Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)

1969-11-22 / nr. 8255

î N­A­ŢION MUL n pună mmm ! Nici teatru desuet,­­ nici cutezanţă fără viitor Radu BELIGAN Nu cred că mai e nevoie să reamintesc rolul pe care şi l-a cîştigat de-a lungul anilor Tea­trul Naţional în cadrul culturii noastre şi nici să subliniez pre­zenţa sa activă în etapele de for­mare a conştiinţei estetice. Tea­trul Naţional n-a însemnat nici­odată numai o scenă deschisă dramaturgiei româneşti, ci şi o politică de cultură aplicată la o­­biective precise şi un program de educaţie artistică. Au existat, fireşte, în cariera sa momente de şovăială şi dezorientare, perioa­de cînd a funcţionat ca un me­canism administrativ şi de fapt în dăuna ţelurilor lui, stagiuni cînd a intrat aproape pe de-a-n­­tregul în umbră, dar oricît de aprinse ar fi imputările care i, se pot aduce, nimeni nu contestă că dincolo de asemenea abateri. Ex­plicabile de altfel, Teatrul Na­ţional a reprezentat mereu un fe­cund factor de stabilitate şi de impuls creator în viaţa noastră spirituală Numeroase generaţii de cărturari şi artişti s-au format la şcoala Naţionalului, iar miş­carea noastră teatrală actuală s-a desprins practic din acest trunchi cu rădăcini solide în timp şi cultură, uneori din dorinţa unei continuităţi mai bine înţelese, al­teori ca o reacţiune înnoitoare. Astăzi, Teatrul Naţional este pus în condiţii speciale de evo­luţie, căci el îşi desfăşoară acti­vitatea laolaltă cu o seamă de ansambluri avînd aceleaşi fina­lităţi şi beneficiind de aceleaşi încurajări Care ar putea fi, în aceste condiţii, programul său distinct şi ce directive ar trebui să-şi propună pentru a evita o posibilă inerţie sau un paralelism păgubitor ? E o problemă asupra căreia am reflectat îndelung. Privind Teatrul Naţional în ori­ginea şi în structura sa, am a­­juns la opinia că datoria noastră este de a rămîne credincioşi ros­tului esenţial al acestei instituţii, cu un cuvînt de a îndeplini, în primul rînd, o operă de cultură. In planul repertoriului, aceasta înseamnă, fireşte, reprezentarea unor titluri ilustre din drama­turgia clasică naţională şi univer­sală, un simţ ascuţit al­ valorilor, o severitate potrivnică entuzias­mului convenţional şi toleranţei reciproce în mediocritate ; şi, în acelaşi timp, aceasta presupune asigurarea unei abundenţe de produse intelectuale, o atmosferă de încredere — singura în care creaţia se poate dezvolta. Pornim de la­­convingerea că datoria noastră nu se rezumă la jucarea unor opere celebre, verificate şi consacrate (misiune relativ les­nicioasă). Avem şi obligaţia de a deveni o prezenţă activă în ac­(Continuare în pag. a V-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8255 | Simbătă 22 noiembrie 1969 6 PAGINI — 30 BANI în industria judeţului Brăila PLANUL ANUAL POATE FI ÎNDEPLINIT! Subscriu la acest angajament ministerele chimiei şi metalurgiei ? In cele 10 luni care au trecut din acest an, majoritatea întreprinde­rilor industriale din judeţul Bră­ila au înscris rezultate merituoase în îndeplinirea principalilor indica­tori ai planului de stat. Au fost rea­lizate peste prevederi, în aceas­tă perioadă, 385 tone construc­ţii metalice, 45 excavatoare de 0,4 mc, 8 excavatoare de 0,5 mc, 972 tone celuloză, 775 tone sodă caustică, 1 063 tone hârtie cantităţi însemnate de ciment, mobilă, confecţii, prepa­rate din carne ş.a. Cu toate că pla­nul producţiei globale în industrie a fost îndeplinit, pe ansamblul judeţu­lui, în proporţie de 100,1 la sută, la producţia marfă vîndută şi încasată situaţia este nesatisfăcătoare, planul pe 10 luni nefiind realizat cu 58 mi­lioane lei. Neîndeplinirea planului la acest indicator a influenţat negativ situaţia economică şi financiară a u­­nor întreprinderi din judeţ, nivelul acumulărilor băneşti, al beneficiilor. Practic, din cele 19 fabrici şi uzine din industria republicană şi locală a judeţului, 17 şi-au îndeplinit în con­diţii optime prevederile planului, ob­­ţinînd importante cantităţi de produse