Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)

1970-03-28 / nr. 8379

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8379 Sîmbătă 28 martie 1970 6 PAGINI - 30 BANI Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Cea de-a treia zi a lucrărilor se­siunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii inter­naţionale a Republicii Socialiste Ro­mânia. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi in­vitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, acti­vişti de partid şi de stat, personali­tăţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe con­ducătorii partidului şi statului, tova­răşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Constan­tin Dragan, Janos Fazekas, Petre I­upu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voi­­tec, a dat cuvîntul deputatului Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea inter­naţională a Republicii Socialiste Ro­mânia in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cu­vîntul deputaţii : Mihai Dalea, pre­şedintele Comisiei pentru politica ex­ternă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele consiliului popular ju­deţean, Stanciu Stoian, secretar ge­neral al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul side­rurgic din Reşiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate ma­ghiară, Ion Spătărelu, preşedintele cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vice­preşedinte al Marii Adunări Naţiona­le, vicepreşedintă a Consiliului Na­ţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tova­răşul Ştefan Voitec a propus apoi a­­doptarea unei hotărîri a Marii Adu­nări Naţionale cu privire la activi­tatea internaţională a Republicii So­cialiste România în anul 1969, hotă­­rîre care a fost examinată şi însuşită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Repu­blicii Socialiste România a aprobat in unanimitate, prin vot deschis, Hotă­­rîrea cu privire la activitatea inter­naţională a Republicii Socialiste Ro­mânia în anul 1969. Deputaţii supre­mului for al ţării, invitaţii aplaudă îndelung, manifestînd aprobarea de­plină, adeziunea integrală a poporu­lui la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce cores­punde pe deplin intereselor şi năzuin­ţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea şe­dinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie anunţată din timp. "Preşedintele Marii Adunări Naţio­nale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiului sesiunilor des­chise, lucrările vor continua în comi­siile permanente. Aş dori, înainte de toate, a spus to­varăşul Mihai Dalea,să informez Marea Adunare Naţională că, în a­­nul trecut, din însărcinarea forului suprem al ţării şi a Consiliului de Stat, Comisia pentru politica exter­nă a Marii Adunări Naţionale a dezbătut acte principale de politica internaţională a Republicii Socia­liste România. Comisia a discutat şi avizat decretul de ratificare a Tratatului cu privire la neprolife­­rarea armelor nucleare, poziţia­ ţării noastre în problemele securităţii eu­ropene, acorduri şi convenţii interna­ţionale ale României. Subliniez cu deplină satisfacţie unanimitatea cu care comisia a aprobat documentele dezbătute, apreciind în mod deosebit rolul activ şi iniţiativele statului ro­mân in viaţa internaţională, concor­danţa lor deplină cu linia politică elaborată de Congresele al IX-lea şi al X-lea ale Partidului Comunist Ro­mân. In mod deosebit, ţin să reliefez activitatea laborioasă în elaborarea şi înfăptuirea politicii externe desfă­şurată de Comitetul Central al parti­dului, de conducerea superioară a partidului şi statului, contribuţia ho­­tăritoare a secretarului general (Continuare în pag. a 11-a) PLENARA CONSILIULUI NA­ŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propune­rile făcute de către cetăţeni în campania electorală din ia­­nuarie-martie 1969, precum şi activitatea depusă până acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sar­cini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la secu­ritatea europeană“, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Con­stantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca repre­zentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, res­pectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, să fie eliberaţi din aceste funcţii, ca urmare a schimbărilor in­tervenite în conducerea acestor organizaţii Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Bi­roului Executiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.Co­preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii : Nicolae Tăblrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Göllner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu şi Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenatei a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dez­bătut probleme de mare actuali­tate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru re­zolvarea propunerior oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesi­zări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Fron­tului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, intr-ade­văr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea aces­tor probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în dome­niul gospodăresc-edilitar s-au rea­lizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Pa­ralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se în­grijesc cu toată atenţia ca mijloa­cele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gos­­podăresc al oraşelor şi comunelor, in crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a