Scînteia, februarie 1970 (Anul 39, nr. 8324-8351)

1970-02-21 / nr. 8344

Se preconizează ca, în a­­cest an, producţia globală de­­ legume să atingă 3,5 milioane tone, ceea ce în­seamnă cu circa 1,5 mi­lioane tone mai mult decit s-a realizat în 1969. Măsu­rile organizatorice şi teh­nice luate, asigurarea ba­zei materiale necesare, ca şi rezultatele obţinute pînă acum în ce priveşte desfă­şurarea lucrărilor de sezon în legumicultură constituie premisele îndeplinirii aces­tei prevederi. Pentru buna aprovizionare a populaţiei se impune însă să realizezi nu numai o producţie mare, ci şi o varietate de sortimente. Există nume­roase specii şi soiuri de le­gume pe care le ştim cu toţii. Dar altele au dispărut cu totul din cultură sau nu au fost introduse decît sporadic incit, practic, nu sînt cunoscute. Aceasta are urmări negative în ce pri­veşte diversificarea prepa­ratelor culinare. Cei mai in vîrstă îşi aduc aminte de sparanghel, revent, de varza de Bruxelles şi alte asemenea sortimente care, în trecut, erau cultivate pe suprafeţe apreciabile. Aceste legume, alături de sortimentul aflat în cultură, ar putea asigura un con­sum aproape neîntrerupt, în tot timpul anului, de le­gume şi verdeţuri proaspe­te, ar contribui la diversifi­carea preparatelor culinare Sparanghelul, andivele, var­za de Bruxelles şi altele se consumă în perioada aşa­­zis critică din an, cînd alte legume nu se găsesc. Spa­ranghelul, de exemplu, se recoltează în cursul lunii aprilie, andivele se livrează în tot cursul iernii etc. Tre­buie adăugat şi faptul că toate aceste legume au o valoare alimentară foarte ridicată în comparaţie cu alte sortimente, conţin cantităţi apreciabile de vi­tamine etc. In ultimii ani, datorită creşterii suprafeţelor ocu­pate cu sere, s-a re­uşit ca şi în timpul sezonului rece să se obţină cantităţi însemnate de ro­şii, castraveţi, salată şi alte verdeţuri Extinderea, în continuare, a serelor va permite ca populaţia să be­neficieze, în timpul ier­nii, de vitamine proveni­te direct din natură. Dar in ce priveşte extinderea legumelor mai puţin cu­noscute : sparanghel, andi­ve, varză de Bruxelles, varză chinezească, revent, anghinare nu s-a făcut mare lucru, dovadă că ele nu se găsesc pe piaţă de­cit întîmplător. Intr-un studiu întocmit cu 2 -3 ani în urmă de Ministerul A­­griculturii şi Silviculturii se prevedea creşterea eşa­lonată a suprafeţelor culti­vate cu unele din aceste sortimente. In ce priveşte sparanghelul, de exemplu urmează ca, în acest an, să se planteze 250 hectare, u­r­­mînd ca pînă în 1975 să se ajungă la 2 500 hectare In acest scop, staţiunile expe­rimentale au asigurat ma­terialul săditor, s-a făcut un instructaj la care au participat inginerii horti­cultori din unităţile care îl vor cultiva. Dar greută­ţile de-abia acum apar, şi ceea ce se petrece cu spa­ranghelul este valabil şi pentru alte sortimente de legume de care aminteam iată ce ne-a declarat, re­feritor la această proble­mă, tov. ing. N. Marinescu,­ director in Ministerul A­­griculturii şi Silviculturii ■ „Introducerea sortimente­lor noi este hotărîtă, în mare măsură, de cerere Beneficiarii de contract nu se ocupă de sortimentele de legume noi. După ce s-a Un imperativ al bunei aprovizionări έMBOGĂŢIREA S­ORTIMENTULUI D­E LEGUME prevăzut extinderea cultu­rii sparanghelului, Ministe­rul Industriei Alimentare nu a încheiat con­tracte cu unităţile cultiva­toare. Or, dacă nu se con­tractează producţia res­pectivă, nu avem sorţi de izbîndă. Este adevărat că sortimentele noi de legu­me se introduc mai greu în consum, deoarece nu sunt cunoscute. De aceea se cere să fie prezentate con­sumatorului, şi aceasta ar trebui să fie, în principal, sarcina beneficiarului de contract şi anume Centra­la pentru valorificarea le­gumelor şi fructelor şi Mi­nisterul Industriei Alimen­tare“. Intr-adevăr, în ce pri­veşte îmbogăţirea sorti­mentului legumicol s-a a­­juns la un cerc vicios. Uni­tăţile agricole nu cultivă legumele aşa-zis rare pen­tru că cei care se ocupă de valorificarea lor nu le con­tractează Motivul este u­­nul singur : nu se cer. Une­le fapte confirmă această afirmaţie Cu 2—3 ani în urmă au fost produse can­tităţi însemnate de varză de Bruxelles (verzişoare). Cooperativa agricolă din Păuleşti, judeţul Satu Mare, care a extins aceas­tă cultură, a întîmpinat greutăţi în ce priveşte li­vrarea lor. De altfel, in Capitală, cantităţi în sem­­ ion HERŢEG (Continuare In pag. a Vil-a) PROLETARI DIN TOATE J­ĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8344 1 Simbătă 21 februarie 1970 ii 8 PAGINI —40 BANI ___________________________Li______________________________ CONSTRUCŢII In regie PROPRIE Micile lucrări de investiţii ale întreprinderilor merită o investiţie masivă de iniţiativă şi spirit gospodăresc La plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1969 s-a indicat ca cen­tralele industriale să-şi asume sarcini tot mai importante în dome­niul investiţiilor, ca noile organisme