Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)
1970-06-03 / nr. 8444
RIN APLICAREA HOTARARII COMITETULUI EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMANI A CONSILIULUI DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA PREȚURILOR DE CUMPĂRARE A ANIMALELOR ȘI PRODUSELOR ANIMALIERE, PRECUM ȘI ALTE MASURI DE STIMULARE A DEZVOLTĂRII ZOOTEHNIEI II producători: COINTERESARE MATERIALĂ SPORITĂ In magazine: MAI MULTĂ CARNE, MAI MULT LAPTE! Este ceea ce va rezulta din înfăptuirea întocmai a recentei hotărîri, apreciată și sprijinită deopotrivă de producători și consumatori Recenta hotarire a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de dezvoltare a zootehniei se bucură de o largă apreciere din partea oamenilor muncii, atît a ţărănimii cît şi a muncitorilor, a funcţionarilor, care văd în măsurile adoptate grija statornică a conducerii partidului şi statului nostru pentru a asigura îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare, în convorbirile care au loc în legătura cu prevederile hotârîrii, oamenii muncii subliniază că este raţional ca o dată cu creşterea cerinţelor de produse animaliere - urmare a creşterii puterii de cumpărare a populaţiei - să fie stimulată producerea acestora, să fie cointeresate unităţile agricole, ţărănimea, în dezvoltarea şi ameliorarea şeptelului, creîndu-se o bază sigură pentru ca magazinele alimentare şi pieţele să fie cît mai bine aprovizionate. IN PAGINA A IV-A PUBLICAM OPINII ALE UNOR OAMENI AI MUNCII DE LA ORASE SI SATE TN LEGĂTURA CU HOTARÎREA AMINTITA. UNIŢI, FERM HOTĂRÎŢI, ÎN FRUNTE CU COMUNIŞTII Oamenii muncii hunedoreni înlătură urmările calamităţilor. Işi sporesc angajamentele Ioachim MOGA, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. Calamităţile naturale au lovit şi o parte a judeţului Hunedoara. In faţa pericolului deosebit de grav şi iminent al inundaţiilor pe întreaga vale a Mureşului din judeţul nostru, comitetul judeţean de partid a desfăşurat ample şi energice acţiuni pentru a preveni şi diminua efectul distrugător al apelor. Au fost concentrate în toate zonele periclitate asemenea forţe umane şi mijloace tehnice, incit am izbutit intr-un răstimp foarte scurt să evacuăm şi să scoatem în afara oricărui pericol 12 000 oameni, un număr de 64 000 animale, cantităţi considerabile de bunuri materiale. Datorită acestor măsuri, in judeţul nostru au fost complet evitate pierderile de vieţi omeneşti şi a fost foarte mic numărul animalelor pierdute. Cu toate măsurile, acţiunile şi eforturile depuse, puhoiul de ape a provocat pagube serioase în judeţ. Pe întreaga luncă a Mureşului, de la intrare la ieşirea din judeţ, o suprafaţă de circa 300 km.p. a fost complet acoperită de ape, fiind înecate 17 000 hectare de teren agricol. Revărsarea a afectat total sau parţial 19 localităţi şi o parte a municipiului Deva, inundind un număr de 2 300 case, precum şi 20 obiective social-culturale. De asemenea, au fost inundate şi paralizate total unele unităţi industriale, sectoare şi secţii productive, depozite din Deva şi Ilia şi altele. Consecinţele inundaţiilor le-a resimţit şi, din păcate, încă le mai resimte întreaga economie a judeţului. Toate marile întreprinderi — Combinatul siderurgic Hunedoara, uzina „Victoria“, Calan, minele din Valea Jiului, Poiana Ruscă, din Munţii Apuseni, termocentralele Paroşeni şi Mintia , precum şi şantierele, sunt amplasate in alte zone şi, din fericire, n-au fost afectate direct de calamităţi. Indirect insă, efectul revărsării apelor s-a resimţit şi aici, întreruperea şi dezorganizarea vie(Continuare în pag. a II-a) ÎN ZIARUL DE AZI: • Judeţul Suceava îşi suplimentează angajamentele • Ne vorbesc oamenii de pe diguri • Culminaţia pe Dunăre: Azi — la Turnu - Măgurele • OMUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... ...