Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)

1969-10-10 / nr. 8212

ETICĂ ŞI LITERA­TURĂ Mihnea GHEORGHIU Etica, etica „pură", ar fi doar ştiinţa nor­mativă al cărei obiect este binele, binele teo­retic. Aplicarea noţiu­nii de „bine" în viaţa oamenilor intră în de­finiţia Moralei. între ce e „rău" şi ce e „bine" controversele filozofilor n-au făcut decit să favorizeze o ambiguitate perpetuată de istoria religiilor. Revoluţia istorică a instituţiilor noastre şi modificările interveni­te în structura perso­nalităţii prin dezvolta­rea conştiinţei socialis­te a maselor au venit să determine cu sufi­cientă preciziune nor­mele de etică şi de res­ponsabilitate socială a căror aplicare intră în definiţia omeniei şi moralei pentru care societatea noastră a optat definitiv, combă­­tînd cu hotărîre men­talităţile retrograde, înapoiate, atitudinile de nesocotire a intere­selor obşteşti. Cu vreo două veacuri in urmă, etica politică era termenul utilizat de Diderot pentru instituţiile de cultură. Mi-aş pro­pune, de aceea, să mă întorc la terme­nul întrebuinţat de părintele Enciclope­diei şi să consider că lumea noastră cultura­lă are misiunea de a păzi cetatea de tot ce contravine propăşirii omului şi societăţii noastre spre bine şi spre mai bine, să o e­­pureze de tot ce îm­piedică dezvoltarea conştiinţei socialiste în cele mai largi cercuri ale naţiunii. Prin ur­mare, în chip practic, morala activă a omului de cultură român se manifestă azi ca o artă opinii de a contribui, cu ta­lent şi convingere, la înfăptuirea binelui concretizat în progre­sul omului şi al naţiu­nii noastre socialiste. La adunarea festivă consacrată sfertului de secol de la apariţia primului număr legal al „Scinteii", cuvînta­­rea tovarăşului Nico­­lae Ceauşescu a mai arătat şi cit de necesar este ca, „in special în cadrul revistelor şi pe­riodicelor de literatură şi artă, să crească spi­ritul de răspundere faţă de dezvoltarea culturii noastre socia­liste, faţă de educaţia culturală a poporului nostru... să promoveze cu pasiune şi fermitate politica partidului în domeniul culturii şi ar­tei, in loate domeniile de activitate". Pentru autorul şi is­toricul de literatură, abordarea cu pasiune şi fermitate etică a fe­nomenului cultural ro­mânesc intră deci in obligaţiile lui de con­temporaneitate, ca in­strument de progres al societăţii noastre, ca exponent al opiniei pu­blice şi ca expresie a intereselor şi aspiraţi­ilor generale ale naţiu­nii şi ale statului. Citesc cu multă lua­­re-aminte şi deseori cu plăcere principalele noastre publicaţii ar­tistice şi de cultură, cu precădere literare, fi­indcă specificul cultu­rii noastre noi e puter­nic marcat de prezen­ţa şi activitatea multi­laterală a numeroşi scriitori a căror parti­cipare la edificarea so­cialismului în Româ­nia e recunoscută şi stimată de multă vreme, a unora ch­iar din anii premergători eliberării. Revin la ide­­ea că, spre deosebire de alte ţări, în Româ­nia opinia publică de­mocratică a avut satis­facţia să se poată bizui pe cei mai de seamă reprezentanţi ai scrisu­lui, că cei mai valoroşi (Continuare în pag a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8212 Vineri 10 octombrie 1969 6 PAGINI — 30 BANI RITMUL LUCRĂRILOR AGRICOLE IMPUNE PREZENŢA NEÎNTRERUPTĂ PE TEREN A SPECIALIŞTILOR, A CONDUCĂTORILOR AGRICULTURII DIN JUDEŢE! Raid-anchetă în judeţele Vîlcea, Cluj, Arad , IN CIMP, MICI O LUCRARE FARA CONTROLUL şi Îndrumarea permanentă a specialiş­TIIOR l­a Îndemnul - zi şi noapte la cules, un SEMĂNAT , N-A AJUNS IN BIROURILE DIRECŢIEI AGRICOLE A JUDEŢULUI ARAP­­­ A SI PE TEREN, TOT IN ŞEDINŢE ? Pentru desfăşurarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de toamnă, foarte mari ca volum şi complexitate specialiştii din unităţile agricole şi cei din cadrul organelor agricole judeţene au datoria să desfăşoare o activitate multilaterală şi deosebit de intensă pe teren, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei agricole. Prin indicaţii competente, prin controlul practic efectuat cu spirit de