Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)

1970-03-26 / nr. 8377

PAGINA 2 SCÍNTEl A — joi 26 martie 1970 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNARI NAŢIONALE Expunere la Proiectul de Lege a organizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat prezentată de tovarăşul Petre Lupu, ministrul muncii Din însărcinarea Consiliului de Miniştri am onoarea să prezint Marii Adunări Naţionale, spre dezbatere şi aprobare, proiectul de lege cu privire la organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat. Victoria socialismului în ţara noastră, proprietatea poporului asupra mijloacelor de producţie, instaurarea relaţiilor de colaborare şi ajutor reciproc între oamenii muncii, crearea unei industrii puternice înzestrată cu tehnica nouă, perfecţionarea proceselor de producţie, existenţa unei economii planificate au creat condiţiile obiective favorabile şi, în acelaşi timp, au impus ca o cerinţă obligatorie o tot mai bună organizare şi întărirea disciplinei în muncă pentru asigurarea unui ritm înalt al dezvoltării forţelor de producţie şi asigurarea unei eficienţa sporite a întregii activităţi sociale. Totodată, experienţa a demonstrat că o bună organizare a muncii, presupunînd folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, repartizarea riguroasă a forţei de muncă, crearea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru utilizarea ei deplină şi raţională, constituie un element determinant pentru întărirea disciplinei şi ordinii în întreprinderi cu toate consecinţele favorabile ce decurg de aci pentru bunul mers al activităţii economice. Este semnificativ din acest punct de vedere faptul că noţiunea de organizare este asociată atît în titlul cît şi în conţinutul proiectului de lege de aceea de disciplină. Niciodată nu a putut exista — iar în condiţiile unei economii moderne, nici nu poate fi concepută — o bună organizare fără o disciplină desăvîrşită. în acelaşi timp, este cunoscut că cel mai însemnat obiectiv economic sau de orice altă natură rămîne doar o dorinţă dacă nu se desfăşoară o muncă perseverentă de organizare a înfăptuirii sale. Tocmai datorită faptului că, pe lingă vasta sa muncă creatoare pentru elaborarea unei politici juste, partidul nostru a desfăşurat o uriaşă şi stăruitoare muncă de organizare şi mobilizare a maselor la înfăptuirea ei, poporul român a obţinut rezultate strălucite în opera de construire şi desăvîrşire a socialismului în patria sa ! Făcînd bilanţul rezultatelor obţinute în această operă şi stabilind pentru etapa următoare obiectivul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, lucrările Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, au fost străbătute ca un fir roşu de preocuparea pentru perfecţionarea conducerii, planificării şi organizării pe baze ştiinţifice a activităţii economice, pentru perfecţionarea conducerii şi organizării întregii vieţi sociale. Din lucrările Congresului, din cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, se desprinde totodată clar o teză deosebit de importantă, izvorîtă din experienţa proprie ca şi din experienţa altor ţări socialiste, şi anume că numai existenţa condiţiilor obiective pentru asigurarea concordanţei între relaţiile de producţie şi nivelul dezvoltării forţelor de producţie nu înseamnă în mod automat şi înfăptuirea ei, că pentru aceasta este neapărat necesară perfecţionarea la timp a relaţiilor de producţie, a tuturor relaţiilor sociale, în raport cu cerinţele dezvoltării forţelor de producţie. Organizarea şi disciplina muncii constituie componente esenţiale ale perfecţionării relaţiilor de producţie, a relaţiilor sociale, în genere, şi totodată — şi tocmai de aceea — condiţii deosebit de importante ale sporirii rodniciei muncii, ale fructificării maxime a potenţialului economic al ţării, în interesul ridicării bunăstării oamenilor muncii şi înfloririi patriei. In decursul anilor, in ţara noastră în procesul construcţiei socialiste s-au obţinut rezultate însemnate în domeniul îmbunătăţirii organizării muncii, al întăririi disciplinei şi ordinii în întreprinderi şi instituţii. Trebuie spus, totodată, că lipsurile existente încă în această direcţie au frînat obţinerea unor rezultate şi mai bune. În acelaşi timp doresc să subliniez că legislaţia economică, legislaţia muncii n-a a ţinut pasul cu cerinţele dezvoltării social-economice pe care în mod firesc trebuie să le oglindească. Multe dintre ele au fost depăşite. Aşa se explică de ce a fost necesar să se adopte în ultimii ani o seamă de noi reglementări legale în peste domeniu , acesta este și motivul pentru care a fost necesară elaborarea proiectului de lege supus astăzi, spre aprobare, Marii Adunări Naționale. Desigur, s-ar putea pune întrebarea, și s-a și pus, de ce reglementările prevăzute in acest proiect, sau cea mai mare parte dintre ele, nu se rezolvă cu prilejul elaborării noului cod al muncii ? Răspunsul este acela că noul cod, fiind conceput ca o lege cadru, va cuprinde reglementări generale, de principiu, ale raporturilor de muncă în etapa pe care o străbatem, urmînd ca prin legi speciale să fie reglementate pe larg diferitele aspecte ale acestora , aşa cum a