Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)
1970-03-28 / nr. 8379
PAGINA 2 SCINTEIA — simbalâ 28 martie 1970 LUCRĂRILE SESIUNII MARII adunări naţionale (Urmare din pag. I) al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inalta sa principialitate marxist-leninistă, competenţa, devotamentul şi răspunderea în promovarea politicii externe, care slujeşte aspiraţiilor poporului, cauzei socialismului şi păcii. Aşa cum este cunoscut, criteriul principal de verificare a justeţei oricărei linii politice îl constituie viaţa, cu realităţile şi in dinamica ei. Şi tocmai realităţile vieţii ilustrează caracterul profund constructiv al multiplelor acţiuni de largă rezonanţă întreprinse pe plan internaţional de guvernul României socialiste în cursul anului trecut, confirmă cu cea mai mare tărie justeţea politicii externe a statului nostru. Caracteristica dominantă a acestei politici, elementul ei central şi fundamental îl constituie prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate ţările socialiste. Aşa cum arată evocarea succintă din darea de seamă, România a dezvoltat şi dezvoltă relaţiile politice, economice, culturale, ştiinţifice, inclusiv militare, cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu statele participante la Tratatul de la Varşovia — organisme din care ţara noastră face parte — precum şi cu toate celelalte ţări socialiste, fără nici o deosebire. Aceasta este o constantă nezdruncinată a întregii noastre politici externe, o orientare permanentă şi neabătută, izvorîtă din caracterul orînduirii noastre, din principiile ideologiei marxist-leniniste şi ale internaţionalismului proletar, din convingerea că ea dă expresie intereselor fundamentale ale poporului român ca şi ale fiecăreia dintre ţările socialiste, corespunde intr-adevăr cauzei unităţii întregului sistem mondial socialist. Una din trăsăturile definitorii ale politicii externe a României o constituie manifestarea activă a solidarităţii cu toate forţele antiimperialiste care luptă pentru libertate, pentru dreptul sacru al fiecărui popor de a-şi decide singur propria soartă, întregul popor preţuieşte în mod deosebit ajutorul pe care România socialistă îl dă poporului vietnamez în lupta sa împotriva agresiunii americane, poziţia activă a statului nostru pentru încetarea neintirziată a războiului din■a Vietnam, retragerea trupelor SS.U.A. din Vietnamul de Sud, încetarea oricărui amestec în treburile interne ale poporului vietnamez. Darea de seamă prezentată Marii Adunări Naţionale oglindeşte intensificarea, pe diferite planuri, a relaţiilor României cu noile state independente, sprijinul acordat mişcărilor de eliberare naţională, simpatia şi solidaritatea poporului român cu toate ţările şi popoarele care luptă pentru independenţă şi suveranitate naţională, pentru lichidarea definitivă a colonialismului şi neocolonialismului, pentru progres şi viaţă mai bună. Putem aprecia cu deplină satisfacţie că România îşi îndeplineşte pe deplin îndatoririle ce-i revin ca verigă trainică a frontului mondial antiimperialist, aduce o contribuţie reală la cimentarea unităţii tuturor forţelor mondiale ale păcii şi progresului. Constituie pentru noi un motiv de satisfacţie şi încredere faptul că desfăşurarea vieţii internaţionale, întreg cursul evenimentelor din ultimul timp confirmă justeţea orientării politicii externe a României, care acţionează în spiritul coexistenţei paşnice, îşi intensifică legăturile de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Desigur, principiul coexistenţei paşnice, ca unică alternativă a unui cataclism militar, se bucură astăzi de o largă adeziune şi se impune tot mai mult pe arena internaţională. Relevind conţinutul, esenţa acestui principiu putem înţelege mai bine justeţea acţiunilor întreprinse de România, care concepe coexistenţa paşnică intr-un mod activ, în sensul depunerii unor eforturi sporite de către toate statele pentru reducerea tensiunii, pentru promovarea destinderii, pentru dezvoltarea colaborării internaţionale. Calea spre acest ţel o poate constitui numai normalizarea relaţiilor, intensificarea contactelor şi a legăturilor economice, politice, culturalştiinţifice dintre ţări. Apreciez de aceea in mod deosebit intensificarea in anul trecut a contactelor, vizitelor, schimburilor de delegaţii cu alte ţări, precum şi stabilirea de relaţii diplomatice cu noi state. Am reţinut cu satisfacţie faptul că România întreţine astăzi relaţii diplomatice şi consulare cu 95 de state şi că în anul precedent au fost încheiate 76 de înţelegeri, acorduri şi convenţii de colaborare în diferite domenii cu ţări avînd altă orînduire socială. Consider deosebit de pozitiv şi important faptul că în toate acţiunile sale externe România socialistă se călăuzeşte după cunoscutele principii ale Independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Intru totul corespunzătoare ideologiei noastre, justiţiei şi normelor dreptului internaţional, aceste principii cîştigă o largă recunoaştere în lume. De aceea, putem aprecia că eforturile depuse de partidul şi guvernul nostru pentru promovarea şi respectul lor sunt, in consensul voinţei şi aspiraţiilor popoarelor, merg în pas cu evoluţia progresului istoric, ne aduc stimă şi preţuire pe arena internaţională. Merită o înaltă apreciere concepţia şi căile, eforturile permanente depuse de guvernul ţării noastre pentru edificarea securităţii europene. In acest sens, o mare importanţă reprezintă contactele, schimburile de vizite ce au avut loc anul trecut, la nivel înalt, între ţara noastră şi alte state europene, atit socialiste cit şi capitaliste. Faptul că ideii securităţii i s-au raliat şi numeroase ţări