ÎN ZILELE DRAMATICEI ÎNCLEŞTĂRI CU NATURA ***»* PROLETARI DIN TOATE JÂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8444 Miercuri 3 iunie 1970 8 PAGINI — 40 BANI In paginile ii - iii TOTUL PENTRU REFACERE, TOTUL PENTRU NORMALIZARE! ÎN PAGINA A VI-A MITINGUL DE LA UZINELE „PROGRESUL“ — Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Pană — Cuvîntarea tovarășului Santiago Carrillo PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, A PRIMIT PE SECRETARUL DE STAT PENTRU AFACERILE EXTERNE AL CANADEI, MITCHELL SHARP Marţi la amiază, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp. La întrevedere au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Bogdan, ambasadorul României in Canada, şi Bucur Şchiopu, ambasador. Au fost de faţă Bruce M. Williams, ambasadorul Canadei la Bucureşti, şi celelalte persoane oficiale care îl însoţesc pe ministrul canadian în vizita pe care o face în ţara noastră. În cursul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme referitoare la dezvoltarea colaborării dintre România şi Canada, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale. După întrevedere, preşedintele Consiliului de Miniştri a reţinut la dejun pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Canadei şi pe celelalte persoane oficiale. (Agerpres) CLASA MUNCITOARE conştiinţă, energie, exemplu I-am văzut pretutindeni in acele zile de crincenă încleştare cu furia naturii dezlănţuite. In simple salopete de lucru sau in uniformele gărzilor patriotice, i-am văzut cu apa pînă la git in halele fabricilor inundate, salvînd maşini, piese sau materiale. I-am văzut, alături de ostaşi, în bărci, luptindu-se, să smulgă valurilor copii, bătrîni, femei, familii asediate de ape. I-am văzut in nopţi nesfirşite, pe diguri, ca nişte blocuri de voinţă omenească în calea puhoaielor, şi apoi, i-am revăzut pe aceiaşi oameni, in zori, cu ochii încercănaţi, intrînd în atelierele uzinelor pentru a lucra la maşini in schimburi de cite 12 ore, să compenseze timpul cit au stat pe diguri. I-am văzut PRIMII PRETUTINDENI, tăcuţi, calmi, decişi, izgonind panica, iradiind în jurul lor încredere, hotărâre, dirzenie, disciplină, dar mai ales o supremă dăruire, un nobil spirit de sacrificiu. Era clasa muncitoare in acţiune. — nucleu de energie, exemplu pentru toţi oamenii muncii, pentru Întregul popor, care lua parte activă la bătălia declanşată împotriva sălbaticei stihii. Un uriaş mănunchi de energii umane potenţate la maximum de îndemnul însufleţitor, de forţa mobilizatoare a partidului, animate de o singură năzuinţă, de un singur ţela bararea şi limitarea dezastrului, salvarea a tot ce se putea salva, refacerea cit mai grabnică a vieţii. Era omniprezenţa linei forţe sociale care — şi de astă data — se afla in primele rinduri, pe cele mai înaintate poziţii... E un adevăr binecunoscut, înscris definitiv şi irevocabil nu numai in cărţi de teorie, dar şi în paginile vii ale istoriei noastre contemporane, că clasa muncitoare este avangarda societăţii româneşti. O ştim cu toţii : este rezultatul unui îndelung proces istoric, in decursul căruia clasa muncitoare din România, condusă de partidul comuniştilor, s-a aflat în fruntea luptei împotriva rînduielilor exploatatoare, în fruntea uriaşelor acţiuni de masă pentru cucerirea puterii, pentru instaurarea orînduirii socialiste, în fruntea amplului efort al întregului popor pentru industrializare socialistă, pentru făurirea bazei materiale a socialismului. Ea s-a arătat la înălţimea rolului ei conducător în societate şi cu prilejul cumplitei încercări prin care a trecut recent întreaga ţară. Atitudinea ei înaintată s-a vădit în primul rind în participarea totală la acţiunea de salvare a localităţilor asediate de ape. Muncitorii din fabrici şi uzine au fost primii care au format echipe sau grupuri, brigăzi sau detaşamente de apărare împotriva viiturilor. Mii, zeci de