Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-26 / nr. 8436

PAGINA 2 PE OGOARE Din zori pînă în noapte, cu toate puterile, cu toate mijloacele pentru a cîştiga bătălia recoltei! Lucrările agricole din această perioadă au cea mai mare însemnătate economică, pentru că de ceea ce se face acum depinde ca fiecare hec­tar de pămint să dea maximum de producţie. Luni după-amiază, la Minis­terul Agriculturii şi Silviculturii a avut loc o teleconferinţă cu toate direcţiile agricole, in care s-a discutat amănunţit problema desfăşurării lucrărilor agricole atît în judeţele care au avut de suferit de pe urma revărsării apelor, cit şi in celelalte. In zilele următoare, pe ogoare tre­buie să se realizeze o mare mobilizare de forţe pentru a se face reîn­­săminţarea culturilor calamitate şi executa lucrările de întreţinere a culturilor. Cu acest prilej au fost făcute o serie de recomandări. IN JUDEŢELE IN CARE EXISTA CULTURI CALAMITATE din cau­za revărsării apelor se vor identifica toate suprafețele care trebuie re­­insămințate. Se va definitiva planul de înlocuire a culturilor compro­mise și se va stabili necesarul de sămință, deficitul urmind să fie so­licitat ministerului. PENTRU EVACUAREA APELOR CARE STAGNEAZĂ PE TEREN se vor executa şanţuri şi canale de scurgere, se vor trage brazde adinei cu plugul. Toate instalaţiile de irigare prin aspersiune şi alte grupuri de pompare să fie folosite la scosul apelor din locurile joase şi dever­sarea lor in riuri. SE IMPUNE EXECUTAREA IN SCURT TIMP A LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE — prăşit şi plivit — în vederea combaterii buruienilor şi afînării terenului. Situaţia actuală impune ca pe lingă mijloacele me­canizate să fie folosită şi forţa de muncă manuală. Pentru a stîrpi rapid buruienile, toţi locuitorii satelor să participe la lucrările de întreţinere a culturilor. Specialiştii din cadrul organelor agricole judeţene trimişi în sprijinul unităţilor agricole să ia în primire cite o fermă şi o brigadă şi să conducă direct executarea lucrărilor de intreţinere. IN LEGUMICULTURA : identificarea suprafeţelor de legume calami­tate şi stabilirea împreună cu organele de valorificare a planului de în­locuire cu specii la care să se poată asigura valorificarea pe bază de contract a producţiei. Reinsămînţarea şi plantarea urgentă a suprafeţe­lor calamitate în judeţele care au avut de suferit de pe urma revărsării apelor, iar iu celelalte — insăminţarea unor suprafeţe suplimentare. Organizarea perfectă a lucrărilor, participarea în masă a cooperatori­lor la muncă, a tuturor cetăţenilor din fiecare comună, fermitatea şi dirzenia în îndeplinirea sarcinilor grele care stau în faţa oamenilor muncii din agricultură constituie o necesitate imperioasă pentru a putea obţine recolte cit mai mari, de care este atita nevoie pentru dez­voltarea economiei naţionale. IN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN JUDEŢUL MUREŞ Cu mic, cu mare, tot satul, la reinsămînţarea culturilor, la reconstrucţia caselor •­­ O vizită In aceste zile în sate din Judeţul Mureş oferă un tablou im­presionant al hotărîrii ţăranilor de a reface ceea ce a distrus furia apelor, de a reînsămînţa culturile calamitate şi de a realiza recolte cit mai mari de pe fiecare hectar de pămint Oamenii, de la mic la mare, mun­cesc din zori pînă în noapte, cu in­­dirjire şi tenacitate. Şi cite nu sint de făcut in satele mureşene, unde dis­trugerile reprezintă un greu tribut dat furiei apelor ! Una din comune­le