Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-31 / nr. 8441
PROLETARI DIN TOATE JÂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8441 Duminică 31 mai 1970 6 PAGINI — 30 BANI • In spirit de înaltă responsabilitate • Reexaminindu-se rezervele întreprinderilor • Pentru lichidarea cit mai grabnică a urmărilor calamității SUPLIMENTARI DE ANGAJAMENTE în întrecerea socialistă Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către comitetele judeţene de partid: BOTOŞANI • întreprinderile industriale vor realiza în plus, faţa de angajamentul iniţial, o producţie în valoare de 16 milioane lei. • 1 500 tone grîu, 4 500 tone porumb, 2 500 tone floarea-soarelui, 3 000 tone cartofi şi 1 600 tone zarzavaturi şi legume peste prevederi la fondul central al statului. Muncitorii, ţăranii şi intelectualii din judeţul nostru, alături de întregul popor , se spune în telegrama adresată COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, de către COMITETUL JUDEŢEAN BOTOŞANI AL P.C.fi. — înţeleg pe deplin că nu au acum o îndatorire mai mare decit aceea de a munci, de a depune eforturi înzecite pentru obţinerea unor rezultate superioare, care să compenseze pierderile suferite, să asigure dezvoltarea economiei naţionale într-un ritm susţinut şi — pe această cale — progresul şi prosperitatea patriei. (Continuare în pag. a IlI-a) In telegrama adresată COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, de COMITETUL JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R., se spune : In aceste zile de luptă hotărită şi eroică pentru înlăturarea urmărilor celor două inundaţii la care a fost supus judeţul Sibiu, oamenii muncii "Din aceasta parte a ţarii, români, germani, maghiari, au găsit un sprijin moral şi material în intervenţia hotărită a Comitetului Central, a dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru a limita proporţia calamităţilor, pentru a reface cît mai grabnic stricăciunile şi a reveni la viaţa paşnică, înfloritoare de mai înainte. Intr-un singur efoort, locuitorii . (Continuare în pag. a IlI-a) , în pofida pierderilor suferite, planul producţiei globale industriale pe întregul an va fi îndeplinit şi depăşit . Terenurile calamitate vor fi reînsămînţate, iar întreţinerea culturilor se va face în condiţii optime. IN ZIARUL DE AZI • PULSUL VIEŢII IN LOCALITĂŢILE SINISTRATE • „NU NE DUCEŢI GRIJA ! SÎNTEM AICI O MULŢIME DE COPII, CU TOŢII CA NIŞTE FRAŢI" • TOTUL PENTRU REFACERE, TOTUL PENTRU NORMALIZARE ! • PENTRU CA FIECARE PALMA DE PAMINT SA RODEASCĂ • IN LOCALITĂŢILE LOVITE DE FURIA APELOR, VIAŢA ŞCOLARA ISI REIA RITMUL NORMAL . . Sprijinul primit ne înzeceşte puterile in refacerea căminelor m ADIRCUL SUFLETULUI, MULŢUMIM PARTIDULUI, STATULUI Construim, reclădim pentru noi, Parcă mi s-a luat pentru ţară Abia îmi construisem casa în care locuiam. Am ridicat-o încetul cu încetul, fără să mă gindesc vreodată că s-ar putea ca, după ce o voi termina, va trebui să încep să clădesc alta. O casă se construieşte greu, munceşti pentru ea ani în şir şi, ca să o înzestrezi cu tot ceea ce îţi trebuie, e nevoie de o viaţă întreagă. Şi iată că acum zeci de mii de familii trebuie să o ia de la început. Aşa voi face şi eu. Sunt recunoscător din adîncul Inimii partidului, statului pentru sprijinul puternic pe care il acordăm celor ce au suferit de peurma inundaţiilor. Ajutorul in bani pe care-i voi primi în zilele Cornel SÎNA muncitor, Fabrica de pîine Deva (Continuare în pag. a II-a) o greutate de pe inimă La noi în comună veştile ajung acum cu mare întîrziere. Căile de comunicaţie au fost avariate. Datorită lipsei de curent electric au amuţit şi aparatele de radio. Cu toate acestea, nimeni nu ştie cum, vestea despre hotărîrea privind sprijinirea sinistraţilor a aflat-o toată lumea încă din primele ore după publicarea ei în ziare. E greu de descris mulţumirea pe care ne-a produs-o tuturor celor loviţi de calamităţi. Aştern din adîncul inimii calde cuvinte de recunoştinţă către partidul nostru, a cărui grijă părintească am simţit-o din plin în aceste