Scînteia, decembrie 1969 (Anul 38, nr. 8264-8293)

1969-12-03 / nr. 8266

SARCINILE ŞI ANGAJAMENTELE BRAŞOVULUI Satisfacţie deplin motivată, hotărîre ca rezultatele bune să fie generalizate Lunile ce au trecut din acest an au confirmat pe deplin realismul anga­jamentelor luate în întrecerea socia­listă dintre organizaţiile judeţene de partid, puterea lor d­e mobilizare a co­lectivelor de salariaţi din întreprin­derile judeţului Braşov, a eforturilor generale în vederea valorificării re­zervelor interne din fiecare unitate şi organizaţie economică Angaja­mentul pe întregul an de sporire a producţiei industriale s-a realizat în numai 7 luni, iar oamenii muncii din judeţ au închinat acest succes Con­gresului al X-lea al partidului, ani­versării a 25 de ani de la eliberarea patriei. Tot ei au hotărît suplimen­tarea angajamentelor iniţiale la pro­ducţia globală şi la beneficii , la pro­ductivitatea muncii, nivelul de creş­tere s-a ridicat de la 1 la 1,4 la sută Bilanţul rezultatelor pe 10 luni do­vedeşte că noile angajamente supli­mentare sunt realizabile : la produc­ţia globală, pe ansamblul industriei judeţului, planul s-a depăşit cu pes­te 367 milioane lei, la producţia marfă vândută şi încasată cu circa 3­10 mi­­troimei la livrările pentru export cu aproape 93 milioane lei, iar la beneficii, în trei trimestre, preve­derile au fost întrecute cu 126 mi­lioane lei. Important este că sporu­rile valorice obţinute au corespon­dent fizic, materializat, între altele, în 420 tractoare, 531 autocamioane, 45 000 rulmenţi, 3 686 tone îngrăşăminte chimice, (azotat, concentraţie sută la sută), 524 tone fenol, 2 358 tone a­­moniac comprimat, 3 500 tone ciment, 94 000 mp ţesături tip bumbac şi lină, 63 000 bucăţi tricotaje, 3 569 tone za­ Constantin CÎRŢÎNĂ Prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Săr. La export, planul s-a depăşit cu 159 tractoare, 15 autocamioane, 1 600 mc cherestea, 300 tone fenol, diver­se utilaje petroliere şi părţi de in­stalaţii etc. Intr-o măsură conside­rabilă, baza acestor succese constă în creşterea productivităţii muncii, sar­cina de plan la acest indicator fiind depăşită, realizîndu-se în zece luni angajamentul luat pe întregul an. Şi în domeniul investiţiilor s-au consemnat rezultate deosebite ; pînă în prezent au fost date în exploa­tare 23 noi obiective, din care unele înainte de temen. Există, de altfel, premise sigure că angajamentul a­­nual de a devansa termenele de pu­­nere în funcţiune a 35 noi capacităţi de producţie va putea fi integral îndeplinit Şi dccese de seamă au fost obţinute­ şi în dermenira reducerii pon­derii lucrărilor de construcţii-montaj în totalul investiţiilor, pondere care a fost diminuată cu 10,2 la sută, ceea ce echivalează cu aproape 70 milioa­ne lei economii la fondurile de in­vestiţii. în aceste evoluţii pozitive ale acti­vităţii unor şantiere de investiţii se exprimă munca plină de abnegaţie a constructorilor, maiştrilor, ingine­rilor şi economiştilor, se regăsesc efectele Intervenţiei competente, energice şi oportune a comitetului judeţean de partid. Membrii comite­tului judeţean de partid, ai biroului său, activiştii comisiei economice s-au ocupat în toată această perioadă, în­deaproape, de principalele obiective de investiţii Cu toate eforturile noas­tre, la finele celor 10 luni s-au în­registrat totuşi unele rămîneri lr, urmă pe anumite şantiere ca. de pil­(Continuare în pag. a III-a) O­PYTHIA FOLOSEŞTE CIRCUITE ELECTRONICE O CONGO SE VARSĂ ÎN MEDITERANA, UN BARAJ ÎN­CHIDE STRÎMTOAREA BEHRING • CE COPIL VĂ DO­RIŢI : BĂIAT SAU FATĂ ? • MODELATORII VIITORU­LUI ŞI COORDONATELE ROMÂNIEI DIN MILENIUL III • LOCUINŢA ROTATIVĂ­­ LA 10 IANUARIE 2­011 VOTURI LA O.N.U.: ÎN MARTIE SĂ PLOUĂ SAU SĂ NINGĂ ? la chioșcuri și în librării ^ ® Pyth« ioîpsvitţi a» airiîuit* »ijîGtfOiwi:« Jp ® C«i­ e» ** v«*s î» Wi S*f i» tei) i«cK«f(l íferRjto«*1»« lll'SAiiiS ® Cs COBII yg III darIp UsjSt w Uii. ? * $ Modííírtooi viítoryiy, gp si nooriSaniuie ¥ J gcoláníííí a.n .yî!