nesocialiste, state neutre, personalităţi politice influente oglindeşte adeziunea largă a popoarelor continentului european, evidenţiază deosebita actualitate a măsurilor practice ce se cer întreprinse pe calea realizării sale. Evenimentele actuale, întregul peisaj al actualităţii politice internaţionale şi pe plan european arată ce larg teren a cîştigat ideea discuţiilor şi tratativelor, a contactelor între state, fără deosebire de orînduire socială. O ilustrare în acest sens sunt recentele convorbiri de la Erfurt ale şefilor guvernelor R. D. Germane şi R.F. a Germaniei, care au constituit fără îndoială un act pozitiv în viaţa internaţională, un pas înainte spre normalizarea relaţiilor intre cele două state germane în interesul securităţii şi păcii în Europa. Este bine cunoscut faptul că România s-a situat de mult şi în mod consecvent pe poziţia necesităţii recunoaşterii ambelor state germane, a normalizării şi dezvoltării relaţiilor dintre ele şi cu ele de către toate statele, numai astfel puţind fi asigurată participarea ambelor state germane la viaţa politică a continentului, la eforturile generale pentru destindere şi securitate. Din darea de seamă prezentată rezultă însemnătatea deosebită pe care ţara noastră o atribuie dezarmării generale şi, în primul rînd, dezarmării nucleare. După cum se ştie, printre acţiunile colaterale înregistrate in ultima vreme se Înscrie şi încheierea Tratatului de neproliferare a armelor atomice, document ratificat recent şi de ţara noastră. Sunt complet de acord cu declaraţia făcută de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia ratificării acestui tratat, că el este lipsit de participarea unor ţări deţinătoare de arme nucleare, nu prevede măsuri practice de oprire a producţiei de arme nucleare şi de lichidare a stocurilor existente şi nici garanţii că astfel de arme nu vor fi folosite intr-un eventual război ; tratatul constituie, cu toate acestea, un pas în direcţia măsurilor de limitare şi lichidare a înarmării atomice. Apreciez că propunerile prezentate recent de reprezentantul ţării noastre în Comitetul pentru dezarmare de la Geneva — de altfel menţionate în raportul prezentat de ministrul afacerilor externe — răspund unor cerinţe majore ale umanităţii şi sunt de natură să contribuie la realizarea unor progrese concrete către o rezolvare radicală a gravelor probleme generate de cursa Înarmărilor, de persistenţa pericolului nuclear. Se poate aprecia că atit datorită succeselor în construcţia socialistă, rezultatelor dobîndite în dezvoltarea economiei, în adîncirea democraţiei socialiste, în avîntul pe plan cultural, cit şi datorită politicii sale externe, raţională, judicioasă şi constructivă, în întregime consacrată cauzei păcii şi socialismului, ţara noastră se bucură astăzi in lume de un prestigiu mai înalt ca oricind în istoria sa, în tot ceea ce ţara noastră întreprinde şi realizează pe plan internaţional, în eforturile pe care partidul şi statul le depun pentru adincirea colaborării şi cooperării cu alte popoare, pentru pace şi securitate internaţională, oamenii muncii din România socialistă revăd ca într-o oglindă propriile lor ginduri, năzuinţe şi interese. In aceasta sălăşluieşte una din trăsăturile de bază ale activităţii internaţionale a ţării noastre — sprijinul său deplin de către întregul popor. Propun în încheiere să exprimăm deplina aprobare a întregii activităţi internaţionale desfăşurate de statul român în decursul anului 1969, dind astfel glas adeziunii ferme cu care poporul român susţine politica externă a României socialiste. Datorită consecvenţei cu care Comitetul Central al partidului, Consiliul de Stat şi guvernul ţării promovează principiile şi normele unanim recunoscute ale raporturilor internaţionale —a subliniat deputatul Gheorghe Roşu . România este astăzi cunoscută, apreciată şi stimată pe plan mondial de popoarele iubitoare de pace, împreună cu întregul nostru popor, comuniştii, toţi oamenii muncii din circumscripţia pe care o reprezint şi din judeţul în care îmi desfăşor activitatea apreciază în mod deosebit contribuţia secretarului general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi înfăptuirea politicii externe a României,in care îşi găsesc întruchiparea năzuinţele poporului român de pace şi cooperare internaţională, interesele socialismului, păcii şi progresului în lume. Din documentul ce ne-a fost prezentat se desprinde încă o dată, cu pregnanţă, faptul că partidul şi statul nostru situează in centrul politicii externe a României, în spiritul hotărîrilor Congreselor al IX-lea şi al X-lea ale partidului, prietenia cu toate ţările sistemului socialist mondial, adîncirea colaborării şi cooperării dintre ele pe temelia principiilor marxist-leniniste, ale internaţionalismului socialist, egalităţii in drepturi, respectului reciproc, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării tovărăşeşti, ceea ce corespunde cerinţelor şi intereselor tuturor ţărilor socialiste, cauzei generale a socialismului şi păcii. Sunt bine cunoscute contribuţia activă a României în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, în extinderea colaborării şi cooperării economice cu toate ţările socialiste, propunerile făcute şi acţiunile întreprinse de ţara noastră pentru dezvoltarea formelor de cooperare şi colaborare bi şi multilaterală. Anul trecut, delegaţii române la cel mai înalt nivel au participat la activitatea şi întîlnirile C.A.E.R. şi Tratatului de la Varşovia, iar reprezentanţii ţării noastre în aceste organizaţii au desfăşurat o activitate intensă în sprijinul dezvoltării colaborării şi cooperării între statele participante. Ca deputat, ca activist de