zile. Din veniturile realizate în cooperativa agricolă am reuşit şi eu, ca atîţia oameni din satul nostru, să-mi înalţ o căsuţă. Cu construirea ei am cheltuit tot ceea ce am ciştigat mulţi ani de muncă. Şi iată că, atunci cînd am ajuns să cumpăr mobilier şi toate cele necesare gospodăriei, a venit urgia apelor. În cîteva clipe am pierdut tot ceea ce am agonisit într-o viaţă. împreună cu cei doi copii locuiesc acum la şcoala din sat. Am primit şi îmbrăcăminte şi alimente. S-ar putea spune că nu ne lipseşte nimic. Totuşi nu e ca acasă. Asta înţelege oricine. Iată de ce cînd am aflat de hotărîrea prin care se stabileşte că ni se va acorda sprijin pentru a putea să înlăturăm cît mai repede pagubele suferite, să ne refacem gospodăriile şi bunurile distruse, parcă mi s-a luat o greutate de pe inimă. Le urez numai sănătate, viaţă lungă, fericită, conducătorilor partidului care ne-au întins o mină părintească la greu. Şi să ştie că nu vom sta să numărăm ceasurile, nici să precupeţim osteneala în bătălia pentru a reface pierderile suferite de cooperativa noastră agricolă, culturile agricole pe care le-au sufocat apele şi a contribui prin recolta ce o vom obţinela aprovizionarea populaţiei şi a industriei cu produsele necesare. TOTH Ana ţăranca cooperatoare C A.P din comuna Sînpaul judeţul Mureş La întreprinderea „1 Septembrie" din Satu-Mare este repus în funcţiune un strung automat MÎINE SE DESCHIDE OFICIAL SEZONUL TURISTIC 1970 Cele mai bune condiţii pentru primirea oaspeţilor — Oficial, sezonul turistic se deschide miine, 1 iunie. Staţiunile de pe litoral — pregătite din timp — găzduiesc in prezent 9 500 turişti străini şi peste 13 500 români. Realitatea ne obligă să începem discuţia despre noul sezon turistic cu o întrebare la ordinea zilei : calamităţile naturale care s-au abătut asupra ţârii au influenţat in vreun fel desfăşurarea activităţii turistice ? — Nu, in nici Un fel. Totul decurge in mod normal. Oaspeţii noştri dispun de condiţii de transport dintre cele mai confortabile. Pentru sezonul turistic 1970 a fost dat în folosinţă aeroportul de la Otopeni, care se numără printre cele mai moderne din Europa ; el are o capacitate anuală de 1,2 milioane pasageri, cu rezerve de extindere, în caz de nevoie, la circa 4 milioane. Aeroporturile din principalele centre turistice — Constanţa, Iaşi, Suceava, Arad, Timişoara, Cluj, Tg. Mureş, Baia Mare, Oradea — funcţionează ireproşabil. Acestea au fost modernizate şi permit acum organizarea unui intens trafic intern şi internaţional. Totodată, reţeaua de peste 10 000 km de drumuri modernizate situează România, şi din acest punct de vedere, in rindul ţărilor cu posibilităţi adecvate pentru turism. Pe toate traseele importante, dinspre Oradea, Arad ori Timişoara, porţiunile afectate au fost reparate şi circulaţia rutieră se poate desfăşura normal. Este de altfel inutil sămai precizez, întrucât în presă a fost în amănunt prezentată campania de repunere în perfectă ordine a reţelei de drumuri naţionale. Totodată, aş dori să subliniez că baza materială a turismului nu a fost intuşi de puţin afectată. In orice parte a ţării — pe litoral, in nordul Moldovei, ori în alte zone de interes turistic — vizitatorii dispun de spaţii moderne şi confortabile pentru cazare. Aprovizionarea tuturor hotelurilor, vilelor este pusă la punct, mijloacele de divertisment — la fel, condiţiile sanitare, in aceste zone ca, de altfel, in întreaga ţara sint absolut normale. De la incheierea sezonului trecut şi pină acum sintem in situaţia fericită de a fi dat în folosinţă in judeţele ţării — şi în primul rind în cele aflate în zone turistice de mare interes — circa 30 hoteluri, moteluri şi cabane, care însumează o capacitate de cazare de aproximativ 6 700 de locuri. Indiferent că se va deplasa in Moldova, Oltenia sau Transilvania, pe turistul venit in ţara noastră îl aşteaptă hoteluri noi, date sau in curs a fi date — in folosinţă la Bacău, Iaşi, Suceava, Piteşti, Craiova, Tr. Severin, Arad, Cluj, Oradea, Timişoara etc. Capacitatea de cazare în