Scînteia, februarie 1970 (Anul 39, nr. 8324-8351)
1970-02-21 / nr. 8344
Se preconizează ca, în acest an, producţia globală de legume să atingă 3,5 milioane tone, ceea ce înseamnă cu circa 1,5 milioane tone mai mult decit s-a realizat în 1969. Măsurile organizatorice şi tehnice luate, asigurarea bazei materiale necesare, ca şi rezultatele obţinute pînă acum în ce priveşte desfăşurarea lucrărilor de sezon în legumicultură constituie premisele îndeplinirii acestei prevederi. Pentru buna aprovizionare a populaţiei se impune însă să realizezi nu numai o producţie mare, ci şi o varietate de sortimente. Există numeroase specii şi soiuri de legume pe care le ştim cu toţii. Dar altele au dispărut cu totul din cultură sau nu au fost introduse decît sporadic incit, practic, nu sînt cunoscute. Aceasta are urmări negative în ce priveşte diversificarea preparatelor culinare. Cei mai in vîrstă îşi aduc aminte de sparanghel, revent, de varza de Bruxelles şi alte asemenea sortimente care, în trecut, erau cultivate pe suprafeţe apreciabile. Aceste legume, alături de sortimentul aflat în cultură, ar putea asigura un consum aproape neîntrerupt, în tot timpul anului, de legume şi verdeţuri proaspete, ar contribui la diversificarea preparatelor culinare Sparanghelul, andivele, varza de Bruxelles şi altele se consumă în perioada aşazis critică din an, cînd alte legume nu se găsesc. Sparanghelul, de exemplu, se recoltează în cursul lunii aprilie, andivele se livrează în tot cursul iernii etc. Trebuie adăugat şi faptul că toate aceste legume au o valoare alimentară foarte ridicată în comparaţie cu alte sortimente, conţin cantităţi apreciabile de vitamine etc. In ultimii ani, datorită creşterii suprafeţelor ocupate cu sere, s-a reuşit ca şi în timpul sezonului rece să se obţină cantităţi însemnate de roşii, castraveţi, salată şi alte verdeţuri Extinderea, în continuare, a serelor va permite ca populaţia să beneficieze, în timpul iernii, de vitamine provenite direct din natură. Dar in ce priveşte extinderea legumelor mai puţin cunoscute : sparanghel, andive, varză de Bruxelles, varză chinezească, revent, anghinare nu s-a făcut mare lucru, dovadă că ele nu se găsesc pe piaţă decit întîmplător. Intr-un studiu întocmit cu 2 -3 ani în urmă de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii se prevedea creşterea eşalonată a suprafeţelor cultivate cu unele din aceste sortimente. In ce priveşte sparanghelul, de exemplu urmează ca, în acest an, să se planteze 250 hectare, urmînd ca pînă în 1975 să se ajungă la 2 500 hectare In acest scop, staţiunile experimentale au asigurat materialul săditor, s-a făcut un instructaj la care au participat inginerii horticultori din unităţile care îl vor cultiva. Dar greutăţile de-abia acum apar, şi ceea ce se petrece cu sparanghelul este valabil şi pentru alte sortimente de legume de care aminteam iată ce ne-a declarat, referitor la această problemă, tov. ing. N. Marinescu, director in Ministerul Agriculturii şi Silviculturii ■ „Introducerea sortimentelor noi este hotărîtă, în mare măsură, de cerere Beneficiarii de contract nu se ocupă de sortimentele de legume noi. După ce s-a Un imperativ al bunei aprovizionări ÎMBOGĂŢIREA SORTIMENTULUI DE LEGUME prevăzut extinderea culturii sparanghelului, Ministerul Industriei Alimentare nu a încheiat contracte cu unităţile cultivatoare. Or, dacă nu se contractează producţia respectivă, nu avem sorţi de izbîndă. Este adevărat că sortimentele noi de legume se introduc mai greu în consum, deoarece nu sunt cunoscute. De aceea se cere să fie prezentate consumatorului, şi aceasta ar trebui să fie, în principal, sarcina beneficiarului de contract şi anume Centrala pentru valorificarea legumelor şi fructelor şi Ministerul Industriei Alimentare“. Intr-adevăr, în ce priveşte îmbogăţirea sortimentului legumicol s-a ajuns la un cerc vicios. Unităţile agricole nu cultivă legumele aşa-zis rare pentru că cei care se ocupă de valorificarea lor nu le contractează Motivul este unul singur : nu se cer. Unele fapte confirmă această afirmaţie Cu 2—3 ani în urmă au fost produse cantităţi însemnate de varză de Bruxelles (verzişoare). Cooperativa agricolă din Păuleşti, judeţul Satu Mare, care a extins această cultură, a întîmpinat greutăţi în ce priveşte livrarea lor. De altfel, in Capitală, cantităţi în sem ion HERŢEG (Continuare In pag. a Vil-a) PROLETARI DIN TOATE JĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8344 1 Simbătă 21 februarie 1970 ii 8 PAGINI —40 BANI ___________________________Li______________________________ CONSTRUCŢII In regie PROPRIE Micile lucrări de investiţii ale întreprinderilor merită o investiţie masivă de iniţiativă şi spirit gospodăresc La plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 s-a indicat ca centralele industriale să-şi asume sarcini tot mai importante în domeniul investiţiilor, ca noile organisme economice şi unele întreprinderi să preia executarea în regie proprie a unor lucrări mici de dezvoltare. De altfel, practica a dovedit cu prisosinţă că acest lucru este nu numai util şi economic sub aspectele esenţiale ale costului lucrărilor şi ale duratei lor de execuţie, ci şi absolut necesar; întrucît organizaţiile specializate de construcţii şi montaje nu dispun întotdeauna — în condiţiile creşterii continue a volumului de investiţii — de forţele reclamate de executarea tuturor lucrărilor de dezvoltare, reutilare sau modernizare a producţiei. Pe dealta parte, dispersarea activităţii întreprinderilor de construcţii şi a mijloacelor lor tehnice in toate unităţile care beneficiază de asemenea investiţii este costisitoare şi, de multe ori, chiar imposibilă. Diferite întreprinderi şi centrale industriale au acţionat cu promptitudine şi au trecut hotărît la preluarea executării în regie a unor