Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-30 / nr. 8440
PROLETARI DIN TOATE JARILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8440 Simbătă 30 mai 1970 6 PAGINI — 30 BANI VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Iiie Verdeţ, a făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul şi cerinţele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurind astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Acum, cînd aşternem pe hîrtie reportajul acestei zile, cind ne străduim să selecţionăm din nesfirşitul şir al faptelor, al impresiilor pe cele mai grăitoare, ni se impune o puternică imagine : aceea care înfăţişează poporul nostru ca o unică şi trainică familie, sudată prin voinţa unanimă de a munci cu dăruire, cu abnegaţie pentru progresul neîntrerupt al patriei, prin dragostea profundă şi neţărmurita încredere în partidul nostru comunist, în secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul digurilor ce se ridică în calea apelor Dunării, în halele uzinelor moderne, care ridică la putere fertilitatea dintotdeauna a Bărăganului, conferindu-i dimensiunea industrială în fermele cooperativelor agricole de producţie şi ale întreprinderilor de stat, pe schelele şantierelor pe care se desenează cu beton şi oţel viitoarea hartă a judeţului Ialomiţa, pe tot traseul-- străbătut în timpul vizitei, am simţit bătăile unei uriaşe şi generoase inimi, inima poporului român. Inimă al cărei puls s-a simţit cu aceeaşi intensitate în Transilvania şi în Maramureş, în Moldova şi în Muntenia, în toate ţinuturile care, Ir» ultimele săptămîni, l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru. Ţara întreagă asigură partidul, prin secretarul său general, că tot ceea ce ne-am propus înainte ca forţele oarbe ale naturii să se dezlănţuie, că tot ceea ce am vrut să înfăptuim în acest ultim an al cincinalului vom înfăptui. Iar asigurarea poartă un nume concret : Munca. Bărăganul agricol. Bărăganul industrial Bărăganul, vatra de pîine a ţării, ţinut al lanurilor nesfîrşite, ipostază solară a pămîntului românesc, trece, în anii socialismului, prin spectaculoasă prefacere. Orizontala cîmpie şi-a cîştigat dreptul la cea de-a treia dimensiune, cea care îi conferă, alături de atributele roadelor pămîntului, şi pe acelea ale retortelor chimiei, ale halelor industriale. La Călăraşi s-au ridicat noi întreprinderi ale industriei chimice, ■industriei uşoare şi materialelor de construcţii. La Feteşti a intrat nu de mult in funcţiune o modernă fabrică de conserve. La Slobozia, pe lingă noua fabrică de ulei, care valorifică bogăţia de materii prime din judeţ, se ridică două noi întreprinderi , o filatură de bumbac, care va produce 4 600 tone fire pe an; şi- Combinatul de îngrăşăminte chimice, cu o capacitate de 600 000 tone anual, şi altele pentru care (Continuare în pag. a II-a) „Va fi o recoltă Dună !* Tovarăşul Nicolae Ceauşescu examinează situaţia îndiguirilor de pe Dunăre PARTIDULUI, GUVERNULUI, MARII FAMILII SOCIALISTE Profunda noastră recunoştinţă pentru ajutorul puternic, prompt, încurajator, care ne înseninează ziua de mîine Noile măsuri prevăzute de hotărirea Comitetului Central al partidului, a guvernului şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste privind ajutorarea populaţiei şi a cooperativelor agricole lovite de calamităţi au avut un puternic ecou, fiind întîmpinate cu sentimente de vie şi profundă recunoştinţă. Este ştiut că forţa devastatoare a inundaţiilor a provocat pagube imense economiei naţionale, la care se adaugă pierderile mari provocate prin întreruperea ciclului normal de producţie în întreprinderile care cooperau cu cele calamitate, prin timpul răpit producţiei ca urmare a mobilizării unor imense forţe de muncă, plata în continuare a salariilor în întreprinderile calamitate, ieşite din producţie. Incalculabile sunt şi cheltuielile determinate de mobilizarea mijloacelor tehnice ale armatei, de operaţiile de cazare a sinistraţilor, asigurarea hranei, lupta pe ţărim sanitar etc, pentru care au fost alocate numai in primele zile ale calamităţii 400 de milioane lei. Şi totuşi, IN POFIDA ACESTOR IMENSE PAGUBE, DATORITA FORŢEI ECONOMIEI VOASTRE SOCIALISTE SI CA EXPRESIE A POLITICII PARTIDULUI, IN ÎNTREGIME PUSA IN SLUJBA INTERESELOR OAMENILOR MUNCII, PĂTRUNSĂ DE UN PROFUND UMANISM, SE ÎNFĂPTUIESC MASURILE AMPLE PREVĂZUTE DE HOTARIREA C.C. AL P.C.R., A GUVERNULUI ŞI CONSILIULUI NAŢIONAL AL F.U.S. IN SPRIJINUL POPULAŢIEI SINISTRATE, hotărire care s• încadrează în uriaşa mişcare de solidaritate şi întrajutorare tovărăşească — manifestată atît de impresionant la aceste zile, ca o caracteristică a societăţii noastre. Corespondenţii noştri din judeţele lovite de inundaţii ne-au relatat despre emoţionantele cuvinte de gratitudine ale locuitorilor pentru acest sprijin puternic şi multilateral, care prevede un complex de măsuri — da la alocarea unor importante ajutoare băneşti pentru reconstruirea caselor distruse, repararea celor avariate la oraşe şi sate pină la suplimentarea planului de stat la construcţia de locuinţe şi de la refacerea anexelor gospodăreşti, a bunurilorcasnice şi de uz personal pină la asigurarea de înlesniri şi