Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)

1970-03-28 / nr. 8379

PAGINA 2 SCINTEIA — simbalâ 28 martie 1970 LUCRĂRILE SESIUNII MARII adunări naţionale (Urmare din pag. I) al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inalta sa principialitate marxist-leninistă, competenţa, devo­tamentul şi răspunderea în promo­varea politicii externe, care slujeşte aspiraţiilor poporului, cauzei socia­lismului şi păcii. Aşa cum este cunoscut, criteriul principal de verificare a justeţei oricărei linii politice îl constituie viaţa, cu realităţile şi in dinamica ei. Şi tocmai realităţile vieţii ilus­trează caracterul profund constructiv al multiplelor acţiuni de largă rezo­nanţă întreprinse pe plan interna­ţional de guvernul României socia­liste în cursul anului trecut, confir­mă cu cea mai mare tărie justeţea politicii externe a statului nostru. Caracteristica dominantă a acestei politici, elementul ei central şi fun­damental îl constituie prietenia, a­­lianţa frăţească şi colaborarea mul­tilaterală cu toate ţările socialiste. Aşa cum arată evocarea succintă din darea de seamă, România a dezvol­tat şi dezvoltă relaţiile politice, eco­nomice, culturale, ştiinţifice, inclusiv militare, cu ţările membre ale Con­siliului de Ajutor Economic Reciproc, cu statele participante la Tratatul de la Varşovia — organisme din care ţara noastră face parte — precum şi cu toate celelalte ţări socialiste, fără nici o deosebire. Aceasta este o con­stantă nezdruncinată a întregii noas­tre politici externe, o orientare per­manentă şi neabătută, izvorîtă din caracterul orînduirii noastre, din principiile ideologiei marxist-leni­­niste şi ale internaţionalismului pro­letar, din convingerea că ea dă ex­presie intereselor fundamentale ale poporului român ca şi ale fiecăreia dintre ţările socialiste, corespunde intr-adevăr cauzei unităţii întregului sistem mondial socialist. Una din trăsăturile definitorii ale politicii externe a României o con­stituie manifestarea activă a solida­rităţii cu toate forţele antiimperia­­liste care luptă pentru libertate, pentru dreptul sacru al fiecărui po­por de a-şi decide singur propria soartă, întregul popor preţuieşte în mod deosebit ajutorul pe care Ro­mânia socialistă îl dă poporului viet­namez în lupta sa împotriva agresiu­nii americane, poziţia activă a sta­tului nostru pentru încetarea nein­­tirziată a războiului din■­a Vietnam, retragerea trupelor SS.U.A. din Viet­namul de Sud, încetarea oricărui amestec în treburile interne ale po­porului vietnamez. Darea de seamă prezentată Marii Adunări Naţionale oglindeşte inten­sificarea, pe diferite planuri, a rela­ţiilor României cu noile state inde­pendente, sprijinul acordat mişcări­lor de eliberare naţională, simpatia şi solidaritatea poporului român cu toate ţările şi popoarele care luptă pentru independenţă şi suveranitate naţională, pentru lichidarea defini­tivă a colonialismului şi neocolonia­­lismului, pentru progres şi viaţă mai bună. Putem aprecia cu deplină sa­tisfacţie că România îşi îndeplineşte pe deplin îndatoririle ce-i revin ca verigă trainică a frontului mondial antiimperialist, aduce o contribuţie reală la cimentarea unităţii tuturor forţelor mondiale ale păcii şi pro­gresului. Constituie pentru noi un motiv de satisfacţie şi încredere faptul că des­făşurarea vieţii internaţionale, întreg cursul evenimentelor din ultimul timp confirmă justeţea orientării po­liticii externe a României, care ac­ţionează în spiritul coexistenţei paş­nice, îşi intensifică legăturile de co­laborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Desi­gur, principiul coexistenţei paşnice, ca unică alternativă a unui cataclism militar, se bucură astăzi de o largă adeziune şi se impune tot mai mult pe arena internaţională. Relevind conţinutul, esenţa acestui principiu putem înţelege mai bine justeţea ac­ţiunilor întreprinse de România, care concepe coexistenţa paşnică intr-un mod activ, în sensul depunerii unor eforturi sporite de către toate statele pentru reducerea tensiunii, pentru promovarea destinderii, pentru dez­voltarea colaborării internaţionale. Calea spre acest ţel o poate consti­tui numai normalizarea relaţiilor, in­tensificarea contactelor şi a legătu­rilor economice, politice, cultural­­ştiinţifice dintre ţări. Apreciez de aceea in mod deosebit intensificarea in anul trecut a contactelor, vizite­lor, schimburilor de delegaţii cu alte ţări, precum şi stabilirea de relaţii diplomatice cu noi state. Am reţinut cu satisfacţie faptul că România în­treţine astăzi relaţii diplomatice şi consulare cu 95 de state şi că în anul precedent au fost încheiate 76 de înţelegeri, acorduri şi convenţii de colaborare în diferite domenii cu ţări avînd altă orînduire socială. Consider deosebit de pozitiv şi im­portant faptul că în toate acţiunile sale externe România socialistă se călăuzeşte după cunoscutele principii ale Independenţei şi suveranităţii na­ţionale, egalităţii în drepturi, nea­mestecului în treburile interne, a­­vantajului reciproc. Intru totul co­respunzătoare ideologiei noastre, jus­tiţiei şi normelor dreptului interna­ţional, aceste principii cîştigă o largă recunoaştere în lume. De aceea, pu­tem aprecia că eforturile depuse de partidul şi guvernul nostru pentru promovarea şi respectul lor sunt, in consensul voinţei şi aspiraţiilor po­poarelor, merg în pas cu evoluţia progresului istoric, ne aduc stimă şi preţuire pe arena internaţională. Merită o înaltă apreciere concep­ţia şi căile, eforturile permanente depuse de guvernul ţării noastre pentru edificarea securităţii europe­ne. In acest sens, o mare importanţă reprezintă contactele, schimburile de vizite ce au avut loc anul trecut, la nivel înalt, între ţara noastră şi alte state europene, atit socialiste cit şi capitaliste. Faptul