economice şi unele întreprinderi să preia executarea în regie proprie a unor lucrări mici de dezvoltare. De altfel, practica a dovedit cu prisosin­­ţă că acest lucru este nu numai util şi economic sub aspectele esenţiale ale costului lucrărilor şi ale duratei lor de execuţie, ci şi absolut nece­­sar; întrucît organizaţiile specializa­te de construcţii şi montaje nu dis­pun întotdeauna — în condiţiile creş­terii continue a volumului de inves­tiţii — de forţele reclamate de exe­cutarea tuturor lucrărilor de dezvol­tare, reutilare sau modernizare a producţiei. Pe de­­alta parte, disper­sarea activităţii întreprinderilor de construcţii şi a mijloacelor lor teh­nice in toate unităţile care benefi­ciază de asemenea investiţii este costisitoare şi, de multe ori, chiar imposibilă. Diferite întreprinderi şi centrale industriale au acţionat cu prompti­tudine şi au trecut hotărît la pre­luarea executării în regie a unor lu­crări de investiţii de valoare mai redusă. Se poate vorbi, în unele locuri, chiar de o tradiţie, de o ex­perienţă existentă în acest sens. Ia­tă, de pildă, ce am aflat la Combina­tul de in şi cînepă-Bucureşti. — In întreprinderile noastre — ne spunea tov. Ştefan Ciobu, inginerul şef al combinatului — s-au executat mai de mult diferite lucrări de inves­tiţii în regie. Uneori am făcut acest lucru fiind forţaţi de împrejurări, deoarece aproape cu regularitate or­ganizaţiile specializate de construcţii refuzau să ne realizeze lucrările de investiţii de valori relativ mici sau, cînd angajau o asemenea lucrare, execuţia dura nepermis de mult, iar costul efectiv era exagerat de mare Ca să fiu mai concret, amintesc că în prezent se află în stadiu final construcţia unei secţii de articole neţesute la întreprinderea „Industria Intei“ din Capitală, în valoare tota­lă de circa 12 milioane lei . Nu credeţi că s-a exagerat, an­­gajîndu-se această lucrare, deloc mi­că sau simplă ? — Desigur, răspunderea este foarte mare. Construim în fond o secţie nouă, fără ca în combinatul nostru să avem specialişti constructori. Dar, ani în şir, în unităţile din industria inului şi cînepii s-au format echipe, din sectoarele de întreţinere şi re­paraţii ale întreprinderilor, care au ridicat din temelie o serie de secţii noi. Şi pot să spun fără nici o exa­gerare că au făcut-o, uneori, mult mai bine decît constructorii „de me­serie“. Iată un exemplu : Cu lu­crători din sectorul nostru, la Arad s-a construit o topitorie de cînepă care a costat cu cir­ca 50 la sută mai puţin decît una similară realizată la Sînnicolau­ Mare de către o organizaţie de con­strucţii. în plus, aş adăuga că exe­cuţia investiţiei de la Arad a durat un an şi jumătate, pe cînd a celei­lalte — mai mult de trei ani. Este,­­cred, destul de clar de ce ne-am „a­­venturat“ în lucrări la prima vedere prea mari în raport cu posibilităţile noastre. ..Cu aceea'-’ priecos r •.: ri'·HU15.;ii.r—­­dine au acţionat pentru executarea unor lucrări de investiţii în regie şi une­i unităţi din Centrala industria­lă de anvelope și mase plastice. La Uzina de prelucrare a maselor plas- Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a III-a) HOTĂRÂREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării salariaţilor din întreprinderi, centrale industriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din plănui de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienței eco­nomice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor a­­probate de Comitetul Executiv, al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Mi­niştri a emis o hotărîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotăriri, începînd cu activitatea anului 1970, muncito­rii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și admini­strativ din unităţile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asu­pra beneficiului total realizat de fie­care unitate economică. Fondul de premiere şi deci premiul individual al salariaţilor vor fi cu atît mai mari cu cit unităţile economice vor rea­liza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării efi­cienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de premiere,se are în vedere asigurarea unei pro­porţii corespunzătoare intre fondul de premiere, fondul de salarii şi vo­lumul beneficiului, precum şi con­diţiile de realizare­­de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fon­dul­­de premiere ce­ se­ruviţv? fiecă­rei tfflîttţi economice se stabiîeşte pe baza rezultatelor definitive obţinute, oglindite în bilanţul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv rea­lizat. Fondul de premii se micşorează în cazul nerealizării beneficiului pla­nificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităţilor economice sunt direct cointeresate să îndeplinească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de pre­miere al întreprinderii poate fi con­stituit integral, pe baza cotei apro­bate, atunci cînd se realizează prin­cipalii indicatori : planul