Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)
1969-11-22 / nr. 8255
î NAŢION MUL n pună mmm ! Nici teatru desuet, nici cutezanţă fără viitor Radu BELIGAN Nu cred că mai e nevoie să reamintesc rolul pe care şi l-a cîştigat de-a lungul anilor Teatrul Naţional în cadrul culturii noastre şi nici să subliniez prezenţa sa activă în etapele de formare a conştiinţei estetice. Teatrul Naţional n-a însemnat niciodată numai o scenă deschisă dramaturgiei româneşti, ci şi o politică de cultură aplicată la obiective precise şi un program de educaţie artistică. Au existat, fireşte, în cariera sa momente de şovăială şi dezorientare, perioade cînd a funcţionat ca un mecanism administrativ şi de fapt în dăuna ţelurilor lui, stagiuni cînd a intrat aproape pe de-a-ntregul în umbră, dar oricît de aprinse ar fi imputările care i, se pot aduce, nimeni nu contestă că dincolo de asemenea abateri. Explicabile de altfel, Teatrul Naţional a reprezentat mereu un fecund factor de stabilitate şi de impuls creator în viaţa noastră spirituală Numeroase generaţii de cărturari şi artişti s-au format la şcoala Naţionalului, iar mişcarea noastră teatrală actuală s-a desprins practic din acest trunchi cu rădăcini solide în timp şi cultură, uneori din dorinţa unei continuităţi mai bine înţelese, alteori ca o reacţiune înnoitoare. Astăzi, Teatrul Naţional este pus în condiţii speciale de evoluţie, căci el îşi desfăşoară activitatea laolaltă cu o seamă de ansambluri avînd aceleaşi finalităţi şi beneficiind de aceleaşi încurajări Care ar putea fi, în aceste condiţii, programul său distinct şi ce directive ar trebui să-şi propună pentru a evita o posibilă inerţie sau un paralelism păgubitor ? E o problemă asupra căreia am reflectat îndelung. Privind Teatrul Naţional în originea şi în structura sa, am ajuns la opinia că datoria noastră este de a rămîne credincioşi rostului esenţial al acestei instituţii, cu un cuvînt de a îndeplini, în primul rînd, o operă de cultură. In planul repertoriului, aceasta înseamnă, fireşte, reprezentarea unor titluri ilustre din dramaturgia clasică naţională şi universală, un simţ ascuţit al valorilor, o severitate potrivnică entuziasmului convenţional şi toleranţei reciproce în mediocritate ; şi, în acelaşi timp, aceasta presupune asigurarea unei abundenţe de produse intelectuale, o atmosferă de încredere — singura în care creaţia se poate dezvolta. Pornim de laconvingerea că datoria noastră nu se rezumă la jucarea unor opere celebre, verificate şi consacrate (misiune relativ lesnicioasă). Avem şi obligaţia de a deveni o prezenţă activă în ac(Continuare în pag. a V-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8255 | Simbătă 22 noiembrie 1969 6 PAGINI — 30 BANI în industria judeţului Brăila PLANUL ANUAL POATE FI ÎNDEPLINIT! Subscriu la acest angajament ministerele chimiei şi metalurgiei ? In cele 10 luni care au trecut din acest an, majoritatea întreprinderilor industriale din judeţul Brăila au înscris rezultate merituoase în îndeplinirea principalilor indicatori ai planului de stat. Au fost realizate peste prevederi, în această perioadă, 385 tone construcţii metalice, 45 excavatoare de 0,4 mc, 8 excavatoare de 0,5 mc, 972 tone celuloză, 775 tone sodă caustică, 1 063 tone hârtie cantităţi însemnate de ciment, mobilă, confecţii, preparate din carne ş.a. Cu toate că planul producţiei globale în industrie a fost îndeplinit, pe ansamblul judeţului, în proporţie de 100,1 la sută, la producţia marfă vîndută şi încasată situaţia este nesatisfăcătoare, planul pe 10 luni nefiind realizat cu 58 milioane lei. Neîndeplinirea planului la acest indicator a influenţat negativ situaţia economică şi financiară a unor întreprinderi din judeţ, nivelul acumulărilor băneşti, al beneficiilor. Practic, din cele 19 fabrici şi uzine din industria republicană şi locală a judeţului, 17 şi-au îndeplinit în condiţii optime prevederile