cele mai grav calamitate este Che­­ţani. După o luptă înverşunată cu elementele dezlănţuite ale naturii, tot satul este în picioare. Cu tîrnă­­coape, cazmale şi lopeţi, oamenii lucrează la demolări ori aleg bruma din ce le-a mai rămas. Şi tot ei, cu bărbăţie şi curaj, cu o nestrămutată voinţă de a nu se lăsa copleşiţi de greutăţi, participă la reconstrucţie. Cu mic, cu mare, toţi partici­pă şi la lucrările de refacere a avutului cooperativei, a celui perso­­nal De pildă, Alexandru Aldea, îm­preună cu prieteni şi vecini­, răscolea cu lopeţi şi tîrnăcoape un morman de pămint din care scuteau ţiglă, bucăţi de scinduri şi grinzi. Soţia lui era alături de alţi membri coopera­tori la cimp, muncind la răritul sfe­clei de zahăr de pe o tarla neinun­dată. Alţi săteni reînsămînţau în a­­ceeaşi zi 20 de hectare cu porumb hibrid timpuriu. De dimineaţă, pe suprafeţe întinse începuse aratul. In­tr-un alt loc, cîteva zeci de oameni reamenajau răsadniţele pentru cele 100 de hectare de grădină de legume ale cooperativei. O altă comună calamitată din ju­deţ — eforturi asemănătoare de re­facere : Acăţari. Aici o seră de le­gume pentru a cărei construcţie s-au cheltuit 3 milioane lei şi de pe care săptămina trecută trebuia culeasă prima recoltă de roşii timpurii a fost complet acoperită de apele Nirajului revărsat. In seră, nămolul adus de apă trece de carîmbul cizmei. Dumi­nică se lucra intens la evacuarea mirului. In aceste zile grele, coopera­torii din Acăţari au pus 120 000 butaşi de viţă de vie, au insămînţat porumb şi sfeclă de zahăr pe 40 hectare. în­treaga comună Acăţari este asemănă­toare unui stup in care fiecare face ceva, în care fiecare îşi aduce con­tribuţia la normalizarea situaţiei. Dar Cheţanii, Acăţarii nu sunt sin­gurele sate calamitate din judeţ în care se lucrează acum cu o intensi­tate neobişnuită pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor. La Bogata, Cerghid, Luduş, Gorneşti şi alte co­mune şi sate acţiunea de refacere continuă cu febrilitate. La Miheşul de Cimpie 230 de cooperatori s-au adu­nat vineri la sediul cooperativei agri­cole şi au hotărit să înceapă metodic, organizat refacerea în toate sectoa­rele, stabilind în acest sens un pro­gram amănunţit. Cea mai importantă hotărîre : nimeni nu rămîne deopar­te ; tot satul, de la mic la mare, va munci din zori pînă in noapte. La cooperativa agricolă din Călugăreni trebuie executată în cîteva zile însă­­mînţarea porumbului pe 200 de hec­tare pentru a cîştiga clipe mai pre­ţioase acum decit oricînd. N-aveau căruţe. Inginerul cooperativei s-a urcat la volanul Wartburgului său şi a transportat sămînţa la cimp. „Acum, în bătălia pentru pîine, nici un efort, nici un sacrificiu nu trebuie precupeţit“ — spunea preşedintele cooperativei din Iernut, Ioan Trombi­ţa­. Important este că el, ca şi cele­lalte cadre de conducere din coopera­tivă, sunt exemplu şi imbold pentru că munceşte laolaltă cu toţi membrii acestei unităţi. Aşa s-a putut ca după retragerea apelor să fie discuite zeci de hectare, să se efectueze multe alte lucrări urgente. Este replica pe care o dau cooperatorii la calamităţile ce s-au abătut asupra lor, replică vigu­roasă, plină de fapte concrete, mate­rializate în suprafeţe reînsăminţate sau de pe care se scurg apele, în case aflate in plin efort de reconstrucţie. Lorand DEAKI corespondentul „Scînteii* Cooperativele agricole de producţie din judeţul Dolj au hotărât să lărgească suprafaţa legumicolă cu încă 5 000 hectare, pentru a putea obţine