partid, eu apreciez în mod deosebit faptul că anul trecut au avut loc intîlniri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale altor tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru, cu conducători de partid şi de stat ai Uniunii Sovietice, R. P. Polone, R.S.F. Iugoslavia şi ai altor state socialiste din Europa, cu tovarăşi din conducerea R. P. Chineze, R. D. Vietnam şi ai altor ţări socialiste din Asia. S-au dezvoltat relaţiile României cu Cuba, unde, recent, un grup de tineri români au plecat pentru a sprijini campania de recoltare a trestiei de zahăr. Consider, de asemenea, ca deosebit de utile schimburile de delegaţii între ţara noastră şi alte ţări socialiste, intre Partidul Comunist Român şi partidele comuniste frăţeşti, între organizaţiile de masă şi obşteşti. Anul trecut, la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român au participat delegaţii ori s-au primit mesaje de salut din partea a 85 de partide comuniste şi muncitoreşti, iar la aniversarea unui sfert de veac de la eliberarea României au participat reprezentanţii cvasitotalităţii ţărilor socialiste. In acelaşi timp, politica externă activă a României socialiste, de lărgire a colaborării economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale cu toate ţările lumii, indiferent de orinduirea lor socială, se concretizează în tot mai multe tratate şi convenţii, contacte la diferite niveluri, ci şi multilaterale, în relaţiile diplomatice şi consulare cu 95 de ţări, în relaţiile economice şi tehnico-ştiinţifice cu peste 100 de state, în schimburi de delegaţii guvernamentale, parlamentare, vizite la nivelul conducătorilor de stat. Contribuţia României în realizarea unui climat favorabil colaborării şi păcii, de înţelegere şi pace între popoare, are un suport solid în conştiinţa poporului nostru, care dezbate, aprobă şi susţine cu hotărîre liniile directoare ale politicii partidului şi statului nostru. Este sentimentul izvorît din conştiinţa că fiecare naţiune trebuie să se bucure de egalitatea in drepturi, că în relaţiile dintre state trebuie să predomine înţelegerea şi încrederea reciprocă. Luarea în consideraţie a intereselor reciproce, neamestecul unora în treburile altora constituie înalte principii morale care au la bază însăşi etica populară despre relaţiile de prietenie. După ce s-a referit la adeziunea şi sprijinul pe care poporul nostru le acordă luptei poporului vietnamez împotriva imperialismului american, la propunerile constructive făcute de ţara noastră pentru rezolvarea, pe cale politică, a conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi în marele dialog privind realizarea securităţii europene, dezarmarea generală şi în primul rînd dezarmarea nucleară, deputatul a spus : Fără a fi abordat complex ansamblul preocupărilor statului nostru, în domeniul politicii externe, consider că avem puternice dovezi, la tot pasul, de a afirma că politica noastră internaţională păstrează o perfectă unitate dialectică cu politica internă, este o expresie a celui mai profund umanism şi democratism, bazat pe unitatea indisolubilă dintre partid, guvern şi popor, îmi exprim încrederea că politica externă a partidului şi statului nostru va fi dusă cu aceeaşi hotărîre, în acelaşi chip realist şi curajos, în care se împletesc just grija faţă de interesele naţionale ale poporului nostru, cu preocuparea pentru întărirea solidarităţii internaţionaliste a tuturor ţărilor socialiste, a tuturor celor ce muncesc din întreaga lume, în epoca noastră, de puternică afirmare a naţiunilor, de intensificare a raporturilor lor şi multilaterale între state, respectarea principiilor echităţii şi dreptului internaţional, ale coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite şi ale dreptului inalienabil al popoarelor de a-şi decide de sine stătător destinele devine mai mult ca oricind o necesitate indispensabilă pentru asigurarea păcii şi adîncirea cooperării internaţionale, a spus deputatul SICHICll Stolan. In această ordine de idei, în numele Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, ligă care întreţine legături cu comitete de solidaritate ale multor ţări din Asia, Africă şi America Latină, doresc să subliniez înalta apreciere de care se bucură politica Republicii Socialiste România de solidaritate activă cu lupta de eliberare naţională a popoarelor dominate de imperialism, de prietenie şi alianţă cu ţările care şi-au cucerit independenţa de stat şi fac eforturi pe linia progresului lor social-economic, cu forţele democratice, progresiste din ţările Africii, Asiei şi Americii Latine, cu toate detaşamentele luptei antiimperialiste. Această linie consecventă in politica externă a României dă expresie unor sentimente profunde şi tradiţii ale poporului români a cărui istorie, mult asemănătoare cu a tuturor popoarelor care aspiră la viaţă liberă, este istoria unor nesfîrşite lupte pentru libertate şi neatîrnare, pentru progres. Sprijinul multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez, in lupta împotriva agresorilor americani şi a acoliţilor lor, se înscrie ca o expresie concludentă a solidarităţii frăţeşti cu popoarele ce dau jertfe în apărarea fiinţei lor naţionale, a libertăţii şi suveranităţii. O expresie a solidarităţii active a României cu lupta poporului vietnamez este şi stabilirea, în cursul anului 1969, a relaţiilor dintre România şi Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud. Referindu-se la tensiunea ce se accentuează în prezent in unele zone, vorbitorul a subliniat că, pe bună dreptate, în darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe, se exprimă îngrijorarea pe care o provoacă intensificarea bombardamentelor