sub­liniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridi­cate în întîlnirile avute cu cetă­ţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor — atît cei ai Marii Adunări Naţionale, cît şi ai consiliilor populare — să se pre­ocupe în mai mare măsură de re­zolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare ra­pidă , dar chiar şi în acest caz ce­tăţenii trebuie să primească răs­puns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîn­­du-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii mun­cii simt în mod concret că orga­nele statului, organismele Frontu­lui Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. A­­colo unde nu există încă condi­ţii pentru rezolvarea propuneri­lor făcute, sau cînd problemele ri­dicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedînd astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste — trebuie să în­ţeleagă că sunt chemaţi să serveas­că, prin întreaga lor activitate, in­teresele cetăţenilor. Numai în mă­sura în care îşi îndeplinesc cu răs­pundere şi consecvenţă aceste a­­tribuţiuni, ei se bucură de încrede­rea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor in înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea so­cietăţii, ridicarea nivelului de via­ţă şi de civilizaţie al oraşelor şi sa­telor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca în cursul lunilor mai—iunie să aibă loc asemenea întîlniri în în­treaga ţară. Cu acest prilej, să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima ple­nară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotărîrile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra probleme­lor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezba­tă modul în care aceste organiza­ţii participă la înfăptuirea progra­mului adoptat în comun, a progra­mului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, la reali­zarea politicii partidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional, cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. In planul de măsuri al Con­siliului Naţional există unele pre­vederi în această privinţă ; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii or­ganizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o proble­mă importantă este creşterea con­tribuţiei uniunilor de scriitori, ar­tişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a ti­neretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele ac­ţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie poate o reveni­re la unele obiceiuri bune din tre­cut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este nece­sar să se încetăţenească în activi­tatea Uniunii Scriitorilor şi a ce­lorlalte uniuni, ca o metodă per­manentă, întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul ac­ţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţeni­lor operele lor, dar cu această o­­­cazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public, cît şi pentru creatori. În felul acesta ci­titorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de crea­ţie sprijin, astfel încît să poată înţelege mai bine operele. In ace­laşi timp insă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie'' în gehfen­' ifedr' înţelege mai bine aspiraţiile şi do­rinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din strîn­­gerea acestui contact are de cîşti­gat pînă la urmă societatea noas­tră socialistă, arta şi cultura, oa­menii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea U­­niunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Con­siliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să exis­te cîţiva arhitecţi; oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sînt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, urmînd ca a­­ceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţămînt şi din Institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, într-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pen­tru judeţele care n-au institute puternice; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, to­varăşi, care merită să facă obiec­tul discuţiilor în cadrul consiliu­lui nostru, cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Na­ţional, cit şi Biroul Executiv se vor gîndi să lărgească temati­ca dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune­­ măsurile ce trebuie luate de că­tre Consiliul Naţional al Frontu­lui pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Co­mitetul Central în domeniul agri­culturii. Trebuie să avem in ve­dere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cinci­nal , finind seama că el priveşte toate sferele de activitate ale so­cietăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună pă­rerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte pro­bleme care, puse în dezbaterea consiliului, cu participarea re­prezentanţilor tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate în mai bune condiţii, corespun­zător cerinţelor dezvoltării con­tinue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tu­turor care-(Continuare în pag. a IlI-a) CU PRIVIRE LA SECURITATEA EUROPEANĂ Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi apro­bat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1968 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 in domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii po­litice, profesionale, personalităţi, de prestigiu ale vieţii publice, culturale, art&KasL etc..