În to¡y! |,i , * tacuint» 'rotativă îi $V «ntfivotul d«' tftsi teve |Ș.’fe›­t»B«to: cartofii du IU CărbuneV . * t» 19 ianuarie 2011 voi ia Q. N. U. * / '■% *«• mtfttf. ai pioos , S Cititi in A­LMANAHUL ISCINTEIA 1970: PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8266 6 PAGINI -30 BANI Miercuri 3 decembrie 1969 Cu planul anual îndeplinit întreprinderea „Electrobanat“ din Timişoara şi-a îndeplinit sarcinile planului anual la pro­ducţia globală, marfă şi pentru export. Ing. Dumitru Grigorescu, directorul întreprinderii, apre­ciază că acest succes este rezul­tatul aplicării operative a mă­surilor de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, elabo­rate de specialiştii întreprinde­rii. Pe această cale au fost asi­gurate condiţii tehnice pen­tru începerea, cu un an înainte de termen, a fabricaţiei corpu­rilor de iluminat fluorescent, ceea ce a echivalat cu o produc­ţie globală de peste 80 milioane lei. Au fost, de asemenea, ex-­­tinse o serie de procedee teh­nologice moderne de montaj pe bandă, cu ajutorul unor dispozi­tive pneumatice şi electromeca­nice, s-a organizat fabricarea produselor de serie mare în sec­ţii integrate cu flux tehnologic continuu. In acelaşi timp s-a reanalizat eficienţa noilor in­vestiţii productive pentru ac­tualul cincinal, obţinîndu-se un­ spor de producţie de 290 milioa­ne lei, faţă de 168 milioane lei, cit s-a prevăzut iniţial. Cea mai mare parte a acestui spor este datorată creşterii productivităţii muncii cu 53 la sută faţă de primul an, a­ actualului cincinal îmbunătăţirea calităţii produ­selor a avut ca efect sporirea cererilor pentru export ■Aserpres" Acest fabulos Oaş DESPRE ACEST colţ de pămint românesc aveam adunate in minte destul de boga­te cunoştinţe ţinind de geografia, istoria, et­nografia ţinutului. îmi prefiguram firea oa­menilor, psihologia lor colectivă, mindria cu care işi zic simplu ,,e­­şan“. Şi-i cunoşteam pe aceşti oşeni pentru că, deşi nu le culca­­sem niciodată „Ţara“, nu de puţine ori i-am întilnit ca muncitori prin codrii Carpaţilor meridionali, sau artişti pe scenele unor pres­tigioase concursuri şi festivaluri folclorice. Eram familiarizat cu dispunerea aşezărilor de aici şi toponimia depresiunii, îmi erau cunoscute denumirile de adincă rezonanţă is­torică Bacşă, Cămîrza­­na, Bixad, Certeze, Turţ. Tot astfel cum „sîmbra Oilor“ — ter­men de esenţă econo­mică, avind înţeles de asociaţie, de întovără­şire a turmelor pe vremea păşunatului de vară, dar care a deve­nit cu timpul, şi mai ales astăzi, sinonim cu sărbătoarea populară specifică zonei — se integrase, alături de Tirgul de fete de pe muntele Găina şi ful­gurantele nedei olte­neşti. intre manifestă­rile consemnînd va­lori tradiţionale nepie­ritoare Nu eram străin de unele particularităţi de grai de aici. Oşeanul spune pantalonilor săi de dimie ţesută in ca­să nu „nadragi“, ca in Reportaj de N Popescu- BOGDĂNEŞTI Transilvania, ci ca in Oltenia — „cioareci“, iar celor de pînză, largi cu­ două fuste de fată voinică (pitoresc element din vestimen­taţia de vară a băr­baţilor), li se zice, ca în Teleorman, „gaci“. Casa­ oşeanul şi-o con­struieşte apropiat de tehnica bucovineană, văruind-o însă în to­nuri de albastru vio­lent, asemenea practi­cii din Mărginimea Si­biului, iar cuptorul de copt pil­­ea şi-l face in bătătură, sub cerul li­­ber, cum se procedea­ză în Bărăgan. .Jocul lor, avea tropoti­tă sub care parcă se îndoaie pămîntu! şi strigăturile ce-o înso­ţesc, ale tşenilor şi numai aie lor, ţişnind parcă din străfunduri de veacuri, ie aveam trainic incrustate In memorie, in suflet. Cunoşteam, zic, Ţa­ra