americane asupra teritoriului Laosului, situaţia care s-a creat acum în Cambodgia, în urma recentei lovituri de stat, apariţia unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est. In continuare, vorbind de înaltele principii de solidaritate activă pe care se întemeiază fructuoasa colaborare a României cu ţările in curs de dezvoltare, deputatul a spus : Considerăm că vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în India, Iran, ca şi vizitele în România ale reprezentanţilor diferitelor state afro-asiatice şi latino-americane au contribuit la mai buna înţelegere şi dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi colaborare. Se bucură de sprijinul statornic al poporului nostru popoarele din Angola, Mozambic, Namibia care luptă pentru eliberarea naţională. Doresc să subliniez, de asemenea, activitatea reprezentanţilor României la Organizaţia Naţiunile Unite, în sprijinul luptei acestor popoare pentru abolirea definitivă a colonialismului şi dominaţiei rasiale, pentru dezvoltarea economică şi socială a ţărilor lor ■— condiţie necesară consolidării Independenţei lor politice. Am reţinut din darea de seamă prezentată Marii Adunări Naţionale consecvenţa cu care statul român afirmă în viaţa internaţională necesitatea participării largi, efective a tuturor ţărilor la soluţionarea complicatelor probleme cu care se înfruntă astăzi omenirea. In lumea de astăzi creşte tot mai mult rolul tuturor statelor, al tuturor popoarelor de pe toate continentele in asigurarea păcii şi dezvoltarea colaborării. Acesta este rezultatul firesc al preocupării popoarelor pentru destinele şi securitatea lor, al formării de noi state independente şi suverane, al afirmării naţiunilor in epoca actuală. De aceea, eu consider de mare însemnătate politică faptul că statul român porneşte de la aceste cerinţe obiective ale evoluţiei sociale, militînd pentru o largă conlucrare pe plan extern intre toate statele, indiferent de mărimea lor. In spiritul principiilor politicii noastre externe, a spus in Încheiere deputatul, Comitetul naţional pentru apărarea păcii, Liga română de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, organizaţiile de masă din Republica Socialistă România acţionează pentru lărgirea relaţiilor lor cu organizaţii şi mişcări pacifiste din diferite ţări, pentru asigurarea unui climat democratic şi de cooperare rodnică intre diferitele organizaţii şi mişcări naţionale şi internaţionale, in cadrul Consiliului Mondial al Păcii, pentru unitatea tuturor forţelor care luptă împotriva imperialismului, pentru asigurarea păcii. Doresc ca de la începutul intervenţiei mele — a spus deputatul Mihail Lupşan-Să exprim deplina adeziune şi sprijinul oamenilor muncii din uzinele reşiţene faţă de politica externă a partidului şi statului nostru, faţă de activitatea pe care conducerea partidului şi statului o desfăşoară pe plan internaţional. In mod deosebit aş dori să dau expresie preţuirii noastre, a locuitorilor meleagurilor reşiţene, muncii neobosite pe care secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o desfăşoară şi în acest domeniu, spre binele întregii naţiuni, pentru afirmarea tot mai deplină a României socialiste pe arena internaţională. Oamenii muncii de pe întreg cuprinsul ţării dau o înaltă apreciere modului cum partidul nostru, guvernul, se orientează în problemele politicii externe, faptului că în centrul acestei politici stă neabătut dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste. Ne bucură faptul că eforturile depuse în această direcţie dau rezultate ; de asemenea, remarcăm cu satisfacţie că principiul enunţat de partidul nostru şi anume că ceea ce uneşte ţările socialiste este mai important, mai puternic fi mai presus decit deosebirile de păreri şi divergenţele temporare care pot apărea la un moment dat şi-a dovedit pe deplin viabilitatea. Apreciez în mod deosebit faptul că în relaţiile cu ţările socialiste, cu partidele comuniste, Partidul Comunist Român şi guvernul României socialiste pornesc de la perspectiva internaţionalistă — singura justă şi corespunzătoare Intereselor comunismului in lume — de a nu se limita legăturile de colaborare la un grup de state socialiste, ci de a se asigura adîncirea cooperării şi colaborării intre toate ţării sistemului socialist mondial. Ca deputat, am posibilitatea să mă întîlnesc cu un număr mare de oameni ai muncii : ţărani, muncitori, intelectuali, să cunosc in bună măsură ceea ce ei gîndesc şi cum înţeleg tot ceea ce întreprind partidul şi statul nostru pe planul politicii interne şi externe. Trebuie să mărturisesc că de fiecare dată simt o mare satisfacţie, întrucît în unanimitate oamenii apreciază şi aprobă poziţia realistă, activă, pe care ţara noastră o adoptă în toate problemele. Simţim cu toţii o mare bucurie pentru că poziţia României, punctul ei de vedere sunt astăzi ascultate şi apreciate în multe ţări ale lumii. Doresc să subliniez şi eu consecvenţa cu care statul nostru socialist dezvoltă relaţiile economice internaţionale, militează pentru adîncirea cooperării în producţie, în ştiinţă şi tehnică, atit cu ţările socialiste, cit şi cu alte ţări ale ilumii. Uzinele din municipiul Reşiţa contribuie şi ele nemijlocit la extinderea legăturilor economice cu numeroase state. O serie întreagă de produse fabricate aci fac obiectul exportului în diferite regiuni ale lumii ; putem afirma că motoarele Diesel, laminatele, utilajul chimic fabricat la Reşiţa au făcut să crească prestigiul de care se bucură astăzi România ca un partener comercial serios. Consider ca cea mai bună contribuţie pe care noi, muncitorii, o putem aduce la realizarea în practică a politicii externe a partidului şi