Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)

1970-03-26 / nr. 8377

SANTEIA — joi 26 martie 1970 (Urmată din pag. a n-a) industria in jur de 94 la sută. La această frină în calea sporirii pro­ductivităţii muncii sociale se adaugă frecventele deficienţe organizatorice, întreruperile în funcţionarea unor în­treprinderi, avariile şi accidentele tehnice care se produc datorită ne­glijenţei unor salariaţi şi care nu sunt sancţionate corespunzător preju­diciilor aduse societăţii noastre. Dar acestea sunt numai unele din consecinţele ce se pot evidenţia di­rect in întreprinderi. Experienţa ara­tă că cea mai mică dereglare în ac­tivitatea de producţie, în aprovizio­narea tehnico-materială, in organi­zarea locurilor de muncă sau în lua­rea unei decizii de către factorii de conducere duc la risipă de timp, e­­nergie şi mijloace tehnice, influen­ţează negativ producţia în sectorul respectiv, aceste deficienţe determi­­nînd dereglări şi pierderi şi in alte Întreprinderi sau sectoare ale eco­nomiei. Fără a relua fiecare prevedere in parte, aş vrea să subliniez, ca ele­ment important, concepţia care stă la baza proiectului : disciplina este tra­tată în intreg complexul ei, luîn­­du-se în considerare atît obligaţiile oamenilor muncii ca proprietari ai mijloacelor de producţie, cit şi cele ce decurg din calitatea lor de sa­lariaţi. Faptul că se vor elabora noi regu­lamente de ordine interioară, înche­ierea contractelor de muncă scrise, aplicarea principiului, conform căruia întreruperea vechimii in muncă și a vechimii In aceeaşi unitate atrage diminuarea sau, după caz, pierderea unor drepturi derivînd din contractul de muncă, obligaţia pentru angajatul trimis la o şcoală sau curs de specia­lizare, pentru documentare sau spe­cializare In străinătate, de a lucra în unitatea respectivă cel puţin cinci ani, precum şi alte prevederi, conferă legii un caracter concret şi o eficienţă corespunzătoare in aplicare. O trăsă­­­­tură caracteristică a legii este aceea că Îndeplinirea exemplară a sarcini­lor de plan este stimulată, creîndu-se un echilibru judicios, între drepturi şi Îndatoriri, Intre recompense şi sancţiuni. Consecvent practicii sale de a lărgi democratismul pe toate treptele vie­ţii sociale, de a se sfătui cu oamenii muncii, partidul a pus şi acest pro­­i­­ect de lege In dezbaterea colective­­i lor din unităţile socialiste de stat.­­ Participarea efectivă la dezbateri a­­ tuturor celor interesaţi la aplicarea legii constituie astfel o garanţie si­­n­gură a transformării ei în realitate. Sindicatele, cărora le-a revenit mi­­j­alunea de a organiza aceste dezba­­­­teri şi a crea cadrul propice parti - I cipării cit mai largi şi efective a ma­­r­­elor la îmbunătăţirea prevederilor­­ proiectului, s-au preocupat cu toată­­ răspunderea de îndeplinirea ei în­­ cele mai bune condiţii. Cele peste 11 000 de adunări ce s-au ţinut, la­­ care au participat aproape un mi­lion şi jumătate de salariaţi, au scos , tn evidenţă deplina adeziune a oa­­­ menilor muncii la prevederile pro- J iedului, simţul de responsabilitate , ce animă masele de oameni ai mun­­­­cii In abordarea problemelor majore I »1® activităţii. Interesul cu care oa­­­­menii muncii au întîmpinat noua re­glementare rezultă şi din cele aproa­­­­pe 12 000 de propuneri primite la­­ Consiliul Central al Uniunii Gene­­­rale a Sindicatelor, care au permis să se desprindă direcţiile principale spre care s-a îndreptat atenţia parti­cipanţilor, direcţii ce au fost, după o examinare atentă, luate în consi­derare cu ocazia lucrărilor de defi­nitivare a proiectului. Participînd activ la aceste dezba­teri, făcînd propuneri valoroase, cla­sa muncitoare din ţara noastră­­ , care a adus şi aduce o contribuţie , hotăritoare la realizarea operei de­­ construire a socialismului — se dove­deşte a fi la înălţimea sarcinii ce ii revine în înfăptuirea neabătută a po­liticii partidului de dezvoltare rapidă şi multilaterală­ a economiei naţio­nale, de ridicare continuă a bună­stării poporului. Proiectul de lege privitor la orga­nizarea şi disciplina muncii, a spus deputata veronica Ardeleanu, se înscrie ca un tot unitar in ansam­blul de acte legislative, elaborate în ţara noastră în ultimul timp şi pe baza cărora întreprinderile, instituţiile precum şi angajaţii acestora îşi vor desfăşura activitatea în procesul mun­cii. Asigurarea disciplinei şi ordinii în producţie, apărarea şi întărirea pro­prietăţii socialiste, apar în acest con­text ca Înalte responsabilităţi sociale ale oamenilor muncii. In ultimă in­stanţă de aceasta depinde realizarea planurilor de dezvoltare economică, creşterea continuă a venitului naţio­nal, baza ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Specificul deo­sebit al unităţii în care lucrez — Fa­brica de antibiotice din Iaşi — acela de a realiza mijloace terapeutice pentru asigurarea sănătăţii publice, implică o înaltă răspundere profesio­nală şi morală faţă de produse. Dato­rită acestui specific ce impune mă­suri organizatorice corespunzătoare, noi am avut in vedere folosirea mai bună a cadrelor cu pregătire superi­oară, repartizarea judicioasă a aces­tora pe schimburi de producţie şi locuri di­ muncă, precum şi creşterea continuă