Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-30 / nr. 8440

PROLETARI DIN TOATE JARILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8440 Simbătă 30 mai 1970 6 PAGINI — 30 BANI VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Iiie Verdeţ, a făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul şi cerinţele impu­se acestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un pu­ternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calami­tăţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurind astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Acum, cînd aşternem pe hîrtie reportajul acestei zile, cind ne străduim să selecţionăm din ne­­sfirşitul şir al faptelor, al impre­siilor pe cele mai grăitoare, ni se impune o puternică imagine : a­ceea care înfăţişează poporul nos­tru ca o unică şi trainică familie, sudată prin voinţa unanimă de a munci cu dăruire, cu abnegaţie pentru progresul neîntrerupt al patriei, prin dragostea profundă şi neţărmurita încredere în parti­dul nostru comunist, în secreta­rul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul digurilor ce se ridică în calea apelor Du­nării, în halele uzinelor moderne, care ridică la putere fertilitatea dintotdeauna a Bărăganului, con­­ferindu-i dimensiunea industrială în fermele cooperativelor agricole de producţie şi ale întreprinderilor de stat, pe schelele şantierelor pe care se desenează cu beton şi oţel viitoarea hartă a judeţului Ialomiţa, pe­ tot traseul-- străbătut în timpul vizitei, am simţit bă­tăile unei uriaşe şi generoase inimi, inima poporului român. Ini­mă al cărei puls s-a simţit cu aceeaşi intensitate în Transilvania şi în Maramureş, în Moldova şi în Muntenia, în toate ţinuturile care, Ir» ultimele săptămîni, l-au primit pe conducătorul partidului şi sta­tului nostru. Ţara întreagă asigură partidul, prin secretarul său general, că tot ceea ce ne-am propus înainte ca forţele oarbe ale naturii să se dez­lănţuie, că tot ceea ce am vrut să înfăptuim în acest ultim an al cincinalului vom înfăptui. Iar asi­gurarea poartă un nume concret : Munca. Bărăganul agricol. Bărăganul industrial Bărăganul, vatra de pîine a ţării, ţinut al lanurilor nesfîrşite, ipos­tază solară a pămîntului românesc, trece, în anii socialismului, prin spectaculoasă prefacere. Orizon­tala cîmpie şi-a cîştigat dreptul la cea de-a treia dimensiune, cea care îi conferă, alături de atribu­tele roadelor pămîntului, şi pe a­­celea ale retortelor chimiei, ale halelor industriale. La Călăraşi s-au ridicat noi în­treprinderi ale industriei chimice, ■industriei uşoare şi materialelor de construcţii. La Feteşti a intrat nu de mult in funcţiune o modernă fabrică de conserve. La Slobozia, pe lingă noua fabrică de ulei, care valorifică bogăţia de materii prime din judeţ, se ridică două noi în­treprinderi , o filatură de bumbac, care va produce 4 600 tone fire pe an; şi- Combinatul de îngrăşăminte chimice, cu o capacitate de 600 000 tone anual, şi altele pentru care (Continuare în pag. a II-a) „Va fi o recoltă Dună !* Tovarăşul Nicolae Ceauşescu examinează situaţia îndiguirilor de pe Dunăre PARTIDULUI, GUVERNULUI, MARII FAMILII SOCIALISTE Profunda noastră recunoştinţă pentru ajutorul puternic, prompt, încurajator, care ne înseninează ziua de mîine Noile măsuri prevăzute de hotărirea Comitetului Cen­tral al partidului, a guvernului şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste privind ajutorarea populaţiei şi a cooperativelor agricole lovite de calamităţi au avut un puternic ecou, fiind întîmpinate cu sentimente de vie şi profundă recunoştinţă. Este ştiut că forţa devastatoare a inundaţiilor a provo­cat pagube imense economiei naţionale, la care se adaugă pierderile mari provocate prin întreruperea ciclului normal de producţie în întreprinderile care cooperau cu cele cala­mitate, prin timpul răpit producţiei ca urmare a mobili­zării unor imense forţe de muncă, plata în conti­nuare a salariilor în întreprinderile calamitate, ieşite din producţie. Incalculabile sunt şi cheltuielile determinate de mobilizarea mijloacelor tehnice ale armatei, de opera­ţiile de cazare a sinistraţilor, asigurarea hranei, lupta pe ţărim sanitar etc, pentru care au fost alocate numai in primele zile ale calamităţii 400 de milioane lei. Şi totuşi, IN POFIDA ACESTOR IMENSE PAGUBE, DATORITA FORŢEI ECONOMIEI VOASTRE SOCIA­LISTE SI CA EXPRESIE A POLITICII PARTIDULUI, IN ÎNTREGIME PUSA IN SLUJBA INTERESELOR OA­MENILOR MUNCII, PĂTRUNSĂ DE UN PROFUND UMANISM, SE ÎNFĂPTUIESC MASURILE AMPLE PRE­VĂZUTE DE HOTARIREA C.C. AL P.C.R., A GUVER­NULUI ŞI CONSILIULUI NAŢIONAL AL F.U.S. IN SPRIJINUL POPULAŢIEI SINISTRATE, hotărire care s• încadrează în uriaşa mişcare de solidaritate şi întrajuto­rare tovărăşească — manifestată atît de impresionant la aceste zile, ca o caracteristică a societăţii noastre. Corespondenţii noştri din judeţele lovite de inundaţii ne-au relatat despre emoţionantele cuvinte de gratitu­dine ale locuitorilor pentru acest sprijin puternic şi mul­tilateral, care prevede un complex de măsuri — da la alocarea unor importante ajutoare băneşti pentru reconstruirea caselor distruse, repararea celor avariate la oraşe şi sate pină la suplimentarea planului de stat la construcţia de locuinţe şi de la refacerea anexelor gos­podăreşti, a bunurilor­­casnice şi d­e uz personal pină la asigurarea de înlesniri şi scutiri de taxe la procurarea de materiale de construcţii sau refacerea clădirilor şi cul­turilor distruse, a potenţialului de producţie al cooperati­­velor agricole lovite de calamitate. ÎN PAGINA A IV-A Ecoul viu al Hotărîrii privind sprijinirea sinistraților întoarcerea de la Moscova