guvernului nostru o constituie înzecirea eforturilor pentru realizarea la timp şi la cei mai înalţi parametri calitativi a tuturor produselor destinate exportului. Apreciez eforturile stăruitoare pe care partidul şi guvernul le fac pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu ţări de pe toate meridianele lumii, indiferent de orinduirea lor socială. Consider că vizitele reciproce la cel mai înalt nivel, contactele directe între conducătorii noştri şi conducătorii unor ţări cu alte sisteme social-politice — între care vizitele făcute în ţara noastră de şefii de state ai unor ţări ca Statele Unite ale Americii, Austriei, Finlandei, precum şi vizitele conducătorilor noştri de stat în diferite ţări — iniţiativele şi propunerile ţării noastre în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, comitetului pentru dezarmare şi altor organisme au contribuit în mare măsură la promovarea unui climat de încredere şi respect reciproc in relaţiile internaţioale. Folosesc acest prilej, a spus în cuvîntul său deputatul general-locotenent Ion Coman,spre a vă asigura de vibrantul ataşament al militarilor de toate gradele faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român şi guvernului ţării. Explicăm militarilor noştri această politică, cu convingerea ce ne-o inspiră scopurile ei nobile — asigurarea fericirii şi prosperităţii poporului român, triumful cauzei păcii şi socialismului. Facem astfel educaţie patriotică şi internaţionalistă generaţiilor aflate sub drapel, aşa după cum patriotică şi internaţionalistă este însăşi această politică. Doresc să subliniez şi eu, şi o fac dind expresie gîndurilor tuturor militarilor patriei noastre, contribuţia esenţială adusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eforturile pe care secretarul general al partidului le depune în vederea abordării problemelor practice şi teoretice ale vieţii internaţionale, în mod creator, realist, in spiritul marxism-leninismului. Aşa cum subliniază şi darea de seamă prezentată Marii Adunări Naţionale, România acordă o atenţie statornică dezvoltării şi adincirii prieteniei şi colaborării cu Uniunea Sovietică, cu celelalte ţări socialiste vecine, cu toate ţările sistemului mondial socialist din Europa, Asia, America Latină. Acţionînd in spiritul politicii de coexistenţă paşnică, România extinde, totodată, legăturile sale de cooperare şi colaborare cu statele nesocialiste, contribuind astfel la dezvoltarea încrederii reciproce intre popoare. Acum, cind omenirea progresistă şi iubitoare de pace se pregăteşte să sărbătorească împlinirea unui sfert de veac de la înfrîngerea fascismului german in cel de-al doilea război mondial, se cuvine a releva necesitatea ce stă în faţa forţelor antiimperialiste de pretutindeni de a desfăşura acţiuni energice pentru a dejuca politica agresivă a imperialiştilor, pentru ca umanitatea să fie ferită de o nouă conflagraţie mondială Cercurile reacţionare imperialiste, sfidînd principiile fundamentale şi normele dreptului internaţional, continuă să exercite presiuni şi ameninţări la adresa libertăţii şi independenţei popoarelor, declanşează agresiuni armate, cum este războiul dus de imperialismul american împotriva eroicului popor vietnamez. Ţinind seama de existenţa imperialismului, care conţine in sine pericolul agresiunilor militare, de cerinţele apărării patriei noastre socialiste şi garantării securităţii poporului, partidul şi statul se îngrijesc cu toată atenţia de întărire a capacităţii de apărare a ţării. In continuare, deputatul a spus : Asigurăm Marea Adunare Naţională că aplicăm în viaţă cu toată răspunderea comunistă şi patriotică, sarcinile trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român de a ridica pe o treaptă superioară pregătirea de luptă şi politică a ostaşilor ţării. Totodată, vom sprijini activ şi un viitor pregătirea militară a tineretului şi a gărzilor patriotice ca unităţi de luptă. în realizarea acestor obiective pornim de la faptul că apărarea patriei constituie o datorie sfîntă a întregului popor, care, în caz de necesitate, îşi va mobiliza toate resursele umane şi materiale de care dispune. Ca stat socialist, România Întăreşte permanent colaborarea politică, economică, militară cu ţările socialiste prietene. In calitate de membru fondator al Tratatului de la Varşovia — alianţă încheiată ca o măsură de securitate colectivă faţă de primejdia unui atac imperialist ce ar putea fi dezlănţuit în Europa Împotriva unui stat membru al acestui tratat , România şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte neabătut îndatoririle ce-i revin. Armata noastră întăreşte colaborarea cu armatele statelor participante la Tratatul de la Varşovia pe multiple planuri, dezvoltă relaţii prieteneşti cu tovarăşii de arme din celelalte state socialiste. In întreaga această preocupare, România porneşte de la principiul că răspunderea pentru întărirea capacităţii de apărare, pentru instruirea şi comanda trupelor revine în întregime partidului şi statului nostru. In acelaşi timp, se dezvoltă activ colaborarea şi cooperarea militară cu celelalte ţări socialiste pe temelia principiilor şi normelor de relaţii dintre aceste ţări. Referindu-se la această problemă, comandantul nostru suprem, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea cadrelor de bază din Ministerul Forţelor Armate sublinia : „Această colaborare, pregătirea comună pentru a fi în stare să luptăm împotriva oricărei agresiuni, constituie una din obligaţiile fiecărui partid şi guvern, ca parte indisolubilă din politica de construcţie socialistă, din politica solidarităţii internaţionale, a internaţionalismului proletar, care a caracterizat şi