că ideii securităţii i s-au raliat şi numeroase ţări neso­­cialiste, state neutre, personalităţi politice influente oglindeşte adeziu­nea largă a popoarelor continentului european, evidenţiază deosebita actu­alitate a măsurilor practice ce se cer întreprinse pe calea realizării sale. Evenimentele actuale, întregul peisaj al actualităţii politice inter­naţionale şi pe plan european arată ce larg teren a cîştigat ideea discu­ţiilor şi tratativelor, a contactelor în­tre state, fără deosebire de orîndui­re socială. O ilustrare în acest sens sunt recentele convorbiri de la Erfurt ale şefilor guvernelor R. D. Germane şi R.F. a Germaniei, care au consti­tuit fără îndoială un act pozitiv în viaţa internaţională, un pas înainte spre normalizarea relaţiilor intre cele două state germane în interesul securităţii şi păcii în Europa. Este bine cunoscut faptul că România s-a situat de mult şi în mod consecvent pe poziţia necesităţii recunoaşterii ambelor state germane, a normali­­zării şi dezvoltării relaţiilor dintre ele şi cu ele de către toate statele, numai astfel puţind fi asigurată participarea ambelor state germane la viaţa politică a continentului, la eforturile generale pentru destindere şi securitate. Din darea de seamă prezentată re­zultă însemnătatea deosebită pe care ţara noastră o atribuie dezarmării generale şi, în primul rînd, dezar­mării nucleare. După cum se ştie, printre acţiunile colaterale înregis­trate in ultima vreme se Înscrie şi încheierea Tratatului de neprolife­­rare a armelor atomice, document ratificat recent şi de ţara noastră. Sunt complet de acord cu declaraţia făcută de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia ratificării acestui tratat, că el este lipsit de participarea unor ţări deţinătoare de arme nucleare, nu prevede măsuri practice de oprire a producţiei de arme nucleare şi de li­chidare a stocurilor existente şi nici garanţii că astfel de arme nu vor fi folosite intr-un eventual război ; tra­tatul constituie, cu toate acestea, un pas în direcţia măsurilor de limitare şi lichidare a înarmării atomice. Apreciez că propunerile prezentate recent de reprezentantul ţării noas­tre în Comitetul pentru dezarmare de la Geneva — de altfel menţionate în raportul prezentat de ministrul afa­cerilor externe — răspund unor ce­­­rinţe majore ale umanităţii şi sunt de natură să contribuie la realiza­rea unor progrese concrete către o rezolvare radicală a gravelor pro­bleme generate de cursa Înarmărilor, de persistenţa pericolului nuclear. Se poate aprecia că atit datorită succeselor în construcţia socialistă, rezultatelor dobîndite în dezvoltarea economiei, în adîncirea democraţiei socialiste, în avîntul pe plan cultu­ral, cit şi datorită politicii sale ex­terne, raţională, judicioasă şi con­structivă, în întregime consacrată cauzei păcii şi socialismului, ţara noastră se bucură astăzi in lume de un prestigiu mai înalt ca oricind în istoria sa, în tot ceea ce ţara noastră întreprinde şi realizează pe plan in­ternaţional, în eforturile pe care par­tidul şi statul le depun pentru adin­­cirea colaborării şi cooperării cu alte popoare, pentru pace şi securi­tate internaţională, oamenii muncii din România socialistă revăd ca în­­tr-o oglindă propriile lor ginduri, năzuinţe şi interese. In aceasta sălăşluieşte una din trăsăturile de bază ale activităţii internaţionale a ţării noastre — sprijinul său deplin de către întregul popor. Propun în încheiere să exprimăm deplina aprobare a întregii activităţi internaţionale desfăşurate de statul român în decursul anului 1969, dind astfel glas adeziunii ferme cu care poporul român susţine politica ex­ternă a României socialiste. Datorită consecvenţei cu care Co­mitetul Central al partidului, Con­siliul de Stat şi guvernul ţării pro­movează principiile şi normele una­nim recunoscute ale raporturilor in­ternaţionale —a subliniat deputatul Gheorghe Roşu . România este astăzi cunoscută, apreciată şi sti­mată pe plan mondial de popoarele iubitoare de pace,­ împreună cu în­tregul nostru popor, comuniştii, toţi oamenii muncii din circumscripţia pe care o reprezint şi din judeţul în care îmi desfăşor activitatea a­­preciază în mod deosebit contribuţia secretarului general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la elabo­rarea şi înfăptuirea politicii externe a României,­in care îşi găsesc întru­chiparea năzuinţele poporului român de pace şi cooperare internaţională, interesele socialismului, păcii şi pro­gresului în lume. Din documentul ce ne-a fost pre­zentat se desprinde încă o dată, cu pregnanţă, faptul că partidul şi sta­tul nostru situează in centrul poli­ticii externe a României, în spiri­tul hotărîrilor Congreselor al IX-lea şi al X-lea ale partidului, prietenia cu toate ţările sistemului socialist mondial, adîncirea colaborării şi coo­perării dintre ele pe temelia princi­piilor marxist-leniniste, ale interna­ţionalismului socialist, egalităţii in drepturi, respectului reciproc, inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării tovărăşeşti, ceea ce co­respunde cerinţelor şi intereselor tu­turor ţărilor socialiste, cauzei gene­rale a socialismului şi păcii. Sunt bine cunoscute contribuţia activă a României în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, în extin­derea colaborării şi cooperării eco­nomice cu toate ţările socialiste, pro­punerile făcute şi acţiunile între­prinse de ţara noastră pentru dez­voltarea formelor de cooperare şi colaborare bi şi multilaterală. Anul trecut, delegaţii române la cel mai înalt nivel au participat la activita­tea şi întîlnirile C.A.E.R. şi Trata­tului de la Varşovia, iar reprezen­tanţii ţării noastre în aceste organi­zaţii au desfăşurat o activitate in­tensă în sprijinul dezvoltării colabo­rării şi cooperării