fost cazul cu legea protecţiei muncii, cu legea concediilor, aşa cum este cazul cu proiectul de faţă, cum va fi cu legea salarizării, legea de organizare a sindicatelor şi altele. Proiectul ce vă este prezentat urmăreşte realizarea în primul rînd a cadrului legal pentru perfecţionarea conducerii, a organizării muncii şi producţiei în întreprinderi, prin precizarea sarcinilor şi responsabilităţilor ce revin factorilor de conducere la diferite niveluri — de la organele colective de conducere şi pînă la maiştri — pentru asigurarea condiţiilor tehnico-materiale şi organizatorice în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan, pentru asigurarea unor condiţii normale de muncă, pentru bunul mers al întregii activităţi a întreprinderii. Este de remarcat accentul ce se pune în acest sens pe introducerea cuceririlor ştiinţifice şi tehnice, pe organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pe aprovizionarea tehnicomaterială ritmică, pe utilizarea intensivă a maşinilor şi utilajelor, asigurarea îndrumării şi asistenţei tehnice la fiecare loc de muncă, folosirea raţională a forţei de muncă, pe buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti şi îndeplinirea riguroasă a contractelor economice, probleme vitale şi deosebit de actuale ale economiei noastre. Pe de altă parte, proiectul, îmbunătăţind, sistematizînd şi unificînd prevederile diferitelor acte normative, urmăreşte o mai bună precizare a raporturilor de muncă, a obligaţiilor organelor de conducere faţă de angajaţi şi a angajaţilor faţă de întreprindere, precizîndu-se mai clar rolul contractului individual de muncă, prevăzîndu-se pentru prima dată obligația încheierii acestuia în formă scrisă, în vederea întăririi răspunderii ambelor părți contractante, pentru îndeplinirea clauzelor prevăzute în contract. Sunt prevăzute şi puternic subliniate reglementările privind dezvoltarea democraţiei socialiste în viaţa întreprinderilor şi instituţiilor, reflectarea preocupării continue în acest sens a conducerii noastre de partid şi de stat. Prin proiect capătă putere de lege atribuţiile largi acordate adunării generale a salariaţilor în problemele bunului mers al întregii activităţi a unităţilor, responsabilitatea fiecărui angajat pentru munca încredinţată, indiferent de funcţie, faţă de colectivul unităţii, dreptul fiecărui om al muncii de a-şi spune părerea asupra tuturor problemelor şi datoria conducerii de a ţine seama de ea. O problemă subliniată cu deosebită putere în proiectul de lege este aceea a întăririi disciplinei în muncă a tuturor salariaţilor, indiferent de locul pe care-l ocupă în ierarhia socială. Prevederile sale în acest sens sunt menite să contribuie la înlăturarea manifestărilor de indisciplină ce mai există în întreprinderile şi instituţiile noastre, cu consecinţe negative asupra activităţii economice. Iată doar cîteva date care ilustrează necesitatea unor altfel de măsuri. Indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil in industria de stat de circa 94 la sută, care se menţine constant în ultimii ani, trebuie considerat încă drept nesatisfăcător. Absenţele nemotivate au crescut în perioada 1960—1969 de la 0,4 la 0,7 la sută. Din cauza diferitelor întreruperi, datorită unor lipsuri organizatorice, a învoirilor şi concediilor fără plată, a absenţelor nemotivate s-au pierdut, în industrie, în anul 1969, circa 40 milioane de om/ ore. Este necesar să subliniem, de asemenea, că în numeroase cazuri, deteriorarea unor importante utilaje şi instalaţii, a unor materii prime şi materiale, accidentele de muncă, uneori mortale, cu toate consecinţele economice şi sociale ce decurg din acestea se datoresc, în bună măsură, manifestărilor de indisciplină în muncă. Vă este cunoscut că disciplina muncii este în prezent insuficient reglementată în legislaţia noastră. Prin proiectul pe vă este prezentat s-a urmărit înlăturarea acestei însemnate lacune, reglementîndu-se pentru prima dată la nivel de lege conţinutul şi mijloacele de realizare a disciplinei în muncă, instituirea recompenselor şi sancţiunilor disciplinare, căile de apărare a celor în cauză împotriva sancţiunilor abuzive, răspunderea — inclusiv penală — a celor ce aplică sancţiuni cu rea credinţă, precum şi posibilitatea şi condiţiile reabilitării celor sancţionaţi. Sunt prevăzute, de asemenea, normele care vor sta la baza întocmirii regulamentelor de ordine interioară a căror strictă respectare de către toţi salariaţii asigură acţiunea unită şi disciplinată a întregului colectiv pentru îndeplinirea sarcinilor. Clasei muncitoare i-a fost caracteristică disciplina în muncă încă în timpul cînd a lucrat în întreprinderile patronilor capitaliști, spiritul de disciplină fiindu-i de mare ajutor în grelele lupte de clasă împotriva capitalismului. Pe acea vreme însă un act de indisciplină dăuna în primul rînd patronilor, deşi muncitorul respectiv avea şi el de suferit consecinţe. Acum, cînd casa muncitoare stăpîneşte mijloacele de producţie, împreună cu întregul popor, cînd a devenit clasă conducătoare în stat, un act de indisciplină dăunează intereselor poporului şi de aceea societatea îl tratează cu atît mai multă asprime. Problemele