caracterizează întreaga activitate a partidului şi guvernului român". Poporul nostru doreşte ca viaţa internaţională să nu evolueze în direcţia inveninării relaţiilor dintre state, a unui nou conflict mondial. De aceea, militarii forţelor noastre armate, alături de întregul popor, sprijină pe deplin activitatea politică externă a statului român, consacrată păcii şi securităţii internaţionale. In acest context, aprobăm activitatea îndreptată spre securitate in Europa. Este evident că dezideratul securităţii pe continentul nostru presupune eforturi neobosite pentru crearea unui climat de înţelegere şi apropiere între toate ţările, indiferent de sistemul lor social-politic, că problemele trebuie abordate nu de la bloc la bloc, ceea ce n-ar face decât să perpetueze factori ce generează neîncredere și animozitate între state, ci cu participarea tuturor popoarelor europene, a tuturor factorilor care se pronunță pentru asigurarea păcii, pentru izolarea şi combaterea forţelor reacţionare, agresive. Sub drapelele de luptă ale unităţilor forţelor noastre armate, a spus în încheiere deputatul Ion Coman, bat inimi viteze, hotărîte să apere pină la sacrificiul suprem cuceririle revoluţionare ale poporului român, orinduirea socialistă de care se leagă organic toate înfăptuirile şi năzuinţele noastre, prestigiul şi stima de care se bucură în lume numele scump al patriei noastre. Asemenea tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, noi, cei ce ne slujim patria în rîndurile armatei, ştim bine că nu există forţă capabilă să clintească opţiunea definitivă pentru socialism a harnicului şi talentatului nostru popor. Acţionînd cu fermitate pentru salvgardarea păcii, statornicirea între popoarele lumii a unor relaţii bazate pe încredere, prietenie şi respect reciproc, alături de alte state, a spus deputatul Eduard Eisenburger România socialistă militează neobosit pentru dezvoltarea colaborării internaţionale, eliminarea forţei, pentru stingerea tuturor focarelor de război de pe glob, care pun în primejdie securitatea şi munca paşnică a omenirii. Călăuzit de aceste principii, statul român este profund preocupat de a contribui la soluţionarea politică a situaţiei din Orientul Apropiat, care îngrijorează poporul român, ca urmare a intensificării acţiunilor militare din ultima vreme. In cuvîntările sale, pătrunse de principialitate şi o înaltă răspundere pentru soarta păcii, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimînd voinţa întregii noastre naţiuni, s-a pronunţat în repetate rînduri pentru încetarea definitivă a conflictului armat din Orientul Apropiat, pentru soluţionarea pe cale politică a problemelor litigioase din această zonă, încerc o satisfacţie deosebită, constatînd că in abordarea situaţiei din Orientul Apropiat, ca de altfel a tuturor evenimentelor, conducerea partidului şi statului promovează o politică principială, in strînsă unitate cu liniile directoare fundamentale ale politicii externe, pornind de la realităţi, de la interesele fundamentale ale popoarelor, de la cerinţele majore ale cauzei păcii. Să ne amintim de poziţia clară, răspicată, fără echivoc, faţă de criza din Orientul Apropiat, pe care am adoptat-o în acest înalt for încă în sesiunea din iulie 1967, poziţie reafirmată şi cu alte prilejuri. După cum se ştie, Republica Socialistă România s-a pronunţat şi se pronunţă cu hotărîre împotriva soluţionării prin război a diferendelor dintre statele acestei zone, împotriva ciştigării de avantaje teritoriale pe calea operaţiunilor militare, pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, pentru recunoaşterea dreptului la independenţă şi existenţă suverană a tuturor statelor din zonă, inclusiv al Israelului, pentru rezolvarea problemei refugiaţilor palestineni, ţinîndu-se seama de interesele lor legitime. Ţara noastră consideră, aşa cum pe bună dreptate se arată în darea de seamă, că rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea acestui conflict. Guvernul român, în spiritul principiilor sale de politică externă, se pronunţă împotriva folosirii forţei în relaţiile dintre state, împotriva extinderii operaţiunilor militare laobiective civile. De aceea, ţara noastră a dezaprobat şi condamnat atacul aviaţiei israeliene asupra unor obiective civile din Republica Arabă Unită, considerind că aceste acţiuni sunt de deosebită gravitate, ele constituind nu numai o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate, ci şi a normelor de drept internaţional. încercările de a rezolva problemele litigioase prin forţa armelor nu fac decît să agraveze situaţia, ele nu sunt în folosul nici uneia din părţi, ci sunt doar în avantajul imperialismului, interesat să dezbine popoarele, pentru a-şi menţine dominaţia, a-şi recîştiga privilegiile. Ca prieten al popoarelor arabe, poporul nostru şi-a manifestat întotdeauna solidaritatea şi sprijinul faţă de aspiraţiile lor pentru unitate naţională, pentru progres economic şi social, întărirea independenţei naţionale, a cuceririlor democratice. In ultimii ani, cooperarea economică, culturală şi tehnico-ştiinţifică dintre ţara noastră şi statele arabe a înscris o linie ascendentă, în temeiul unor acorduri de colaborare, ţara noastră construieşte în Republica Arabă Unită o fabrică de produse sodice, lingă oraşul Alexandria, şi un complex pentru extracţia şi prepararea fosfaţilor în deşert, la Hamrawin. Pe întinsele terenuri petrolifere din zona sahariană a Algeriei, pe şantierele de construcţii din Libia şi Kuweit, în expediţiile de explorare geologică în Yemenul de Sud, în unităţi agricole din Tunisia şi Maroc şi în alte părţi, specialiştii români lucrează cot la cot cu cei arabi, sprijinindu-i