lucrări de investiţii de valoare mai redusă. Se poate vorbi, în unele locuri, chiar de o tradiţie, de o experienţă existentă în acest sens. Iată, de pildă, ce am aflat la Combinatul de in şi cînepă-Bucureşti. — In întreprinderile noastre — ne spunea tov. Ştefan Ciobu, inginerul şef al combinatului — s-au executat mai de mult diferite lucrări de investiţii în regie. Uneori am făcut acest lucru fiind forţaţi de împrejurări, deoarece aproape cu regularitate organizaţiile specializate de construcţii refuzau să ne realizeze lucrările de investiţii de valori relativ mici sau, cînd angajau o asemenea lucrare, execuţia dura nepermis de mult, iar costul efectiv era exagerat de mare Ca să fiu mai concret, amintesc că în prezent se află în stadiu final construcţia unei secţii de articole neţesute la întreprinderea „Industria Intei“ din Capitală, în valoare totală de circa 12 milioane lei . Nu credeţi că s-a exagerat, angajîndu-se această lucrare, deloc mică sau simplă ? — Desigur, răspunderea este foarte mare. Construim în fond o secţie nouă, fără ca în combinatul nostru să avem specialişti constructori. Dar, ani în şir, în unităţile din industria inului şi cînepii s-au format echipe, din sectoarele de întreţinere şi reparaţii ale întreprinderilor, care au ridicat din temelie o serie de secţii noi. Şi pot să spun fără nici o exagerare că au făcut-o, uneori, mult mai bine decît constructorii „de meserie“. Iată un exemplu : Cu lucrători din sectorul nostru, la Arad s-a construit o topitorie de cînepă care a costat cu circa 50 la sută mai puţin decît una similară realizată la Sînnicolau Mare de către o organizaţie de construcţii. în plus, aş adăuga că execuţia investiţiei de la Arad a durat un an şi jumătate, pe cînd a celeilalte — mai mult de trei ani. Este,cred, destul de clar de ce ne-am „aventurat“ în lucrări la prima vedere prea mari în raport cu posibilităţile noastre. ..Cu aceea'-’ priecos r •.: ri'·HU15.;ii.r—dine au acţionat pentru executarea unor lucrări de investiţii în regie şi unei unităţi din Centrala industrială de anvelope și mase plastice. La Uzina de prelucrare a maselor plas- Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a III-a) HOTĂRÂREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării salariaţilor din întreprinderi, centrale industriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din plănui de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv, al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a emis o hotărîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotăriri, începînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unităţile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere şi deci premiul individual al salariaţilor vor fi cu atît mai mari cu cit unităţile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de premiere,se are în vedere asigurarea unei proporţii corespunzătoare intre fondul de premiere, fondul de salarii şi volumul beneficiului, precum şi condiţiile de realizarede către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondulde premiere ce seruviţv? fiecărei tfflîttţi economice se stabiîeşte pe baza rezultatelor definitive obţinute, oglindite în bilanţul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micşorează în cazul nerealizării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităţilor economice sunt direct cointeresate să îndeplinească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori : planul producţiei marfă, valoric şi în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1 000 lei producţie marfă, planul de export în lei valută şi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatorilor stabiliţi, fondul de premiere se reduce proporţional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută, în vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea şi depăşirea planului, hotărîrea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate şi unităţilor cu gestiune economică internă, care urmăresc şi evidenţiază distinct, rezultatele activităţii proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparţin. Salariaţii centralelor industriale, ai celorlalte organizaţii economice cu statut de centrală, ai ministerelor şi ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport cu rezultatele obţinute pe ansamblul organizaţiei economice respective. Salariaţii acestor organizaţii vor fi cointeresaţi şi pe această cale să dea tot sprijinul unităţilor subordonate şi să-şi sporească preocuparea pentru creşterea eficienţei economice. HotäHKrea' .CpnHilIUlui de Miniştri -re’. _d'-l p-i«.tbilIV-V-f:r - Imn!? ' premii şi în cursul anului a salariaţilor care obţin realizări deosebite in muncă. în acest scop, unităţile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere, respectiv 75 la sută, sere(Continuare în pag. a III-a) Uzina „Vulcan" Bucureşti. O ultimă verificare a reductoarelor înainte de a fi montate la instalaţiile care vor lucra în industria materialelor de construcţii, în industria petrolieră etc. Foto : Gh. Vintilă CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarăşul Nicolae a fost ales preşedinte de onoare Vineri au continuat lucrările Adunării generale de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In prima parte a şedinţei, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a RepubliciiSocialiste România. Documentul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C .