Oaşului, acest fa­bulos colţ de Românie, şi citind spre nord­­vest, de pe curmătura Maideni, o aveam sub ochi şi încercam să confrunt, să suprapun pe cea din minte, cu cea aievea înfăţişată. CĂTRE DEPRESIU­NE — Oaşul fiind un fund de mare neted, închis de munţi ca un imens amfiteatru — şoseaua şerpuieşte lin şi ochiul avid de cu­noaştere caută din toa­te unghiurile insolitul. Dar satele, aici la gu­ra „Ţării“, nu au ni­mic deosebit. Munţii par piramide giganti­ce, ori turme de ele­(Continuare în pag. a V-a) La o recentă conferinţă de presă cu factori responsa­bili ai comerţului cu legu­me şi fructe, la Întrebarea privind măsurile ce s-au luat pentru păstrarea şi va­lorificarea în condiţii cores­punzătoare a abundentei recolte de mere, incit să se evite degradarea d­in lo­cul unui răspuns precis şi direct s-a oferit altul, care lăsa să se întrevadă că o asemenea problemă nu e­­xistă. In judeţul Neamţ, abia după mari insistenţe din partea conducerilor coope­rativelor agricole, I.L.F. a luat măsuri pentru prelua­rea intregii recolte. Ca a­­tare, au fost înmagazinate circa 1 580 tone de mere. Dar din cauza lipsei unor spaţii corespunzătoare, me­rele au fost depozitate pe unde s-a putut : în barăci, în magazii improvizate, in cabane forestiere şi chiar sub cerul liber. Vizitînd de­pozitele de la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, am consta­tat că spaţiile sunt blocate nu numai cu merele desti­­nate consumului în stare proaspătă, ci şi cu cele pre­văzute pentru industrializa­re. Ca atare, nu au putut fi create condiţii pentru conservarea în mod cores­punzător a merelor de ca­litate superioară. N-ar­e fost oare mai înţelept ca merele destinate prelucră­rii să fie transportate di­rect la centrele de indus­trializare din Roman, Tîr­gu Neamţ şi Piatra Neamţ ? Depozitate în asemenea condiţii, o mare cantitate de mere putrezesc sau se carbonizează, producînd pa­gube însemnate, iar în de­pozite se menţine o perma­nentă stare de alarmă. „Nu ştim ce să mai facem — ne-a spus Nicolae Chiticaş, şeful depozitului din Piatra Neamţ. Sîntem nevoiţi să Piatra Neamţ, ca şi in cele din Bicaz, Tîrgu Neamţ. Roman sunt oferite consu­matorilor mere necorespun­zătoare, pe deasupra şi la preţuri neconcordante cu calitatea Tovarăşul Nicolae Dorin, directorul I.L.F Pia­tra Neamţ, se plingea câ u­de calitate slabă ? Cu ce altceva decit cu mere depreciate îşi îmbie, de pildă, magazinul specializat din centrul complexului „Unic" din Piatra Neamţ cumpărătorii? în mod pa­radoxal, in acest timp la centrul de industrializare, îngrijorează cîtuşi de puţin — ne-a declarat tovarăşul Petre Mitroi, vicepreşedin­te al comitetului executiv al consiliului popular jude­ţean. Fiţi sigur că n-o să aruncăm nici un măr ; ceea ce se va cere se va consu­ma, ce nu, vom da la pre­lucrare. Deocamdată, con­sumatorii preferă să cum­pere de la producători, pre­ţul fiind mai mic. Repetăm deci întrebarea : oare în situaţia actuală, cînd mari cantităţi de fruc­te se degradează în depo­­zite sau chiar se arun­că — întrucit aceasta este realitatea — nu ar fi mai indicat ca I.L.F. — care au acest drept — să desfacă pe piaţă cantităţi mai mari, la preţuri mai mici ? (fireşte, în limita plafoanelor stabilite şi în funcţie de calitate şi de condiţiile pieţei). Că aşa ar trebui proce­dat ni se confirmă şi la Co­mitetul pentru preţuri. Ceea ce frînează efectiv vînzarea la I.L.F. — in condiţiile ofertei mari a producătorilor — este rigi­ditatea întreprinderilor de legume şi fructe, care nu minuiesc cu destulă opera­tivitate pîrghiile de elasti­citate ce le stau la îndemi­­nă in cadrul regimului ac­tual de preţuri. De altfel, Gh. BALTA Al. MUREŞAN corespondenţii „Scînteii* (Continuare in pag. all-a) DELEGAŢIA DE PARTID ŞI DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, A