Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-31 / nr. 8441

PROLETARI DIN TOATE JÂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8441 Duminică 31 mai 1970 6 PAGINI — 30 BANI • In spirit de înaltă responsabilitate • Reexaminindu-se rezervele întreprinderilor • Pentru lichidarea cit mai grabnică a urmărilor calamității SUPLIMENTARI DE ANGAJAMENTE în întrecerea socialistă Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către comitetele judeţene de partid: BOTOŞANI • întreprinderile industriale vor realiza în plus, faţa de angajamentul iniţial, o producţie în valoare de 16 milioane lei. • 1 500 tone grîu, 4 500 tone porumb, 2 500 tone floarea-soarelui, 3 000 tone cartofi şi 1 600 tone zar­zavaturi şi legume peste prevederi la fondul central al statului. Muncitorii, ţăranii şi intelectua­lii din judeţul nostru, alături de întregul popor , se spune în telegrama adresată COMITETU­­­LUI CENTRAL AL PARTIDU­LUI, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, de către COMITE­TUL JUDEŢEAN BOTOŞANI AL P.C.fi. — înţeleg pe deplin­ că nu au acum o îndatorire mai mare decit aceea de a munci, de a depune eforturi înzecite pentru obţinerea unor rezultate superioare, care să compenseze pierderile suferite, să asigure dezvoltarea economiei na­ţionale într-un ritm susţinut şi — pe această cale — progresul şi prosperitatea patriei. (Continuare în pag. a IlI-a) In telegrama adresată COMITE­TULUI CENTRAL AL PARTIDU­LUI COMUNIST ROMÂN, TOVA­RĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, de COMITETUL JUDEŢEAN SI­BIU AL P.C.R., se spune : In aceste zile de luptă hotărită şi eroică pentru înlăturarea urmă­rilor celor două inundaţii la care a fost supus judeţul Sibiu, oamenii muncii "Din aceasta parte a ţarii, români, germani, maghiari, au gă­sit un sprijin moral şi material în intervenţia hotărită a Comite­tului Central, a dumneavoastră per­sonal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru a limita propor­ţia calamităţilor, pentru a reface cît mai grabnic stricăciunile şi a reveni la viaţa paşnică, înfloritoa­re de mai înainte. Intr-un singur efoort, locuitorii . (Continuare în pag. a IlI-a) , în pofida pierderilor suferite, planul producţiei globale industriale pe întregul an va fi îndeplinit şi depăşit . Terenurile calamitate vor fi reînsămînţate, iar întreţinerea culturilor se va face în condiţii optime. IN ZIARUL DE AZI • PULSUL VIEŢII IN LOCALITĂŢILE SI­NISTRATE • „NU NE DUCEŢI GRI­JA ! SÎNTEM AICI O MULŢIME DE COPII, CU TOŢII CA NIŞTE FRAŢI" • TOTUL PENTRU RE­FACERE, TOTUL PEN­TRU NORMALIZARE ! • PENTRU CA FIECARE PALMA DE PAMINT SA RODEASCĂ • IN LOCALITĂŢILE LOVITE DE FURIA A­­PELOR, VIAŢA ŞCO­LARA ISI REIA RIT­MUL NORMAL . . Sprijinul primit ne înzeceşte puterile in refacerea căminelor m ADIRCUL SUFLETULUI, MULŢUMIM PARTIDULUI, STATULUI Construim, reclădim pentru noi, Parcă mi s-a luat pentru ţară Abia îmi construisem casa în care locuiam. Am ridicat-o încetul cu încetul, fără să mă gindesc vreoda­tă că s-ar putea ca, după ce o voi termina, va trebui să încep să clădesc alta. O casă se construieşte greu, munceşti pentru ea ani în şir şi, ca să o înzestrezi cu tot ceea ce îţi tre­buie, e nevoie de o viaţă întreagă. Şi iată că acum zeci de mii de fa­milii trebuie să o ia de la început. Aşa voi face şi eu. Sunt recunoscă­tor din adîncul Inimii partidului, statului pentru sprijinul puternic pe care il acordăm celor ce au suferit de pe­­urma inundaţiilor. Ajutorul in bani pe care-i voi primi în zilele Cornel SÎNA muncitor, Fabrica de pîine Deva (Continuare în pag. a II-a) o greutate de pe inimă La noi în comună veştile ajung acum cu mare întîrziere. Căile de comunicaţie au fost avariate. Dato­rită lipsei de curent electric au amu­ţit şi aparatele de radio. Cu toate acestea, nimeni nu ştie cum, vestea despre hotărîrea privind sprijinirea sinistraţilor a aflat-o toată lumea încă din primele ore după publicarea ei în ziare. E greu de descris mulţu­mirea pe care ne-a produs-o tuturor celor loviţi de calamităţi. Aştern din adîncul inimii calde cuvinte de recu­noştinţă către partidul nostru, a că­rui grijă părintească am simţit-o