răspundere, prin soluţionarea ime­diată a problemelor pe care le ridică semănatul şi celelalte lucrări de sezon, specialiştii sunt chemaţi să asigure efectuarea unor lucrări de bună calitate să remedieze neajunsurile de felul celor ce s-au semnalat anul trecut, să asigure terminarea muncilor agricole de toamnă în perioada optimă care, după cum se ştie, se scurtează cu fiecare zi ce trece In cele mai multe locuri, prezenţa activă pe teren a specialistului agri­col se face simţită, activitatea sa contribuind în mod substanţial la bunul mers al treburilor. Acest lucru nu se intimplă însă pretutindeni. Vom pre­zenta cele constatate în această privinţă cu prilejul unui raid-anchetă in judeţele Vîlcea, Cluj şi Arad, PE CARE-L PUBLICAM IN PAGINA A III-A. REALIZAREA EXEMPLARA A PLANULUI DE PRODUCŢIE în teatrul preocupărilor organizaţiilor de partid în contextu­l vastei acţiuni de per­fecţionare a tuturor laturilor muncii de partid, ca o condiţie esenţială a înfăptuirii sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al P.C.R., capătă o însemnătate deosebită cunoaşterea nemijlocită a realităţilor, studiul a­­tent al noilor fenomene ale vieţii economice şi sociale. Fără o investi­gare atentă, directă şi permanentă a stărilor de lucruri din unităţile in­dustriale, agricole, culturale, fără un efort de a simţi mereu pulsul vieţii, este de neconceput o condu­cere competentă, într-adevăr, cum s-ar putea asigura o orientare judi­cioasă a eforturilor spre soluţiona­rea problemelor majore specifice fiecărei unităţi, fiecărui loc de mun­că, cum s-ar putea sesiza operativ neajunsurile şi interveni eficient pentru înlăturarea lor, dacă realită­ţile nu sunt cunoscute de la sursă, fără nici o înfrumuseţare pe filieră ? Iată de ce consider că una din principalele concluzii practice ce se desprind pentru activiştii de partid din documentele Congresului al X-lea al PC­R trebuie să o consti­tuie întărirea legăturii cu terenul, cu masele. După cum se subliniază în documentele Congresului, este ne­cesar ca organele locale de partid să-și organizeze în aşa fel munca încît, cea mai mare parte a timpu­lui, cadrele de partid să se afle in Gheorghe ALECU prim-secretar al Comitetului municipal de partid Ploieşti unităţile economice, în mijlocul oa­menilor muncii, pentru a controla înfăptuirea hotărîrilor partidului şi a ajuta concret la îndeplinirea sar­cinilor şi măsurilor stabilite. Propria noastră experienţă confirmă eficien­ţa unui asemenea stil de muncă pe care trebuie să-l aplicăm nu „oca­zional“, nu doar în cursul diferite­lor campanii ci permanent, deve­nind o trăsătură constantă a întregii noastre activităţi. La sfîrşitul anului trecut, cu oca­zia conferinţelor municipale şi ju­deţene de partid, ne-am angajat în cadrul întrecerii dintre organiza­ţiile judeţene de partid să obţinem importante cantităţi de produse pes­te plan să realizăm înainte de ter­men importante -obiective de inves­tiţii întrucît îndeplinirea acestor an­gajamente impunea valorificarea ma­ximă a rezervelor interne ale pro­ducţiei, membrii biroului şi comite­tului municipal de partid, ca şi cei­lalţi activişti, şi-au stabilit centrul de activitate în principalele unităţi productive unde, in urma discuţiilor purtate cu comitetele de partid şi comitetele de direcţie, precum şi a consultărilor întreprinse in cadrul adunărilor de partid şi adunărilor generale ale salariaţilor, au fost pre­cizate pentru fiecare unitate in par­te mijloacele practice de realizare a măsurilor stabilite. Bunăoară din discuţiile purtate la Rafinăria Brazi a reieşit că aci una din principalele căi de depăşire a angajamentelor în cadrul în trecerii este punerea în funcţiune înainte de termen a noilor instalaţii din cadrul complexului de xileni Cu participarea reprezentan­ţilor forului de resort al rafinăriei beneficiarului, constructorului şi proiectantului a fost iniţiată o­ mi­nuţioasă investigare a posibilităţilor existente, în urma cărora a fost a­­doptat un plan concret de măsuri menit să asigure valorificarea aces­tora. Ulterior, membri