Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)

1970-06-03 / nr. 8444

RIN APLICAREA HOTARARII COMITETULUI EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST RO­MAN­­I A CONSILIULUI DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA PREȚURILOR DE CUMPĂRARE A ANIMALELOR ȘI PRODUSELOR ANIMALIERE, PRECUM ȘI ALTE MASURI DE STIMULARE A DEZ­VOLTĂRII ZOOTEHNIEI II producători: COINTERESARE MATERIALĂ SPORITĂ In magazine: MAI MULTĂ CARNE, MAI MULT LAPTE! Este ceea ce va rezulta din înfăptuirea întocmai a recentei hotărîri, apreciată și sprijinită deopotrivă de producători și consumatori Recenta hotarire a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de dezvoltare a zootehniei se bucură de o largă apreciere din partea oamenilor mun­cii, atît a ţărănimii cît şi a muncitorilor, a funcţionari­lor, care văd în măsurile adoptate grija statornică a conducerii partidului şi statului nostru pentru a asigura îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare, în convorbirile care au loc în legătura cu prevederile hotârîrii, oamenii muncii sub­liniază că este raţional ca o dată cu creşterea cerinţe­lor de produse animaliere - urmare a creşterii puterii de cumpărare a populaţiei - să fie stimulată produce­rea acestora, să fie cointeresate unităţile agricole, ţă­rănimea, în dezvoltarea şi ameliorarea şeptelului, creîndu-se o bază sigură pentru ca magazinele alimen­tare şi pieţele să fie cît mai bine aprovizionate. IN PAGINA A IV-A PUBLICAM OPINII ALE UNOR OAMENI AI MUNCII DE LA ORASE SI SATE TN LEGĂTURA CU HOTA­­RÎREA AMINTITA. UNIŢI, FERM HOTĂRÎŢI, ÎN FRUNTE CU COMUNIŞTII Oamenii muncii hunedoreni înlătură urmările calamităţilor. Işi sporesc angajamentele Ioachim MOGA, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. Calamităţile naturale au lovit şi o parte a judeţului Hunedoara. In faţa pericolului deosebit de grav şi iminent al inundaţiilor pe întreaga vale a Mureşului din judeţul nostru, comitetul judeţean de partid a des­făşurat ample şi energice acţiuni pentru a preveni şi diminua efectul distrugător al apelor. Au fost con­centrate în toate zonele periclitate asemenea forţe umane şi mijloace tehnice, incit am izbutit intr-un răs­timp foarte scurt să evacuăm şi să scoatem în afara oricărui pericol 12 000 oameni, un număr de 64 000 animale, cantităţi considerabile de bunuri materiale. Datorită acestor măsuri, in judeţul nostru au fost complet evitate pierderile de vieţi o­­meneşti şi a fost foarte mic numă­rul animalelor pierdute. Cu toate măsurile, acţiunile şi e­­forturile depuse, puhoiul de ape a provocat pagube serioase în judeţ. Pe întreaga luncă a Mureşului, de la intrare la ieşirea din judeţ, o supra­faţă de circa 300 km.p. a fost com­plet acoperită de ape, fiind înecate 17 000 hectare de teren agricol. Re­vărsarea a afectat total sau parţial 19 localităţi şi o parte a municipiu­lui Deva, inundind un număr de 2 300 case, precum şi 20 obiective so­cial-cul­turale. De asemenea, au fost inundate şi paralizate total unele unităţi industriale, sectoare şi secţii productive, depozite din Deva şi Ilia şi altele. Consecinţele inundaţiilor le-a re­simţit şi, din păcate, încă le mai re­simte întreaga economie a judeţului. Toate marile întreprinderi — Combi­natul siderurgic Hunedoara, uzina „Victoria“, Calan, minele din Valea Jiului, Poiana Ruscă, din Munţii Apuseni, termocentralele Paroşeni şi Mintia , precum şi şantierele, sunt amplasate in alte zone şi, din feri­cire, n-au fost afectate direct de ca­lamităţi. Indirect insă, efectul re­vărsării apelor s-a resimţit şi aici, întreruperea şi dezorganizarea vie­(Continuare în pag. a II-a) ÎN ZIARUL DE AZI: • Judeţul Suceava îşi supli­mentează angajamentele • Ne vorbesc oamenii de pe diguri • Culminaţia pe Dunăre: Azi — la Turnu - Măgurele • OMUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... ...ÎN ZILELE DRAMATICEI ÎNCLEŞTĂRI CU NATURA ­*­**»* PROLETARI DIN TOATE JÂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8444 Miercuri 3 iunie 1970 8 PAGINI — 40 BANI In paginile ii - iii TOTUL PENTRU REFACERE, TOTUL PENTRU NORMALIZARE! ÎN PAGINA A VI-A MITINGUL DE LA UZINELE „PROGRESUL“ — Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Pană — Cuvîntarea tovarășului Santiago Carrillo PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, A PRIMIT PE SECRETARUL DE STAT PENTRU AFACERILE EXTERNE AL CANADEI, MITCHELL SHARP Marţi la amiază, preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp. La întrevedere au participat Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Bogdan, ambasado­rul României in Canada, şi Bucur Şchiopu, ambasador. Au fost de faţă Bruce M. Williams, ambasadorul Canadei la Bucureşti, şi celelalte persoane oficiale care îl în­soţesc pe ministrul canadian în vi­zita pe care o face în ţara noastră. În cursul întrevederii, care s-a des­făşurat intr-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme referitoare la dezvoltarea colaborării dintre Româ­nia şi Canada, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale. După