a calificării cadrelor de ope­ratori, laboranţi, personal auxiliar, tehnicieni etc. pentru a asigura con­ducerea proceselor tehnologice în condiţii de mare eficienţă. Paralel cu selecţia şi pregătirea cadrelor, un loc important în preocuparea colectivului fabricii îl ocupă dotarea cu aparate de măsură şi control moderne, meca­nizarea unor operaţiuni grele şi au­tomatizarea unor importante faze de lucru. îmbinarea armonioasă a aces­tor importanţi factori în procesul muncii a făcut ca aspectul aparent simplu al disciplinei muncii să se transforme intr-un aspect complex de participare cu răspundere bazat pe autodisciplină, integrată intr-un pro­ces modernizat de muncă, pentru a­­sigurarea folosirii complete a timpu­lui de muncă şi obţinerea unor rezul­tate superioare. Conjugată cu o înaltă grijă pentru asigurarea unei calităţi cit mai ridicate a produselor, această acţiune a asigurat ca totalitatea sorti­mentelor produse să corespundă celor mai exigente norme şi farmacopei in­ternaţionale. Rezultatul direct il con­stituie competitivitatea sub toate ra­porturile calitative a medicamentelor noastre cu produsele similare din lume. Un aspect deosebit al activității în­treprinderii noastre îl constituie și durata de utilizare a medicamentelor, care nu este, în general, mai mare de 5—10 ani, ele fiind înlocuite cu forme superioare. Aceasta impune luarea unor măsuri de organizare a cercetă­rii, in scopul unei permanente reîn­noiri a sortimentelor medicamentoase. In realizarea acestei sarcini, care necesită elaborarea de procese de fa­bricaţie pentru noi produse, într-un timp scurt, se impune o înaltă dis­ciplină în procesul muncii ştiinţifice şi o utilizare corectă a timpului de cercetare şi dezvoltare. Privită în acest context, disciplina muncii în producţie şi cercetare şti­inţifică are o deosebită însemnătate pentru realizarea tuturor obiectivelor propuse, cit şi pentru creşterea con­tinuă a eficienţei economice. Deputatul Marin Tu­ioran,re­ferindu-se la semnificaţia proiectu­lui de lege, a subliniat că în­tărirea ordinii şi disciplin­ei in pro­ducţie şi în muncă condiţionează în măsură hotăritoare valorificarea în­tregului potenţial material şi uman din fiecare unitate economică, în­seamnă o participare activă a tutu­ror salariaţilor, pe măsura capacită­ţii lor profesionale, la realizarea sar­cinilor din planul de stat, la ridica­rea eficienţei producţiei. Lucrînd în una dintre marile între­prinderi agricole de stat din ţara noastră — Medgidia — sunt conştient de sarcinile deosebite ce-mi revin prin aplicarea prevederilor acestei legi. Rezultatele bune obţinute de noi în cei trei ani care au trecut de la organizarea pe ferme a întreprinde­rilor agricole de stat, vor putea fi amplificate aplicind cu răspundere prevederile noii legi. Dacă mă refer numai la folosirea raţională a sala­riaţilor, la nivelul strict al realizărilor în producţie, la calificarea oamenilor în vederea îndeplinirii cu competenţă a sarcinilor de plan, extinderea me­canizării, la măsura de a nu mai fi scos nimeni de către nimeni din producţie — iată numai cîteva din multiplele rezerve pe care le avem încă de valorificat in întreprinderile în care lucrăm. Apreciez ca avînd o deosebită im­portanţă prevederea din proiectul de lege privind receptivitatea pe care trebuie să o manifeste conducătorii de unităţi la examinarea şi luarea în considerare a tuturor sugestiilor şi propunerilor de măsuri, observaţiilor critice formulate de salariaţii unităţii în cadrul adunărilor generale sau in alte împrejurări. Pornind de la stilul de muncă nou, promovat cu­ Consec­­venţă în ultimii ani de conducerea de partid şi de stat, ca măsurile pentru soluţionarea problemelor economice de bază ale intreprinderilor să fie ro­dul gindirii colective, consiliul de ad­ministraţie din întreprinderea noastră a antrenat la elaborarea măsurilor e­­conomice şi organizatorice pe toţi specialiştii, precum şi un mare nu­măr de muncitori cu experienţă pen­tru găsirea căilor corespunzătoare condiţiilor din întreprinderea noas­tră. Vorbitorul a propus ca în regle­mentările ce vor fi elaborate pentru aplicarea prevederilor legii, să se precizeze mai clar cazurile în care, in perioada de vîrf a campaniilor agricole, cînd fiecare oră de întîr­­ziere înseamnă pierdere de produc­ţie şi implicit scăderea veniturilor salariaţilor, să se stabilească program de lucru special, inclusiv în zilele de duminici şi sărbători legale. Cuprin­derea pe larg a tuturor problemelor din sfera organizării şi disciplinei muncii, amploarea pe care a luat-o dezbaterea publică a proiectului de lege, ne îndreptăţesc să credem că prin traducerea lui în viaţă se vor crea un climat şi mai bun de ordine şi disciplină în toate unităţile, posi­bilităţi reale de ridicare a activităţii economice la nivelul eforturilor pe care le fac partidul şi statul nostru pentru creşterea continuă a nivelului de trai al poporului nostru. Consultarea largă a oamenilor mun­cii din uzine, fabrici şi şantiere, din toate unităţile socialiste de stat asu­pra proiectului de lege cu privire la organizarea şi disciplina muncii in unităţile socialiste de stat, dezbate­rea lui publică în presă, a spus deputatul Marin