„ organizează, îndrumă şi coordonează în mod unitar munca de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în această muncă concepţia materialismului dialectic şi istoric, asigurînd orientarea teoretică şi ideologică a cercetării ştiinţifice pe baza marxism-leninismului. Statutul stabileşte atribuţiile Academiei şi ale organelor sale de conducere, organizarea activităţii de cercetare, condiţiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de ştiinţă, de cultură, cadrelor didactice şi ale altor persoane care se disting prin contribuţii de valoare teoretică şi practică şi participă activ la viaţa ştiinţifică şi ideologică a ţării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătuită din reprezentanţi ai diferitelor institute şi centre de cercetări, ai catedrelor din învăţămîntul superior din întreaga ţară, desemnaţi de către delegaţi, a întocmit listele de candidaţi pentru membrii Academiei şi le-a supus discuţiei Adunării generale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea generală a ales 125 membri titulari si 93 membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Sociale si Politice. In continuare, a fost stabilită componenţa celor 8 secţii ale Academiei, după care, în şedinţe separate de constituire, au fost aleşi preşedinţii acestora. Declarîndu-se constituită Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor deconducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înfiinţării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuţie esenţială la perfecţionarea activităţii lucrătorilor din domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Subliniind că prin crearea acestei instituţii se adînceşte şi mai mult legătura indisolubilă a oamenilor de ştiinţă cu partidul şi conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul uriaş îe care Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, secretarul general al partidului îl au în dezvoltarea gîndirii social-politice româneşti, în aplicarea creatoare a teoriei marxist-leniniste, a concepţiei materialist-dialectice la condiţiile concrete ale ţării noastre, în asigurarea progresului neîntrerupt al societăţii socialiste. Acad. C. Daicoviciu a subliniat în mod deosebit contribuţia esenţială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o aduce la întreaga activitate de conducere a partidului şi statului, la elaborarea politicii interne şi externe a României, la dezvoltarea ştiinţelor sociale, la imprimarea unui profund spirit novator şi creator în acest domeniu. Dînd glas opiniei generale a membrilor adunării constitutive, a sentimentelor de respect, stimă şi dragoste faţă de Partidul Comunist Român şi secretarul său general, vorbitorul a propus, în numele unui mare număr de oameni de ştiinţă şi cercetători , dintre care unii au adresat în acest sens scrisori prezidiului adunării, ca tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU să fie ales preşedinte de onoare al Academiei. (Continuare în pag. a III-a) Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al Partidului Comunist Român Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul CC. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile complexe, de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate şi într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu » «Sus. Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi un trecut activităţi pozitive, s-au obţinut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut ; de altfel dezvoltarea ştiinţelor sociale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor profunde care au loc în societatea noastră şi în lume ; numai ţinînd seama de aceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţelegerea fenomenelor sociale, cit şi la orientarea activităţii de transformare a societăţii. Constituirea Academiei va marca — sunt convins de aceasta — o cotitură în domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale ţării, ca şi discuţiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea şi orientarea activităţii ce urmează să o desfăşoare Academia constituită astăzi , de înţeles că era greu, în timpul celor două zile cit a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunţime toate problemele de fond ale activităţii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorinţe exprimate de tovarăşi constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în faţa ştiinţelor sociale în ţara noastră. Sunt convins că Prezidiul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, secţiile nou constituite vor trece la elaborarea unui program concret de muncă şi că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universităţi, în centrele sociale şi economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieţi culturale, ştiinţifice şi educative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuţie mai mare la înţelegerea atît a momentelor esenţiale din istoria patriei, cit şi a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înţelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naţionale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei şi în toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Aşteptăm de la dumneavoastră, de la toţi membrii Academiei, o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe poziţiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepţiei noastre materialist-dialectice despre natură şi societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul şi poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe preşedintele Academiei, pe toţi membrii Academiei şi să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce priveşte cinstea pe care Adunarea generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii partidului, propunîndu-mă preşedinte de onoare al Academiei, nu pot decît să exprim cele mai calde mulţumiri. Acceptînd această cinste sînt hotărit să-mi aduc contribuţia la munca Academiei nu numai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul ştiinţelor sociale, al gîndirii şi teoriei noastre revoluţionare, marxist-leniniste. ÎN PAGINA A III-A Scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu .......... « ——— ..............II.