cantităţi sporite de varză de toamnă, ardei, castraveţi, fasole, mazăre şi roşii cu care să vină în sprijinul populaţiei sinistrate. Tot­odată, cooperativele din Rast, Dunăreni, Birca, Goicea Mică, Dăbuleni şi altele vor produce circa 10 000 000 fire de răsaduri pe care le vor oferi Unităţilor din zonele afectate de calamităţi. TIMIŞ LARGĂ DESFĂŞURARE DE FORŢE în judeţul Timiş, unde aproa­pe 39 000 ha sunt inundate de pe urma revărsării unor riuri şi a ploilor căzute în ultimele zile, se desfăşoară acum o intensă accti­­vitate pentru redresarea recoltei. La Gătaia, mecanizatorii din I.A.S. şi ţăranii cooperatori au început luni să sape şanţuri pen­tru scurgerea apei pe cele 4 300 de hectare cultivate cu grîu, po­rumb şi floarea-soarelui. De ase­menea, în tot cursul zilei, coope­ratorii din Lovrin, Valcani, Du­­deştii Vechi şi din alte comune au executat canale pentru eva­cuarea apei care bălteşte pe unele semănături şi ogoare. Luni, prima zi însorită şi calmă după ploile dezlănţuite, pe terenurile mai ridicate din zona localităţilor Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Cărpiniş, Gotlob, Le­­nauheim, Variaş şi alte comune şi sate, ţăranii cooperatori au efectuat prăşitul şi răritul sfe­clei de zahăr. In salariile coope­rativelor agricole de producţie din Recaş, Lovrin, Boldur şi Jim­bolia se lucrează intens la prăşi­tul, stropitul şi copilitul legume­lor. In acelaşi timp, vor fi re­­plantate cu legume întinse su­prafeţe. La Recaş, Diniaş, Po­ciul Nou, Bulgăruş, Drăgoieşti, Racoviţă şi in alte comune, coo­peratorii au hotărit extinderea suprafeţelor de legume cu 300 ha. în bărăgan­ul pekeu sălbatic din piinea încă necoapta Bărăganul, grînarul numărul unu al ţării, cunoaşte în aceste zile o inundaţie lentă, dar cu efecte negati­ve aproape identice cu cele determi­nate de o revărsare. Mare parte din cimpia de sud a ţării, de la poalele dealurilor şi pînă la Dunăre, este aco­perită de ochiuri de apă mai mari sau mai mici, pînă la dimensiunea unor bălţi. Este greu de precizat pe ce suprafeţe se întinde această inun­daţie lentă, dar care sufocă pămintul şi plantele. Din datele existente la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii rezultă să stagnarea îndelungată a a­­pelor a făcut ca în judeţul Buzău să nu se poată insămînţa 15 000 hectare, Ilfov — 9 000 hectare, Ploieşti — 9 000 hectare etc. In această zonă nu sunt m­ult ca So­meşul sau Mureşul care să-şi reverse apele lor năvalnice peste cîmpii şi a­­şezări. Prahova, Ialomiţa şi Buzăul au fost destul de cuminţi. In unele locuri chiar nu poţi găsi o grilă sau un alt fir de apă curgătoare... Şi totuşi ne­grul ogoarelor şi verdele semănături­lor alternează cu oglinzi mari de apă. Cărui fapt se datoreşte acest feno­men şi ce trebuie întreprins pentru înlăturarea efectelor sale negative ? Ploile in cantităţi mari au afectat şi această zonă a ţării. Apa n-a căzut intr-un timp scurt, cum s-a întîmplat în nordul ţării. Ploile s-au ţinut lanţ timp de mai multe zile, iar cantita­tea de apă însumată este mare. In perioada 11—25 mai la Buzău s-au înregistrat 120 litri apă pe metrul patrat, iar la Făurei — 93 litri. Ploile au fost mai abundente pe un culoar : Buzău—Griviţa—Feteşti—A­damclisi. In această zonă au căzut în perioada 1—25 mai 155—165 litri­ de apă pe metrul pătrat, echivalentă cu cantitatea rezultată din ploi în decurs de 5—6 luni de zile. Ba mai mult, în zona superioară a cimpiei Bărăganului, pe un briu lat, care se Întinde de la