planului, obţinînd importante cantităţi de produse în plus. Prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, folosirea cu indici superiori a maşinilor-unelte, a suprafeţelor de producţie şi a timpului de lucru, prin promovarea unor metode şi tehnologii moderne de fabricaţie, constructorii de maşini de Mihai NICOLAE prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. la uzina „Progresul“ au reuşit să livreze peste prevederi, până acum, produse în valoare de 6,6 milioane lei, iar cei de la Şantierul naval Brăila, in valoare de 3,8 milioane lei. Măsuri eficace au fost luate şi la Combinatul de celuloză şi hîrtie : aici, pe baza unor studii efectuate de conducerea combinatului cu sprijinul comisiei economice şi a altor specialişti, s-au precizat zeci de măsuri tehnice şi organizatorice menite să asigure buna funcţionare a instalaţiilor şi încadrarea în indicatorii tehnico-economici proiectaţi. O mare atenţie s-a acordat stabilităţii personalului, pregătirii şi ridicării calificării muncitorilor şi tehnicienilor, care s-au dovedit esenţiale în redresarea activităţii economice din acest an a combinatului. Ca urmare, în 10 luni, colectivul din această unitate a industriei chimice şi-a depăşit planul producţiei globale cu 24,9 milioane lei, iar al producţiei marfă vîndută şi încasată cu 17,2 milioane lei. Realizările pe ansamblul industriei judeţului au fost diminuate de activitatea nesatisfăcătoare desfăşurată în acest an de două mari întreprinderi : Combinatul de fibre artificiale şi uzina „Laminorul“. Aceste unităţi au consemnat o restanţă, faţă de plan, de 110 milioane lei la producţia globală şi tot atît de mare la producţia marfă vîndută şi încasată. Dacă la producţia globală, prin efortul celorlalte întreprinderi din judeţ, s-a putut compensa această nerealizare, la producţia marfă vîndută şi încasată, revirimentul aşteptat nu a mai fost posibil. La uzina „Laminorul“ Brăila, nerealizările provin din primul trimestru al anului, datorită intirzierii intrării în funcţiune şi mersului necorespunzător al laminorului nr. 2, modernizat în vederea prelucrării oţelurilor aliate. Concomitent, din lipsa ţaglelor în sortimentele şi cantităţile necesare, au apărut adeseori ,,goluri“ în producţie, în urma intervenţiei comitetului judeţean de partid, s-a intensificat sprijinul şi asistenţa de specialitate din partea Ministerului Industriei Metalurgice, astfel că s-a reuşit să se soluţioneze o serie de probleme importante privind punerea în funcţiune a noilor instalaţii şi asigurarea bazei tehnico-materiale. Măsurile luate au avut influenţe pozitive asupra ritmului producţiei. Deşi această uzină nu-şi va îndeplini integral sarcinilede plan pe 1969, ea se va prezenta, la sfîrşitul acestui an, cu o nerealizare mult diminuată. Cu totul alta este situaţia de la combinatul de fibre artificiale, care nu se ridică încă, prin rezultatele în producţie, la nivelul tehnicii moderne cu care este înzestrat. Despre deficienţele existente în acest combinat s-a vorbit adeseori, totuşi ele persistă. Rămînerea în urmă, existentă aici după 10 luni, nu va putea fi recuperată şi va afecta, intr-o mare măsură, rezultatele economice pe ansamblul industriei judeţului, la sfîrşitul anului Intervenţiile întreprinse nu au rezolvat cea mai importantă problemă a activităţii combinatului — şi anume, menţinerea unui flux tehnologic şi a unei producţii constante, pe baza unor reţete de fabricaţie optime şi a funcţionării în mod continuu, la capacitate, a tuturor instalaţiilor şi utilajelor. Deşi apreciem sprijinul acordat, în ultima vreme, de forurile de resort comitetului de direcţie al combinatului, considerăm că Ministerul Industriei Chimice va trebui să soluţioneze favorabil, cit mai urgent, chestiunea aprovizionării la timp cu materii prime, în special cu celuloză. In 10 luni s-au schimbat în combinat de circa 30 de ori reţetele