disciplinei în muncă sînt abordate în proiectul de lege tocmai ţinîndu-se seama de transformările profunde, social-economice, ce au avut loc în ţara noastră, de identitatea obiectivă între interesele fundamentale ale societăţii şi ale fiecărui individ in parte. Proiectul de lege se ocupă pe larg de reglementarea principalelor drepturi şi îndatoriri ale salariaţilor. Din lectura proiectului se poate constata că sunt legiferate drepturi şi îndatoriri mai largi şi mai diferite decit în reglementările actuale. Este firesc să fie aşa. Atît drepturile cît şi îndatoririle trebuie să corespundă posibilităţilor şi nevoilor concrete ale etapei actuale de dezvoltare a societăţii. In ce priveşte drepturile, una a însemnat — şi ca mărime şi ca structură — salariul, cînd a fost elaborat Codul Muncii acum 20 de ani şi altceva e salariul astăzi, mai ales după majorarea salariilor şi introducerea noului sistem de salarizare ; acelaşi lucru se poate spune şi despre durata şi sistemul de acordare a concediilor, despre acordarea gratificaţiilor şi premiilor şi a altor drepturi materiale. Sunt prevăzute, totodată, drepturi largi ale salariaţilor ca membri ai colectivului de muncă, posibilitatea lor de a-şi afirma deplina iniţiativă, priceperea şi experienţa în eforturile de îmbunătăţire a întregii activităţi a întreprinderilor şi instituţiilor, îndatoririle salariaţilor apar mai bine conturate, luîndu-se în considerare calitatea lor dublă de proprietari şi de producători. Ele vizează in principal îndeplinirea sarcinilor de producţie, respectarea ordinii şi disciplinei în muncă şi a disciplinei tehnologice, perfecţionarea pregătirii profesionale, apărarea şi buna gospodărire a bunurilor proprietate socialistă ce le-au fost încredinţate. Este semnificativ pentru noile relaţii din societatea noastră faptul că se ridică la rang de lege îndatorirea salariaţilor de a avea o comportare corectă, de a promova raporturi de întrajutorare cu toţi membrii colectivului de lucru, de a combate orice fel de manifestări necorespunzătoare şi de a acţiona in spiritul atitudinii comuniste faţă de muncă şi societate. O importanţă deosebită acordă proiectul stabilităţii cadrelor, problemă economică şi socială majoră. Deşi indicele de fluctuaţie a salariaţilor din industria noastră a scăzut în anul 1969, faţă de 1968, de la 7,1 la 6,1 , ca urmare îndeosebi a primelor efecte ale stimulentelor pentru stabilitatea cadrelor, cuprinse în noul sistem de salarizare — trebuie totuşi considerat că este încă destul de mare şi în industrie, dar mai ales în ramura construcţii-montaj unde se ridică, in trimestrul IV 1969, la 13,1 la sută. Se ştie că de stabilitatea cadrelor depind in mare măsură perfecţionarea profesională, sporirea experienţei în muncă, cunoaşterea specificului întreprinderii şi instituţiei, ataşarea de nevoile ei concrete, întărirea unităţii colectivului, cu consecinţe foarte importante asupra creşterii producţiei, productivităţii muncii, reducerii preţului de cost, îmbunătăţirii calităţii produselor şi, în final, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. De aceea, proiectul de lege are în vedere stabilirea unor astfel de reglementări care să contribuie la întărirea stabilităţii cadrelor. Sunt prevăzute condiţiile in care un salariat îşi păstrează vechimea neîntreruptă în muncă şi vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate. Îndeosebi ultima aducînd după sine avantaje materiale însemnate pentru salariaţii în cauză iar cei care-şi întrerup vechimea pierzînd avantajele respective. Sunt mai bine conturate şi lămurite noţiunile de transfer in interesul serviciului şi la cerere, precum şi condiţiile în care pot avea loc. Proiectul legiferează acordarea sporului de salariu pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, care s-a aplicat pînă acum experimental, cu bune rezultate o dată cu introducerea noului sistem de salarizare. Totodată proiectul prevede introducerea unui act adiţional la contractul de muncă, prin care se stabileşte obligaţia de a lucra 5 ani în unitatea respectivă pentru acei care, pe cheltuiala unităţii, au urmat un curs de calificare, ridicare a calificării, perfecţionare sau specializare, iar în caz de nerespectare a acestor obligaţii contractuale, de a suporta prejudiciul material adus statului prin irosirea mijloacelor folosite pentru instruirea lor. Prevederile hotărîrii sunt menite să urineze tendinţa unor salariaţi de a se plimba de la o unitate la alta, fără nici o preocupare de interesele majore ale societăţii, incurcînd şi stinjenind munca majorităţii salariaţilor. Ele sint menite, de asemenea, să stimuleze pe oamenii muncii ce-şi consacră cu perseverenţă priceperea şi depun continuu eforturi pentru a-şi mări contribuţia la bunul mers al unităţilor în care muncesc ani îndelungaţi. Avind in vedere importanţa problemelor pe care le tratează, proiectul de lege prevede importante stimulente materiale şi morale, menite să cointereseze pe oamenii muncii şi să-i mobilizeze la îndeplinirea cu conştiinciozitate a sarcinilor de muncă, la o disciplină ireproşabilă, la o participare activă în lupta pentru îmbunătăţirea întregii activităţi a întreprinderilor şi