Ploieşti—Mizil—Buzău— Rm. Sărat, apa din pînza freatică, străpungind solul, răzbate din adine la suprafaţă, producind acea inunda­ţie lentă. Această situaţie este deter­minată de ploile abundente din zona de deal-munte şi care au deter­minat o presiune mare în stratul de pinză freatică de la adincime, apa de­ Ia şes răbufnind la suprafaţă. In cele mai multe cooperative agri­cole şi întreprinderi agricole de stat se dă o luptă aprigă împotriva apelor care stagnează pe cîmpuri. Sunt fo­losite cele mai diverse mijloace in vederea evacuării lor, pentru a da po­sibilitate plantelor să se dezvolte normal, să se poată executa lucrările de intreţinere a culturilor. In legă­tură cu desfăşurarea acestor lucrări, tov. Aurel Furfurică, directorul Di­recţiei agricole a judeţului Prahova, ne-a declarat : „Pe o bună parte din suprafaţa ju­deţului s-au unit apele din pinza freatică cu cele din precipitaţii, ceea ce a dus la stagnarea lor într-un strat apreciabil la suprafaţa solului. Există o zonă in care situaţia este mai dificilă din acest punct de vedere, zonă care se întinde în peri­metrul comunelor Tomşani —­ Pare­­pa — Ciorani — Baba Ana — Mizil — Drăgăneşti — Ciupelniţa — Dum­brava. Am organizat acţiuni pentru evacuarea apelor. Pe lingă motopom­­pele de la instalaţiile de aspersiune care sunt folosite la evacuarea apei şi deversarea ei în rîuri, am cerut ajutor pompierilor. De asemenea, ţă­rănimea, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat şi din întreprinderi­le pentru mecanizarea agriculturii fac şanţuri de scurgere. Timpul fiind rece, iar cei care lucrează în apă ne­­rezistînd temperaturii scăzute, am ce­rut 10 000 cizme de cauciuc, care vor da posibilitatea să se lucreze în condiţii mai bune. Prin forţele pe care le-am mobilizat în această, acţiune, sperăm să evacuăm apele de pe o bună parte din suprafeţe, să di­minuăm astfel pagubele cauzate de excesul de apă culturilor agricole“. In această cimpie a Bărăganului, în acest gigantic leagăn al plinii, ar fi trebuit, peste 4—3 săptămlni, să se intre cu coasa. Cimpia o aştepta, o dorea ; griul crescuse involt, mai tre­buia doar scu­pătul iute al coasei, care să-l rupă, cum ai rupe o pline. Dar acum, in zeci, in sute de locuri, coaseie n-o să mai intre In lan. Oprim la Moviliţa, comună la por­ţile Bărăganului, in apropiere de Ur­­ziceni, Mihai Oraghianian, preşedin­tele cooperativei agricole, ne arată, de pe un dîmb, cimpia , uriaşe Întinderi, înecate de ape, amestecate cu apele, pustietăţi In care urmele vegetalelor, sute şi sute de hectare cu rod, s-au pierdut In capriciul stihiei. A plouat zi şi noapte, 21 de zile şi 21 nopţi, numai acum, in luna mai. Ape de ploi, ape freatice, ape de riuri şi de ptrale necunoscute, netrecute pe nici o hartă, mușcă sălbatic din plinea care n-a apucat să se coacă. In­­ locuri, In 7 puncte ale cimpiei, cele 17 motopompe ale cooperativei lucrează pînă se-ncing, scot mereu apa, dar apa irumpe la loc prin porii deschiși ai cimpiei. — Aveam griu straşnic — ne spune omul — ziceam c-o să facem 3 300, 3 300 de kilograme la un hectar... Par­că dăduse pămintul din el şi măduva, aşa arăta griul nostru. Parcă plesnise Bărăganul... Lingă o cumpănă de fintină, o tă­bliţă indicatoare : Roşiori, 4 km ; Drăgoieşti, 12 km. La Roşiori nu se poate intra, apa a cuprins 400 de hec­tare cu griu, a inecat pe lungi por­ţiuni şi şoseaua. La Drăgoieşti sunt inundate 1 700 de hectare, suprafeţe cu grîu, cu orz, cu lucernă, mari su­prafeţe de ogor. „Dacă n-o să mai