a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri seara s-a înapoiat de la Moscova tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colabo­rării şi cooperării economice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer S-au înapoiat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Maxim Berghianu, preşedin­tele Comitetului de Stat al Planifi­cării, şi Alexandru Roabă, miniştri, consilieri şi specialişti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte ai Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mi­­hai Marinescu şi Ion Păţan, vice­preşedinţi ai Consiliului de Miniş­tri, miniştri şi alte persoane ofi­ciale. Erau de faţă A. V. Basov, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. ★ La plecare pe aeroportul Vnu­kovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care l-au în­soţit au fost conduşi de tovarăşii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov şi de alte oficialităţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teodor Ma­rinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Republicii Socialiste România, şi A. N. Kosîghin, preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu schimbul de păreri care a avut loc şi încrederea în dezvoltarea con­tinuă şi neîntreruptă a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice din­tre cele două ţări. ★ MOSCOVA 29 (Agerpres) — Gu­vernul sovietic a oferit un dejun în cinstea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Din partea română au participat tovarăşii: Gheorghe Rădulescu, Maxim Berghianu, Alexandru Roa­bă, Nicolae Agachi şi alte persoane oficiale. Din partea sovietică au partici­pat tovarăşii: Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Nikolai Baiba­kov, miniştri. Dejunul s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Ion Gheorghe Maurer şi Alexei Koeî­­ghin au rostit toasturi. ★ De la bordul avionului, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a adresat pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Nikolaevici Kosîghin, o telegramă in care se spune : „Părăsind teritoriul Uniunii So­vietice, vă transmitem mulţumiri cordiale pentru primirea priete­nească şi ospitalitatea de care s-a bucurat delegaţia guvernamentală română în timpul vizitei sale în ţara dumneavoastră. Folosim şi acest prilej pentru a adresa poporului frate sovietic cele mai sincere urări de noi succese în construcţia comunismului in pa­tria sa. Ne exprimăm convingerea că re­laţiile de prietenie dintre poporul român şi poporul sovietic se vor dezvolta şi în viitor, spre binele ţâ­rilor noastre, al cauzei socialismu­lui şi păcii în lume“. Tratativele româno-sovietice MOSCOVA 29 (Agerpres). — La 29 mai, la Kremlin, între Ion Gheorghe Maurer şi A. N. Kosîghin au avut loc tratative, la care au participat : Din partea română : Gheor­ghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, Maxim Berghianu, președintele Comitetu­lui de Stat al Planificării al Repu­blicii Socialiste România, Alexan­­dri Boabă, ministrul industriei chi­mice. Nicolae Agachi, ministrul in­dustriei metalurgice. Gheorghe Cioară, prim-vicepreședinte al Co­mitetului de Stat al Planificării al Republicii Socialiste România, Radu Constantinescu, vicepreşedin­te al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, , Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţu­lui exterior, Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Lă­­zărescu, adjunct al ministrului industriei miniere şi geologiei, Con­stantin Dumitraşcu, secretar per­manent adjunct al Comisiei guver­namentale pentru dotarea cu echi­pament de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, şi alte persoane oficiale. Din partea sovietică : N. K. Baibakov, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comitetului de Stat al Planificării al U.R.S.S., V. V. Kro­tov, M. R. Kuzmin şi N. A. Obolen­ski, locţiitori de miniştri ai U.R S.S., L. P. Malkevici, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru re­laţii economice externe, şi alte persoane oficiale. La tratative a participat, de ase­menea, Teodor Marinescu, amba­sadorul României în Uniunea So­vietică. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă tovă­răşească, prietenească, au fost exa­minate probleme ale dezvoltării şi adîncirii în continuare a colaboră­rii şi cooperării economice şi teh­­nico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă România şi Uniunea So­vietică. Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Reevaluindu-şi realist posibilităţile, pentru a grăbi înlăturarea urmărilor calamităţii ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE IŞI SUPLIMENTEAZĂ ANGAJAMENTELE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către comitetele judeţene de partid: GALATI • SUPLIMENTAR FATA DE ANGAJAMENTELE INITIALE O PRODUCTIE MARFA INDUSTRIALA DE 82,7 MILIOA­NE LEI, AJUNGIND TN TOTAL LA 218,8 MILIOANE LEI . VOLUMUL DE CONSTRUCTII-MONTAJ A FOST MA­JORAT CU 46,7 MILIOANE LEI Intr-o telegramă adresată COMITETULUI CEN­TRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TO­VARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Galaţi al P.C.R., se spune, printre altele , în aceste momente de grea încercare, toţi locuitorii • ANGAJAMENTUL ANUAL LA PRODUCŢIA MARFA INDUSTRIALA A FOST DUBLAT • VALOAREA BENEFI­CIILOR SUPLIMENTARE VA CREŞTE DE LA 40 MILIOANE LEI LA 84,5 MILIOANE LEI COMITETUL JUDEŢEAN IAŞI AL P.C.R. şi CON­SILIUL POPULAR JUDEŢEAN au adresat COMITE­TULUI CENTRAL AL P.C.R.. TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, o telegramă în care se ara­tă că, în urma reevaluării posibilităţilor de care (Continuare în pag. a IV-a) (Continuare în pag. a IV-a)

Next