instituţiilor. O bună parte dintre acestea, avînd caracter material, sunt preluate, căpătînd putere de lege, din prevederile noului sistem de salarizare care şi-au dovedit eficienţa. Totodată, aşa cum e şi firesc, proiectul de lege prevede sancţiuni morale şi materiale pentru eventuale încălcări şi abateri de la disciplină şi de la obligaţiile de serviciu, menite, in primul rînd, să prevină săvîrşirea abaterilor şi încălcărilor şi in al doilea rînd tragerea la răspundere, pe măsura faptelor, a celor ce aduc daune pe această cale intereselor societăţii. Atrage atenţia faptul că atît stimulentele cît şi sancţiunile sunt astfel concepute şi dozate incit vor constitui importante instrumente în miinile conducerilor unităţilor pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de producţie la nivelul exigenţelor, pentru întărirea ordinii şi disciplinei socialiste în întreprinderi şi instituţii. Din întreaga construcţie a proiectului de lege, din conţinutul prevederilor se desprinde şi de astă dată preocuparea constantă a conducerii noastre de partid şi de stat privind creşterea răspunderii colective şi individuale a oamenilor muncii în gospodărirea cu grijă a avutului obştesc, pentru dezvoltarea conştiinţei lor de stăpîni ai mijloacelor de producţie şi ai produsului muncii lor, pentru desăvîrşirea in fapt — în viaţa de fiecare zi a întreprinderilor şi instituţiilor — a unităţii de interese dintre stat şi cei ce muncesc. Aşa se explică de ce proiectul de lege, publicat şi dezbătut pe larg cu oamenii muncii — conform practicii democratice devenită curentă în ţara noastră — a stîrnit atîta interes în rîndurile maselor, s-a bucurat de aprobare unanimă. A produs o deosebită satisfacţie grija ce se degajă din proiect pentru întărirea disciplinei şi stabilităţii în muncă, a căror necesitate o simt atît de mult cei ce muncesc nemijlocit în unităţile productive. Aşa cum vă este cunoscut, numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari au făcut propuneri de perfecţionare a proiectului de lege, cea mai mare parte urmărind întărirea principalelor obiective avute în vedere de iniţiatorii lui. Este încă o dovadă grăitoare a unităţii de interese, de gîndire, de năzuinţe şi de acţiune între partid, guvern şi popor. Propunerile au fost examinate cu atenţie, fiind reţinute la îmbunătăţirea proiectului acelea care aveau legătură cu obiectivele urmărite de proiectul de lege. Doresc să menţionez principalele propuneri introduse în proiect : — obligaţia conducerilor unităţilor de a asigura condiţii corespunzătoare de protecţie a muncii, de a respecta şi aduce la îndeplinire angajamentele asumate prin contractul colectiv de a încunoştinţa pe salariaţi asupra felului cum au fost rezolvate problemele pe care le-au ridicat în adunări şi în alte împrejurări : — dreptul salariaţilor de a lua cunoştinţă de caracterizarea activităţii lor profesionale făcută de către şefii ierarhici, de a beneficia de trepte sau gradaţii superioare la salariul tarifar, în conformitate cu prevederile legale dacă-şi îndeplinesc în bune condiţii sarcinile de muncă şi au o comportare ireproşabilă ; majorarea de la 3 la 5 ani a obligaţiei prevăzute în contract de a lucra la unitatea respectivă , pentru salariaţii care au fost formaţi din punct de vedere profesional pe cheltuiala acesteia ; sublinierea faptului că sancţiunile prevăzute se aplică salariaţilor, indiferent de funcţia ce o ocupă. Au fost făcute şi o seamă de propuneri de îmbunătăţire a formulării diferitelor prevederi ale legii de care s-a ţinut seama la redactarea proiectului în forma pe care o prezentăm. Celelalte propuneri urmează a fi studiate în continuare şi rezolvate — în măsura in care se justifică — prin hotărîri şi instrucţiuni de aplicare a legii sau prin alte acte normative, în funcţie de conţinutul şi natura acestor propuneri . Folosesc prilejul ca, în numele Consiliului de Miniştri, să mulţumesc de la această înaltă tribună oamenilor muncii care prin propunerile lor şi-au adus contribuţia la îmbunătăţirea proiectului de lege. Prin conţinutul şi obiectivele lui, proiectul de lege este un act juridic de mare însemnătate economică, politică, etică, o expresie a creşterii conştiinţei sociale, a echităţii socialiste. Fără îndoială că adoptarea proiectului de lege de către Marea Adunare Naţională va adăuga încă un instrument legislativ pentru mai buna reglementare a unor probleme deosebit de importante pentru activitatea noastră economică şi socială. Se ştie că legea este numai un izvor de drept, nu şi dreptul înfăptuit. Sîntem cu toţii conştienţi că deşi insuficienţa unor reglementări legale a constituit o cauză importantă, nu numai aceasta poate fi invocată pentru a explica lipsurile pe care le-am avut şi le mai avem in domeniul organizării, al disciplinei, ordinii şi stabilităţii în întreprinderi şi instituţii. De aceea, după adoptarea legii, revine ca sarcină ministerelor, organelor centrale de sinteză economică, conducerilor centralelor industriale, ale întreprinderilor şi instituţiilor, tuturor cadrelor de conducere, pină la maistru inclusiv, de a respecta neabătut — in primul rînd ei înşişi — prevederile legii, fiecare la nivelul respectiv, precum