ploui“... zic oamenii. Dacă n-o să mai plouă vreo 15 zile, circa 500 de hec­tare, recuperate, o să fie plantate masiv cu porumb, încleştarea e surdă, apele Încă nu l-au retras. Dar motopompele lucrea­ză drăceşte, zi şi noapte, noapte şi zi. Dar oamenii din Drăgoieşti, ca şi cei din toate satele prin care trecem, sint acolo, toţi, in cimpie, In plină lupta. Se găsesc resurse nebănuite acolo unde credeai că energiile au secat. Se înfige unealta în păminturi reîn­viate, pe care ieri le credeai definitiv compromise. Cooperatorii din Dră­goieşti au săpat 16 km de şanţuri de scurgere, dar şanţurile au fost inun­date , acum, insă, fac altele. 100 de oameni, bărbaţi şi femei, sunt in cim­pie din zori. Întăresc diguri, sapă alte şanţuri, implintă aşezări noi şi dura­bile ale muncii, chiar acolo, la locul dezastrului, acolo unde ţărina moale şi Îmbibată de apă pare a refuza orice temelie. Stau de vorbă cu Tache Ghioca, cu Florea Tordea, cu Vasile Retegan, cu Grigore Fierbinţeanu, oa­meni care şi-au părăsit casele, vetrele, şi s-au mutat in cimpie, la vatra pli­nii. Muncesc tăcuţi, rinduiţi de la o zare la alta a cimpului năpădit de apele care trec de un metru, rinduiţi ca nişte lanţuri ritmice de luptători, cu respiraţia măsurată de ecoul În­fundat al sapelor. Lumina unui asfin­ţit cu soare ii învăluie, laolaltă cu apele, într-un fel de pulbere, ca un filtru prin care se cerne timpul, de­venind infinit. Oamenii privesc mai departe, dincolo de clipă, dincolo de privelişte. Comunică prin osmoză cu locul, cu lumina, cu peisajul care le aparţine, pe care l-au transformat prin timp, pe care acum — hotăriţi, neobosiţi — 11 creează din nou. Ilie PURCARU Bărăganul — arhipelag de păminturi cuprinse de apă Foto: S. Cristian VOM FACE TOT CE ESTE OMENEŞTE POSIBIL PENTRU A NU CEDA NIMIC! în toate localităţile ameninţate de inundaţii — aceeaşi replică dîrză dată stihiilor TULCEA Situaţia din Deltă continuă să se agraveze. Apele Dunării, in creştere, înregistrau ieri cea mai mare cotă. La Tulcea ele au ajuns la 435 cm. Ploile abundente şi vîntul puternic care au bintuit duminică şi toată noaptea spre luni au sporit primej­dia şi pagubele. La C.A. Rosetti, Le­­tea, Pardina şi în alte puncte, digu­rile de apărare au cedat. Dar oamne­­nii, cu preţul unor mari eforturi, ţin piept apelor, astupă breşele. Digu­l de apărare a incintei Rusca, ce închide o suprafaţă de peste 5 400 ha ame­najări agricole şi piscicole, este de­păşit de revărsări, punînd în pericol satul Partizani. In satul Grindu, lo­cuitorii sunt evacuaţi cu leacuri, cea­­muri şi alte ambarcaţiuni. Şuvoaiele au început să ameninţe şi Mahmudia. Aici se lucrează în prezent la stăvi­lirea şi îndepărtarea apelor provenite din ploi şi infiltraţii. Au fost inun­date complet satele Crişan şi Caraor­­man. Numărul localităţilor complet cuprinse de ape se ridică astfel la 12. Apele revărsate au intrat în 2 450 case, distrugind 395 şi avariind 1 580. Ultimul bilanţ al suprafeţelor din Deltă acoperite de apele ieşite din albia lor consemnează : 63 465 ha inundate, din care 3 462 ha de teren arabil şi peste 40 000 hectare de păşuni. La Sulina, unde localnicii fac faţă cu greu şuvoaielor ce au acope­rit mai mult de jumătate din străzi, se construieşte un dig de apărare pe întreaga centură vestică a oraşului. Lucrări preventive, de amploare, continuă să se execute şi la Tulcea. Aici s-a extins digul suplimentar de protecţie a zonei portuare , s-au con­struit ziduri în jurul gurilor de ca­nalizare şi la