« avu» Largi det aamed­ ai jqtiftsU­ din. i$ate, ţările conţinen­­tului, împărtăşesc tfterea trfui latens această convingere şi apreciaza ca­ este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele eu­ropene. Soluţionarea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă, pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor întreprinse în această direcţie de Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România, în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti d­in anul 1966 şi al Apelului de la Budapesta ale Comitetului Politic Consultativ­ al statelor participante la Tratatul de În Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor po­poarelor fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinţei cît şi în etapele următoare, la dis­cutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să participe cu drepturi deplin egale reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că , atît în pe­rioada premergătoare, cît şi în cursul desfăşurării conferinţei vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauze, înţelegerii şi securităţii statelor europene. In temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, finind seamă de obiectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţe, pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dez­voltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide poli­tice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamen­telor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii sociale din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinţei guvernelor continentului consacrată soluţionării problemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, uniu­nilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice a parlamentelor şi guvernelor în vederea or­ganizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA HOTARÎREA Marii Adunări Nationale 9 cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dez­­bătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu ja­dilu­van­ter­ inter­smțjona­­lă desfășurată de Republica So­cialistă România în anul 1969. Hotărăşte : Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Repu­blicii Socialiste România desfă­şurată în anul 1969 . Reafirma hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi i­. viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinde­rea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suverani­tăţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne», avantaju­lui reciproc — sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state inde­pendente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigura­rea unui climat de pace şi securi­tate în Europa şi în lume, întări­rea unităţii şi solidarităţii cu for­ţele antiimperialiste ale contempo­raneităţii ; însărcinează Consiliul de Mi­niştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pen­tru înfăptuirea acestei politici. AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL IUnităţile Ministerului Industriei Lemnului şi-au îndeplinit sarcinile de plan prevăzute pentru primul tri­mestru. Potrivit aprecierii direcţiei de resort din minister, pină la sfirşitul trimestrului se va înregistra o pro­ducţie suplimentară de 5 000 mc lemn de mină, 10 000 mc lemn de celuloză, 10 000 mp cherestea de râşinoase, 5 000 mp uşi şi ferestre, 10 000 mp furnir şi 500 tone hîrtie. ★ Industria, judeţului Satu-Mare, a îndeplinit, vineri, sarcinile de plan pe primul trimestru al anului 1970 la producţia globală şi marfă. De re­marcat faptul că sarcinile pe acest trimestru au fost cu peste 20 la sută mai mari decit cele din perioada co­respunzătoare a anului trecut. Se a­­preciaza că in zilele care au rămas pînă la sfirşitul trimestrului indus­tria judeţului va da o producţie glo­bală peste plan de 26 milioane lei şi o producţie marfă de peste 20 milioa­ne lei. Totodată, productivitatea muncii va fi cu circa 1 la sută mai mare decit nivelul planificat. ★ Montorii de la Porţile de Fier şi-au îndeplinit sarcinile de plan re­venite pe primul trimestru. După cum s-a anunţat, nu de mult, aceştia au efectuat una dintre cele mai im­portante faze legate de punerea in funcţiune a primului hidroagregat , introducerea rotorului generatorului electric în interiorul statorului. In prezent, colectivul respectiv lucrează la cuplarea acestor piese. La hidro­­agregatul numărul 2 a fost terminată o­­peraţia de asamblare a rotorului tur­binei şi s-a încheiat montarea pe fundaţie a statorului de la generator. In acelaşi timp, a început asambla­rea pe platformă a aparatului turbi­nei 3, iar la ultimele două se mon­tează camera rotoarelor, lucrările înscriindu-se în graficele stabilite. (Agerpres) La cooperativa agricolă Perișoru, județul Ialomița, se lucrează intens la semănat „Premieră" industrială Odorheiul Secuiesc, o veche aşezare transilvăneană, a cărei dezvoltare economică cunoaşte in ultimii ani noi dimensiuni, a trăit un mare eveniment in­dustrial ; s-a pus in funcţiune — in prima etapă — Fabrica de atâ, cea mai modernă unitate de acest gen din ţară. In aceas­tă etapă, noua întreprindere va lucra cu o capacitate anuală de 1 000 tone aţă. Moderna unitate a industriei uşoare este concepută la nivelul celor mai noi cuceriri ale teh­nicii, atît in ce priveşte utilajul, cit şi tehnologia. Cele peste 500 de utilaje principale sunt adevă­rate bijuterii ale tehnicii înalte, iar in cele 9 secţii ale fabricii, atit bumbacul, cit şi fibrele chi­mice parcurg un complex proces tehnologic pină să devină aţa cunoscută de noi toţi. In fabrică lucrează acum sute de munci­tori, a căror virstă medie nu depăşeşte 19 ani. Potrivit pro­iectului, capacitatea finală a noii întreprinderi trebuie atinsă pină la 1 iulie a.c.

Next