în punerea în valoare a bogăţiilor şi resurselor naturale ale acestor ţări în interesul propriilor lor popoare. Schimburile de vizite la diferite niveluri între oamenii de stat români şi cei din ţările arabe, contactele avute cu aceste prilejuri , aş aminti doar prezenţa la Cairo, la începutul acestui an, a unor deputaţi români, participanţi la reuniunea parlamentară consacrată Orientului Apropiat, sau cea de-a şasea reuniune a Comisiei mixte guvernamentale a Republicii Socialiste România şi Republicii Arabe Unite, care a consemnat noul acord comercial şi de plăţi pe cinci ani şi volumul sporit al schimburilor de mărfuri pe anul în curs — au contribuit la dezvoltarea relaţiilor, la o şi mai bună colaborare şi cunoaştere reciprocă. Sunt cu totul de acord cu aprecierea cuprinsă în darea de seamă a ministrului de externe privind dezvoltarea raporturilor dintre România şi ţările arabe, necesitatea de a se depune eforturi pentru a extinde relaţiile politice, economice, culturale dintre ţara noastră şi statele arabe — acestea fiind in interesul popoarelor noastre, al cauzei păcii. Toate acestea ne dau dreptul să constatăm că viaţa, timpul confirmă întru totul justeţea politicii noastre externe şi a poziţiei României în problema Orientului Apropiat. Aş dori să relev, a spus în încheiere deputatul, că în activitatea mea de deputat, cu ocazia întâlnirilor cu alegătorii, din nenumăratele scrisori primite la redacţia săptămînalului „Karpaten Rundschau“ unde lucrez, am putut desprinde înalta apreciere, adeziunea deplină a oamenilor muncii din patria noastră faţă de întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului — politică profund ştiinţifică şi umanistă. Doresc să închei cu asigurarea că, asemenea întregului popor, şi oamenii muncii de naţionalitate germană, participanţi activi la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, aprobă şi sprijină din plin politica externă a României, fiindcă ea corespunde întru totul intereselor şi năzuinţelor lor. Doresc să subliniez şi eu — a spus deputatul Iou Ursa — de la bun Început adeziunea mea la politica externă pe care o promovează cu atita consecvenţă partidul şi statul nostru, politică ce dă expresie intereselor poporului român, cauzei păcii şi socialismului. Şi în anul care s-a scurs, ca şi în perioada anilor trecuţi, s-a acţionat cu consecvenţă pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, in spiritul principiilor care unesc aceste ţări, au avut loc numeroase întilniri, contacte, schimburi de delegaţii. In acest cadru doresc să relev relaţiile de prietenie şi alianţă frăţească, colaborare şi cooperare care se dezvoltă pe planuri multiple între România şi Uniunea Sovietică. Aşa cum s-a subliniat nu o dată de către partidul şi statul nostru, această prietenie, întărirea ei continuă constituie una din temeliile politicii externe a Republicii Socialiste România şi dezvoltarea ei este în interesul popoarelor din ambele ţări, in interesul cauzei unităţii şi dezvoltării sistemului mondial socialist. In acelaşi timp, trebuie de remarcat dezvoltarea relaţiilor dintre România şi celelalte ţări socialiste vecine, precum şi a relaţiilor ţării noastre cu celelalte ţări socialiste. Doresc, de asemenea, să subliniez importanţa pe care o au extinderea relaţiilor cu celelalte ţări ale lumii, participarea ţării noastre la soluţionarea problemelor cu care se înfruntă astăzi umanitatea. In calitatea mea de om de ştiinţă, ca unul care lucrez în domeniul nuclear, îmi dau perfect de bine seama de consecinţele profunde pe care le are stăpînirea forţei imense a atomului în scopul utilizării sale spre binele omenirii, cit şi de implicaţiile deosebit de distrugătoare pentru destinele generaţiilor actuale şi viitoare pe care le poate avea folosirea cuceririlor ştiinţei nucleare in scopuri militare. Prin toate acţiunile sale politice interne şi externe, România şi-a dovedit şi îşi dovedeşte ataşamentul faţă de lărgirea aplicaţiilor paşnice ale energiei atomice şi militează cu hotărîre pentru reducerea şi eliminarea oricărui pericol care ar putea genera un conflict nuclear în lume. In acest cadru se înscrie aprobarea recentă a programului nuclear naţional care jalonează liniile directoare de dezvoltare ale acestui domeniu pină în 1980. Este o realitate îngrijorătoare că în prezent se desfăşoară o intensă şi neîntreruptă cursă a înarmărilor, se acumulează stocuri uriaşe de armament nuclear şi clasic, cunosc o dezvoltare rapidă mijloacele de transportare la ţintă a armelor de distrugere in masă. A devenit notoriu faptul că astăzi pregătirile militare absorb considerabile fonduri materiale — peste 200 miliarde dolari anual —, angrenează zeci de mii de oameni de ştiinţă şi specialişti. Viaţa internaţională demonstrează că armele sunt folosite de cercurile imperialiste agresive ca instrument al politicii lor de dictat şi dominaţie, de amestec în treburile interne ale altor state, împotriva libertăţii şi independenţei popoarelor. Sîntem nevoiţi să constatăm cu regret că in timp ce înarmările ating dimensiuni fără precedent intr-un ritm febril, atit cantitativ cit şi din punct de vedere calitativ, negocierile care se desfăşoară în cadrul Comitetului pentru dezarmare de la Geneva nu înregistrează progresele aşteptate în mod unanim de popoare, nu îndreptăţesc speranţele acestora. Toate acestea justifică pe de-a întregul preocuparea constantă a partidului, a guvernului ţării noastre pentru realizarea unor paşi hotărîţi în direcţia stopării cursei înarmărilor, a trecerii practice la dezarmarea generală, la înfăptuirea de măsuri pentru dezarmarea nucleară. Ilustrând înaltul spirit de responsabilitate al României