intrările în unele ma­gazine şi clădiri. In prezent, circa 4 000 de oameni care au la dispoziţie : 12 remorchere, 15 ceamuri şi ambar­caţiuni grele, zeci de tractoare, auto­camioane, excavatoare şi alte utilaje, continuă construirea de stavile in ca­lea apelor, consolidarea şi suprainăl­­ţarea celor existente, evacuarea aşe­zărilor inundate sau predispuse inun­dării, aprovizionarea sinistraților cu alimente, imbrăcăminte, medica­mente. N. PANTILIE VASLUI VASLUI (Corespondentul „Scîn­teii“, Manole Corcaci) Viitura de pe rîul Bîrlad, ca şi cea de pe rîul Vasluieţ, se apropie cu fu­rie de oraşul Vaslui. Vasluienii şi-au mobilizat însă toate forţele şi înalţă în grabă digul local de apărare, în­deosebi în zona fabricii de mobilă, in jurul staţiei de 110 kW, topitoriei de cinepă, gării. Sunt pregătite şi schimburi de noapte care să observe şi să intervină la nevoie dacă apa va face breşe în aceste diguri. Peste tot, pe zeci şi zeci de km în jurul între­prinderilor şi cartierelor oraşului, măsurile luate pentru prevenirea ca­lamităţilor devin fapte. Se văd clar la fiecare om care minuieşte lopata, sapa ori cară saci cu nisip şi îl aşează peste dig, hotărîrea fermă, hărnicia şi dăruirea pentru a nu ceda in faţa urgiei apelor. SCINTEIA—marţi 26 mai 1970 FOCŞANI Focşani. In ultimele 24 de ore, transmite corespondentul nostru Ion Nistor, în toate lo­calităţile din judeţul Vrancea, cu deosebire în zona de munte, a plouat aproape continuu. Can­titatea de apă a depăşit in multe locuri 50 litri pe m.p. Apele ce brăzdează Vrancea au înregis­trat o creştere rapidă. Oamenii sunt din nou, zi şi noapte, la posturi. Pe malurile acestor ape — Siret, Putna, Şu­­şiţa — se desfăşoară o nouă bătălie, al cărei imperativ este­­ totul pentru a stăvili furia dez­lănţuită a puhoaielor, pentru a limita acţiunea lor distructivă. Forţe importante sunt concen­trate şi în direcţia înlăturării e­­fectelor negative ale alunecărilor de teren, care au avariat reţele de alimentare cu energie elec­trică, legături telefonice, dru­muri. Pentru înlăturarea acestor de­fecţiuni, încă de duminică seara, 15 echipe de electricieni şi lu­crători de la telefoane muncesc j1 noaptea. S-au întreprins şi se întreprind măsuri energice pen­tru a preveni noi pagube pe care apele şi alunecările de teren le-ar putea cauza localităţilor din judeţ. FĂGĂRAŞ La Făgăraş, apele Oltului au atins cota cea mai înaltă cunos­cută pînă acum : 4.80 metri. Cu 28 cm mai ridicată decit cu o săptămină in urmă. Apa a înain­tat spre centrul oraşului, inun­­dînd noi străzi, noi locuinţe. Pînă ieri dimineaţă au fost eva­cuate peste 350 de familii (peste 1 200 de persoane). Numărul ca­selor inundate depăşeşte 200. Da­torită acţiunilor energice între­prinse în cursul zilei de dumi­nică au putut fi salvate impor­tante bunuri materiale amenin­ţate de apă. Peste 300 de membri ai gărzilor patriotice au evacuat, muncind într-un ritm rapid, 50 vagoane de griu şi porumb, mari cantităţi de produse alimentare din depozitele I.C.R.A., produse textile, încălţăminte etc. O altă secvenţă curajoasă, ce a avut drept loc de desfăşurare Combinatul chimic Făgăraş. A­­meninţat de apele Racoviţei — un piriu de munte vijelios, ce putea scoate din funcţiune cîteva secţii — zeci şi sute de munci­tori au sărit ca unul, punind stăvili apelor. Ore întregi de în­fruntare cu bărbăţie a puhoaie­lor, înfruntare din care oamenii au ieşit biruitori. Ieri, Oltul a Înregistrat la Fă­găraş o uşoară scădere. Oamenii care au izgonit