produc­ţiei marfă, valoric şi în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1 000 lei producţie marfă, planul de export în lei valută şi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatorilor stabiliţi, fondul de premiere se re­duce proporţional, diminuarea fon­dului pentru nerealizarea unui in­dicator neputînd­ fi mai mare de 15 la sută, în vederea stimulării fiecărui co­lectiv în îndeplinirea şi depăşirea planului, hotărîrea dă dreptul acor­dării de premii din beneficiile rea­lizate şi unităţilor cu gestiune eco­nomică internă, care urmăresc şi e­­videnţiază distinct, rezultatele acti­vităţii proprii, independent de re­zultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparţin. Salariaţii centralelor industriale, ai celorlalte organizaţii economice cu statut de centrală, ai ministerelor şi ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport cu rezultatele obţinute pe ansamblul organizaţiei economice respective. Salariaţii acestor organizaţii vor fi cointeresaţi şi pe această cale să dea tot sprijinul unităţilor subordonate şi să-şi sporească preocuparea pen­tru creşterea eficienţei economice. HotäHKrea' .CpnHilIUlui de Miniştri -re’. _d'-l p-i«.tbilIV-V-f:r - Imn!? ' premii şi în cursul anu­lui a salaria­ţilor care obţin realizări deosebite in muncă. în acest scop, unităţile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere, respectiv 75 la sută, se­re­(Continuare în pag. a III-a) Uzina „Vulcan" Bucureşti. O ultimă verificare a reductoarelor înainte de a fi montate la instalaţiile care vor lucra în industria materialelor de construcţii, în industria petrolieră etc. Foto : Gh. Vintilă CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarăşul Nicolae a fost ales preşedinte de onoare Vineri au continuat lucrările Adu­nării generale de constituire a Aca­demiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In prima parte a şedinţei, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe ba­za propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Repu­blicii­­Socialiste România. Documen­tul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi activitatea sub în­drumarea C.C. al P.C .„ organizea­ză, îndrumă şi coordonează în mod u­­nitar munca de cercetare în dome­niul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în această muncă con­cepţia materialismului dialectic şi istoric, asigurînd orientarea teoreti­că şi ideologică a cercetării ştiinţifi­ce pe baza marxism-leninismului. Statutul stabileşte atribuţiile Acade­­miei şi ale organelor sale de condu­cere, organizarea activităţii de cerce­tare, condiţiile de alegere a membri­lor ei din r­îndurile oamenilor de ştiinţă, de cultură, cadrelor didacti­ce şi ale altor persoane care se disting prin contribuţii de valoare teoretică şi practică şi participă activ la viaţa ştiinţifică şi ideologică a ţării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătuită din reprezentanţi ai diferitelor institute şi centre de cercetări, ai catedrelor din învăţă­­mîntul superior din întreaga ţară, desemnaţi de către delegaţi, a întoc­mit listele de candidaţi pentru mem­brii Academiei şi le-a supus discuţiei Adunării generale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea generală a ales 125 membri titulari si 93 mem­bri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Sociale si Politice. In con­tinuare, a fost stabilită componenţa celor 8 secţii ale Academiei, după care, în şedinţe separate de consti­tuire, au fost aleşi preşedinţii aces­tora. Declarîndu-se constituită A­­cademia de Ştiinţe Sociale şi Politi­ce a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot des­chis, a organelor de­­conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat ma­rea însemnătate a înfiinţării noii A­­cademii, faptul că ea va aduce o contribuţie esenţială la perfecţiona­rea activităţii lucrătorilor din do­meniul ştiinţelor sociale şi politice. Subliniind că prin crearea acestei instituţii se adînceşte şi mai mult le­gătura indisolubilă a oamenilor de ştiinţă cu partidul şi conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul uriaş îe care Partidul Comunist Român, Co­mitetul său Central, secretarul gene­ral al partidului îl au în dezvoltarea gîndirii social-politice româneşti, în aplicarea creatoare a teoriei mar­­xist-leniniste, a concepţiei materia­­list-dialectice la condiţiile concrete ale ţării noastre, în asigurarea pro­gresului neîntrerupt al societăţii socialiste. Acad. C. Daicoviciu a subliniat în mod deosebit con­tribuţia esenţială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o aduce la în­treaga activitate de conducere a par­tidului şi statului, la elaborarea po­liticii interne şi externe a României, la dezvoltarea ştiinţelor sociale, la imprimarea unui profund spirit no­vator şi creator în acest domeniu. Dînd glas opiniei generale a membri­lor adunării constitutive, a sentimen­telor de respect, stimă şi dragoste faţă de Partidul Comunist Român şi secretarul