în plus. Prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, folosirea cu indici superiori a maşinilor-unelte, a suprafeţelor de producţie şi a timpu­lui de lucru, prin promovarea unor metode şi tehnologii moderne de fa­bricaţie, constructorii de maşini de Mihai NICOLAE prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. la uzina „Progresul“ au reuşit să li­vreze peste prevederi, până acum, pro­duse în valoare de 6,6 milioane lei, iar cei de la Şantierul naval Brăila, in valoare de 3,8 milioane lei. Măsuri eficace au fost luate şi la Combinatul de celuloză şi hîrtie : aici, pe baza unor studii efectuate de conducerea combinatului cu sprijinul comisiei e­­conomice şi a altor specialişti, s-au precizat zeci de măsuri tehnice şi or­ganizatorice menite să asigure buna funcţionare a instalaţiilor şi încadra­rea în indicatorii tehnico-economici proiectaţi. O mare atenţie s-a acordat stabilităţii personalului, pregătirii şi ridicării calificării muncitorilor şi tehnicienilor, care s-au dovedit esen­ţiale în redresarea activităţii econo­mice din acest an a combinatului. Ca urmare, în 10 luni, colectivul din a­­ceastă unitate a industriei chimice şi-a depăşit planul producţiei globale cu 24,9 milioane lei, iar al producţiei marfă vîndută şi încasată cu 17,2 mi­lioane lei. Realizările pe ansamblul industriei judeţului au fost diminuate de acti­vitatea nesatisfăcătoare desfăşurată în acest an de două mari întreprinderi : Combinatul de fibre artificiale şi uzi­na „Laminorul“. Aceste unităţi au consemnat o restanţă, faţă de plan, de 110 milioane lei la producţia glo­bală şi tot atît de mare la producţia marfă vîndută şi încasată. Dacă la producţia globală, prin efortul celor­lalte întreprinderi din judeţ, s-a putut compensa această nerealizare, la pro­ducţia marfă vîndută şi încasată, re­virimentul aşteptat nu a mai fost po­sibil. La uzina „Laminorul“ Brăila, nerealizările provin din primul tri­mestru al anului, datorită intirzierii intrării în funcţiune şi mersului ne­corespunzător al laminorului nr. 2, modernizat în vederea prelucrării oţe­lurilor aliate. Concomitent, din lipsa ţaglelor în sortimentele şi cantităţi­le necesare, au apărut adeseori ,,go­luri“ în producţie, în urma interven­ţiei comitetului judeţean de partid, s-a intensificat sprijinul şi asistenţa de specialitate din partea Ministeru­lui Industriei Metalurgice, astfel că s-a reuşit să se soluţioneze o serie de probleme importante privind pu­nerea în funcţiune a noilor instalaţii şi asigurarea bazei tehnico-materiale. Măsurile luate au avut influenţe po­zitive asupra ritmului producţiei. Deşi această uzină nu-şi va îndeplini inte­gral sarcinile­­de plan pe 1969, ea se va prezenta, la sfîrşitul acestui an, cu o nerealizare mult diminuată. Cu totul alta este situaţia de la combinatul de fibre artificiale, care nu se ridică încă, prin rezultatele în producţie, la nivelul tehnicii moder­ne cu care este înzestrat. Despre de­ficienţele existente în acest combinat s-a vorbit adeseori, totuşi ele per­sistă. Rămînerea în urmă, existentă aici după 10 luni, nu va putea fi re­cuperată şi va afecta, intr-o mare măsură, rezultatele economice pe ansamblul industriei judeţului, la sfîrşitul anului Intervenţiile între­prinse nu au rezolvat cea mai impor­­tantă­ problemă a activităţii combina­tului — şi anume, menţinerea unui flux tehnologic şi a unei producţii con­stante, pe baza unor reţete de fabri­caţie optime şi a funcţionării în mod continuu, la capacitate, a tuturor in­stalaţiilor şi utilajelor. Deşi apreciem sprijinul acordat, în ultima vreme, de forurile de resort comitetului de di­recţie al combinatului, considerăm că Ministerul Industriei Chimice va tre­bui să soluţioneze favorabil, cit mai urgent, chestiunea aprovizionării la timp cu materii prime, în special cu celuloză. In 10 luni s-au schimbat în combinat de circa 30 de ori re­ţetele de fabricaţie a celofibrei — în defavoarea nivelului producţiei — în timp ce la întreprinderi similare din străinătate