apele sunt însă in continuare la posturi, gata să intervină cu energie la cel mai mic semn de pericol. N. MOCANU corespondentul „Scînteii* BLAJ In ultimele două zile, locuitorii Blajului şi-au îndreptat din nou pri­virea spre panglica miloasă a Tirna­­vei Mari, şi-au încordat energiile pen­tru o nouă bătălie cu apa. Care au fost sectoarele prin care în urmă cu aproape două săptămini apa a intrat in oraş ? Prin ce puncte a fost inun­dată secţia de binare a combinatului de prelucrare a lemnului ? Rememo­rate activ, aceste elemente i-au ajutat pe blăjeni pentru a da apelor de data aceasta o replică mai dirză. Sim­ţind pericolul, 600 de cetăţeni, for­maţiunile gărzilor patriotice, militari, s-au adunat pe malul rîului în drep­tul secţiei de binare a Combinatului de industrializare a lemnului. — Aici facem digul ! Lung de un kilometru, înalt de 1,20 metri. Pro­tejăm combinatul, apărăm oraşul. Repede ! Această hotărîre a fost luată du­minică dimineaţă. Cu fiecare oră, pe măsură ce creştea nivelul Tîrnavei Mari, se înălţa şi digul. Maşinile că­rau neîncetat materialele necesare : 1000 tone piatră de dimensiuni mari, 2 000 tone nisip, sute de buş­teni. Pentru orice eventualitate, pro­dusele finite şi o parte din motoarele electrice, sensibile la apă, din secţia de binare au fost evacuate, între­prinderea de mecanizare a agricultu­rii a fost şi ea evacuată. 1 000 de fa­milii de pe 20 de străzi din cartie­rele Bere. Izvoarele, precum şi de pe străzile Clujului şi 23 August au fost evacuate în localurile unor şcoli ge­nerale din oraş, avind asigurate con­diţii corespunzătoare. Ieri la prînz se aştepta culminaţia viiturii. Digul era gata să ţină piept valurilor. Cotele continuau să creas­că. Ora 9 — 190 cm, ora 11 — 215 cm, ora 14 — 220 cm, adică : 70 cm peste cota de inundaţie. Strunite de digul de apărare a oraşului, apele s-au oprit. S-au oprit la poarta Blajului. Frunţile neliniştite ale oamenilor au început să se destindă. De data aceasta învăţaseră cum să se apere. Trecută cu succes, această încerca­re este urmată de alta. Tîrnava Mică, urmind parcă exemplul celeilalte surori, cu care se întîlneşte în aval de Blaj, a început să se burzuluiască. Pentru oameni — nici o clipă de ră­gaz. Podurile care traversează pe dedesubt calea ferată, posibile căi de infiltrare a apei, au fost astupate pentru a apăra o parte din oraş şi fabrica de cărămidă. Alte 200 de familii evacuate de pe străzile Cefe­riştilor, Fochiştilor, Locomotivei şi Eroilor s-au unit cu celelalte 1000 în punctele de adăpostire. Un nou dig masiv, lat de 3 metri şi lung de 50, a început să prindă contur. Blajul intră în noapte veghind şi muncind. D. ŞTEFAN HUNEDOARA HUNEDOARA (Corespondentul „Scînteii“ Sabin Ionescu) Azi, luni, situaţia s-a ameliorat. Este senin, soare, frumos. In gene­ral, apele de munte, care în cursul zilei de duminică au produs mari pagube, revin acum în matcă. Localităţile ILIA şi STRETEA de pe Valea Mureşului continuă să fie insă inundate. De aseară şi pină azi di­mineaţă, la ILIA apele Mureşului au crescut cu 60 cm, digul de apărare refăcut fiind din nou depăşit şi apele pătrunzlnd In continuare in localita­te. Aici se lucrează intens, cu spri­jinul forţelor armate, pentru opri­rea apelor. ...Si au rezistat eroic (Urmare din pag. I) trebuit ca să străbată. Împotriva fur­tunii, doi km de drum. E nevoie de o nouă intervenţie in­tre km 1+900 şi km 2. Oamenii sint insă la capătul puterilor. Ostaşii, a­­ceşti băieţi simpli şi extraordinari, vlăguiţi