ai biroului şi alţi activişti ai comitetului munici­pal de partid au contribuit, prin controlul sistematic efectuat pe şan­tiere, prin participarea la analizele periodice asupra stadiului lucrărilor, la adoptarea unor măsuri operative şi eficiente care să asigure îndepli­nirea angajamentului în felul aces­ta, inlăturind unele greutăţi nepre­văzute, apărute în cu­rsul trimestru­lui I. S-a reuşit ca majoritatea in­stalaţiilor de la complexul de cu­ent de la Rafinăria Brazi să intre in funcţiune cu 1—3 luni înainte de termen. Metode de muncă similare a fo­losit comitetul municipal de partid spre a asigura intrarea în producţie înainte de termen a unor investiţii la întreprinderea „Doro­banţul“ şi întreprinderea de mate­riale izolatoare Berceni. Mi se pare important de relevat şi un alt aspect. Eficienţa îndru­mării exercitate de organele de par­tid este cu atît mai mare cu cit ea nu se limitează să „constate“ defi­cienţe care nu mai pot fi remediate la termenul stabilit, ci intervine im­perativ, pe baza cunoaşterii temei­nice a realităţilor, pentru preveni­rea unor rămîneri in urmă. Astfel, cînd a apărut perspectiva nerealizării unor indicatori de plan pe primul semestru la uzina „1 Mai“, unul din secretarii comitetului municipal de partid, analizînd la fața locului cau­zele acestei stări de lucruri împreu­nă cu comitetul de partid şi condu­cerea uzinei, a ajuns la concluzia că ele se datoresc în principal modului defectuos de furnizare a unor repere importante prevăzute în contractele de cooperare. Intervenind pe lingă comitetele de partid şi comitetele de direcţie de la Uzina mecanică Câm­pina şi „Steagul roşu“ Braşov, am putut determina înlăturarea acestor deficienţe şi asigurarea realizării sarcinilor de plan ale uzinei „1 Mai“. Roadele îndrumării efectuate direct pe teren s-au vădit şi in impulsio­narea producţiei destinate exportu­lui. Colective conduse de activişti ai comitetului municipal de partid au ajutat efectiv organizaţiile de partid şi comitetele de direcţie de la Combinatul petrochimic, uzina „Dero“ şi altele să găsească modalităţi pentru mai buna folosire a ca­pacităţilor de producţie şi înlătu­rarea greutăţilor privind transpror­­tul produselor pe calea ferată, ceea ce a contribuit la depăşirea preve­derilor planului de export, pe an­samblul municipiului livrîndu-se peste plan — in decurs de două luni de la pornirea acţiunii noastre — produse în valoare de aproape­ 35 milioane lei. Se poate aprecia că deplasarea intr-o tot mai mare măsură a cen­trului de greutate al muncii noastre in unităţile economice, în organiza­ţiile de partid a influenţat pozitiv realizările obţinute de colectivele în­treprinderilor din municipiul nos­tru. Oamenii muncii din Ploieşti şi-au îndeplinit toate angajamentele (Continuare In pag. a V-a) LA ZI SITUAŢIA INSÂMINŢARILOR COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE DIN JUDEŢELE IALOMIŢA ŞI BUZĂU AU TERMINAT ÎNSĂMÎNŢÂRILE Ritmul lucrărilor agricole de toamnă a avansat simţitor in ma­joritatea judeţelor Din datele cen­tralizate, in cursul zilei de joi 9 octombrie la Consiliul Superior al Agriculturii rezultă că insămîn­­ţările de toamnă s-au făcut pe 78 la sută din suprafeţele planificate in întreprinderile agricole de stat şi 74 la sută in cooperativele agricole. După ce, în cursul săptăminii tre­cute, judeţele Galaţi şi Brăila a­­nunţaseră încheierea semănatului pe toate suprafeţele prevăzute a se cultiva cu griu, miercuri această lucrare a fost terminată şi in coo­perativele din judeţul Tulcea. Ieri au anunţat încheierea insămînţării griului şi secarei cooperativele agri­cole de producţie din judeţele Bu­rau­ şi Ialomiţa. Efectuînd din timp pregătirile şi organizind temeinic munca, cooper­ativele agricole din judeţul Buzău au reuşit să insămîn­­ţeze suprafeţele înscrise in planu­rile de producţie in mai puţin de 20 de zile. Cele din judeţul Ialo­miţa au semănat cu griu peste 62 200 hectare, depăşindu-se astfel suprafaţa planificată. In prezent, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori şi-au concentrat forţele la recolta­rea porumbului, sfeclei de zahăr şi a celorlalte culturi de toamnă. Lu­crările sunt avansate şi in judeţele Vaslui, Vrancea, Botoşani, Satu Mare etc. Peste tot, unde semăna­tul s-a făcut la timp, în teren bine pregătit şi s-au folosit seminţe de bună calitate, griul a răsărit şi se dezvoltă normal, ceea ce, evident, va influenţa in bine nivelul viitoa­rei recolte. Din timpul socotit ca optim pentru insămînţarea griului au mai rămas circa 10 zile Acum, în unele judeţe, ritmul de lucru a scăzut, deoarece semănatul se exe­cută după culturi prăşitoare, iar recoltarea acestora şi eliberarea te­renului întîrzie Aşa stau lucrurile în unele judeţe din Transilvania cum sunt Sibiu, Cluj, Covasna, Alba, Hunedoara. Chiar şi în unele judeţe din Moldova cum ar fi Suceava, de exemplu, care la în­ceput au reuşit să insăminţeze su­prafeţe mai mari, în ultimele zile ritmul de lucru s-a încetinit. Intru­­cit în zonele respective temperatura a scăzut simţitor, este necesar, mai mult decit în alte părţi, ca semă­natul griului să fie încheiat în ur­mătoarele zile. Aceeaşi atenţie tre­buie ecordată insămînţării griului in unele judeţe din sud unde mai sunt de semănat cu griu suprafeţe mari de teren. Oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi ca, o dată cu grăbirea semănatului, să acorde cea mai mare atenţie calităţii lu­crărilor, condiţie hotărîtoare pentru obţinerea unor recolte mari. Locul specialistului — în miezul producţiei, acolo unde o cer interesele societăţii ! Reîntîlnire cu satisfacţiile muncii , practice, inginereşti Repartizarea judicioasă a forţei de muncă, a specialiştilor pe teritoriul ţării este o condiţie de bază a dez­voltării societăţii noastre socialiste în actualul stadiu al construcţiei socialiste, în condiţiile cerinţelor pe care le implică programul amplu de progres elaborat de Congresul al X-lea al PC.R., în­făptuirea sarcinilor în toate dome­niile de activitate, creşterea eficienţei muncii sociale — izvorul bunăstării Întregului popor — depind în măsură decisivă de aportul specialiştilor, de participarea lor nemijlocită la pro­cesul producţiei materiale Necesitatea luării unor măsuri ra­dicale în privinţa repartizării şi re­distribuirii specialiştilor nu mai tre­buie, deci, demonstrată Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ţinută cu prilejul deschi­derii noului an universitar „in timp ce în unele întreprinderi, pe unele şantiere de construcţii se resimte lipsa braţelor de muncă, a specialiş­tilor , din care cauză multe utilaje moderne lucrează cu o capacitate re­dusă­­ în birouri, în ministere, într-o serie de instituţii centrale şi locale se află un mare număr de specialişti şi funcţionari a căror muncă este prea puţin productivă pentru societatea noastră. Este timpul să punem capăt acestei stări de lucruri" Şi cu cit se va acţiona mai operativ şi ferm in acest sens, cu atît va creşte contribuţia specia­liştilor la sporirea avuţiei ţării, la ridicarea României pe noi trepte de civilizaţie şi progres. Să mă refer la activitatea specia­liştilor din industria alimentară Unul dintre aceştia sunt şi eu Locul multora dintre noi in actualele con­diţii, era, cred, mai puţin bine găsit în minister , acolo se între­pătrund hîrtiile şi adresele, a­­colo activitatea este mai mult de coordonare şi control, dar este mai puţin practică, mai puţin producti­vă în mod direct Am fost adjunct al ministrului industriei alimentare, iar acum sunt director general al Combinatului pentru industrializarea băuturilor şi tutunului din Capitală In faţa combinatului nostru, format recent prin unificarea a 7 întreprin­deri mari, stau probleme deosebit de importante legate nemijlocit de practică, de cunoştinţele de specia­litate, de producţie, de eficienţa economică. Producem vinuri de ca­litate superioară, bere, drojdie, ver­mut şi altele. La nivel de combinat avem de soluţionat ample şi difi­cile probleme ale prezentului şi, mai ales, ale perspectivei, probleme de plan, de aprovizionare, de organi­zare ştiinţifică