Enache, ilus­­trează cit de profund este ancorată in viaţa socială şi politică metoda folosită de partidul nostru de con­sultare a maselor asupra tuturor pro­blemelor care privesc dezvoltarea e­­conomică, socială şi politică a ţării. Constructorii de maşini de la uzinele „23 August“ din Capitală şi-au spus părerea asupra proiectului de lege pus in discuţie în cadrul adunări­lor care au avut loc in toate secţiile de producţie şi în celelalte comparti­mente ale întreprinderii. Ideea do­minantă a acestor dezbateri a consti­tuit-o înţelegerea profundă a conţi­nutului acestei legi, menite să asigure in fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă o desăvirşită ordine şi disciplină, utilizarea eficientă a timpu­lui şi a forţei de muncă, a capacită­ţii utilajelor şi instalaţiilor, apăra­rea şi întărirea proprietăţii socialiste. Vă rog să-mi permiteţi să mă o­­presc asupra citorva aspecte care privesc obligaţiile conducerilor de u­­nităţi şi ale salariaţilor. Răspunde­rile conducerilor de unităţi, sinteti­zate in proiectul de lege, sunt aşezate in mare parte pe un ansamblu de reglementări legale izvorîte din sar­cinile stabilite de conducerea parti­dului pentru perfecţionarea întregii activităţi economice. Am în vedere legile privitoare la contractele eco­nomice, investiţii, proiectul de lege cu privire la calitatea produselor care se află pe ordinea de zi a actualei sesiuni. Toate aceste reglementări conţin elemente calitativ superioare faţă de reglementările vechi şi apli­carea lor în practică reprezintă o a­­devărată cotitură nu numai la scara economiei naţionale, ci şi pentru fie­care întreprindere în parte. La uzi­nele „23 August“ comitetul de direc­ţie se preocupă stăruitor de ridicarea nivelului activităţii economice a în­treprinderii, de perfecţionarea stilu­lui şi metodelor sale de muncă. In cursul anului trecut, el a acordat o atenţie deosebită fundamentării sar­cinilor de plan pe 1970. In vederea îndeplinirii exemplare a planului au fost întreprinse ample acţiuni pen­tru economisirea metalului, îmbună­tăţirea utilizării fondului de timp, ridicarea indicilor de utilizare a ma­şinilor, asigurarea aprovizionării tehnico-materiale, ridicarea califică­rii profesionale a muncitorilor. Ca urmare, în ultimele luni ale anului trecut şi în mod deosebit in trimes­trul în curs, planul de producţie s-a realizat mai ritmic, reuşindu-se ca in fiecare decadă să se înfăptuiască circa o treime din planul lunar. Fap­tul că produsele fabricate se livrează la termenele contractuale, că a scă­zut substanţial numărul reclamaţiilor de calitate, dovedesc că atunci cînd există o bună organizare a produc­ţiei şi a muncii, ordine şi disciplină pe toate treptele procesului de pro­ducţie, sarcinile se îndeplinesc în cele mai bune condiţii de către toţi salariaţii. Preocupările la care m-am referit îmi dau temei să asigur Marea Adu­nare Naţională că comitetul de direc­ţie al uzinelor, toţi factorii de condu­cere, împreună cu întregul colectiv al întreprinderii se vor achita in mod exemplar de obligaţiile ce li se sta­bilesc prin lege. Proiectul de lege pe care-l dezba­tem se integrează în mod orga­nic în ansamblul de măsuri elabo­rate în ultimul timp pe linia perfec­ţionării, organizării şi conducerii eco­nomiei, a spus în cuvîntul său de­putatul Constantin Pîtaru. Asigurarea ordinii şi disciplinei în producţie, apărarea şi întărirea pro­prietăţii socialiste condiţionează rea­lizarea­ planurilor de dezvoltare eco­nomică, creşterea continuă a venitu­lui naţional, baza ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. De aceea, fiecare om al muncii poartă răspun­derea faţă de societate, atît pentru înfăptuirea obligaţiilor personale de serviciu, cit şi pentru contribuţia la realizarea sarcinilor ce revin unităţii în care munceşte. Ca pretutindeni în ţară, proiectul de lege a fost larg dezbătut şi de sa­­­­lariaţii de la uzina constructoare de maşini „înfrăţirea“ din Oradea. Unul din aspectele cele mai subliniate in cadrul dezbaterilor a fost cel referi­tor la buna aprovizionare a locurilor de muncă cu materii prime şi ma­teriale. Deoarece uneori această ce­rinţă nu a fost respectată s-a ajuns la folosirea neraţională a fondului de timp, la nerealizarea unor sarcini de plan şi a salariilor planificate. Mă declar satisfăcut de faptul că proiec­tul de lege stabileşte, ca una dintre principalele obligaţii ale cadrelor de conducere din unităţi, îndatorirea de a asigura la timp şi în bune con­diţii aprovizionarea tehnico-mate­­rialii a tuturor compartimentelor de muncă. In legătură cu aceasta, consider­aat în mod just se menţionează în pro­iect faptul că, încălcarea cu vinovă­ţie a obligaţiilor de muncă se sanc­ţionează, indiferent de funcţia pe care o ocupă salariatul pe scara ie­rarhică Un alt domeniu la care aş vrea să mă refer, în continuare, este cel care priveşte stabilirea vechimii neîntre­rupte în aceeaşi unitate. Prin stimu­lentele pe care le prevede pentru salariaţii care realizează o mare con­tinuitate în aceeaşi unitate, prin di­minuarea sau pierderea lor pentru cel care o întrerup, legea stimulează pe salariaţi să continue neîntrerupt activitatea în aceeaşi întreprindere şi instituţie, îi mobilizează