mii de oameni au lucrat in aceste zile şi nopţi. La imense furnicare, pe diguri, pe meterezele oraşelor, de-a lungul albiilor riurilor , se lucra hotărit, dirz, organizat — nucleul acestor mulţimi, doar aparent pestriţe, erau muncitorii ; alături de ostaşi, ei formau osatura forţelor de apărare, atît prin acţiunea lor organizată, cit şi prin puternicele mijloace materiale utilizate, căci o trăsătură specifică acestei încleştări a constituit-o amploarea folosirii maşinilor. Fără puternicul parc de buldozere, tractoare, screpere, autocamioane, basculante, a parcului de şlepuri şi remorchere — şi fără minuitorii lor, muncitorii ! — înzecit şi insutit mai mari ar fi fost pagubele. Nu credem că ar mai trebui insistat — dar nici nu se poate să nu fie încă şi incă o dată relevat — rolul muncitorimii în bătălia pentru salvarea unor imense bunuri materiale ale industriei noastre socialiste. In timp ce puhoaiele se revărsau vrăjmaşe, ameninţătoare, sfărimind zidurile cu bolovani şi traverse, oamenii au stat in întreprinderi 24 de ore din 24, demontind motoare valoroase, aşezind la loc ferit instalaţii şi materiale preţioase. Cin’ nu ştie că, de regulă, în faţa unei calamităţi — inundaţie sau incendiu — omul fugea, luîndu-şi cu el, din casa proprie, ce avea mai de preţ ca bun personal ?! „Aşa e omul...“ — se putea spune. Dar in faţa inundaţiei, muncitorii nu numai că n-au fugit, dar bunurile pentru care s-au luptat eroic să se salveze au fost tocmai bunurile întreprinderii lor, maşinile, utilajele, produsele, ideea că roadele industrializării sunt bunul nostru comun cel mai scump este adineanrădăci-Victor BÎRLADEANU (Continuare în pag. a IV-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu Televiziunii franceze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariştii francezi Claude Manuel şi Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul X și canalul II în culori ale Televiziunii franceze. TOVARĂŞII SANTIAGO CARRILLO ŞI GHEORGHE PANĂ AU VIZITAT JUDEŢUL BRĂILA In cursul zilei de marţi, tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, împreună cu tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., au făcut o vizită în judeţul Brăila, în zone afectate sau ameninţate de inundaţii. Drumul parcurs cu elicopterul, de-a lungul braţului Borcea, pe deasupra localităţilor Făcăeni, Vlădeni, Lunca, Giurgeni, a putut releva oaspetelui amploarea inundaţiilor care au avut loc în această parte a ţării, pericolul care încă mai ameninţă numeroase aşezări şi întinse ogoare, dar si lupta neobosită a oamenilor ietarhii''care, de multe zile, si nopţi, ridică ziduri tot mai înalte in calea apelor dezlănţuite. Spre amiază, elicopterul a aterizat în comuna Măraşu, situată între ape, în incinta Insulei Mari a Brăilei, acolo unde se duce bătălia cea mai grea. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid Brăila, Mihai Nicolae, împreună cu alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi ai întreprinderii agricole de stat, ii informează pe oaspeţi despre activitatea comandamentului de luptă împotriva inundaţiilor. Secretarul general al Partidului Comunist din Spania dă o înaltă apreciere moralului oamenilor, abnegaţiei cu care se dăruiesc luptei pentru apărarea avutului obştesc. Se vizitează apoi o parte a digului, lanurile de grîu. Elicopterul îşi ia din nou zborul, spre zona de confluenţă a Siretului cu Dunărea, trece pe deasupra oraşului Galaţi, a marii cetăţi siderurgice aflate în continuă producţie şi apoi aterizează la Brăila. Primul secretar al comitetului municipal de partid, Radu Constantin, urează oaspeţilor un călduros bun venit în Brăila, invitîndu-i să viziteze oraşul, sediul comitetului judeţean de partid, portul. In port a fost Înălţat, nu numai două zile şi două nopţi, un dig de peste 8 km, care protejează bunuri a căror valoare depăşeşte 500 