între statele par­ticipante. Ca deputat, ca activist de partid, eu apreciez în mod deosebit faptul că anul trecut au avut loc intîlniri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale altor tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru, cu con­ducători de partid şi de stat ai Uniu­nii Sovietice, R. P. Polone, R.S.F. Iugoslavia şi ai altor state socialiste din Europa, cu tovarăşi din condu­cerea R. P. Chineze, R. D. Vietnam şi ai altor ţări socialiste din Asia. S-au dezvoltat relaţiile României cu Cuba, unde, recent, un grup de ti­neri români au plecat pentru a spri­jini campania de recoltare a trestiei de zahăr. Consider, de asemenea, ca deosebit de utile schimburile de de­legaţii între ţara noastră şi alte ţări socialiste, intre Partidul Comunist Român şi partidele comuniste fră­ţeşti, între organizaţiile de masă şi obşteşti. Anul trecut, la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân au participat delegaţii ori­ s-au primit mesaje de salut din partea a 85 de partide comuniste şi muncito­reşti, iar la aniversarea unui sfert de veac de la eliberarea României au participat reprezentanţii cvasitotali­­tăţii ţărilor socialiste. In acelaşi timp, politica externă activă a României socialiste, de lăr­gire a colaborării economice, teh­­nico-ştiinţifice şi culturale cu toate ţările lumii, indiferent de orinduirea lor socială, se concretizează în tot mai multe tratate şi convenţii, con­tacte la diferite niveluri, ci şi multi­laterale, în relaţiile diplomatice şi consulare cu 95 de ţări, în relaţiile economice şi tehnico-ştiinţifice cu peste 100 de state, în schimburi de delegaţii guvernamentale, parla­mentare, vizite la nivelul conducă­torilor de stat. Contribuţia României în realizarea unui climat favorabil colaborării şi păcii, de înţelegere şi pace între po­poare, are un suport solid în con­ştiinţa poporului nostru, care dez­bate, aprobă şi susţine cu hotărîre liniile directoare ale politicii parti­dului şi statului nostru. Este senti­mentul izvorît din conştiinţa că fie­care naţiune trebuie să se bucure de egalitatea in drepturi, că în rela­ţiile dintre state trebuie să predo­mine înţelegerea şi încrederea reci­procă. Luarea în consideraţie a inte­reselor reciproce, neamestecul unora în treburile altora constituie înalte principii morale care au la bază în­săşi etica populară despre relaţiile de prietenie. După ce s-a referit la adeziunea şi sprijinul pe care poporul nostru le acordă luptei poporului vietnamez împotriva imperialismului american, la propunerile constructive făcute de ţara noastră pentru rezolvarea, pe cale politică, a conflictului din O­­rientul Mijlociu, precum şi în marele dialog privind realizarea securităţii europene, dezarmarea generală şi în primul rînd dezarmarea nucleară, deputatul a spus : Fără a fi abordat complex ansamblul preocupărilor statului nostru, în domeniul politicii externe, consider că avem puternice dovezi, la tot pasul, de a afirma că politica noastră internaţională păs­trează o perfectă unitate dialectică cu politica internă, este o expresie a celui mai profund umanism şi de­mocratism, bazat pe unitatea indiso­lubilă dintre partid, guvern şi popor, îmi exprim încrederea că politica externă a partidului şi statului nos­tru va fi dusă cu aceeaşi hotărîre, în acelaşi chip realist şi curajos, în care se împletesc just grija faţă de interesele naţionale ale poporului nostru, cu preocuparea pentru întă­rirea solidarităţii internaţionaliste a tuturor ţărilor socialiste, a tuturor celor ce muncesc din întreaga lume, în epoca noastră, de puternică a­­firmare a naţiunilor, de intensifi­care a raporturilor lor şi multilaterale între state, respectarea principiilor echităţii şi dreptului internaţional, ale coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite şi ale drep­tului inalienabil al popoarelor de a-şi decide de sine stătător destinele de­vine mai mult ca oricind o necesi­tate indispensabilă pentru asigurarea păcii şi adîncirea cooperării interna­ţionale, a spus deputatul SICHICl­l Stolan. In această ordine de idei, în nume­le Ligii române de prietenie cu po­poarele din Asia şi Africa, ligă care întreţine legături cu comitete de so­lidaritate ale multor ţări din Asia, Africă şi America Latină, doresc să subliniez înalta apreciere de care se bucură politica Republicii Socialiste România de solidaritate activă cu lupta de eliberare naţională a popoa­relor dominate de imperialism, de prietenie şi alianţă cu ţările care şi-au cucerit independenţa de stat şi fac eforturi pe linia progresului lor social-economic, cu forţele democra­tice, progresiste din ţările Africii, Asiei şi Americii Latine, cu toate de­taşamentele luptei antiimperialiste. Această linie consecventă in politica externă a României dă expresie u­­nor sentimente profunde şi tradiţii ale poporului români a cărui istorie, mult asemănătoare cu a tuturor po­poarelor care aspiră la viaţă liberă, este istoria unor nesfîrşite lupte pen­tru libertate şi neatîrnare, pentru progres. Sprijinul multilateral acordat de poporul român eroicului popor viet­namez, in lupta împotriva agresorilor americani şi a acoliţilor lor, se în­scrie ca o expresie concludentă a so­lidarităţii frăţeşti cu popoarele ce dau jertfe în apărarea fiinţei lor naţio­nale, a libertăţii şi suveranităţii. O expresie a solidarităţii active a Ro­mâniei cu lupta poporului vietnamez este şi stabilirea, în cursul anului 1969, a relaţiilor dintre România şi Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud. Referindu-se la tensiunea ce se ac­centuează în prezent in unele zone, vorbitorul a subliniat că, pe bună dreptate, în darea de seamă prezen­tată de ministrul afacerilor externe, se exprimă îngrijorarea pe care o provoacă intensificarea bombarda­mentelor