la continua ridicare a calificării profesionale, la îndeplinirea în tot mai bune condi­ţii a sarcinilor de plan. Desigur, toate acestea au efect pozitiv în spo­rirea veniturilor fiecărui salariat. Proiectul de lege prevede că sala­riatul care nu-şi respectă Îndatorirea de a lucra cel puţin 5 ani de la ter­minarea instruirii pe care i-a asigu­rat-o unitatea va fi obligat să plă­tească o despăgubire, reprezentînd toate cheltuielile făcute de unitate pentru pregătirea lui profesională. Consider că această prevedere cores­punde unei nevoi adine resimţite în întreprinderile noastre. Ea va deter­mina pe salariaţi să rămină in uni­tăţile în care s-au format profesio­nal, să se permanentizeze la locurile de muncă pentru care s-au angajat şi instruit, iar pe de altă parte va stimula întreprinderile spre a orga­niza şi îmbunătăţi sistemul de pre­gătire profesională a cadrelor. Aplicarea noului sistem de salari­zare în uzina noastră a dus la o îm­bunătăţire evidentă a disciplinei, a contribuit la dezvoltarea spiritului nou faţă de muncă, de îndatoririle de serviciu, a legat mai strins preo­cuparea salariaţilor de obţinerea unor rezultate superioare în producţie, de folosirea mai deplină a mijloacelor tehnice, a materiilor prime, a timpu­lui de lucru. Dezbaterea cu întreaga masă de salariaţi a proiectului de lege, a stimulat şi mai mult întărirea disciplinei, creşterea răspunderii pen­tru realizarea obiectivelor de plan. O dată cu aprobarea acestei legi, va trebui să desfăşurăm in continua­re o activitate vie, pentru înfăptuirea şi respectarea prevederilor ei de către toţi salariaţii, indiferent de funcţiile pe care le ocupă. îmi exprim convin­gerea că aplicarea acestei legi va constitui un stimulent mobilizator în perfecţionarea organizării activităţii unităţilor socialiste, va contribui la folosirea mai judicioasă a potenţia­lului economic al ţării. Legile statului nostru, a spus de­taul Marcel Dobra, în cuvîntul său, asigură fiecărui cetăţean drep­tul şi posibilitatea de a contribui la edificarea socialistă a ţării, potrivit pregătirii şi capacităţii sale, a cerin­ţelor societ­ăţii. Făcînd parte din or­ganele de conducere colectivă a uni­tăţilor, reprezentanţii oamenilor muncii contribuie la dezbaterea­­ şi rezolvarea problemelor majore ale­ întreprinderilor, la elaborarea măsu­rilor privind îmbunătăţirea activită­ţii şi modul de rezolvare a sarcinilor. In acest context general, asigurarea ordinii şi disciplinei în producţie, organizarea muncii, apărarea şi în­tărirea proprietăţii socialiste apar ca una din cele mai inalte responsa­bilităţi sociale a oamenilor muncii. Deşi proiectul de lege pe care îl dis­cutăm se referă la organizarea şi disciplina muncii în unităţile socia­liste de stat, eu consider că princi­piile pe care le consfinţeşte, spiritul acestei legi, au o valabilitate mult mai largă, vizînd, printre altele, şi activitatea ce se desfăşoară in coo­perativele agricole de producţie, ţi­­nîndu-se, bineînţeles, seama de spe­cificul organizării muncii şi al pro­cesului de producţie în aceste uni­tăţi. Am în vedere mai ales faptul că se află in plină desfăşurare pro­cesul de modernizare a producţiei agricole, prin introducerea pe scară largă şi într-un ritm rapid a tehno­logiilor avansate, atît in sectorul ve­getal, cit şi în zootehnie, creşte con­tinuu gradul de mecanizare şi chi­mizare a lucrărilor agricole, iar, în­­cepînd din acest an — după cum se ştie — am trecut la organizarea fer­melor specializate. In continuare, de­putatul a spus că toate aceste feno­mene şi forme de organizare, care apropie tot mai mult sectorul coo­peratist al agriculturii de nivelul şi tehnologia întreprinderilor agricole de stat , vor­ cunoaşte în viitor o dez­voltare şi mai mare, aşa cum este prevăzut de altfel în programele na­ţionale adoptate de recenta plenară a Comitetului Central al partidului cu privire la extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi la dezvolta­rea creşterii animalelor. Iată de ce, cred eu, că şi în cooperativele agri­cole de producţie se simte nevoia u­­nei reglementări mai stricte a pro­blemelor privind organizarea şi dis­ciplina muncii. Propun să se studieze posibilitatea şi modalităţile de reglementare a ac­tivităţii în cooperativele agricole de producţie, in sensul elaborării unor norme mai precise privind corelaţia ce trebuie să existe între drepturile şi îndatoririle membrilor cooperatori, atribuţiile consiliului de conducere şi ale cadrelor cu muncă de răspun­dere, principiile de organizare a muncii, toate acestea corespunzător noilor condiţii în care se desfăşoară activitatea în unităţile noastre. Am in vedere şi sublinierea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Produc­ţie din ianuarie anul trecut că exe­cutarea lucrărilor agricole este o ne­cesitate şi, deci, o obligaţie pentru toţi cei ce lucrează în acest domeniu, pămîntul fiind un bun al întregii na­ţiuni, el trebuind să asigure hrana tuturor oamenilor muncii, a întregii ţări. In acest sens, propun să se urgen­teze legiferarea obligaţiilor legate de lucrarea pămîntului, prevăzîndu-se îndatorirea tuturor lucrătorilor din agricultură de a participa la muncă nu după bunul lor plac, ci corespun­zător