milioane lei. Impresionat de cele văzute, tovarăşul Santiago Carrillo felicită pa primarul oraşului, pe toţi cei care au contribuit la acest greu efort. Se vizitează apoi cea mai mare unitate industrială a oraşului, uzinele de utilaj greu „Progresul“, unde directorul general, Gheorghe Munteanu, înfăţişează oaspeţilor realizării întreprinderii, perspectivele sale. Oaspeţii trec prin diverse secţii da producţie, unde sunt salutaţi cu căldură de numeroşi muncitori, se in-; . teresează, de specificţlil producţiei, da solicitările la export, de modalităţile de calificare a cadrelor. La sfîrşitul vizitei are loc un mare miting al muncitorilor uzinei, consacrat prezenţei în mijlocul lor a secretarului general al P.C. din Spania. Răsună puternice, ovaţii şi urale, lozinci închinate Partidului Comunist Român, Comitetului său Central, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prieteniei frăţeşti care leagă cele două partide sub semnul internaţionalismului proletar, al întăririi luptei antiimperialiste, al păcii în lume. Mitingul este deschis de tov. Mihai Nicolae, care adresează vii mulţumiri secretarului general al P.C. din Spania pentru faptul că şi-a consacrat o zi din şederea sa în ţara noastră vizitei judeţului Brăila. Vorbeşte apoi secretarul comitetului de partid al uzinei, tov. Stelian Huţulescu. Salariaţii uzinei noastre — a spus vorbitorul — muncitori, ingineri, tehnicieni, mobilizaţi şi Îmbărbătaţi de cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de curînd aflat In mijlocul nostru, şi-au Înzecit strădaniile, concretizate in suplimentarea sarcinilor de plan, In depăşirea indicatorilor zi de zi. (Continuare în pag. a Vl-a) In timpul mitingului de la uzinele „Progresul-Brăila "Foto : L Dumitru O DELEGAŢIE A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE SI A CONSILIULUI DE STAT, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL EI BODNARAS, A PLECAT IN R.P.D. COREEANĂ SI IN R.P. CHINEZĂ Marţi dimineaţa a părăsit Capitala o delegaţie a Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Stat ale Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, care, la invitaţia Adunării Populare Supreme şi a Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene, va face o vizită de prietenie în Republica Populară Democrată Coreeană. De asemenea, la invitaţia Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, delegaţia Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Stat va face o vizită de prietenie şi în Republica Populară Chineză. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., Ion Circei, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., secretar al Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., preşedinte al Comisiei permanente a Marii Adunări Naţionale pentru consiliile populare şi administraţia de stat, Demeter János, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, deputat în Marea Adunare Naţională şi membru al Biroului Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Mircea Nicolaescu, ambasador în Ministerul Afacerilor Externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Pană, Ştefan Voitec, Vasile Patilineţ, precum şi Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Gheorghe Vasilichi, preşedinte de Comisie permanentă a Marii Adunări Naţionale, Vasile Potop şi Vasile Vlad, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Kang Jong Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene, şi Van Ten-juen, însărcinatul cu afaceri adinterim al R. P Chineze. A fost, de asemenea, prezent A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice. Luni, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, Kang Jong Săp, a oferit un dejun in cinstea delegaţiei Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Stat ale Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Emil Bodnaraș. (Agerprem)