acest lucru se produce la perioade mari de timp. Nerezol­(Continuare în pag. a IlI-a) f/vwwvwwvwvvvvvvvwwwvvwvvvw Telegramă Excelenţei Sale Domnului CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu prilejul sărbătorii naţionale a Libanului, am deosebită plăcere să vă adresez, Excelenţă, în numele poporului român şi al meu perso­nal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi pros­peritate pentru poporul libanez, îmi exprim speranţa că relaţiile româno-libaneze se vor dezvolta continuu în interesul reciproc şi al păcii în lume NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România IN ZIARUL DE AZI: • EFICACITATEA ACTI­VITĂȚII POLITICE SE OGLINDEȘTE ÎN RE­ZULTATE ECONOMICE • SĂ NU NE FU­RĂM PĂLĂRIILE (foile­ton) • TRANSPORTUL DE MĂRFURI PE CĂILE FERATE: UN NERV VI­TAL AL ECONOMIEI SU­PUS LA PREA MULTE ȘOCURI • ADĂPOSTURI CĂLDUROASE, IGIENICE PENTRU TOATE ANI­MALELE PAGINA A IV-A • Un oraș, un om din locuri unde fluviile se varsă în cer • An­­glia nu înseamnă nu­mai Londra • Zorii au apărut după șase secole OGORUL DE TOAMNĂ prima garanţie a recoltei bogate O situaţie care impune intervenţia urgentă a organelor agricole din judeţele Mehedinţi şi Dîmboviţa: terenurile neeliberate de coceni creează me­canizatorilor greutăţi chiar mai mari decit cele provocate de secetă Este un fapt bine cunoscut că arătura de toamnă constituie prima ga­ranţie pentru obţinerea unei recolte bogate în anul viitor. De aceea, efec­tuarea acestei importante lucrări reprezintă una dintre cele mai urgente sar­cini din agricultură, preocuparea de căpetenie a mecanizatorilor şi coopera­torilor din brigăzile de cîmp. In această toamnă, datorită secetei prelungite, faptului că, în multe judeţe, nu a plouat de luni de zile, condiţiile de lucru sunt grele, necesită eforturi deosebite din partea mecanizatorilor. Datorită acestei situaţii, este cu atît mai important ca peste tot să se acorde cea mai mare grijă pentru a crea condiţii cit mai bune de muncă şi de viaţă mecanizatorilor, ei fiind aceia care, în foarte mare măsură, hotă­răsc soarta recoltei. Se impune ca eforturile lor să fie sprijinite de coope­ratori in primul rînd prin crearea frontului de lucru necesar Or, se consta­tă că pe zeci de mii de hectare terenurile nu au fost eliberate de coceni, ceea ce produce o dublă pagubă : terenurile respective nu pot fi arate, iar, pe de altă parte, cocenii se degradează, risipindu-se milioane de unităţi nutritive, faţă de ce se impune ca organele agricole, consiliile de conducere ale coo­perativelor agricole şi specialiştii acestor unităţi să nu considere — aşa cum se întîmplă în multe locuri — treburile terminate, lăsînd totul pe seama me­canizatorilor. Organele agricole judeţene trebuie să controleze şi să urmă­rească îndeaproape eliberarea terenurilor de coceni şi efectuarea arăturilor pe întreaga suprafaţă, să ceară conducerilor de unităţi să organizeze temei­nic munca pentru strîngerea, transportul şi depozitarea cocenilor în cel mai scurt timp posibil. Un raid anchetă Întreprins în co­operativele agricole din judeţul Me­hedinţi ne-a prilejuit constatarea că, in multe cooperative, aceste lucrări nu se bucură de atenţia cuvenită. Din situaţia existentă la direcţia agricolă rezultă că, pină la 21 no­iembrie, din cele 51 900 ha­nit erau planificate, s-au efectuat arături pe numai 39 156 ha. în vederea impul­sionării arăturilor de toamnă, di­recţia agricolă, de comun acord cu întreprinderile de mecanizare, a în­tocmit un grafic zilnic de lucru în funcţie de capacitatea fiecărei uni­tăţi. -În ultima perioadă, se constată o creştere a ritmu­lui de lucru. Dar in nici una din aceste zile nu s-a realizat viteza planificată. Şi nici nu e po­sibil acest lucru din moment ce nu toţi factorii contribuie in egală mă­sură la îndeplinirea arăturilor de toamnă. La T.M.A. Strehaia inginerul şef al întreprinderii, Rodion Pigulea, ne- a relatat următoarele : „Fără a ascunde lipsurile noastre, pentru că avem şi noi destule, trebuie să