a producţiei şi a mun­cii, de generalizare a acestor rezulta­te pentru a crea condiţii optime co­lectivelor de întreprinderi să îndepli­nească exemplar sarcinile de plan. Vom avea, desigur, competenţe largi în acest sens ca şi răspunderi mari ; ca urmare, este nevoie de spe­cialişti care să le respecte. Consider că şi în noua funcţie, în noul cadru organizatoric creat îmi pot valorifica în mod superior cunoştinţele dobîn­­dite în ţară şi în străinătate, că banii pe care statul i-a investit pentru ca eu şi alţii ca mine să fim bine pregătiţi pot fructifica optim Este o ce­rinţă socială care se cere neapă­rat îndeplinită Cu atît mai mult, cu cit sînt comunist, iar spiritul de dreptate socială care animă pe fie­care comunist, spiritul de echitate de înaltă răspundere faţă de con­strucţia orinduirii socialiste şi comu­niste în România ne obligă, ca oa­meni şi cetăţeni, ca părinţi, să mun­cim din toate puterile pentru ca generaţia de mîine a ţării să fie fe­ricită, să trăiască mai bine. Ing. Petre BERZESCU director general al Combinatului pentru industrializarea băuturilor şi tutunului Bucureşti Un deziderat major: ÎNFĂPTUIREA SECURITĂŢII PE COUNT Interviu cu Sten ANDERSSON secretar general al Partidului Social-Democrat din Suedia La Invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, ţara noastră a avut recent ca oaspete pe dl. Sten An­­dersson, secretar general al Partidului Social-Democrat din Sue­dia. înainte de a se înapoia în patrie, d-sa a avut amabilitatea să răspundă, la solicitarea ziarului „Scînteia“, la cîteva întrebări: — Ce ne puteţi spune, dom­nule secretar general, despre convorbirile pe care le-aţi avut cu prilejul vizitei efectuate în tara noastră ? — Deşi scurtă,­­ şederea mea in România s-a soldat cu un bilanţ bo­gat. Pe parcursul doar a cîteva zile am efectuat numeroase vizite, am avut numeroase contacte şi întîlniri. Fireşte, cea mai memorabilă între­vedere a fost cea pe care am avut-o cu secretarul, general al P.C.R., dl. Nicolae Ceauşescu. Pot să vă spun că ea a constituit un fericit prilej de a trece în revistă evoluţia rela­ţiilor dintre Suedia şi România, de a prospecta modalităţile de dezvolta­re în viitor a acestor relaţii. Tot­odată am discutat despre unele pro­bleme ale vieţii internaţionale ac­tuale şi am constatat cu satisfacţie că intr-o serie de probleme poziţiile noastre au puncte de contact şi apropiere. Personal, sunt de părere că in zilele noastre a devenit din ce in ce mai necesar ca cei care sunt investiţi de partide şi popoare cu conducerea destinelor acestora să amplifice contactele şi întîlnirile directe — aceasta constituind un mijloc important pentru a facilita încrederea reciprocă. Înţelegerea şi, in final, rezolvarea problemelor de interes comun. De aceea cred că dl. Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, procedea­ză foarte înţelept acţionînd constant în direcţia lărgirii contactelor perso­nale cu şefi de state şi de partide din diferite ţări ale lumii. — Cum apreciaţi actualul sta­diu al relaţiilor dintre România şi Suedia şi mai ales perspecti­vele lor de dezvoltare ? — Este plăcut pentru mine să con­stat că legăturile de colaborare din­tre România şi Suedia pe diferite planuri s-au dezvoltat în mod con­tinuu în ultimii ani, că intre ţările noastre nu există nici o problemă litigioasă. Guvernul ţării mele a con­siderat şi consideră în permanenţă că este posibil şi util să se stabi- Radu BOGDAN (Continuare In pag. a V-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI »­ Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru amabilul şi sensi­bilul, mesaj de felicitare adresat mie şi poporului nigerian cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a zilei independenţei Nigeriei. La rîndul meu, vă rog să primiţi urările noastre cele mai bune de fericire personală şi de bunăstare poporului dv. Cu înaltă consideraţiune şi stimă. . General maior YAKUBU GOWON Şeful guvernului militar federal şi comandant suprem al forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria

Next