americane asupra teritoriu­lui Laosului, situaţia care s-a creat acum în Cambodgia, în urma recen­tei lovituri de stat, apariţia unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est. In continuare, vorbind de înaltele principii de solidaritate activă pe care se întemeiază fructuoasa cola­borare a României cu ţările in curs de dezvoltare, deputatul a spus : Considerăm că vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în India, Iran, ca şi vizitele în România ale reprezen­tanţilor diferitelor state afro-asiatice şi latino-americane au contribuit la mai buna înţelegere şi dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi colaborare. Se bucură de sprijinul statornic al poporului nostru popoarele din An­gola, Mozambic, Namibia care luptă pentru eliberarea naţională. Doresc să subliniez, de asemenea, activita­tea reprezentanţilor României la Or­ganizaţia Naţiunile Unite, în spriji­nul luptei acestor popoare pentru abolirea definitivă a colonialismului şi dominaţiei rasiale, pentru dezvol­tarea economică şi socială a ţărilor lor ■— condiţie necesară consolidării Independenţei lor politice. Am reţinut din darea de seamă prezentată Marii Adunări Naţionale consecvenţa cu care statul român a­­firmă în viaţa internaţională nece­sitatea participării largi, efective a tuturor ţărilor la soluţionarea com­plicatelor probleme cu care se în­fruntă astăzi omenirea. In lumea de astăzi creşte tot mai mult rolul tu­turor statelor, al tuturor popoarelor de pe toate continentele in asigura­rea păcii şi dezvoltarea colaborării. Acesta este rezultatul firesc al pre­ocupării popoarelor pentru destinele şi securitatea lor, al formării de noi state independente şi suverane, al afirmării naţiunilor in epoca actua­lă. De aceea, eu consider de mare însemnătate politică faptul că statul român porneşte de la aceste cerinţe obiective ale evoluţiei sociale, mili­­tînd pentru o largă conlucrare pe plan extern intre toate statele, in­diferent de mărimea lor. In spiritul principiilor politicii noastre externe, a spus in Încheiere deputatul, Comitetul naţional pentru apărarea păcii, Liga română de prie­tenie cu popoarele din Asia şi Africa, organizaţiile de masă din Republica Socialistă România acţionează pen­tru lărgirea relaţiilor lor cu organi­zaţii şi mişcări pacifiste din diferite ţări, pentru asigurarea unui climat democratic şi de cooperare rodnică intre diferitele organizaţii şi mişcări naţionale şi internaţionale, in cadrul Consiliului Mondial al Păcii, pentru unitatea tuturor forţelor care luptă împotriva imperialismului, pentru asigurarea păcii. Doresc ca de la începutul interven­ţiei mele — a spus deputatul Mihail Lupşan-Să exprim de­plina adeziune şi sprijinul oamenilor muncii din uzinele reşiţene faţă de politica externă a partidului şi sta­tului nostru, faţă de activitatea pe care conducerea partidului şi statului o desfăşoară pe plan internaţional. In mod deosebit aş dori să dau ex­presie preţuirii noastre, a locuitorilor meleagurilor reşiţene, muncii neobo­site pe care secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o desfăşoară şi în acest domeniu, spre binele întregii naţiuni, pentru afir­marea tot mai deplină a României socialiste pe arena internaţională. Oamenii muncii de pe întreg cu­prinsul ţării dau o înaltă apreciere modului cum partidul nostru, guver­nul, se orientează în problemele po­liticii externe, faptului că în centrul acestei politici stă neabătut dezvol­tarea legăturilor de prietenie şi co­laborare cu toate ţările socialiste. Ne bucură faptul că eforturile depuse în această direcţie dau rezultate ; de a­­semenea, remarcăm cu satisfacţie că principiul enunţat de partidul nos­tru şi anume că ceea ce uneşte ţă­rile socialiste este mai important, mai puternic fi mai presus decit deosebirile de păreri şi divergenţele temporare care pot apărea la un moment dat şi-a dovedit pe deplin viabilitatea. Apreciez în mod deose­bit faptul că în relaţiile cu ţările so­cialiste, cu partidele comuniste, Par­tidul Comunist Român şi guvernul României socialiste pornesc de la perspectiva internaţionalistă — sin­gura justă şi corespunzătoare Inte­reselor comunismului in lume — de a nu se limita legăturile de colabo­rare la un grup de state socialiste, ci de a se asigura adîncirea cooperă­rii şi colaborării intre toate ţării­ sistemului socialist mondial. Ca deputat, am posibilitatea să mă întîlnesc cu un număr mare de oa­meni ai muncii : ţărani, muncitori, intelectuali, să cunosc in bună mă­sură ceea ce ei gîndesc şi cum în­ţeleg tot ceea ce întreprind parti­dul şi statul nostru pe planul poli­ticii interne şi externe. Trebuie să mărturisesc că de fiecare dată simt o mare satisfacţie, întrucît în una­nimitate oamenii apreciază şi aprobă poziţia realistă, activă, pe care ţara noastră o adoptă în toate proble­mele. Simţim cu toţii o mare bucurie pentru că poziţia României, punctul ei de vedere sunt astăzi ascultate şi apreciate în multe ţări ale lumii. Doresc să subliniez şi eu consec­venţa cu care statul nostru socialist dezvoltă relaţiile economice interna­ţionale, militează pentru adîncirea cooperării în producţie, în ştiinţă şi tehnică, atit cu ţările socialiste, cit şi cu alte ţări ale ilumii. Uzinele din municipiul Reşiţa con­tribuie şi ele nemijlocit la extinde­rea legăturilor economice cu nume­roase state. O serie întreagă de pro­duse fabricate aci fac obiectul expor­tului în diferite regiuni ale lumii ; putem afirma că motoarele Diesel, laminatele, utilajul chimic fabricat la Reşiţa au făcut să crească presti­giul de care se bucură astăzi Româ­nia ca un partener comercial serios. Consider ca cea mai bună contribu­ţie pe care noi, muncitorii, o putem aduce la realizarea în practică a politicii externe a partidului şi gu­vernului nostru o