din plin în aceste zile. Din veniturile realizate în coope­rativa agricolă am reuşit şi eu, ca atîţia oameni din satul nostru, să-mi înalţ o căsuţă. Cu construirea ei am cheltuit tot ceea ce am ciştigat mulţi ani de muncă. Şi iată că, atunci cînd am ajuns să cumpăr mobilier şi toa­te cele necesare gospodăriei, a venit urgia apelor. În cîteva clipe am pier­dut tot ceea ce am agonisit într-o viaţă. împreună cu cei doi copii lo­cuiesc acum la şcoala din sat. Am primit şi îmbrăcăminte şi alimente. S-ar putea spune că nu ne lipseşte nimic. Totuşi nu e ca acasă. Asta înţelege oricine. Iată de ce cînd am aflat de hotărîrea prin care se sta­bileşte că ni se va acorda sprijin pentru a putea să înlăturăm cît mai repede pagubele suferite, să ne refa­cem gospodăriile şi bunurile distru­se, parcă mi s-a luat o greutate de pe inimă. Le urez numai sănătate, viaţă lun­gă, fericită, conducătorilor partidului care ne-au întins o mină părintească la greu. Şi să ştie că nu vom sta să numărăm ceasurile, nici să precupe­ţim osteneala în bătălia pentru a re­face pierderile suferite de coopera­tiva noastră agricolă, culturile agri­cole pe care le-au sufocat apele şi a contribui prin recolta ce o vom ob­ţine­­la aprovizionarea populaţiei şi a industriei cu produsele necesare. TOTH Ana ţăranca cooperatoare C A.P din comuna Sînpaul judeţul Mureş La întreprinderea „1 Septembrie" din Satu-Mare este repus în funcţiune un strung automat MÎINE SE DESCHIDE OFICIAL SEZONUL TURISTIC 1970 Cele mai bune condiţii pentru primirea oaspeţilor — Oficial, sezonul turistic se deschide miine, 1 iunie. Staţiu­nile de pe litoral — pregătite din timp — găzduiesc in pre­zent 9 500 turişti străini şi peste 13 500 români. Realitatea ne obligă să începem discuţia des­pre noul sezon turistic cu o în­trebare la ordinea zilei : calami­tăţile naturale care s-au abătut­ asupra ţârii au influenţat in vreun fel desfăşurarea activităţii turistice ? — Nu, in nici Un fel. Totul decurge in mod normal. Oaspeţii noştri dis­pun de condiţii de transport dintre cele mai confortabile. Pentru sezonul turistic 1970 a fost dat în folosinţă aeroportul de la Otopeni, care se numără printre cele mai moderne din Europa ; el are o capacitate anuală de 1,2 milioane pasageri, cu rezerve de extindere, în caz de nevoie, la circa 4 milioane. Aeroporturile din principalele centre turistice — Cons­tanţa, Iaşi, Suceava, Arad, Timişoara, Cluj, Tg. Mureş, Baia Mare, Oradea — funcţionează ireproşabil. Acestea au fost moderniza­te şi permit acum organizarea unui intens trafic intern şi internaţional. Totodată, reţeaua de peste 10 000 km de drumuri moder­nizate situează România, şi din acest punct de vedere, in rindul ţărilor cu posibilităţi adecvate pentru turism. Pe toate traseele importante, dinspre Oradea, Arad ori Timişoara, porţiu­nile afectate au fost reparate şi cir­culaţia rutieră se poate desfăşura normal. Este de altfel inutil să­­mai precizez, întrucât în presă a fost în amănunt prezentată campania de re­punere în perfectă ordine a reţelei de drumuri naţio­nale. Totodată, aş dori să subliniez că baza materială a turismului nu a fost intuşi de puţin afectată. In orice parte a ţării — pe litoral, in nordul Moldovei, ori în alte zone de inte­res turistic — vizitatorii dispun de spaţii moderne şi confortabile pen­tru cazare. Aprovizionarea tuturor hotelurilor, vilelor este pusă la punct, mijloacele de divertisment — la fel, condiţiile sanitare, in aceste zone ca, de altfel, in întreaga ţara sint abso­lut normale. De la incheierea sezonu­lui trecut şi pină acum sintem in situaţia fericită de a fi dat în folo­sinţă in judeţele ţării — şi în primul rind în cele aflate în zone turistice de mare interes — circa 30 hoteluri, moteluri şi cabane, care însumează o capacitate de cazare de aproxima­tiv 6 700 de locuri. Indiferent că se va deplasa in Moldova, Oltenia sau Transilvania, pe turistul venit in ţara noastră îl aşteaptă hoteluri noi, date sau in curs a fi date — in folosinţă la Bacău, Iaşi, Suceava, Piteşti, Craiova, Tr. Severin, Arad, Cluj, Oradea, Timişoara etc. Capaci­tatea de cazare în hoteluri, moteluri, vile şi cabane creşte