de fabricaţie a celofibrei — în defavoarea nivelului producţiei — în timp ce la întreprinderi similare din străinătate acest lucru se produce la perioade mari de timp. Nerezol(Continuare în pag. a IlI-a) f/vwwvwwvwvvvvvvvwwwvvwvvvw Telegramă Excelenţei Sale Domnului CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu prilejul sărbătorii naţionale a Libanului, am deosebită plăcere să vă adresez, Excelenţă, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi prosperitate pentru poporul libanez, îmi exprim speranţa că relaţiile româno-libaneze se vor dezvolta continuu în interesul reciproc şi al păcii în lume NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România IN ZIARUL DE AZI: • EFICACITATEA ACTIVITĂȚII POLITICE SE OGLINDEȘTE ÎN REZULTATE ECONOMICE • SĂ NU NE FURĂM PĂLĂRIILE (foileton) • TRANSPORTUL DE MĂRFURI PE CĂILE FERATE: UN NERV VITAL AL ECONOMIEI SUPUS LA PREA MULTE ȘOCURI • ADĂPOSTURI CĂLDUROASE, IGIENICE PENTRU TOATE ANIMALELE PAGINA A IV-A • Un oraș, un om din locuri unde fluviile se varsă în cer • Anglia nu înseamnă numai Londra • Zorii au apărut după șase secole OGORUL DE TOAMNĂ prima garanţie a recoltei bogate O situaţie care impune intervenţia urgentă a organelor agricole din judeţele Mehedinţi şi Dîmboviţa: terenurile neeliberate de coceni creează mecanizatorilor greutăţi chiar mai mari decit cele provocate de secetă Este un fapt bine cunoscut că arătura de toamnă constituie prima garanţie pentru obţinerea unei recolte bogate în anul viitor. De aceea, efectuarea acestei importante lucrări reprezintă una dintre cele mai urgente sarcini din agricultură, preocuparea de căpetenie a mecanizatorilor şi cooperatorilor din brigăzile de cîmp. In această toamnă, datorită secetei prelungite, faptului că, în multe judeţe, nu a plouat de luni de zile, condiţiile de lucru sunt grele, necesită eforturi deosebite din partea mecanizatorilor. Datorită acestei situaţii, este cu atît mai important ca peste tot să se acorde cea mai mare grijă pentru a crea condiţii cit mai bune de muncă şi de viaţă mecanizatorilor, ei fiind aceia care, în foarte mare măsură, hotărăsc soarta recoltei. Se impune ca eforturile lor să fie sprijinite de cooperatori in primul rînd prin crearea frontului de lucru necesar Or, se constată că pe zeci de mii de hectare terenurile nu au fost eliberate de coceni, ceea ce produce o dublă pagubă : terenurile respective nu pot fi arate, iar, pe de altă parte, cocenii se degradează, risipindu-se milioane de unităţi nutritive, faţă de ce se impune ca organele agricole, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole şi specialiştii acestor unităţi să nu considere — aşa cum se întîmplă în multe locuri — treburile terminate, lăsînd totul pe seama mecanizatorilor. Organele agricole judeţene trebuie să controleze şi să urmărească îndeaproape eliberarea terenurilor de coceni şi efectuarea arăturilor pe întreaga suprafaţă, să ceară conducerilor de unităţi să organizeze temeinic munca pentru strîngerea, transportul şi depozitarea cocenilor în cel mai scurt timp posibil. Un raid anchetă Întreprins în cooperativele agricole din judeţul Mehedinţi ne-a prilejuit constatarea că, in multe cooperative, aceste lucrări nu se bucură de atenţia cuvenită. Din situaţia existentă la direcţia agricolă rezultă că, pină la 21 noiembrie, din cele 51 900 hanit erau planificate, s-au efectuat arături pe numai 39 156 ha. în vederea impulsionării arăturilor de toamnă, direcţia agricolă, de comun acord cu întreprinderile de mecanizare, a întocmit un grafic zilnic de lucru în funcţie de capacitatea fiecărei unităţi. -În ultima perioadă, se constată o creştere a ritmului de lucru. Dar in nici una din aceste zile nu s-a realizat viteza planificată. Şi nici nu e posibil acest lucru din moment ce nu toţi factorii contribuie in egală măsură la îndeplinirea arăturilor de toamnă. La T.M.A. Strehaia inginerul