şi de a asigura aplicarea lor fermă în toate unităţile, la toate locurile de muncă — nu cu caracter de campanie — ci în mod sistematic şi cu perseverenţă. O vorbă răspindită în popor şi adînc înrădăcinată în conştiinţa lui spune că acolo unde-i lege nu-i tocmeală. Aşa au privit oamenii lucrurile în trecut, cînd legea n-o făcea poporul şi, de cele mai multe ori, era îndreptată împotriva lui. Este cu atît mai valabil acest principiu — simplu enunţat, dar deosebit de grăitor şi de convingător — astăzi, cînd legile emană de la popor şi sunt menite să servească cauza, interesele lui vitale. Proiectul de lege, punînd in evidenţă acest mare adevăr, cheamă şi obligă la introducerea in toate sectoarele activităţii sociale a unei adevărate domnii a legii ; ea aminteşte celor care au uitat ori celor care nu ştiu sau nu vor să ştie aceasta că democraţia socialistă cere cel mai deplin respect al legii, cea mai fermă disciplină, o ordine exemplară, ca expresie a unităţii şi devotamentului poporului în lupta pentru cauza construcţiei socialiste şi ca semn de înaltă conştiinţă socială, de civilizaţie şi cultură. Este deosebit de necesar să creăm o puternică opinie de masă în rindurile tuturor oamenilor muncii pentru ca fiecare in parte să respecte şi totodată să vegheze la respectarea de către toţi a prevederilor legii, astfel ca preocuparea pentru o mai bună organizare, pentru întărirea disciplinei şi stabilităţii cadrelor in muncă să devină o trăsătură de bază a muncii şivieţii de fiecare zi a colectivelor de muncă din întreprinderile şi instituţiile noastre. Avînd convingerea :„.fermă că noile reglementări ce se propun şi stricta lor respectare vor aduce o mare contribuţie la îmbunătăţirea activităţii economice şi sociale, cu repercusiuni deosebit de însemnate pentru fructificarea superioară a tuturor eforturilor pe care le face poporul român pentru creşterea forţei economice a patriei şi pentru ridicarea bunăstării şi civilizaţiei. rog Marea Adunare Naţională să adopte proiectul de lege cu privire la organizarea şi disciplina muncii in unităţile socialiste de stat. (Urmare din pag. I) util a fiecărui loc de producţie, a folosirii cît mai raţionale a forţei de muncă. In acelaşi timp şi In aceeaşi măsură, conducerile de întreprinderi şi instituţii, şefii de secţii, maiştrii au sarcina de a se ocupa de îmbunătăţirea protecţiei muncii, de crearea condiţiilor igienico-sanitare la locurile de muncă, de realizarea angajamentelor luate prin contractul colectiv de muncă. Prevederile cuprinse în proiectul de lege,, al căror caracter rezist ne dă certitudinea îndeplinirii lor, urmăresc întărirea ordinii şi disciplinei, sunt cerinţe fundamentale ale procesului organizării producţiei şi a muncii, indispensabile pentru îndeplinirea, în condiţii cît mai bune, a sarcinilor de către fiecare unitate socialistă şi la fiecare loc de muncă în parte. Acest lucru se impune cu atît mai mult azi, în condiţiile economiei noastre socialiste, în plină dezvoltare, cînd tehnica nouă solicită, pe lingă competenţă profesională, şi punctualitate, fermitate, exigenţă. Întărirea ordinii şi disciplinei. Proiectul de lege supus dezbaterii reglementează drepturile şi îndatoririle salariaţilor şi defineşte poziţia acestora în cadrul raporturilor de muncă, ţinind seama de dubla lor calitate : de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători. În ansamblul lor, prevederile înscrise în proiectul de lege urmăresc o mai mare stabilitate a cadrelor in toate sectoarele de activitate, creşterea spiritului de răspundere individuală şi colectivă, paralel cu crearea condiţiilor optime de muncă. In contextul noilor reglementări privind organizarea şi disciplina muncii sunt create condiţii pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea continuă a procesului de producţie, creşterea productivităţii muncii şi, pe această bază, ridicarea bunăstării întregului popor, obiectiv central al politicii partidului şi statului nostru. Comisia pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale şi Comisia juridică roagă să se adopte proiectul de lege a organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, care ţine seama de propunerile ce le-au făcut şi care, fiind acceptate de iniţiator, au fost introduse în textul proiectului, aşa cum vă este prezentat. In continuare s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntul deputaţii : Ştefan Bobeş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Gîrbovi, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului judeţean Teleorman al U.T.C. Proiectul de lege privind organizarea şi disciplina muncii a fost primit şi în judeţul Neamţ cu deosebit interes, a arătat, printre altele, deputatul Ştefan Bobaş, de oamenii muncii. Peste 50 de mii de muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari din toate domeniile de activitate au dezbătut cu înaltă responsabilitate acest document, şi-au manifestat adeziunea deplină faţă de noile reglementări, formulînd totodată propuneri valoroase pentru îmbunătăţirea activităţii şi întărirea disciplinei în muncă. Susţinînd necesitatea şi oportunitatea prevederilor din proiectul de lege, participanţii la dezbaterea