scutiri de taxe la procurarea de materiale de construcţii sau refacerea clădirilor şi culturilor distruse, a potenţialului de producţie al cooperativelor agricole lovite de calamitate. ÎN PAGINA A IV-A Ecoul viu al Hotărîrii privind sprijinirea sinistraților întoarcerea de la Moscova a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri seara s-a înapoiat de la Moscova tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării şi cooperării economice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer S-au înapoiat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Alexandru Roabă, miniştri, consilieri şi specialişti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte ai Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Erau de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care l-au însoţit au fost conduşi de tovarăşii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov şi de alte oficialităţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Republicii Socialiste România, şi A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu schimbul de păreri care a avut loc şi încrederea în dezvoltarea continuă şi neîntreruptă a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre cele două ţări. ★ MOSCOVA 29 (Agerpres) — Guvernul sovietic a oferit un dejun în cinstea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Din partea română au participat tovarăşii: Gheorghe Rădulescu, Maxim Berghianu, Alexandru Roabă, Nicolae Agachi şi alte persoane oficiale. Din partea sovietică au participat tovarăşii: Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Nikolai Baibakov, miniştri. Dejunul s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Ion Gheorghe Maurer şi Alexei Koeîghin au rostit toasturi. ★ De la bordul avionului, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Nikolaevici Kosîghin, o telegramă in care se spune : „Părăsind teritoriul Uniunii Sovietice, vă transmitem mulţumiri cordiale pentru primirea prietenească şi ospitalitatea de care s-a bucurat delegaţia guvernamentală română în timpul vizitei sale în ţara dumneavoastră. Folosim şi acest prilej pentru a adresa poporului frate sovietic cele mai sincere urări de noi succese în construcţia comunismului in patria sa. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie dintre poporul român şi poporul sovietic se vor dezvolta şi în viitor, spre binele ţârilor noastre, al cauzei socialismului şi păcii în lume“. Tratativele româno-sovietice MOSCOVA 29 (Agerpres). — La 29 mai, la Kremlin, între Ion Gheorghe Maurer şi A. N. Kosîghin au avut loc tratative, la care au participat : Din partea română : Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării al Republicii Socialiste România, Alexandri Boabă, ministrul industriei chimice. Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice. Gheorghe Cioară, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării al Republicii Socialiste România, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, , Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Lăzărescu, adjunct al ministrului industriei miniere şi geologiei, Constantin Dumitraşcu, secretar permanent adjunct al Comisiei guvernamentale pentru dotarea cu echipament de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, şi alte persoane oficiale. Din partea sovietică : N. K. Baibakov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comitetului de Stat al Planificării al U.R.S.S., V. V. Krotov, M. R. Kuzmin şi N. A. Obolenski, locţiitori de miniştri ai U.R S.S., L. P. Malkevici, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru relaţii economice externe, şi alte persoane oficiale. La tratative a participat, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul României în Uniunea Sovietică. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, prietenească, au fost examinate probleme ale dezvoltării şi adîncirii în continuare a colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică. Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Reevaluindu-şi realist posibilităţile, pentru a grăbi înlăturarea urmărilor calamităţii ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE IŞI SUPLIMENTEAZĂ ANGAJAMENTELE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către comitetele judeţene de partid: GALATI • SUPLIMENTAR FATA DE ANGAJAMENTELE INITIALE O PRODUCTIE MARFA INDUSTRIALA DE 82,7 MILIOANE LEI, AJUNGIND TN TOTAL LA 218,8 MILIOANE LEI . VOLUMUL DE CONSTRUCTII-MONTAJ A FOST MAJORAT CU 46,7 MILIOANE LEI Intr-o telegramă adresată COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Galaţi al P.C.R., se spune, printre altele , în aceste momente de grea încercare, toţi locuitorii • ANGAJAMENTUL ANUAL LA PRODUCŢIA MARFA INDUSTRIALA A FOST DUBLAT • VALOAREA BENEFICIILOR SUPLIMENTARE VA CREŞTE DE LA 40 MILIOANE LEI LA 84,5 MILIOANE LEI COMITETUL JUDEŢEAN IAŞI AL P.C.R. şi CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN au adresat COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R.. TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, o telegramă în care se arată că, în urma reevaluării posibilităţilor de care (Continuare în pag. a IV-a) (Continuare în pag. a IV-a)