şef al întreprinderii, Rodion Pigulea, ne- a relatat următoarele : „Fără a ascunde lipsurile noastre, pentru că avem şi noi destule, trebuie să spunem totuşi că ritmul de lucru ar putea fi mai intens dacă unităţile cooperatiste ar fi eliberat terenurile de coceni. Aceasta a făcut ca o bună bucată de vreme tractoarele să stea sau să lucreze cu randament scăzut. Acum avem de executat un volum mare de lucrări într-o perioadă scurtă. Aceasta pe de o parte. Iar pe de altă parte, stagnarea multă vreme a cocenilor pe teren a făcut ca pămîntul să se întărească extrem de mult, ceea ce duce la scăderea randamentului tractoarelor. In această privinţă putem da ca exemplu negativ cooperativele din Smadoviţa, Corzu, Rocşoreni şi altele. La cooperativa agricolă din Corniţei, deşi trecuseră citeva ore de la răsăritul soarelui, preşedintele Nicolae Matican nu sosise încă la sediul cooperativei. Pînă la începutul acestei săptămîni din suprafața de 520 ha planificate pentru arături de toamnă, in această cooperativă nu se trăsese nici o brazdă. O mare parte din terenurile pe care urmează să se execute ogoare de toamnă n-au fost eliberate de coceni. Acest aspect se intilneşte şi în cooperative agricole din Scăpau, Valea Anilor, Recea etc. Consiliile de conducere din unităţile respective neglijează lucrările de eliberare a terenului. In vederea grăbirii executării ogoarelor s-a iniţiat mişcarea tractoarelor de la o unitate la alta. Deşi acest lucru a început să se facă, se pierde mult timp cu deplasările tractoarelor. In ziua de 21 noiembrie 3 tractoare de la secţia a 12-a I.M.A. Filiaşi, de la cooperativa agricolă Butoieşti, trebuiau să se deplaseze dintr-o brigadă de cîmp în alta, distanţă de circa 6 km. Deplasarea nefiind organizată din vreme s-a făcut în cursul zilei, pierzîndu-se cea mai mare parte din timpul bun de lucru. Ajungind la sediul brigăzii, tractoriștii n-au găsit, pe nimeni să-i îndrume unde să are. In ziua de 20 noiembrie, ritmul de lucru la efectuarea arăturilor a ajuns la 1897 ha faţă de 1975 ha planificat pe judeţ. I.M.A. Gogoşu a reuşit chiar să depăşească ritmul stabilit cu 30 ha. Ce dovedeşte aceasta ? Că atunci cînd se munceşte cu tragere de inimă, cint totul e organizat aşa cum trebuie, şi rezultatele sunt pozitive. Exemplu de edifi-Nistor TUICU Constantin CAPRARU corespondenții „Scînteii* (Continuare în pag. a V-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit delegaţia Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri dimineaţa delegaţia Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, condusă de Liubcio Arsov, vicepreşedinte al Conferinţei Federale, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită pentruu darea in exploatare, înainte de termen, a celui de-al doilea furnal de 1 700 mc (în fotografie), siderurgiştii gălăţeni au create condiţii să realizeze 80 000 tone de fontă peste prevederile planului anual tru schimb de experienţă în ţara noastră. La primire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, tovărăşească, a participat Vasile Potop, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. A fost de faţă Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. (Agerpres) Foto Gh. Vintilă In fiecare măr E O PĂRTICICĂ DE SOARE, UN REZERVOR DE VITAMINE! CÎT „SOARE" ASIMILAŢI PE II? Acum citeva zile, m-am trezit, pe birou, cu o invitaţie : „Sunteţi rugat să luaţi parte la expoziţia cu vînzare şi degustare care va avea loc azi... la orele... la magazinul „Mărul de aur“. O expoziţie de degustare a merelor ? — Da. De ce vă miraţi ? — îmi răspunde responsabilul magazinului. Magazinul nostru îşi propune să vă prezinte multiplele înfăţişări ale mărului in consumul alimentar. Curenţi de arome din toate colţurile localului ne incită tot mai mult curiozitatea. Gustăm, mai întîi, merele crude : acrişoare, dulci, foarte dulci, fiecare cu aroma şi gustul lui. In continuare, ne