acum, uzi pînă la piele, s-au adunat — inghesuiţi ca sardelele — în sala staţiei de pompare. Mănincă şi işi trag sufletul. Ii chemăm din nou pe căpitan. Intr-un sfert de oră, ostaşii sunt din nou gata de drum, împărţiţi în griile de cite o sută, în­soţiţi de ingineri şi specialişti în lu­crări hidrotehnice şi de activişti de partid — oameni care de zile şi nopţi nu mai ştiu ce-i odihna — ies iar in furtună şi o pornesc spre kilo­metrul 2. Cară cu ei saci goi, lopeţi şi sfoară. Sacii vor fi umpluţi cu pămint la­ faţa locului, tîriţi peste coronamentul digului şi aruncaţi in spărturi. In fruntea coloanei — ace­laşi om : inginerul Ştefan Mălăces­cu (pe care l-am găsit şi aseară pe dig, nedormit de trei zile şi două nopţi). Se face apel de la comandamentul judeţean : „Alo, Ghimia ! Alo, Ghi­­mia !... Care este situaţia şi se explică: „Dacă rezistaţi pină la ziuă — se anunţă de la comandament — digul este salvat. In zori vă sosesc un ajutor forţe proaspete, mii de oameni“. Pornesc şi eu odată cu coloana, pentru ultima oară în acea noapte de infern. Cind ajung la km 2, pîcla nopţii este sfişiatâ spre răsărit de nişte zori tulburi. La lumina difuză a zorilor privesc digul şi abia acum pot să-mi dau seama de ravagii. Pe sute de metri intăriturile așezate de cu seară au fost smulse de șuvoaiele năprasnice. Cavernele se cască un dig nu numai ici-colo, ca duminică seara, ci sunt mult mai dese. Valu­rile au ros cumplit, încerc­­ăria co­ronamentului. Sub mocirlă — pămint tare. Inginerul îmi ţipă în urechi că este nevoie de încă vreo mie de saci. Ultima rezervă de 100 de oa­meni, cu 1 000 de saci in spinare, pornesc din nou să frăminte noroaie­le spre cumplitul km 2. Plec spre Galaţi şi, in drum spre oraş, trec pe la directorul I.A.S. Bădălan, pe care îl scot din somn (aţipise omul vreo două ore). Urmea­ză să organizeze transportul spre dig a 1000 de baloţi care să ajute la stăvilirea furiei valurilor. Intre timp s-a făcut ziuă de-a binelea. Digul a rezistat. Ostaşii unităţii militare 1755 şi-au făcut cu prisosin­ţă datoria. Pe Calea Prutului mă Încrucişez cu primele autocamioane care trans­portă spre dig forţe proaspete. P. S. Aseară, cu cîteva ore înainte de Închiderea ediţiei, am fost din nou pe dig. Dezastrul nu se mai cunoştea. La chemarea comitetului judeţean de partid, mii de oameni — de la I.C.M.S.G., Combinatul siderurgic, uzina Laminorul, I.S.C.L., Uzina de reparaţii, Direcţia navală fluvială, întreprinderea 7 construcţii-montaje, I.O.I.L., Baza 2 de aprovizionare şi altele, umăr la umăr alături de mili­tari, au acţionat in cursul zilei de ieri cu o energie şi o abnegaţie de admi­rat. Fisurile provocate de furtuna din noaptea precedentă au fost astupate, lucrările de apărare a digului fiind aproape terminate. Oamenii au acţio­nat metodic, iar seara, pe întreaga lungime a digului, in porţiunile ame­ninţate, au fost amplasate echipe de intervenţie înzestrate cu tot ceea ce este necesar pentru a interveni în caz de nevoie. De asemenea, noaptea tre­cută s-a acţionat în continuare pen­tru consolidarea altor porţiuni de dig. Lucrările începute în dramatica noapte de 24 spre 25 mai vor conti­nua cu aceeaşi intensitate pentru a aşeza o stavilă de netrecut in faţa dezlănţuirii Prutului, ale cărui cote au crescut în ultimele 24 de ore, la Oancea, cu î­­că 32 de cm. Mobilizaţi de organizaţiile de partid, oamenii sunt hotărîţi să nu lase pradă stihii­lor nici o palmă de pămint, nimic din ceea ce este rodul muncii lor eroice .

Next