesc de stat-Bucureşti — (orele 11) ; Firul de aur — (orele 20) ; Teatrul satiric-muzical „C. Tănase* (Sala Savoy) ; Expoziţia de muzică uşoară — (orele 20) ; (Sala din Calea Victoriei 174) ; Palatul melodiilor — (orele 20) ; Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C.S. : Visuri îndrăzneţe — (orele 20) ; Teatrul Ţăndărică (Sala Academiei) : Năzbîtiile lui Ţăndărică — (orele 11) ; Circul de stat : Aventurile lui Don Quijote în arenă — (orele 16 şi orele 20); CINEMATOGRAFE : Tudor (ambele serii) — cinemascop : Patria (10; 13,30; 17, 20,30) ; Bucureşti (9,30; 13; 16,30; 20) ; Excelsior (9; 12,30; 16; 19,30); Minna von Barnhelm : Republica (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) ; Festival (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) ; Griviţa (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Ah, acest tineret : Feroviar (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) ; Aurora (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Modern (10; 12; 14; 16;15; 18,30; 20,45). A dispărut o navă : Tineretului (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Bucegi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30); Flacăra (11; 15; 17,15; 19,30; 21,30) ; Miorița (9,45; 12; 14, 16; 18,30; 21) ; Floreasca (10,30; 12; 16; 18,15; 20,30) ; Flamura (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45). Jurămîntul soldatului Pooley : Capitol (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Tomis (10; 12; 15; 17; 19, 21); Melodia (10; 12; 15; 17; 19, 21). Trei plus două — cinemascop : Victoria (10; 12,15; 14 30; 16,30; 18,30; 20,30). Valsul nemuritor : Central (10; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; Lira (11,30; 15; 17; 19, 21) ; Cultural (10,30; 12,30; 15; 17; 19, 21). Mi-am cumpărat un tată — cinemascop : Lumina (de la 10—14 în continuare ; 16; 18,15; 20,30) ; Arta (16; 18,15; 20,30). Electra : Union (11; 14,30; 16,45; 19, 21,15). Program pentru copil : Doina (ora 10). Taxiul morţii : Doina (1130; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Imagini din Grecia : In ţara canibalilor ; Cearta ; Baricada vie ; Timpuri Noi (de la 10—21 în continuare). Carmen de la Ronda : Giuleşti (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30, 20(30). Harakiri — cinemascop : Dacia (8,30, II; 13,30; 16; 18,30; 21) ; Luceafărul (10,30; 15,30; 18, 20,30). Printre oameni buni : Buzești (11,30; 16; 18,15; 20,30) ; Adesgo (10,30; 15 30; 18; 20,15) ; Pacea (11, 16; 18, 20). Vară şi fum — cinemascop : Crîngaşi (12, 16; 18,15; 20,30) Babette pleacă la război — cinemascop : Ferentari (15; 17; 19; 21) ; Unirea (16; 18; 20). Codri : Munca (15; 17; 19; 21). La vîrsta dragostei : Vitan (15; 17; 19; 20,45) ; Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). Trei zile după nemurire : Carpaţi (10; 12; 15; 17; 19; 21). Hamlet: înfrăţirea între popoare (1l; 14,45; 17,30; 20), Elena din Troia — cinemascop : Colentina (10; 12,15), Contele de Monte Cristo (ambele serii) — cinemascop • Moşilor (16; 19,30), Ucigaşul plătit — cinemascop ; Viitorul (11,30; 15; 17; 19, 21). Oameni de afaceri: Colentina (16; 18,15; 20,30). Rocco şi fraţii săi (ambele serii) . Progresul (11; 15,30, 19). Cel mai mare spectacol : Drumul Sării (fii 15; 17 45; 20,30). Bate toba — cinemascop: Ferentari (10; 13,30). Ultimul tren din Gun Hill : Cotroceni (15; 17; 19, 21). Tinerii — cinemascop : Cosmos (14; 18; 18, 20). TELEVIZIUNE : Orele 8,50 — Gimnastica de înviorare la domiciliu. 9,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar. 10,30 — Reţeta gospodinei. 11,00 — Emisiune pentru sate. In jurul orei 14,15 — Transmisiune de la stadionul ,,Republicii“ . Intîlnirea de fotbal între echipele ,,Dinamo“-Bucureşti şi „Ştiinţa* Timişoara. 18,00 — Varietăţi — Transmisiune din Studioul de concerte al Radioteleviziunii. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Partea a doua a emisiunii de varietăţi. 20,30 — Telemagazin. 21,30 — Comici vestiţi ai ecranului (IV). In încheiere . Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. CUM E VREMEA Ieri în ţară . Vremea a fost frumoasă, cu cer variabil în Oltenia şi mai mult senin în rest. Vîntul a continuat să sufle tare şi în rafale în Dobrogea şi local în Bărăgan din sectorul nord-est. In celelalte regiuni, vîntul a slăbit treptat din intensitate. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 12 grade la Bistriţa şi zero grade în jumătatea de nord a Moldovei. In Bucureşti . Vremea a fost frumoasă, cu cel mai mult senin. Vîntul a prezentat intensificări la început, apoi a slăbit treptat din intensitate. Temperatura maximă a atins 6 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie. In ţară , după o încălzire uşoară şi trecătoare, vremea se va răci din nou. Cerul va fi variabil la început, apoi mai mult noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare în vestul şi sudul ţării. Vînt potrivit din sectorul estic Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 10 grade şi zero grade, iar maximele între zero grade şi plus 10 grade. In Bucureşti : Vreme In general frumoasă la început, cu cer variabil mai mult senin noaptea şi dimineața. La sfîrşitul intervalului cerul va deveni mai mult noros. Temperatura în creștere uşoară.