PLECAT LA MOSCOVA Marţi la amiază a părăsit Capi­tala, plecind spre Moscova, delega­ţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân președintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste Româ­nia, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R­St Bulgaria, R.S. Cehoslova­, că. R­D Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C al P­ro­preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgă­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte­fan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Va­sile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernu­lui, conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) La sosire pe aeroportul Şeremetievo din Moscova Sosirea la Moscova MOSCOVA 2. — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite : Delega­ţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, care va par­ticipa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi U.R.S S., a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, delega­ţia a fost întîmpinată de tovarăşii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Ru­­sakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovie­tică, și membri ai ambasadei. RITM INTENS LA PORŢILE DE FIER La hidroagregatul nr. 1 al Centra­lei electrice de la Porţile de Fier a fost fixat pe fundaţie primul din cele şase sectoare ale generatorului. A fost, de asemenea, încheiată ope­raţia de protecţie anticorozivă la toate subansamblele componente ale primului hidroagregat şi se află în stadiu avansat de montaj aparatul director al turbinei nr. 1. După cum ne informează inginerul-şef adjunct al şantierului energomontaj, Ilie Mircea, pînă in prezent la rotorul primei turbine s-au realizat 80 la sută dintre operaţiile de asamblare, iar la rotorul generatorului — peste 40 la sută, lucrările desfăşurindu-se în ritmul prevăzut în grafice. Şi la alte obiective ale centralei ritmul de lucru este susţinut La hi­droagregatul nr 2, de exemplu, se execută protecţia anticorozivă la ul­timele subansamble, iar la agregatele nr. 5 şi 6, ce vor fi înzestrate în în­tregime cu echipament românesc, s-au montat statoarele şi piesele în­globate un beton la turbine. Aceste operaţii au început şi la turbina nr. 3 (Agerpres) Mărul care... strică merele UN PROVERB IGNORAT DE I.L.F. DIN JUDEŢELE NEAMŢ ŞI BISTRIŢA-NASAUD pierdem timp şi să chel­tuim mulţi bani cu sorta­rea repetată a fructelor, înregistrăm pierderi serioa­se Le-am cumpărat cu 2,50 lei şi le dăm, pînă la urmă, la Vinalcool pentru ţuică, cu 0,45 lei kg“. Şi, în timp ce In depozite merele se strică, in unită­ţile de desfacere a legume­lor şi fructelor din oraşul uitâţile specializate desfac cantităţi minime. Din cele 600 de tone prevăzute a fi desfăcute in această peri­oadă, au fost vindute doar 67 de tone. I-am pune insă o Întrebare directorului de la I.L.F. : de ce să vină consumatorii in ma­gazin, din moment ce aici nu i se oferă decit un sin­gur soi de mere, şi acelea aflat la cîteva sute de me­tri depărtare, se dau spre prelucrare mere din soiul Parmen auriu, de o calitate superioară. In pofida insă a neliniştii şi îngrijorării pe care le manifestă lucrătorii din de­pozite şi magazine, la cen­trul judeţului domneşte o linişte deplină. — Situaţia merelor nu na ÎN ZIARUL DE AZI: • Actualitatea — crite­riu al valorii politice a învăţămîntului tip par­tid © In administraţia locală: Prin creşterea autonomiei la un spor de eficacitate © Unde prin­de rădăcini tradiţia de a fi mereu în frunte ? Pe solul fertilizat de or­dine, disciplină, răspun­dere • Picătură cu pi­cătură se face... risipa fluviu PAGINA A IV-A OMUL FATĂ IN FATĂ CU EL ÎNSUȘI... • DIALOG DESPRE ME­DIUL ETIC „BUN CONDU­CĂTOR" DE IDEALURI © DOBINDA NEOMENIEI LA O MOȘTENIRE „PAPATA" • POSTA PAGINII

Next