în acest an in întreaga ţară cu peste 20 000 locuri, echipate cu agrementările aferente. Autoturiştii au la dispoziţie peste 200 de campinguri amenajate, situate pe principalele trasee rutiere. După pă­rerea noastră, sîntem în situaţia de a oferi în orice moment capacităţi de cazare suficiente. — Care este situaţia, la ora actuală, in staţiunile turistice ? — Absolut toate staţiunile sînt pre­gătite, din toate punctele de vedere, să-şi primească oaspeţii. Cei peste 400 000 turişti străini veniţi în Româ­ni­, de la inceputul anului şi pină in prezent, cit şi cei aproape 250 000 care şi-au anunţat apropiata sosire se pot convinge nemijlocit de acest lucru, de condiţiile optime pe care staţiunile noastre le asigură pentru petrecerea vacanţei. — Ce noutăţi le rezervă, in actualul sezon. Oficiul Naţional de Turism ? — Pentru a spori atractivitatea unui sejur in România s-au întocmit pro­grame pentru un număr de peste 100 de acţiuni şi excursii pe care le vom oferi turiştilor aflaţi in staţiunile montane sau de pe litoral. Organizăm in premieră pentru oaspi­ţii noştri ex­cursii la minăstirile de pe Valea Ar­geşului şi Valea Oltului, care au ca puncte terminus vizitarea a două mari creaţii ale socialismului — hidrocen­tralele de pe Argeş şi Lotru , vom in­clude în programul excursiilor şi alte itinerare noi : bisericile maramure­şene, minăstirile din nordul Olteniei, zona de rară frumuseţe de pe traseul Braşov — Bran — Cîmpulung Muscel — Curtea de Argeş — Bucureşti, pre­cum şi zile de popas in munţii Cea­hlăului, in Apuseni, în Făgăraş. In Interviu realizat de Constantin PRIESCU (Continuare in pag. a IV-a) Apreciază Alexandru SOBARU, preşedintele Oficiului Naţional de Turism­ Tovarăşul Santiago Carrillo a sosit in Capitală La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, sîm­­bătă la amiază a sosit la Bucureşti tovarăşul Santiago Carrillo, secre­tar general al Partidului Comunist din Spania. La sosire, pe aeroportul interna­ţional Bucureşti—Otopeni, oaspe­tele a fost salutat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ In aceeaşi zi, la C.C. al P.C.R. au început convorbirile între tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo. Au participat, din partea P.C. din Spania, tovarăşul Ramon Men­­dezona, membru al Comitetului Executiv al P.C. din Spania, iar din partea P.C.R. tovarășii Gheor­ghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al ___________________________________ C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, caldă şi tovărăşească. La sosire, pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni Foto : Agerpre* PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit în di­mineaţa zilei de 30 mai a.c. pe Jean de Lipkowski, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, membru al guvernului. La primire au luat parte Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi George Macovesc, prim-adjunct al ministrului. A fost de faţă Pierre Pelen, am­basadorul Franţei la Bucureşti. Cu acest prilej, a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Guvernatorul provinciei Fars din Iran La 30 mai, preşedintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Nasser Sadri, guverna­torul provinciei Fars din Iran, cu soţia, care fac o vizită în ţara noastră. La primire a participat Gheor­ghe Necula, preşedintele Consilii­­­lui popular al judeţului Ilfov. A luat parte Soltan H. V. Sanan­ daji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu oaspeţii iranieni. TRIMIŞII NOŞTRI TRANSMIT­E­D DIN AVANPOSTURILE BĂTĂLIEI CU DUNĂREA INSULA MARE A BRĂILEI: 12 000 apără o uriaşă vatră de pîine BECHET: Zile fără nopţi BORCEA: Rezistă digul? Da, fiindcă rezistă oamenii ! DELTA: La mila 23—luptă pe două fronturi (PAGINA AIV-A) ÎN PAGINILE V ŞI VI­I , SPRIJIN ACORDAT ROMÂNIEI PENTRU ÎNLĂTURA­REA URMĂRILOR INUNDAŢIILOR • LUCRĂRILE CONGRESULUI PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRIA • MANIFESTUL ELECTORAL AL PARTIDULUI COMU­NIST DIN MAREA BRITANIE • Vietnamul de sud: PUTERNICE ATACURI ALE FORŢELOR PATRIOTICE • EFERVESCENTA PE SCENA POLITICA LATINO-AME­­RICANA • 20 000 DE KILOMETRI PRIN AFRICA

Next