constituie înzecirea eforturilor pentru realizarea la timp şi la cei mai înalţi parametri calita­tivi a tuturor produselor destinate exportului. Apreciez eforturile stăruitoare pe care partidul şi guvernul le fac pen­tru lărgirea relaţiilor de colaborare cu ţări de pe toate meridianele lu­mii, indiferent de orinduirea lor so­cială. Consider că vizitele reciproce la cel mai înalt nivel, contactele di­recte între conducătorii noştri şi conducătorii unor ţări cu alte sis­teme social-politice — între care vi­zitele făcute în ţara noastră de şefii de state ai unor ţări ca Statele Unite ale Americii, Austriei, Finlandei, precum şi vizitele conducătorilor noştri de stat în diferite ţări — ini­ţiativele şi propunerile ţării noastre în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, comitetului pentru dezarmare şi altor organisme au contribuit în mare măsură la promovarea unui climat de încredere şi respect reci­proc in relaţiile internaţioale. Folosesc acest prilej, a spus în cu­­vîntul său deputatul general-locote­nent Ion Coman,spre a vă asigu­­ra de vibrantul ataşament al militari­lor de toate gradele faţă de politica internă şi externă a Partidului Comu­nist Român şi guvernului ţării. Ex­plicăm militarilor noştri această poli­tică, cu convingerea ce ne-o inspiră scopurile ei nobile — asigurarea fe­ricirii şi prosperităţii poporului ro­mân, triumful cauzei păcii şi socia­lismului. Facem astfel educaţie pa­triotică şi internaţionalistă genera­ţiilor aflate sub drapel, aşa după cum patriotică şi internaţionalistă este în­săşi această politică. Doresc să subliniez şi eu, şi o fac dind expresie gîndurilor tuturor mi­litarilor patriei noastre, contribuţia esenţială adusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eforturile pe care secre­tarul general al partidului le depu­ne în vederea abordării problemelor practice şi teoretice ale vieţii inter­naţionale, în mod creator, realist, in spiritul marxism-leninismului. Aşa cum subliniază şi darea de seamă prezentată Marii Adunări Naţiona­le, România acordă o atenţie stator­nică dezvoltării şi adincirii priete­niei şi colaborării cu Uniunea Sovie­tică, cu celelalte ţări socialiste veci­ne, cu toate ţările sistemului mon­dial socialist din Europa, Asia, Ame­rica Latină. Acţionînd in spiritul po­liticii de coexistenţă paşnică, Româ­nia extinde, totodată, legăturile sale de cooperare şi colaborare cu state­le nesocialiste, contribuind astfel la dezvoltarea încrederii reciproce intre popoare. Acum, cind omenirea progresistă şi iubitoare de pace se pregăteşte să sărbătorească împlinirea unui sfert de veac de la înfrîngerea fascismu­lui german in cel de-al doilea răz­boi mondial, se cuvine a releva nece­sitatea ce stă în faţa forţelor antiim­perialiste de pretutindeni de a desfăşura acţiuni energice pentru a dejuca politica agresivă a imperialiş­tilor, pentru ca umanitatea să fie ferită de o nouă conflagraţie mondială Cercurile reacţionare imperialiste, sfi­­dînd principiile fundamentale şi nor­mele dreptului internaţional, conti­nuă să exercite presiuni şi amenin­ţări la adresa libertăţii şi indepen­denţei popoarelor, declanşează agre­siuni armate, cum este războiul dus de imperialismul american împotriva eroicului popor vietnamez. Ţinind sea­ma de existenţa imperialismului, care conţine in sine pericolul agre­siunilor militare, de cerinţele apără­rii patriei noastre socialiste şi garan­tării securităţii poporului, partidul şi statul se îngrijesc cu toată atenţia de întărire a capacităţii de apărare a ţării. In continuare, deputatul a spus : Asigurăm Marea Adunare Naţională că aplicăm în viaţă cu toată răspun­derea comunistă şi patriotică, sarci­nile trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român de a ri­dica pe o treaptă superioară pregăti­rea de luptă şi politică a ostaşilor ţării. Totodată, vom sprijini activ şi un viitor pregătirea militară a tine­retului şi a gărzilor patriotice ca uni­tăţi de luptă. în realizarea acestor obiective pornim de la faptul că a­­părarea patriei constituie o datorie sfîntă a întregului popor, care, în caz de necesitate, îşi va mobiliza toate resursele umane şi materiale de care dispune. Ca stat socialist, România Întă­reşte permanent colaborarea politi­că, economică, militară cu ţările so­cialiste prietene. In calitate de mem­bru fondator al Tratatului de la Varşovia — alianţă încheiată ca o măsură de securitate colectivă faţă de primejdia unui atac imperialist ce ar putea fi dezlănţuit în Europa Împotriva unui stat membru al a­­cestui tratat , România şi-a înde­plinit şi îşi îndeplineşte neabătut în­datoririle ce-i revin. Armata noastră întăreşte colaborarea cu armatele sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia pe multiple planuri, dez­voltă relaţii prieteneşti cu tovarăşii de arme din celelalte state socialis­te. In întreaga această preocupare, România porneşte de la principiul că răspunderea pentru întărirea ca­pacităţii de apărare, pentru instrui­rea şi comanda trupelor revine în în­tregime partidului şi statului nostru. In acelaşi timp, se dezvoltă activ colaborarea şi cooperarea militară cu celelalte ţări socialiste pe temelia principiilor şi normelor de relaţii dintre aceste ţări. Referindu-se la a­­ceastă problemă, comandantul nostru suprem, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea cadrelor de bază din Ministerul Forţelor Armate sublinia : „Această colaborare, pregătirea co­mună pentru a fi în stare să luptăm împotriva oricărei agresiuni, consti­tuie una din obligaţiile fiecărui par­tid şi guvern, ca parte indisolubilă din politica de construcţie socialis­tă, din politica solidarităţii interna­ţionale, a internaţionalismului prole­tar, care a caracterizat şi caracteri­zează întreaga activitate a partidu­lui şi