ospătăm cu un fel de salată din mere curăţate şi stropite cu rom şi coniac, apoi vine rîndul merelor coapte uşor şi al celor răscoapte. Miezul fraged şi cald se topeşte in gură ca o fragă. In următorul sector al expoziţiei — cel al preparatelor culinare — din nou o mulţime de bunătăţi : pasăre şi carne cu mere, mere umplute cu brînză, budincă de orez şi mere, clătite şi omletă cu mere, salată cu mere. O bogăţie de preparate la care nici nu te-ai gîndi.. Ultimul sector al expoziţiei ne oferă posibilitatea de a ne potoli setea tot cu preparate din mere. Ni se oferă aici un „extract de măr“, băutură acidulată şi aromată, degustămi, din aceeaşi familie, „prin preparaţie“, aromă de mere, suc de mere pasteurizat suc de mere limpede, suc de mere tulbure... Dar în sticla aceea mai mare, ce o fi ? In lor de răspuns, suntem invitaţi să gustăm. E un vin dulce-acrişor, nu prea alcoolizat — să tot bei : „cidru", făcut tot din mere. Un întreg meniu, de la primul la ultimul fel, o varietate de preparate care ar putea fi incluse în alimentaţia oricărei familii. Dar să lăsăm la o parte domeniul fanteziei — sperăm că cititorii şi-au dat seama că este vorba de o expoziţie imaginară — şi să purtăm o discuţie concretă, practică, despre măr şi valoarea lui nutritivă, despre modul in care acest fruct valoros ar putea mai bine folosit in alimentaţia întregii populaţii — Ne-ara Imaginat, tovarăşe profesor - ne adresăm profesorului doctor docent Iancu Gonţea, şeful catedrei de alimentaţie de la I.M.F Bucureşti — o expoziţie de degustare a merelor şi preparatelor din mere cu 1001 de produse. — O imaginaţie care ar trebui să devină realitate — ne declară profesorul. Dacă vă referiţi la fructe in general, între care mărul ocupă la ora actuală, ca în tot cursul iernii şi al primăverii, locul de frunte, este neîndoielnic că prezenţa lui în hrana omului reprezintă un factor de promovare a unei alimentaţii raţionale şi, ca atare, de menţinere a sănătăţii. Mărul este o excelentă sursă de vitamina C, întrucît furnizează organismului intreaga cantitate conţinută (5—15 migrame la sută). Indiferent de varietatea sau gustul lor (acre ori dulci), în Constantin PRIESCU (Continuare în pag. aI-a) Divergenţe cu profunde semnificaţii la Congresul U. C D. CORESPONDENŢA DIN BONN DE LA M. MOARCAŞ La începutul acestei săptămîni la Mainz s-au desfăşurat lucrările celui de-al 17-lea Congres federal al Uniunii Creştin-Democrate, ţinut în condiţiile în care, pentru prima dată după o perioadă de guvernare de 20 de ani, creştindemocraţii se află în opoziţie. Preşedinte al uniunii a fost reales, după cum se ştie, Kiesinger. Aşa cum se apreciază aici, la Bonn, raportul prezentat de preşedintele partidului a nemulţumit pe mulţi dintre membrii de rînd ai partidului, care se aşteptau la prezentarea unor idei mai noi, mai constructive. Intr-un comentariu transmis miercuri de televiziunea vest-germană se sublinia, de altfel, că „pe planul politicii interne, Kiesinger nu a venit să spună absolut nimic nou , s-a mulţumit doar să caute să demonstreze că de fapt... creştin-democraţii nu au pierdut alegerile“ În domeniul politicii externe, raportul a deschis un foc concentric împotriva tendinţelor de orientare ale noului cabinet federal, reflectate în declaraţia guvernamentală din 28 septembrie a lui Brandt şi, în primul rînd, recunoaşterea existenţei celor două state germane şi preconizarea unei noi politici inter-germane. Apreciind că acest lucru va atrage după sine recunoaşterea in lanţ a R.D.G. de numeroase ţări, ceea ce, chipurile, ar „pune în pericol relaţiile R.F.G. cu vecinii şi aliaţii occidentali“, Kiesinger s-a postat pe vechile poziţii conservatoare, închistate, care au caracterizat pînă acum politica creştin-democraţilor. Pe de altă parte, fostul cancelar s-a declarat, de asemenea, ostil oricărei reforme fundamentale în ce priveşte (Continuare in pag. a V-a)