spu­nem totuşi că ritmul de lucru ar pu­tea fi mai intens dacă unităţile coo­peratiste ar fi eliberat terenurile de coceni. Aceasta a făcut ca o bună bucată de vreme tractoarele să stea sau să lucreze cu randament scăzut. Acum avem de executat un volum mare de lucrări într-o perioadă scur­tă. Aceasta pe de o parte. Iar pe de altă parte, stagnarea multă vreme a cocenilor pe teren a făcut ca pă­­mîntul să se întărească extrem de mult, ceea ce duce la scăderea ran­damentului tractoarelor. In această privinţă putem da ca exemplu nega­tiv cooperativele din Smadoviţa, Corzu, Rocşoreni şi altele. La cooperativa agricolă din Corni­ţei, deşi trecuseră citeva ore de la ră­săritul soarelui, preşedintele Nicolae Matican nu sosise încă la sediul cooperativei. Pînă la începutul aces­tei săptămîni din suprafața de 520 ha planificate pentru arături de toamnă, in această cooperativă nu se trăsese nici o brazdă. O mare parte din te­renurile pe care urmează să se exe­cute ogoare de toamnă n-au fost eli­berate de coceni. Acest aspect se in­­tilneşte şi în cooperative agricole din Scăpau, Valea Anilor, Recea etc. Con­siliile de conducere din unităţile respective neglijează lucrările de eliberare a terenului. In vederea grăbirii executării o­­goarelor s-a iniţiat mişcarea trac­toarelor de la o unitate la alta. Deşi acest lucru a început să se facă, se pierde mult timp cu deplasările tractoarelor. In ziua de 21 noiembrie 3 tractoare de la secţia a 12-a I.M.A. Filiaşi, de la cooperativa a­­gricolă Butoieşti, trebuiau să se de­plaseze dintr-o brigadă de cîmp în alta, distanţă de circa 6 km. De­plasarea nefiind organizată din vreme s-a făcut în cursul zilei, pierzîndu-se cea mai mare parte din timpul bun de lucru. Ajungind la sediul brigăzii, tractoriștii n-au găsit, pe nimeni să-i îndrume unde să are. In ziua de 20 noiembrie, ritmul de lucru la efectuarea arăturilor a a­­juns la 1897 ha faţă de 1975 ha pla­nificat pe judeţ. I.M.A. Gogoşu a reuşit chiar să depăşească ritmul stabilit cu 30 ha. Ce dovedeşte a­­ceasta ? Că atunci cînd se munceşte cu tragere de inimă, cint totul e or­ganizat aşa cum trebuie, şi rezulta­tele sunt pozitive. Exemplu d­e edifi-Nistor TUICU Constantin CAPRARU corespondenții „Scînteii* (Continuare în pag. a V-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit delegaţia Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste­­ a Poporului Muncitor din Iugoslavia Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit vineri dimineaţa delegaţia Con­ferinţei Federale a Uniunii Socia­liste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, condusă de Liubcio Arsov, vicepreşedinte al Conferin­ţei Federale, care, la invitaţia Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, face o vizită pen­truu darea in exploatare, îna­inte de termen, a celui de-al doilea furnal de 1 700 mc (în fo­tografie), side­­rurgiştii gălă­­ţeni au create condiţii să reali­zeze 80 000 tone de fontă peste prevederile pla­nului anual tru schimb de experienţă în ţara noastră. La primire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, tovărăşească, a participat Vasile Potop, secretar al Consiliului­ Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. A fost de faţă Iso Njegovan, am­basadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. (Agerpres) Foto Gh. Vintilă In fiecare măr E O PĂRTICICĂ DE SOARE, UN REZERVOR DE VITAMINE! CÎT „SOARE" ASIMILAŢI PE II? Acum citeva zile, m­-am tre­zit, pe birou, cu o invitaţie : „Sunteţi rugat să luaţi parte la expoziţia cu vînzare şi degus­tare care va avea loc azi... la orele... la magazinul „Mărul de aur“. O expoziţie de degustare a merelor ? — Da. De ce vă miraţi ? — îmi răspunde responsabilul magazinului. Magazinul nostru îşi propune să vă prezinte multiplele înfăţişări ale măru­lui in consumul alimentar. Curenţi de arome din toate colţurile localului ne incită tot mai mult curiozitatea. Gustăm, mai întîi, merele crude : acri­­şoare, dulci, foarte dulci, fie­care cu aroma şi gustul