publică au exprimat, in acelaşi timp, şi o seamă de opinii critice privind unele deficienţe în organizarea şi desfăşurarea producţiei şi a muncii în anumite sectoare de activitate. Dacă m-aş referi numai la anul 1969 trebuie să arăt că în multe din unităţi din judeţul nostru, mai ales în chimie, industria uşoară, industria forestieră, construcţii, indicele de folosire a timpului de lucru nu a depăşit 95—96 la sută şi, cu toate că acest procent este întrucîtva mai ridicat decit media pe ţară, faptul in sine exprimă o stare de lucruri nu tocmai satisfăcătoare. Numai din cauza întreruperilor, absenţelor nemotivate, învoirilor s-au pierdut anul trecut în unităţile industriale aproape 500 mii om are timp de lucru. La aceasta pot fi adăugate şi alte prejudicii economice determinate de gradul redus de utilizare a unor maşini şi instalaţii, depăşirea unor consumuri specifice de materii prime energie electrică, combustibil etc. Iată de ce consider că proiectul de lege aflat în discuţie vine să întărească însemnătatea ce trebuie acordată disciplinei ca o condiţie de bază pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi. Subliniind eforturile pe care statul le face an de an pentru continua dezvoltare şi întărire a economiei naţionale, vorbitorul a insistat apoi asupra necesităţii folosirii cu maximum de eficienţă a potenţialului tehnic şi uman. Inscriindu-se în ansamblul de acte legislative elaborate pentru perfecţionarea vieţii economice şi sociale, a spus vorbitorul, proiectul noii legi reflectă transformările adinei petrecute în societatea noastră în ultimii ani, creează cadrul juridic adecvat pentru reglementarea raporturilor de muncă în etapa actuală. Prin aceasta clasa muncitoare, statul nostru intră în posesia unui Instrument valoros cu ajutorul căruia pot asigura mai buna folosire a forţelor de producţie în interesul societăţii. De o deosebită importanţă mi se pare reglementarea fermă, dată în primul capitol al proiectului de lege, obligaţiilor ce revin conducerilor de unităţi privind crearea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a proceselor de producţie. In înlăturarea deficienţelor de acest fel un rol de seamă îl va avea, bineînţeles, aplicarea fermă a prevederilor legii contractelor. Practica a demonstrat şi demonstrează că o disciplină reală, deplină, eficientă impune o conducere competentă, un cadru organizatoric adecvat, responsabilităţi bine precizate pentru fiecare salariat, începînd cu cadrele de conducere. Aş dori să subliniez şi acea prevedere din proiectul de lege care obligă conducerea fiecărei unităţi să examineze cu atenţie şi să ia în considerare toate observaţiile critice, sugestiile şi propunerile de măsuri formulate de salariaţi. De aici rezultă stimulentul pe care legea îl creează pentru dezvoltarea iniţiativei oamenilor muncii şi atragerea lor la activitatea de conducere colectivă — expresie a profundului democratism ce caracterizează societatea noastră. Dar pentru a exista acest climat stimulativ de care vorbim, consider necesar, ca, aşa cum s-au exprimat şi alţi participanţi la dezbaterea publică, conducerile unităţilor să fie obligate să aducă la cunoştinţa salariaţilor în mod sistematic modul cum se rezolvă problemele ridicate de ei. Subliniez aceasta deoarece cunoaştem că şi în prezent, în unele întreprinderi, o seamă de propuneri valoroase făcute de salariaţi ori rămîn uitate în procesele verbale, ori sunt rezolvate formal, necorespunzător, pentru că nu au fost studiate cu temeinicie de comitetele de direcţie. Consider că şi aici trebuie să manifestăm fermitate, să punem ordine, să înlăturăm formalismul. Pentru ca legea pe care o analizăm şi o vom adopta astăzi să-şi atingă pe deplin scopul, consider că este necesar ca sindicatele, U.T.C.-ul, celelalte organizaţii de masă să intensifice munca cultural-educativă în rîndul salariaţilor, al tuturor oamenilor muncii pentru creşterea conştiinţei şi răspunderii lor, pentru crearea unei opinii de masă împotriva celor care încalcă disciplina muncii, pentru statornicirea unui climat de emulaţie prielnic desfăşurării normale a procesului de producţie. Deputatul Gheorghe Stoica, maistru la uzina mecanică „Muscel" judeţul Argeş, referindu-se, în cuvintul său, la faptul că ansamblul actelor normative elaborate în ultimul timp consfinţesc prefacerile adinei petrecute in România socialistă, a subliniat că pentru prima dată în sistemul legislaţiei noastre sunt stabilite la nivel de lege normele care trebuie să stea la baza asigurării ordinii şi disciplinei muncii, obligaţiile conducerii întreprinderilor, drepturile şi îndatoririle salariaţilor. Întregul colectiv al Uzinei mecanice Muscel, convins că una din cele mai mari rezerve în dobîndirea de noi succese în activitatea sa constă în îmbunătăţirea organizării producţiei şi a disciplinei muncii, a manifestat un adine interes faţă de acest proiect de lege, l-a dezbătut cu spirit de răspundere şi şi-a manifestat întreaga adeziune faţă de prevederile sale. Cu prilejul dezbaterii acestui proiect de lege că muncitorii, inginerii, tehnicienii, cu toţi salariaţii uzinei, a fost subliniat cu pregnanţă faptul că prin aplicarea prevederilor acestei legi