nevoilor unităţilor socialiste în care activează. La elaborarea unor noi reglementări trebuie să fie con­sultaţi un mare număr de reprezen­tanţi ai unor­ cooperative agricole cu un grad diferit de dezvoltare şi cu profila de producţie diferite, îmi exprim convingerea că o ase­menea acţiune va întruni adeziunea Întregii mase a membrilor cooperati­velor agricole de producţie, pentru că va determina creşterea cointeresării ţăranilor cooperatori in sporirea ve­niturilor lor. Îmbunătăţirea substan­ţială a organizării muncii, întărirea disciplinei în unităţile noastre, va contribui la punerea mai deplin în valoare a marilor posibilităţi de care dispun cooperativele agricole. Deputatul Ioan AvrOIN­ * spus In cuvîntul său . La nivelul actual de dotare tehnică şi de modernizare a procedeelor tehnologice este clar că o bună organizare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi dis­ciplinei, constituie pîrghii importan­te pentru desfăşurarea unei activi­tăţi economice eficiente. Este de relevat faptul că se pre­cizează obligaţiile conducătorilor la toate nivelurile ierarhice de a stabili atribuţii şi răspunderi precise co­lectivelor pe care le conduc sau le coordonează şi de a asigura aces­tora condiţii tehnico-materiale pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce le re­vin. De asemenea, prin prevederile legii se asigură creşterea răspunde­rii tuturor factorilor în valorificarea maximă şi eficientă a potenţialului economic, în scopul accelerării pro­gresului multilateral al ţării. De o mare însemnătate sunt şi prevede­rile proiectului de lege cu privire la răspunderea ce o poartă organele de conducere din unităţi pentru organi­zarea superioară a producţiei şi a muncii în toate compartimentele, aplicarea în procesul de producţie a tehnologiilor avansate, folosirea ra­ţională şi eficientă a forţei de mun­că, ridicarea continuă a calităţii pro­duselor. In continuare, vorbitorul s-a refe­rit la importanţa atribuită apărării şi bunei gospodăriri a bunurilor pro­prietate socialistă de către fiecare salariat, comportării corecte la locul de muncă in spiritul atitudinii co­muniste faţă de muncă şi societate. Relevind efortul pe care îl fac partidul şi statul nostru pentru pre­gătirea şi perfecţionarea cadrelor ne­cesare economiei naţionale, vorbito­rul a arătat că numai în ramura construcţiilor de maşini în anul 1969 au fost pregătite în diverse forme de învăţămînt 21 000 cadre, dintre care peste 300 la forme post-univer­­sitare, statul cheltuind în acest scop importante fonduri băneşti. In ve­derea perfecţionării şi specializării au fost trimise în străinătate în anul 1969 un număr de 936 cadre de înaltă calificare, iar în anul acesta urmează a fi trimişi în diferite ac­ţiuni de specializare peste 700 ca­dre medii şi superioare. Consider binevenită prevederea din proiectul de lege privind înche­ierea contractului de muncă în for­mă scrisă în care se vor stabili drepturile şi obligaţiile administra­ţiei cit şi ale salariatului, ceea ce va duce la definirea concretă a con­ţinutului muncii fiecărui salariat şi, implicit, la întărirea răspunderii personale. Apreciez, de asemenea, însemnă­tatea prevederilor proiectului de lege care reglementează vechimea neîntreruptă in aceeaşi unitate, dînd dreptul salariaţilor de a beneficia de cote procentuale din salariul tarifar pentru această vechime. Pentru u­­nităţile din ramura construcţiilor de maşini această prevedere prezintă o deosebită importanţă, întrucît din numărul total de muncitori 49,9 la sută au o vechime sub 5 ani în producţie. Fluctuaţiile mari de per­sonal au influenţat adeseori îndepli­nirea ritmică a sarcinilor de plan. Numai în anul 1969 s-au înregistrat 101 000 intrări şi 84 000 ieşiri de sa­lariaţi, situaţie care, evident, a creat dificultăţi în buna desfăşurare a programelor de producţie. De aceea, consider că măsurile preconizate privind ridicarea ratificării profe­sionale, cunoaşterea temeinică a proceselor de producţie specifice ram Unurii, ce necesită o continuitate în muncă, paralel cu asigurarea de că­tre fiecare întreprindere a unor con­diţii optime de lucru, vor conduce in mod necondiţionat la creşterea stabilităţii cadrelor şi a ponderii muncitorilor cu vechime neîntre­ruptă în aceeaşi unitate, cu efectele pozitive ce derivă din aceasta. Măsurile luate şi eforturile depu­se pînă în prezent, de a îmbunătăţi indicii de utilizare a fondului de timp şi de a înlătura actele de in­disciplină în muncă, nu au condus întotdeauna la eliminarea deficien­ţelor existente. Prevederile privind asigurarea unor condiţii optime de lucru la fiecare loc de muncă, acor­darea de recompense salariaţilor în cazul îndeplinirii la timp şi in bune condiţii a sarcinilor, precum şi pentru conduită ireproşabilă, iar în cazul încălcării cu vinovăţie a obli­gaţiilor de muncă aplicarea de sanc­ţiuni disciplinare, vor conduce la ob­ţinerea unui indice de utilizare a fondului de timp superior celui rea­lizat in anul 1969 și, implicit, la mărirea gradului de folosire a uti­lajului. Apreciez că această nouă regle­mentare legislativă, expresie a unor înalte imperative economice şi so­­cial-politice, va oferi cadrul nece­sar de perfecţionare a organizării