guvernului român". Poporul nostru doreşte ca viaţa in­ternaţională să nu evolueze în di­recţia inveninării relaţiilor dintre state, a unui nou conflict mondial. De aceea, militarii forţelor noastre ar­mate, alături de întregul popor, spri­jină pe deplin activitatea politică ex­ternă a statului român, consacrată păcii şi securităţii internaţionale. In acest context, aprobăm activitatea în­dreptată spre securitate in Europa. Este evident că dezideratul securităţii pe continentul nostru presupune efor­turi neobosite pentru crearea unui climat de înţelegere şi apropiere în­tre toate ţările, indiferent de siste­mul lor social-politic, că problemele trebuie abordate nu de la bloc la bloc, ceea ce n-ar face decât să per­petueze factori ce generează neîncre­dere și animozitate între state, ci cu participarea tuturor popoarelor euro­pene, a tuturor factorilor care se pro­nunță pentru asigurarea păcii, pen­tru izolarea şi combaterea forţelor reacţionare, agresive. Sub drapelele de luptă ale unităţi­lor forţelor noastre armate, a spus în încheiere deputatul Ion Coman, bat inimi viteze, hotărîte să apere pină la sacrificiul suprem cuceririle revoluţionare ale poporului român, o­­rinduirea socialistă de care se leagă organic toate înfăptuirile şi năzuin­ţele noastre, prestigiul şi stima de care se bucură în lume numele scump al patriei noastre. Asemenea tuturor oamenilor muncii, indiferent de na­ţionalitate, noi, cei ce ne slujim pa­tria în rîndurile armatei, ştim bine că nu există forţă capabilă să clin­tească opţiunea definitivă pentru so­cialism a harnicului şi talentatului nostru popor. Acţionînd cu fermitate pentru salvgardarea păcii, statornicirea între popoarele lumii a unor relaţii bazate pe încredere, prietenie şi respect re­ciproc, alături de alte state, a spus deputatul Eduard Eisenbur­ger România socialistă militează neobosit pentru dezvoltarea colabo­rării internaţionale, eliminarea for­ţei, pentru stingerea tuturor focare­lor de război de pe glob, care pun în primejdie securitatea şi munca paşnică a omenirii. Călăuzit de aceste principii, statul român este profund preocupat de a contribui la soluţionarea politică a situaţiei din Orientul Apropiat, care îngrijorează poporul român, ca ur­mare a intensificării acţiunilor mili­tare din ultima vreme. In cuvîntă­­rile sale, pătrunse de principialitate şi o înaltă răspundere pentru soarta păcii, secretarul general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimînd voinţa întregii noastre naţiuni, s-a pronunţat în re­petate rînduri pentru încetarea defi­nitivă a conflictului armat din Orien­tul Apropiat, pentru soluţionarea pe cale politică a problemelor litigioase din această zonă, încerc o satisfacţie deosebită, con­­statînd că in abordarea situaţiei din Orientul Apropiat, ca de altfel a tu­turor evenimentelor, conducerea partidului şi statului promovează o politică principială, in strînsă unitate cu liniile directoare fundamentale ale politicii externe, pornind de la realităţi, de la interesele fundamen­tale ale popoarelor, de la cerinţele majore ale cauzei păcii. Să ne amin­tim de­ poziţia clară, răspicată, fără echivoc, faţă de criza din Orientul Apropiat, pe care am adoptat-o în acest înalt for încă în sesiunea din iulie 1967, poziţie reafirmată şi cu alte prilejuri. După cum se ştie, Re­publica Socialistă România s-a pro­nunţat şi se pronunţă cu hotărîre împotriva soluţionării prin război a diferendelor dintre statele acestei zone, împotriva ciştigării de avanta­je teritoriale pe calea operaţiunilor militare, pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocu­pate, pentru recunoaşterea dreptului la independenţă şi existenţă suvera­nă a tuturor statelor din zonă, in­clusiv al Israelului, pentru rezolva­rea problemei refugiaţilor palesti­­neni, ţinîndu-se seama de interesele lor legitime. Ţara noastră consideră, aşa cum pe bună dreptate se arată în darea de seamă, că rezoluţia Con­siliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea acestui conflict. Guvernul român, în spiritul prin­cipiilor sale de politică externă, se pronunţă împotriva folosirii forţei în relaţiile dintre state, împotriva ex­tinderii operaţiunilor militare la­­o­­biective civile. De aceea, ţara noas­tră a dezaprobat şi condamnat ata­cul aviaţiei israeliene asupra unor obiective civile din Republica Arabă Unită, considerind că aceste acţiuni sunt de deosebită gravitate, ele con­stituind nu numai o încălcare fla­grantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate, ci şi a normelor de drept internaţional. încercările de a rezol­va problemele litigioase prin forţa armelor nu fac decît să agraveze situaţia, ele nu sunt în folosul nici uneia din părţi, ci sunt doar în avan­tajul imperialismului, interesat să dezbine popoarele, pentru a-şi men­ţine dominaţia, a-şi recîştiga privile­giile. Ca prieten al popoarelor arabe, poporul nostru şi-a manifestat întot­deauna solidaritatea şi sprijinul faţă de aspiraţiile lor pentru unitate na­ţională, pentru progres economic şi social, întărirea independenţei naţio­nale, a cuceririlor democratice. In ultimii ani, cooperarea economică, culturală şi tehnico-ştiinţifică dintre ţara noastră şi statele arabe a în­scris o linie ascendentă, în temeiul unor acorduri de colaborare, ţara noastră construieşte în Republica A­­rabă Unită o fabrică de produse so­dice, lingă oraşul Alexandria, şi un complex pentru extracţia şi prepara­rea fosfaţilor în deşert, la Hamra­­win. Pe întinsele terenuri petrolifere din zona sahariană a Algeriei, pe şantierele de construcţii din Libia şi Kuweit, în expediţiile de explorare geologică în Yemenul de Sud, în uni­tăţi agricole din Tunisia şi Maroc şi în alte părţi, specialiştii români lu­crează cot la cot cu cei arabi, spri­­jinindu-i în punerea