hoteluri, moteluri, vile şi cabane creşte în acest an in întreaga ţară cu peste 20 000 locuri, echipate cu agrementările aferente. Autoturiştii au la dispoziţie peste 200 de campinguri amenajate, situate pe principalele trasee rutiere. După părerea noastră, sîntem în situaţia de a oferi în orice moment capacităţi de cazare suficiente. — Care este situaţia, la ora actuală, in staţiunile turistice ? — Absolut toate staţiunile sînt pregătite, din toate punctele de vedere, să-şi primească oaspeţii. Cei peste 400 000 turişti străini veniţi în Români, de la inceputul anului şi pină in prezent, cit şi cei aproape 250 000 care şi-au anunţat apropiata sosire se pot convinge nemijlocit de acest lucru, de condiţiile optime pe care staţiunile noastre le asigură pentru petrecerea vacanţei. — Ce noutăţi le rezervă, in actualul sezon. Oficiul Naţional de Turism ? — Pentru a spori atractivitatea unui sejur in România s-au întocmit programe pentru un număr de peste 100 de acţiuni şi excursii pe care le vom oferi turiştilor aflaţi in staţiunile montane sau de pe litoral. Organizăm in premieră pentru oaspiţii noştri excursii la minăstirile de pe Valea Argeşului şi Valea Oltului, care au ca puncte terminus vizitarea a două mari creaţii ale socialismului — hidrocentralele de pe Argeş şi Lotru , vom include în programul excursiilor şi alte itinerare noi : bisericile maramureşene, minăstirile din nordul Olteniei, zona de rară frumuseţe de pe traseul Braşov — Bran — Cîmpulung Muscel — Curtea de Argeş — Bucureşti, precum şi zile de popas in munţii Ceahlăului, in Apuseni, în Făgăraş. In Interviu realizat de Constantin PRIESCU (Continuare in pag. a IV-a) Apreciază Alexandru SOBARU, preşedintele Oficiului Naţional de Turism Tovarăşul Santiago Carrillo a sosit in Capitală La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, sîmbătă la amiază a sosit la Bucureşti tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania. La sosire, pe aeroportul internaţional Bucureşti—Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ In aceeaşi zi, la C.C. al P.C.R. au început convorbirile între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo. Au participat, din partea P.C. din Spania, tovarăşul Ramon Mendezona, membru al Comitetului Executiv al P.C. din Spania, iar din partea P.C.R. tovarășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al ___________________________________ C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, caldă şi tovărăşească. La sosire, pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni Foto : Agerpre* PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit în dimineaţa zilei de 30 mai a.c. pe Jean de Lipkowski, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, membru al guvernului. La primire au luat parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi George Macovesc, prim-adjunct al ministrului. A fost de faţă Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Guvernatorul provinciei Fars din Iran La 30 mai, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Nasser Sadri, guvernatorul provinciei Fars din Iran, cu soţia, care fac o vizită în ţara noastră. La primire a participat Gheorghe Necula, preşedintele Consiliilui popular al judeţului Ilfov. A luat parte Soltan H. V. Sanan daji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu oaspeţii iranieni. TRIMIŞII NOŞTRI TRANSMITED DIN AVANPOSTURILE BĂTĂLIEI CU DUNĂREA INSULA MARE A BRĂILEI: 12 000 apără o uriaşă vatră de pîine BECHET: Zile fără nopţi BORCEA: Rezistă digul? Da, fiindcă rezistă oamenii ! DELTA: La mila 23—luptă pe două fronturi (PAGINA AIV-A) ÎN PAGINILE V ŞI VII , SPRIJIN ACORDAT ROMÂNIEI PENTRU ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR INUNDAŢIILOR • LUCRĂRILE CONGRESULUI PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRIA • MANIFESTUL ELECTORAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN MAREA BRITANIE • Vietnamul de sud: PUTERNICE ATACURI ALE FORŢELOR PATRIOTICE • EFERVESCENTA PE SCENA POLITICA LATINO-AMERICANA • 20 000 DE KILOMETRI PRIN AFRICA