socialiste faţă de destinele poporului român şi ale omenirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în această privinţă : „Apreciem că este necesar să se acţioneze cu mai multă intensitate ca toate popoarele să-şi ridice cu mai multă hotărîre glasul, să oblige guvernele să treacă în mod concret la realizarea dezarmării generale şi, în primul rînd, a dezarmării atomice. România apreciază că este necesar să se acţioneze hotărît pentru a se obţine succese concrete, fie cit de mici la început, pe calea opririi cursei înarmării, a trecerii practice la dezarmarea generală“. Darea de seamă a guvernului a reliefat pregnant poziţia de principiu a ţării noastre privind principalele probleme ale înfăptuirii dezarmării, îmi exprim deplina aprobare pentru iniţiativele şi acţiunile întreprinse de ţara noastră menite să dea un puternic impuls tratativelor de dezarmare de la Geneva. împreună cu oamenii de ştiinţă români, cu toţi cetăţenii ţării am luat cunoştinţă cu viu interes şi satisfacţie de propunerile guvernului Republicii Socialiste România prezentate recent in Comitetul pentru dezarmare de la Geneva. Aceste propuneri sînt o expresie a politicii constructive a ţării noastre, a hotărîrii ei de a contribui activ — alături de ţările socialiste, de alte forţe iubitoare de pace — la realizarea dezarmării şi răspund unor obiective majore ale popoarelor lumii. Raţiunii de a se adopta măsuri energice şi neîntirziate pentru stăvilirea cursei înarmărilor şi a reducerii cheltuielilor militare îi este subordonată propunerea ţării noastre cu privire la îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor. Consider că propunerile româneşti evidenţiază strînsa legătură intre lupta pentru dezarmare şi lupta pentru abolirea politicii de forţă in relaţiile dintre state. In acest sens, aş dori să relev actualitatea stringentă a propunerii guvernului nostru privind asumarea printr-un document internaţional, cu forţă obligatorie şi vocaţie universală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, de neamestec, sub nici o formă şi în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state. Aceluiaşi scop îi este consacrată propunerea cu privire la lichidarea bazelor militare de pe teritorii străine, interzicerea creării unor noi baze şi amplasării a noi arme nucleare pe teritorii străine, renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul altor state. După părerea mea, un important factor de consolidare a încrederii reciproce, de îmbunătăţire a relaţiilor dintre statele situate în aceeaşi regiune l-ar constitui crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii, inclusiv în regiunea Balcanilor, care formează, de altfel, obiectul unei alte propuneri la Geneva. De asemenea, ar trebui să-şi găsească o concretizare propunerea privind elaborarea unui program de acţiuni şi măsuri concrete ale Deceniului Dezarmării, sugerată în urmă cu aproape un an de delegaţia României in Comitetul de dezarmare. Apreciez intru totul îndreptăţită poziţia ţării noastre de a se depune eforturi în direcţia dezarmării nucleare. Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, ratificat recent de Consiliul de Stat, se înscrie în contextul măsurilor parţiale realizate pe calea atingerii acestui obiectiv. Susţin pe deplin declaraţia făcută de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu ocazia ratificării acestui Tratat în care s-a subliniat cu tărie necesitatea ca el să fie completat şi urmat de noi măsuri pe linia dezarmării nucleare. Popoarele lumii trebuie să aibă garanţii ferme că niciodată nu vor fi victimele unui atac atomic, că nu vor fi ameninţate cu spectrul folosirii armelor nucleare. In încheiere, doresc să exprim înalta mea consideraţie, acordul deplin faţă de activitatea internaţională a statului nostru socialist — expresie a grijii deosebite a partidului şi guvernului pentru interesele supreme ale naţiunii noastre socialiste, pentru cauza socialismului, progresului şi păcii mondiale. Doresc să-mi exprim satisfacţia şi aprobarea deplină faţă de conţinutul documentului cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, a spus deputatul Ştefan Peter. .# Darea de seamă pune in lumină înaltul spirit de responsabilitate cu care conducerea de partid şi de stat a României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, acţionează pentru a transpune în viaţă principiile şi coordonatele fundamentale ale politicii externe a ţării. Aş menţiona aici amploarea şi multilateralitatea acestei activităţi, bogăţia de forme şi metode, de acţiuni şi iniţiative folosite, menite să ducă la întărirea prieteniei, colaborării şi alianţei cu toate ţările socialiste — ca element central al politicii noastre externe — dezvoltarea colaborării internaţionale şi a conlucrării paşnice cu toate ţările lumii, indiferent de orinduirea lor socială, participarea crescindă la activitatea consacrată soluţionării paşnice a problemelor litigioase, întăririi păcii şi securităţii. Orientarea permanentă şi conducerea directă de către partid a politicii noastre externe ii asigură un caracter ştiinţific şi realist, îi permit să discearnă — pe baza analizei marxist-leniniste a fenomenelor — tendinţele ce prevalează in relaţiile internaţionale, forţele motrice ale evoluţiei istorice, perspectivele şi direcţiile de dezvoltare a evenimentelor. Aş dori, in acest sens, să subliniez — ca un exemplu — justeţea concluziei, relevată in repetate rinduri de partidul nostru, că in lumea contemporană rezolvarea reală a problemelor majore internaţionale impune participarea activă a tuturor statelor, mari, mijlocii şi mici, creşterea continuă a răspunderii şi aportului (Continuare în pag. a V-a)