în valoare a bo­găţiilor şi resurselor naturale ale a­­cestor ţări în interesul propriilor lor popoare. Schimburile de vizite la diferite ni­veluri între oamenii de stat români şi cei din ţările arabe, contactele a­­vute cu aceste prilejuri , aş aminti doar prezenţa la Cairo, la începutul acestui an, a unor deputaţi români, participanţi la reuniunea parlamen­tară consacrată Orientului Apropiat, sau cea de-a şasea reuniune a Co­misiei mixte guvernamentale a Re­publicii Socialiste România şi Repu­blicii Arabe Unite, care a consemnat noul acord comercial şi de plăţi pe cinci ani şi volumul sporit al schim­burilor de mărfuri pe anul în curs — au contribuit la dezvoltarea rela­ţiilor, la o şi mai bună colaborare şi cunoaştere reciprocă. Sunt cu totul de acord cu aprecierea cuprinsă în darea de seamă a mi­nistrului de externe privind dezvol­tarea raporturilor dintre România şi ţările arabe, necesitatea de a se de­pune eforturi pentru a extinde rela­ţiile politice, economice, culturale dintre ţara noastră şi statele arabe — acestea fiind in interesul popoare­lor noastre, al cauzei păcii. Toate acestea ne dau dreptul să constatăm că viaţa, timpul confirmă întru totul justeţea politicii noastre externe şi a poziţiei României în problema Orientului Apropiat. Aş dori să relev, a spus în încheie­re deputatul, că în activitatea mea de deputat, cu ocazia întâlnirilor cu ale­gătorii, din nenumăratele scrisori pri­mite la redacţia săptămînalului „Kar­paten Rundschau“ unde lucrez, am putut desprinde înalta apreciere, ade­ziunea deplină a oamenilor muncii din patria noastră faţă de întreaga politică internă şi externă a parti­dului şi statului — politică profund ştiinţifică şi umanistă. Doresc să în­chei cu asigurarea că, asemenea în­tregului popor, şi oamenii muncii de naţionalitate germană, participanţi activi la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noa­stră, aprobă şi sprijină din plin poli­tica externă a României, fiindcă ea corespunde întru totul intereselor şi năzuinţelor lor. Doresc să subliniez şi eu — a spus deputatul Iou Ursa — de la bun Început adeziunea mea la poli­tica externă pe care o promovează cu atita consecvenţă partidul şi statul nostru, politică ce dă expre­sie intereselor poporului român, cau­zei păcii şi socialismului. Şi în anul care s-a scurs, ca şi în perioa­da anilor trecuţi, s-a acţionat cu con­secvenţă pentru dezvoltarea priete­niei şi colaborării cu toate ţările so­cialiste, in spiritul principiilor care unesc aceste ţări, au avut loc nume­roase întilniri, contacte, schimburi de delegaţii. In acest cadru doresc să relev relaţiile de prietenie şi alianţă frăţească, colaborare şi cooperare care se dezvoltă pe planuri multi­ple între România şi Uniunea Sovie­tică. Aşa cum s-a subliniat nu o dată de către partidul şi statul nostru, această prietenie, întărirea ei con­tinuă constituie una din temeliile politicii externe a Republicii Socia­liste România şi dezvoltarea ei este în interesul popoarelor din ambele ţări, in interesul cauzei unităţii şi dezvoltării sistemului mondial socia­list. In acelaşi timp, trebuie de re­marcat dezvoltarea relaţiilor­­ dintre România şi celelalte ţări socialiste vecine, precum şi a relaţiilor ţării noastre cu celelalte ţări socialiste. Doresc, de asemenea, să subliniez im­portanţa pe care o au extinderea re­laţiilor cu celelalte ţări ale lumii, participarea ţării noastre la soluţio­narea problemelor cu care se înfruntă astăzi umanitatea. In calitatea mea de om de ştiinţă, ca unul care lucrez în domeniul nu­clear, îmi dau perfect de bine seama de consecinţele profunde pe care le are stăpînirea forţei imense a ato­mului în scopul utilizării sale spre binele omenirii, cit şi de implica­ţiile deosebit de distrugătoare pen­tru destinele generaţiilor actuale şi viitoare pe care le poate avea folo­sirea cuceririlor ştiinţei nucleare in scopuri militare. Prin toate acţiunile sale politice in­terne şi externe, România şi-a dove­dit şi îşi dovedeşte ataşamentul faţă de lărgirea aplicaţiilor paşnice ale energiei atomice şi militează cu ho­tărîre pentru reducerea şi eliminarea oricărui pericol care ar putea genera un conflict nuclear în lume. In acest cadru se înscrie aprobarea recentă a programului nuclear naţional care jalonează liniile directoare de dez­voltare ale acestui domeniu pină în 1980. Este o realitate îngrijorătoare că în prezent se desfăşoară o intensă şi neîntreruptă cursă a înarmărilor, se acumulează stocuri uriaşe de arma­ment nuclear şi clasic, cunosc o dez­voltare rapidă mijloacele de trans­portare la ţintă a armelor de distru­gere in masă. A devenit notoriu fap­tul că astăzi pregătirile militare ab­sorb considerabile fonduri materiale — peste 200 miliarde dolari anual —, angrenează zeci de mii de oameni de ştiinţă şi specialişti. Viaţa internaţională demonstrează că armele sunt folosite de cercurile imperialiste agresive ca instrument al politicii lor de dictat şi dominaţie, de amestec în treburile interne ale al­tor state, împotriva libertăţii şi inde­pendenţei popoarelor. Sîntem nevoiţi să constatăm cu regret că in timp ce înarmările ating dimensiuni fără precedent intr-un ritm febril, atit cantitativ cit şi din punct de vedere calitativ, negocierile care se desfă­şoară în cadrul Comitetului pentru dezarmare de la Geneva nu înregis­trează progresele aşteptate în mod unanim de popoare, nu îndreptăţesc speranţele acestora. Toate acestea jus­tifică pe de-a întregul preocuparea constantă a partidului, a guvernului ţării noastre pentru realizarea unor paşi hotărîţi în direcţia stopării cursei înarmărilor, a trecerii practice la de­zarmarea generală, la înfăptuirea de măsuri pentru dezarmarea nucleară. Ilustrând înaltul spirit de responsa­bilitate al României socialiste faţă de