se creează cadrul necesar pentru prevenirea şi înlăturarea unor neajunsuri în organizarea muncii şi disciplinei în producţie, se asigură perfecţionarea continuă a activităţii şi creşterea eficienţei sale tehnico-economice. Organizarea şi disciplina muncii, în condiţiile proiectului de lege, presupun în acelaşi timp creşterea exigenţei faţă de orice manifestare de indisciplină în producţie. Şi la noi în uzină, în cursului anului trecut, s-au înregistrat 6 500 om-zile absenţe nemotivate de la serviciu şi s-au acordat aproape 2 000 om-zile învoiri fără plată, timp în care se puteau fabrica în plus numeroase produse. Analizînd cauzele întîrzierilor, absenţelor sau nefolosirii întregului fond de timp de muncă, am constatat că acestea se datoresc în unele situaţii şi nepunerii de acord a programului unor întreprinderi, Instituţii care deservesc salariaţii uzinei, astfel incit salariaţii să-şi poată rezolva diverse probleme în afara orelor de serviciu. In ultimul timp, cu sprijinul organelor de partid şi de stat, au fost create condiţii pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi întărirea disciplinei in producţie. Un rol de seamă în asigurarea ordinii şi disciplinei în producţie, în realizarea ritmică a planului îl are aplicarea noului sistem de salarizare care contribuie direct la sporirea răspunderii personale a tuturor angajaţilor în îndeplinirea sarcinilor. Efectele noii salarizări asupra disciplinei în producţie se concretizează între altele, în uzina noastră, şi prin reducerea absenţelor de la programul de lucru cu 85 la sută în 2 luni din 1970, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. După ce a arătat că prevederile proiectului de lege vin să întărească şi mai mult rolul şi autoritatea maistrului, răspunderea sa pentru rezultatele muncii colectivului pe care îl conduce, vorbitorul a exprimat hotărîrea maiştrilor din uzină, alături de care îşi desfăşoară activitatea, de a îndeplini aceste obligaţii, de a-şi exercita atribuţiile cu şi mai înalt spirit de răspundere. Deputatul Vasile Ardeleanu a spus în cuvîntul său : întregul conţinut al acestui proiect este pătruns ca de un fir roşu de preţioasele indicaţii date de conducerea partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, atît cu prilejul lucrărilor plenarei Comitetului Central al partidului din decembrie 1969, cît şi la recenta plenară, de a se pune capăt cu hotărîre fluctuaţiei forţei de muncă, indisciplinei care se mai manifestă in unele sectoare de activitate. In cadrul amplei dezbateri publice care a avut loc, petroliştii schelei Boldești au primit cu deosebit interes prevederile proiectului. In mod deosebit, ei au apreciat prevederea referitoare la răspunderea pe care oamenii muncii o poartă în faţa societăţii, atit pentru înfăptuirea obligaţiilor personale de serviciu, cît şi pentru contribuţia la îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii în ansamblu, în cadrul planului general de dezvoltare economică şi social-culturală a ţării. Totodată au socotit că este pe deplin întemeiată prevederea ca organele de conducere ale unităţilor socialiste de stat să răspundă in faţa statului şi colectivului de salariaţi de organizarea judicioasă a întregii activităţi, de integritatea avutului obştesc şi buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti, de măsurile pentru îndeplinirea integrală şi la timp a sarcinilor de plan, de respectarea principiilor şi normelor disciplinei socialiste. A fost apreciată, de asemenea, ca binevenită măsura de a se încheia contracte de muncă în formă scrisă între unităţile socialiste de stat şi salariatul angajat, îmbunătăţirile aduse pe baza aplicării noului sistem de salarizare, aflat in curs de experimentare şi generalizare, au creat deja în schela noastră condiţii noi de cointeresare a muncitorilor, a cadrelor tehnice şi, implicit, au dus la întărirea ordinii şi disciplinei. Aproape 50 la sută din totalul salariaţilor au vechime în muncă de peste 20 ani în aceeaşi unitate. Aceşti salariaţi au beneficiat, în perioada de la aplicarea noului sistem de salarizare şi pînă la sfîrşitul lunii februarie, de un spor pentru vechime neîntreruptă in unitatea noastră în valoare de peste 1,5 milioane lei. In vederea întăririi disciplinei în producţie au fost elaborate şi repartizate atribuţii de serviciu pentru toţi salariaţii din schelă — pe meserii şi funcţii — avîndu-se în vedere specificul activităţii şi particularităţile locurilor de muncă. Conducerea schelei a luat măsuri ca, începînd de la director şi pină la ultimul salariat, pentru fiecare, să se aplice cu mai multă perseverenţă şi discernămînt prevederile regulamentului de ordine interioară. Aceste măsuri au contribuit la îndeplinirea ritmică, lună de lună, a sarcinilor de plan cu un număr mult mai mic de salariaţi, productivitatea muncii a crescut cu 6,12 la sută faţă de plan, anul trecut obţinîndu-se beneficii suplimentare de peste 11 000 000 lei. Cele arătate mai sus ne întăresc convingerea că adoptarea şi aplicarea acestei legi vor contribui la folosirea superioară a potenţialului material şi uman al ţării, la mobilizarea oamenilor muncii pentru realizarea programului stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului, privind făurirea societăţii socialiste, multilateral dezvoltate. Dezbaterea in adunările oamenilor muncii a proiectului de lege, a spus deputatul Obornyi Mihai,se înscrie ca o nouă şi grăitoare manifestare a democratismului profund al orînduirii noastre. Adunările care au avut loc in întreprinderi şi instituţii pentru dezbaterea proiectului de lege s-au caracterizat şi în judeţul Harghita printr-o înaltă responsabilitate faţă de organizarea şi disciplina muncii, probleme a căror reglementare fac obiectul noului act legislativ. Muncitorii, tehnicienii, inginerii, funcţionarii, activiştii de partid, ai sindicatelor, ai organizaţiilor U.T.C. — oameni ai muncii români şi maghiari, de alte naţionalităţi, din judeţul nostru — au apreciat rolul pozitiv pe care-l va avea noua reglementare în întărirea ordinii şi disciplinei, în creşterea simţului de răspundere al tuturor salariaţilor, indiferent de funcţia pe care o ocupă in unitatea respectivă. Referindu-se la unele propuneri din întreprinderile judeţului, deputatul a arătat că in cursul anului trecut fondul de timp de lucru a fost utilizat în medie doar in proporţie de 94—95 la sută. Or, un singur procent în plus ar fi condus la o producţie suplimentară echivalentă cu circa 20 milioane lei. Peste 2,8 milioane amore au fost irosite datorită stagnărilor în producţie, absenţelor nemotivate şi învoirilor. Situaţia relevă, pe lingă carenţele în organizarea producţiei şi a muncii din partea unor salariaţi, necesitatea creării unei opinii de masă ferme, intransigente faţă de cei indisciplinaţi. In continuare aş dori — a spus vorbitorul — să mă opresc asupra cîtorva aspecte în legătură cu aplicarea noii legi. In primul rînd cred că ar trebui să se găsească soluţii pentru reglementarea orarelor de lucru ale unor instituţii care lucrează cu publicul : organe judecătoreşti, notariate, birourile de evidenţă a populaţiei din organele de miliţie etc, care, prin programul actual de lucru, pun numeroşi oameni ai muncii in situaţia de a se învoi din producţie pentru rezolvarea unor treburi personale. De asemenea, mai ales în perioada campaniilor agricole, mi se pare oportun să se organizeze munca la consiliile populare astfel incit să stea la dispoziţia cetăţenilor simbăta dupăamiază şi duminica dimineaţa, fapt care ar evita neparticiparea unora la lucrările agricole de urgenţă. Ţinind seama de acuta necesitate de cadre cu pregătire superioară mai ales în noile judeţe, de faptul că încă mulţi absolvenţi nu se prezintă la posturile unde au fost repartizaţi, aş propune ca la admiterea în facultăţi să se extindă sistemul de contracte între unităţile economice şi viitorii specialişti. In acest fel ar exista mai multă garanţie că după absolvirea facultăţii tinerii specialişti se vor înapoia şi vor lucra în judeţele lor. In legătură cu obligaţiile conducerilor unităţilor privind perfecţionarea calificării muncitorilor, consider că tot prin unele acte normative în aplicarea noii legislaţii să se prevadă obligaţii clare referitoare la organizarea de cursuri de calificare, ridicarea calificării şi policalificării, deoarece in ultima vreme s-a constatat — în special din partea Ministerului Industriei Lemnului — o slabă preocupare în acest domeniu. Aceeaşi cerinţă se pune cu deosebită acuitate şi în ceea ce priveşte calificarea la locul de muncă pe şantierele de construcţii, sector care — cel puţin în judeţul nostru — nu are asigurat necesarul de zidari, fieraribetonişti, instalatori, cioplitori in piatră. Consider că o dată cu aplicarea noii legi este necesar să se acorde întreaga atenţie calificării unor mecanizatori din unităţile agricole in vederea folosirii din plin a maşinilor şi utilajelor. Prin sistemul actual aceştia nu sunt pregătiţi şi pentru conducerea tractoarelor rutiere. De exemplu, în judeţul nostru, din 753 mecanizatori agricoli 413 n-au carnet de rutierişti, din care cauză survin o serie de greutăţi. Or, specificul şi complexitatea crescindă a lucrărilor agricole impun ca tractoriştii să fie in stare să conducă şi tractoarele rutiere, ceea ce ar asigura utilizarea mai eficientă şi în tot timpul anului a acestor cadre. Prevederile proiectului de lege, la elaborarea căruia a participat şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România, a spus deputatul Ioan Cotoţ, pune bazele “ei reglementări care permite aşezarea în drepturile fireşti a disciplinei, rînduielii şi responsabilităţii în muncă. Este necesar acest lucru, deoarece în legislaţia noastră prevederile referitoare la disciplină şi responsabilitate în muncă sunt nesistematizate şi insuficient conturate. Dacă ne oprim numai asupra unui asemenea aspect cum este folosirea fondului de timp de lucru, constatăm că, in multe întreprinderi, pierderile datorită absenţelor nemotivate, întîrzierilor, învoirilor nejustificate, reprezintă procente ridicate, care la nivelul economiei naţionale însumează milioane de zile-om anual. Spre a avea o imagine mai elocventă a acestora, consider suficient de ilustrativă valoarea scăzută a indicelui de utilizare a timpului de lucru al muncitorilor, care se realizează la (Continuare în pag. a IlI-a)