său general, vorbitorul a propus, în numele unui mare nu­măr de oameni de ştiinţă şi cerce­tători , dintre care unii au adre­sat în acest sens scrisori prezidiului adunării­­, ca tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU să fie ales preşedinte de onoare al Academiei. (Continuare în pag. a III-a) Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al Partidului Comunist Român Vineri la amiază, după înche­ierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice a Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C­C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tova­răşii Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Radulescu, Virgil Trofin, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiin­ţe Sociale şi Politice, Miron Con­­stantinescu, a făcut o scurtă pre­zentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea a­­cordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile com­plexe, de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sen­timentele de adîncă stimă şi pre­ţuire pe care cercetătorii din do­meniul ştiinţelor sociale, ca de alt­fel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate şi într-o at­mosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secreta­rul general al partidului să accepte această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu » «Sus. Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Şti­inţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de impor­tant în viaţa patriei noastre socia­liste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi un trecut activităţi pozitive, s-au ob­ţinut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut ; de altfel dezvoltarea ştiin­ţelor sociale — ca a oricărei ştiin­ţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor profunde care au loc în societatea noastră şi în lume ; numai ţinînd seama de a­­ceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţelegerea fenomenelor sociale, cit şi la orien­tarea activităţii de transformare a societăţii. Constituirea Academiei va marca — sunt convins de a­­ceasta — o cotitură în domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dez­baterile care au avut loc în prea­labil în centrele mai importante ale ţării, ca şi discuţiile purtate în adunarea de constituire, au contri­buit în bună măsură la precizarea şi orientarea activităţii ce urmează să o desfăşoare Academia consti­tuită astăzi , de înţeles că era greu, în timpul celor două zile cit a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amă­nunţime toate problemele de fond ale activităţii în domeniul ştiinţe­lor sociale şi politice. Unele ches­tiuni ridicate, unele critici sau u­­nele dorinţe exprimate de tovarăşi constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în faţa ştiinţelor sociale în ţara noastră. Sunt convins că Prezidiul Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Politice, secţiile nou constituite vor trece la elaborarea unui program concret de muncă şi că, pe baza acestui program, se va realiza intensifica­rea muncii de cercetare în institu­te, în universităţi, în centrele so­ciale şi economice ale patriei noas­tre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contri­bui la ridicarea pe o treaptă supe­rioară a întregii vieţi culturale, şti­inţifice şi educative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuţie mai mare la înţelegerea atît a momentelor esen­ţiale din istoria patriei, cit şi a ma­rilor evenimente din istoria uni­versală. Pentru a înţelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naţionale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în dome­niul economiei, al filozofiei, socio­logiei şi în toate celelalte compar­timente ale gîndirii sociale ce in­tră în sfera de preocupări a Aca­demiei de Ştiinţe Sociale şi Poli­tice. Aşteptăm de la dumneavoastră, de la toţi membrii Academiei, o muncă foarte intensă, foarte rod­nică. Dorim ca în munca Aca­demiei să se introducă un spi­rit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe poziţiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepţiei noastre materialist-dia­­lectice despre natură şi societate. Numai astfel Academia va răspun­de încrederii pe care i-o acordă partidul şi poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe preşedintele Academiei, pe toţi membrii Academiei şi să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce priveşte cinstea pe care Adunarea generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii par­tidului, propunîndu-mă preşedinte de onoare al Academiei, nu pot decît să exprim cele mai calde mulţumiri. Acceptînd această cin­ste sînt hotărit să-mi aduc contri­buţia la munca Academiei nu nu­mai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul ştiinţelor socia­le, al gîndirii şi teoriei noastre re­voluţionare, marxist-leniniste. ÎN PAGINA A III-A Scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu .......... « ——— ..............I­I.

Next