destinele poporului român şi ale omenirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în această privin­ţă : „Apreciem că este necesar să se acţioneze cu mai multă intensita­te ca toate popoarele să-şi­­ ri­dice cu mai multă hotărîre glasul, să oblige guvernele să treacă în mod concret la realizarea dezar­mării generale şi, în primul rînd, a dezarmării atomice. România apre­ciază că este necesar să se acţione­ze hotărît pentru a se obţine succese concrete, fie cit de mici la început, pe calea opririi cursei înarmării, a trecerii practice la dezarmarea ge­nerală“. Darea de seamă a guvernului a reliefat pregnant poziţia de princi­piu a ţării noastre privind principa­lele probleme ale înfăptuirii dezar­mării, îmi exprim deplina aprobare pentru iniţiativele şi acţiunile între­prinse de ţara noastră menite să dea un puternic impuls tratativelor de dezarmare de la Geneva. împreună cu oamenii de ştiinţă români, cu toţi cetăţenii ţării am luat cunoştinţă cu viu interes şi satisfacţie de propu­nerile guvernului Republicii Socia­liste România prezentate recent in Comitetul pentru dezarmare de la Geneva. Aceste propuneri sînt o ex­presie a politicii constructive a ţării noastre, a hotărîrii ei de a contribui activ — alături de ţările socialiste, de alte forţe iubitoare de pace — la realizarea dezarmării şi răspund unor obiective majore ale popoare­lor lumii. Raţiunii de a se adopta măsuri energice şi neîntirziate pen­tru stăvilirea cursei înarmărilor şi a reducerii cheltuielilor militare îi este subordonată propunerea ţării noastre cu privire la îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor sta­telor. Consider că propunerile româ­neşti evidenţiază strînsa legătură in­tre lupta pentru dezarmare şi lupta pentru abolirea politicii de forţă in relaţiile dintre state. In acest sens, aş dori să relev actualitatea stringen­tă a propunerii guvernului nostru privind asumarea printr-un docu­ment internaţional, cu forţă obliga­torie şi vocaţie universală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, de neamestec, sub nici o for­mă şi în nici o împrejurare, în tre­burile interne ale altor state. A­­celuiaşi scop îi este consacrată pro­punerea cu privire la lichidarea ba­zelor militare de pe teritorii străine, interzicerea creării unor noi baze şi amplasării a noi arme nucleare pe teritorii străine, renunţarea la efec­tuarea de manevre militare pe teri­toriul altor state. După părerea mea, un important factor de consolidare a încrederii re­ciproce, de îmbunătăţire a relaţiilor dintre statele situate în aceeaşi re­giune l-ar constitui crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii, inclusiv în regiunea Balcani­lor, care formează, de altfel, obiectul unei alte propuneri la Geneva. De asemenea, ar trebui să-şi găsească o concretizare propunerea privind ela­borarea unui program de acţiuni şi măsuri concrete ale Deceniului De­zarmării, sugerată în urmă cu aproa­pe un an de delegaţia României in Comitetul de dezarmare. Apreciez intru totul îndreptăţită po­ziţia ţării noastre de a se depune eforturi în direcţia dezarmării nu­cleare. Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, ratificat recent de Consiliul de Stat, se înscrie în con­textul măsurilor parţiale realizate pe calea atingerii acestui obiectiv. Sus­ţin pe deplin declaraţia făcută de că­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu ocazia ratificării acestui Tratat în care s-a subliniat cu tărie necesita­tea ca el să fie completat şi urmat de noi măsuri pe linia dezarmării nucleare. Popoarele lumii trebuie să aibă garanţii ferme că niciodată nu vor fi victimele unui atac atomic, că nu vor fi ameninţate cu spectrul fo­losirii armelor nucleare. In încheiere, doresc să exprim înalta mea consideraţie, acordul de­plin faţă de activitatea internaţio­nală a statului nostru socialist — ex­presie a grijii deosebite a partidului şi guvernului pentru interesele su­preme ale naţiunii noastre socialiste, pentru cauza socialismului, progresu­lui şi păcii mondiale. Doresc să-mi exprim satisfacţia şi aprobarea deplină faţă de conţinu­tul documentului cu privire la acti­vitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, a spus deputatul Ştefan Peter. .# Darea de seamă pune in lumină înaltul spirit de responsabilitate cu care conducerea de partid şi de stat a României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, acţionea­ză pentru a transpune în viaţă prin­cipiile şi coordonatele fundamentale ale politicii externe a ţării. Aş men­ţiona aici amploarea şi multilatera­litatea acestei activităţi, bogăţia de forme şi metode, de acţiuni şi ini­ţiative folosite, menite să ducă la întărirea prieteniei, colaborării şi a­­lianţei cu toate ţările socialiste — ca element central al politicii noas­tre externe — dezvoltarea colaboră­rii internaţionale şi a conlucrării paşnice cu toate ţările lumii, indife­rent de orinduirea lor socială, par­ticiparea crescindă la activitatea con­sacrată soluţionării paşnice a proble­melor litigioase, întăririi păcii şi securităţii. Orientarea permanentă şi conduce­rea directă de către partid a poli­ticii noastre externe ii asigură un caracter ştiinţific şi realist, îi permit să discearnă — pe baza analizei mar­xist-leniniste a fenomenelor — ten­dinţele ce prevalează in relaţiile in­ternaţionale, forţele motrice ale evo­luţiei istorice, perspectivele şi direc­ţiile de dezvoltare a evenimentelor. Aş dori, in acest sens, să subliniez — ca un exemplu — justeţea con­cluziei, relevată in repetate rinduri de partidul nostru, că in lumea con­temporană rezolvarea reală a proble­melor majore internaţionale impune participarea activă a tuturor state­lor, mari, mijlocii şi mici, creşterea continuă a răspunderii şi aportului (Continuare în pag. a V-a)

Next