muncii, de întărire a disciplinei, simţului de răspundere al tuturor ca­tegoriilor de salariaţi. Am studiat cu multă atenţie pro­iectul de lege privind organizarea şi disciplina muncii, a spus deputatul Nicolae Rovinaru, am de°­sebita satisfacţie de a constata şi cu acest prilej modul realist, profund de­mocratic, în care a fost concepută. Principiile şi normele înscrise în pro­iectul de lege sunt în concordanţă cu cerinţele obiective ale dezvoltării eco­nomice şi sociale a patriei, norme ce au fost subliniate de secretarul gene­ral al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul al X-lea al P.C.R. prin cuvintele : „E­­dificarea socialismului şi comunismu­lui cere muncă, ordine, disciplină şi răspundere“. însufleţit, de măreţul program elaborat de congres, tinere­tul aduce o contribuţie activă la în­făptuirea obiectivelor economice sta­bilite de partid, munceşte cu entuzi­asm pentru dezvoltarea multilatera­la a economiei naţionale, pentru în­florirea patriei. Am participat la multe adunări, discuţii cu colective de salariaţi — vîrstnici şi tineri — din judeţul Te­leorman, din circumscripţia electora­lă pe care o reprezint. Cu acest pri­lej am constatat adeziunea deplină, ecoul puternic pe care îl au prevede­rile noilor reglementări în relaţiile de muncă ale tuturor salariaţilor din unităţile socialiste, în perfecţionarea continuă a acestora. Pornind de la sarcinile deosebite puse de partid în faţa întregului ti­neret pentru perioada viitoare de dez­voltare a ţării, de la rolul sporit pe care acesta îl are în viaţa socială a patriei, organizaţiile U.T.C. desfă­şoară o activitate susţinută pentru ri­dicarea conştiinţei socialiste, sprijină prin forme utile, eficiente, specifice tineretului, conducerile unităţilor în asigurarea ordinii şi disciplinei în muncă, folosirea raţională a timpului de lucru, utilizarea cu randament sporit a maşinilor şi utilajelor. Ini­ţiativele „Fiecare minut folosit cu efi­cienţă maximă pentru producţie“, „Cu microfonul printre întîrziaţi“, „Proces rebuturilor“ şi altele se bucu­ră de un larg ecou în rîndul tineretu­lui şi constituie, în acelaşi timp, for­me utile de influenţare a atitudinii tinerilor faţă de muncă. Este cunoscut că deşi în întreprin­derile industriale, pe şantierele de construcţii şi în unităţile de trans­port s-au obţinut rezultate bune în folosirea efectivă a timpului de lu­cru, a arătat în continuare vorbito­rul, totuşi, în activitatea unor colec­tive se manifestă încă neajunsuri in­compatibile cu cerinţele producţiei moderne. La apariţia unor asemenea neajunsuri au contribuit şi unii ti­neri, faţă de care organizaţiile U.T.C. nu au luat atitudine hotărîtă. Anul trecut, în unităţile economice din ju­deţul Teleorman, din cele peste 69 000 am­ are absenţe nemotivate o treime a revenit tineretului. Organizaţiile U.T.C., colaborînd În­deaproape cu conducerile tehnico-ad­­ministrative şi cu sindicatele, în spi­ritul noilor reglementări privind or­ganizarea şi disciplina muncii vor in­tensifica eforturile pentru generaliza­rea şi permanetizarea formelor şi me­todelor de educare prin muncă şi pen­tru muncă a tineretului care şi-au dovedit eficacitatea practică, influen­ţează pozitiv comportarea tinerilor în procesul de creare a bunurilor mate­riale. Referindu-se in continuare la unele acţiuni practice ce vor fi desfăşurate în judeţul Teleorman, pe linia întă­ririi ordinii şi disciplinei, deputatul a arătat : Organizaţiile U.T.C., tine­retul din judeţul nostru, ca de alt­fel întreg tineretul ţării, îşi vor con­sacra întreaga putere de muncă şi energie creatoare pentru traducerea in viaţă a prevederilor acestui im­portant document, vor intensifica şi mai mult preocuparea pentru crearea unei opinii de masă îndreptate spre întărirea disciplinei socialiste a mun­cii în toate sectoarele activităţii eco­nomice şi sociale. * La amiază, lucrările in şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică ; pentru indus­trie, construcţi­i şi transporturi ; pen­tru sănătate, muncă şi asigurări so­ciale ; pentru consiliile populare şi administraţia de stat ; pentru învă­­ţămint, ştiinţă şi cultură, s-au în­trunit pentru examinarea în conti­nuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE PAGINA 3 Filatura din Olteniţa produce cu întreaga capacitate OLTENIŢA­­ (corespondentul „Scinteii“). Ieri, la Olteniţa a intrat in producţie totală Fila­tura de fire din fibre chimice şi bumbac, cea mai modernă din ţară. Situată în partea de nord a oraşului, filatura cre­ează o perspectivă frumoasă atît acestei localităţi, cit şi locuitorilor ei, întrucît in tînă­­ra întreprindere vor lucra 3 000 de salariaţi, din care 70 la sută femei. Cele patru secţii ale fi­laturii sunt amplasate într-o clă­dire monobloc, cu suprafaţă de 50 400 mp. Se remarcă spiritul de răspundere şi munca avîntată a constructorilor de pe acest mare şantier, care n-au precupe­ţit nici un efort în vederea ter­minării eşalonate a obiectivelor noii filaturi. Prima secţie de fire pieptănate din bumbac a început să producă încă din toamna anu­lui 1968, cu întreaga ei capacita­te de 3 600 tone anual. Recent au fost date în exploatare şi fila­tura de fire în amestec de „Te­­rom“ şi