lui. In continuare, ne ospătăm cu un fel de salată din mere cură­ţate şi stropite cu rom şi co­niac, apoi vine rîndul merelor coapte uşor şi al celor răs­coapte. Miezul fraged şi cald se topeşte in gură ca o fragă. In următorul sector al expo­ziţiei — cel al preparatelor cu­linare — din nou o mulţime de bunătăţi : pasăre şi carne cu mere, mere umplute cu brînză, budincă de orez şi mere, clă­tite şi omletă cu mere, salată cu mere. O bogăţie de prepa­rate la care nici nu te-ai gîndi.. Ultimul sector al ex­poziţiei ne oferă posibilitatea de a ne potoli setea tot cu preparate din mere. Ni se o­­feră aici un „extract de măr“, băutură acidulată şi aromată, degustămi, din aceeaşi familie, „prin preparaţie“, aromă de mere, suc de mere pasteurizat suc de mere limpede, suc de mere tulbure... Dar în sticla a­­ceea mai mare, ce o fi ? In lor de răspuns, suntem­ invitaţi să gustăm. E un vin dulce-acri­­şor, nu prea alcoolizat — să tot bei : „cidru", făcut tot din mere. Un întreg meniu, de la primul la ultimul fel, o varietate de preparate care ar putea fi incluse în ali­mentaţia oricărei familii. Dar să lăsăm la o parte do­meniul fanteziei — sperăm că cititorii şi-au dat seama că este vorba de o expoziţie ima­ginară — şi să purtăm o dis­cuţie concretă, practică, despre măr şi valoarea lui nutritivă, despre modul in care acest fruct valoros ar putea­­ mai bine folosit in alimentaţia în­tregii populaţii — Ne-ara Imaginat, tovarăşe profesor - ne adresăm profe­sorului doctor docent Iancu Gonţea, şeful catedrei de ali­mentaţie de la I.M.F Bucu­reşti — o expoziţie de degus­tare a merelor şi preparatelor din mere cu 1001 de produse. — O imaginaţie care ar tre­bui să devină realitate — ne declară profesorul. Dacă vă referiţi la fructe in ge­neral, între care mărul o­­cupă la ora actuală, ca în tot cursul iernii şi al primăverii, locul de frunte, este neîndoiel­nic că prezenţa lui în hrana omului reprezintă un factor de promovare a unei alimentaţii raţionale şi, ca atare, de men­ţinere a sănătăţii. Mărul este o excelentă sursă de vitamina C, întrucît furnizează organis­mului intreaga cantitate con­ţinută (5—15 m­igrame la sută). Indiferent de varietatea sau gustul lor (acre ori dulci), în Constantin PRIESCU (Continuare în pag. a­­I-a) Divergenţe cu profunde semnificaţii la Congresul U. C D. CORESPONDENŢA DIN BONN DE LA M. MOARCAŞ La începutul acestei săptămîni la Mainz s-au desfăşurat lucrările ce­lui de-al 17-lea Congres federal al Uniunii Creş­­tin-Democrate, ţinut în condiţiile în care, pen­tru prima dată după o perioadă de guvernare de 20 de ani, creştin­­democraţii se află în opoziţie. Preşedinte al uniunii a fost reales, după cum se ştie, Kie­singer. Aşa cum se apreciază aici, la Bonn, raportul prezentat de preşedin­tele partidului a nemul­ţumit pe mulţi dintre membrii de rînd ai par­tidului, care se aşteptau la prezentarea unor idei mai noi, mai con­structive. Intr-un comentariu transmis miercuri de televiziunea vest-ger­­mană se sublinia, de altfel, că „pe planul po­liticii interne, Kiesinger nu a venit să spună absolut nimic nou ,­ s-a mulţumit doar să caute să demonstreze că de fapt... creşti­n-de­­mocraţii nu au pierdut alegerile“ În domeniul politicii externe, rapor­tul a deschis un foc concentric împotriva tendinţelor de orientare ale noului cabinet fede­ral, reflectate în decla­raţia guvernamentală din 28 septembrie a lui Brandt şi, în primul rînd, recunoaşterea e­­xistenţei celor două state germane şi preco­nizarea unei noi po­litici inter-germane. Apreciind că acest lucru va atrage după sine recunoaşterea in lanţ a R.D.G. de nu­meroase ţări, ceea ce, chipurile, ar „pune în pericol relaţiile R.F.G. cu vecinii şi aliaţii oc­cidentali“, Kiesinger s-a postat pe vechile pozi­ţii­­ conservatoare, în­chistate, care au carac­terizat pînă acum poli­tica creştin-democraţi­­lor. Pe de altă parte, fos­tul cancelar s-a decla­rat, de asemenea, ostil oricărei reforme funda­mentale în ce priveşte (Continuare in pag. a V-a)

Next