bumbac, precum şi fila­tura de fire din celofibră şi o modernă secţie de finisaj meca­nic de mare capacitate. Cînd va atinge parametrii proiectaţi, în­treaga filatură va avea o capa­citate anuală de 7 410 tone de fire de bumbac şi sintetice. Fi­latura va asigura materia primă pentru ţesătoria din Giurgiu, a cărei construcţie a început în a­­cest an. Cu prilejul intrării în funcţiune, cu întreaga capacita­te, a filaturii, colectivul de mun­citori, ingineri şi tehnicieni al întreprinderii a adresat o tele­gramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, in care se spune : Construirea şi darea în folo­sinţă a filaturii noastre este o expresie grăitoare a transpune­rii in viaţă a hotărîrilor luate de partid pe linia continuării neabătute a industrializării so­cialiste a ţârii. Ne sunt încă vii în minte şi în inimă clipele vizitei ce aţi făcut-o, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pe şantierul filaturii noastre, precum şi preţioasele indicaţii şi recomandări care, aplicate in viaţă, au sporit rod­nicia muncii noastre, au întărit mai mult colaborarea cu con­structorul, ne-au dat posibilita­tea ca împreună să examinăm cu mai multă competenţă şi profunzime realizarea obiecti­vului înainte cu 96 zile faţă de termenul iniţial. Grija permanentă pe care o dovediţi pentru bunăstarea în­tregului popor constituie pen­tru noi un imbold in activitatea ce o desfăşurăm. Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoas­tră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că suntem­ hotărâţi să ne sporim eforturile în ve­derea perfecţionării şi ridicării întregii activităţi a filaturii noastre in aşa fel ca nivelul calitativ şi cantitativ proiectat să fie atins la termenul pre­văzut. Muncind sub directa îndru­mare a organizaţiei de partid, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al filaturii Olteniţa va depune şi în viitor aceeaşi pasiune şi dăruire, acelaşi ne­stăvilit avînt pentru înfăptuirea hotărîrilor de partid şi de stat, aducindu-şi in acest fel contri­buţia la făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate in patria noastră. Cu cît mai repede cu atît mai bine! (Urmare din pag. I) lor tehnico-economici cu 3 luni îna­inte de termenul planificat, iar la Rafinăria Piteşti, cu 13 luni mai de­vreme ; de asemenea, la fabrica de stofe „Argeşeana“ (secţia filatură) şi la fabrica de bere duratele de atin­gere a parametrilor vor fi reduse cu 1 luni, respectiv, două luni. Intrarea mai devreme a acestor importante capacităţi de producţie în plenitudinea potenţialului lor tehnic va determina obţinerea unor însem­nate cantităţi de produse peste ni­velurile planificate în acest an. Esti­măm, bunăoară, o producţie supli­mentară de 500 tone acrilonitril, 500 tone motorină, 2 700 tone păcură, 60 tone fire­lină pieptănată şi 70 tone pale. Se estimează, de asemenea, că prin aceste depăşiri, ca şi prin alte măsuri tehnico-organizatorice, se vor realiza, în final, însemnate beneficii peste plan : circa 7 milioane lei la combinatul petrochimic, 1,6 milioane lei la combinatul textil, 578 000 lei la rafinărie şi 392 000 lei la combi­natul alimentar. Deci, efecte econo­mice care se concretizează in creşte­­­­rea producţiei, a acumulărilor băneşti­­ ale statului. Din aceeaşi analiză a reieşit, tot­odată, că la cîteva noi capacităţi in­dustriale care, potrivit planului, ur­mează să atingă, in acest an, nive­lul parametrilor proiectaţi, există mari dificultăţi ,în calea realizării a­­cestui obiectiv. Şi aceasta din cauză că nu s-au asigurat din timp toate condiţiile pentru intrarea în produc­ţie şi exploatarea normală a noilor capacităţi , sau din cauză că soluţiile din proiecte şi documentaţii nu au fost suficient aprofundate. Astfel, la complexul de piroliză din cadrul combinatului petrochimic, care ur­mează să atingă parametrii proiectaţi în trimestrul IV a.c., s-a planificat o producţie mai mică cu 4 000 tone de­cit nivelul din proiect şi s-au pre­văzut depăşiri supărătoare la con­sumurile specifice şi la preţul de cost pe tona de produs. Iată de ce soco­tim că este obligatoriu pentru con­ducerea combinatului şi comitetul de partid de aici de a acţiona în con­tinuare pentru punerea la punct a instalaţiilor, în vederea realizării pro­ducţiei prevăzute şi a celorlalţi in­dicatori tehnico-economici, conform graficului aprobat. In acelaşi timp, trebuie intensificate eforturile pentru lichidarea in cel mai scurt timp a provizoratelor care se mai menţin la această instalaţie privind evacuarea apelor reziduale şi pentru funcţio­narea în cele mai bune condiţii a utilităţilor. La rafinărie, aşa cum arătam, măsurile luate încă din pe­rioada executării investiţiei şi, apoi, în cea a probelor tehnologice, oferă certitudinea că nivelul indicatorilor proiectaţi va fi atins cu 18 luni mai devreme decit este durata normată. Dar acest lucru nu se va realiza de la sine şi, de aceea, semnalăm că este necesar un sprijin mai mare din partea Ministerului Petrolului în ce priveşte aprovizionarea ritmică cu materii prime a rafinăriei, întrucît în ultimul timp s-au făcut simţite deficienţe în acest domeniu. Intr-o ipostază nedorită se află instalaţia de furfuroi de la fabrica de tananţi „Argeşul“ din Piteşti. In perioada probelor tehnologice şi in primele luni de funcţionare, aici au apărut avarii şi mari defecţiuni la utilajele de bază şi la centrala ter­mică, care au necesitat timp şi un volum important de muncă supli­mentară pentru remedieri. La aces­tea se adaugă şi faptul că soluţia cu privire la combustibil, prevăzută in proiect, nu dă deocamdată satisfacţie. Din această cauză, in prezent se fo­loseşte în mod provizoriu, pentru ar­dere, in loc de celolignină, epuizatul de tanant, care, de fapt, este mate­ria primă pentru producerea furfuro­­iului. La solicitările repetate adresate Ministerului Industriei Lemnului, in­stitutelor de proiectare — IPROSIN, C.C.P.C., I.C.P.U.C.R. — şi fur­nizorilor de utilaje, deficienţele le­gate de funcţionarea cazanelor şi autoclavelor nu au fost înlăturate. Mă folosesc de acest prilej pentru a aduce din nou aminte tuturor aces­tor factori că la fabrica de tananţi au lăsat o treabă isprăvită numai pe jumătate. Trebuie limpede înţeles că un colectiv numeros de salariaţi în­­tîmpină mari greutăţi in realizarea sarcinilor de producţie, că economia in ansamblu suferă mari prejudicii de pe urma funcţionării defectuoase a acestor instalaţii. Dificilă este situaţia şi la secţia motoare fracţionare de la Fabrica de motoare electrice din Piteşti. Terme­nul de realizare a parametrilor pro­iectaţi — trimestrul IV 1969 — nu a fost respectat; prin plan s-a prevă­zut atingerea nivelului capacității proiectate de-abia in trimestrul IV a.c. Cu toate că, incepînd din semes­trul II al anului trecut, noua condu­cere de la fabrica de motoare elec­trice, cu sprijinul ministerului de re­sort, a luat o serie de măsuri teh­nico-organizatorice pentru mai buna pregătire a fabricaţiei, îmbunătăţirea aprovizionării, asigurarea unei asis­tenţe tehnice corespunzătoare, întă­rirea disciplinei în producţie, rezul­tatele nu se ridică încă la nivelul in­dicatorilor din proiect. Pentru îmbu­nătăţirea radicală a situaţiei existente în această nouă unitate, analiza la care m-am referit a evidenţiat opor­tunitatea unui sprijin mai calificat din partea centralei industriale de motoare şi materiale electrotehnice şi a ministerului de resort, cit şi din partea comitetelor judeţean şi muni­cipal de partid, intr-o seamă de do­menii, dintre care mai buna orga­nizare a producţiei şi a muncii, fo­losirea judicioasă a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi re­ducerea preţului de cost pe produs se detaşează evident. Fabrica de preparate din carne, uni­tate dotată cu utilaje de înaltă teh­nicitate, intrată in funcţiune în tri­mestrul II anul trecut, este o altă în­treprindere la care atingerea parame­trilor proiectaţi ridică mari proble­me. Aici s-a acreditat falsa idee că unitatea nu atinge nivelele proiectate datorită lipsei de materie primă. Această idee a fost infirmată în luna decembrie anul trecut (deci, după 6 luni de la darea în funcţiune) cînd, în ciuda faptului că i-au fost puse la dispoziţie cantităţi de carne sufi­ciente, fabrica a lucrat numai cu 70 la sută din capacitatea proiectată. Adevăratele cauze — funcţionarea defectuoasă a unor agregate şi insta­laţii de automatizare, greşelile da execuţie — sunt binecunoscute de conducerea combinatului industriei alimentare şi ministerului de resort, dar înlăturarea lor trenează inexpli­cabil de atita timp. Comitetul judeţean de partid Argeş a luat din timp o serie de măsuri politice şi organizatorice pentru cu­noaşterea sarcinilor ce revin fiecărui colectiv din tinerele unităţi indus­triale şi asigurarea condiţiilor teh­nico-materiale necesare îndeplinirii prevederilor graficelor de atingere a parametrilor proiectaţi. Comanda­mentele constituite pe noile şantiere acţionează, atît pentru realizarea pla­nului de investiţii şi de punere în funcţiune, cit şi pentru rezolvarea operativă a problemelor de care de­pinde realizarea indicatorilor tehni­co-economici aprobaţi. Măsurile pre­conizate în fiecare caz in parte vi­zează expres ca, o dată cu realizarea indicatorilor cantitativi, să fie înde­pliniţi neapărat şi cit mai repede şi cei calitativi. Putem deci spune că incă de la Începutul anului ne-am aflat în faţa unui program precis de acţiune care ne permite să ştim unde trebuie să intervenim mai serios şi cînd anume, pentru ca noile unităţi şi capacităţi industriale să se integreze cit mai repede posibil cu potenţialul lor maxim în circuitul economiei naţio­nale. Reuşita acţiunii depinde însă în mare măsură de modul în care ac­ţionează conducerile noilor întreprin­deri centrale şi combinatele indus­triale de care aparţin. De aceea, or­ganele şi organizaţiile de partid din respectivele unităţi au datoria să ur­mărească cu atenţie transpunerea neîntârziată în practică a măsurilor care au fost stabilite. Atingerea cit mai rapidă a parametrilor proiectaţi constituie un examen al maturizării economice a noilor unităţi indus­triale. Trecerea cu succes a acestui examen de fiecare colectiv va da mă­sura reală a întregii activităţi des­făşurate în domeniul investiţiilor, a roadelor ce s-au scontat să se obţină de pe urma eforturilor materiale şi financiare făcute de stat pentru dez­voltarea industrială a judeţului nos­tru.

Next