întrevedere, preşedintele Con­siliului de Miniştri a reţinut la dejun pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Canadei şi pe celelalte persoane oficiale. (Agerpres) CLASA MUNCITOARE conştiinţă, energie, exemplu I-am văzut pretutindeni in acele zile de crincenă încleştare cu furia naturii dezlănţuite. In simple salope­te de lucru sau in uniformele gărzi­lor patriotice, i-am văzut cu apa pînă la git in halele fabricilor inundate, salvînd maşini, piese sau materiale. I-am văzut, alături de ostaşi, în bărci, luptindu-se, să smulgă valurilor co­pii, bătrîni, femei, familii asediate de ape. I-am văzut in nopţi nesfirşite, pe diguri, ca nişte blocuri de voinţă omenească în calea puhoaielor, şi apoi, i-am revăzut pe a­­ceiaşi oameni, in zori, cu ochii încercănaţi, intrînd în atelierele uzinelor pen­tru a lucra la maşini in schimburi de cite 12 ore, să compenseze timpul cit au stat pe diguri. I-am văzut PRIMII PRETU­TINDENI, tăcuţi, calmi, decişi, izgonind panica, iradiind în jurul lor încre­dere, hotărâre, dirzenie, disciplină, dar mai ales o supremă dăruire, un nobil spirit de sacrificiu. Era clasa muncitoare in acţiune. — nucleu de energie, exemplu pentru toţi oamenii muncii, pentru Întregul popor, care lua parte activă la bă­tălia declanşată împotriva sălbaticei stihii. Un uriaş mănunchi de energii umane potenţate la maximum de în­demnul însufleţitor, de forţa mobili­zatoare a partidului, animate de o singură năzuinţă, de un singur ţel­a bararea şi limitarea dezastrului, sal­varea a tot ce se putea salva, reface­rea cit mai grabnică a vieţii. Era om­niprezenţa linei forţe sociale care — şi de astă data — se afla in primele rinduri, pe cele mai înaintate poziţii... E un adevăr binecunoscut, înscris definitiv şi irevocabil nu numai in cărţi de teorie, dar şi în paginile vii ale istoriei noastre contemporane, că clasa muncitoare este avangarda so­cietăţii româneşti. O ştim cu toţii : este rezultatul unui îndelung proces istoric, in decursul căruia clasa mun­citoare din România, condusă de par­tidul comuniştilor, s-a aflat în frun­tea luptei împotriva rînduielilor exploatatoare, în fruntea uriaşelor acţiuni de masă pentru cucerirea puterii, pentru instaurarea orînduirii socialiste, în fruntea amplului efort al întregului popor pentru industriali­­zare socialistă, pentru făurirea bazei materiale a socialismului. Ea s-a arătat la înălţimea rolului ei condu­cător în societate şi cu prilejul cum­plitei încercări prin care a trecut recent întreaga ţară. Atitudinea ei înaintată s-a vădit în primul rind în participarea totală la acţiunea de salvare a localităţilor ase­diate de ape. Muncitorii din fabrici şi uzine au fost primii care au format echipe sau grupuri, brigăzi sau deta­şamente de apărare împotriva viitu­rilor. Mii, zeci de mii de oameni au lucrat in aceste zile şi nopţi. La imense furnicare, pe diguri, pe mete­rezele oraşelor, de-a lungul albiilor riurilor , se lucra hotărit, dirz, orga­nizat — nucleul acestor mulţimi, doar aparent pestriţe, erau muncitorii ; alături de ostaşi, ei formau osatura forţelor de apărare, atît prin acţiunea lor organizată, cit şi prin puter­nicele mijloace materiale utilizate, căci o trăsătură specifică acestei în­cleştări a constituit-o amploarea folo­sirii maşinilor. Fără puternicul parc de buldozere, tractoare, screpere, au­tocamioane, basculante, a parcului de şlepuri şi remorchere — şi fără mi­­nuitorii lor, muncitorii ! — înzecit şi insutit mai mari ar fi fost pagubele. Nu credem că ar mai tre­bui insistat — dar nici nu se poate să nu fie încă şi incă o dată relevat — ro­lul muncitorimii în bătălia pentru salvarea unor imen­se bunuri materiale ale in­dustriei noastre socialiste. In timp ce puhoaiele se revărsau vrăjmaşe, ame­ninţătoare, sfărimind zidu­rile cu bolovani şi traverse, oamenii au stat in între­prinderi 24 de ore din 24, demontind motoare valo­roase, aşezind la loc ferit instalaţii şi materiale pre­ţioase. Cin’ nu ştie că, de re­gulă, în faţa unei calamităţi — inundaţie sau incendiu — omul fu­gea, luîndu-şi cu el, din casa proprie, ce avea mai de preţ ca bun perso­nal ?! „Aşa e omul...“ — se putea spu­ne. Dar in faţa inundaţiei, muncitorii nu numai că n-au fugit, dar bunurile pentru care s-au luptat eroic să se salveze au fost tocmai bunurile în­treprinderii lor, maşinile, utilajele, produsele, ideea că roadele indus­trializării sunt bunul nostru comun cel mai scump este adine­anrădăci-Victor BÎRLADEANU (Continuare în pag. a IV-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu Televiziunii franceze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit pe zia­riştii francezi Claude Manuel şi Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul X și canalul II în culori ale Televiziu­nii franceze. TOVARĂŞII SANTIAGO CARRILLO ŞI GHEORGHE PANĂ AU VIZITAT JUDEŢUL BRĂILA In cursul zilei de marţi, tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, împreună cu tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., au făcut o vizită în judeţul Brăila, în zone a­­fectate sau ameninţate de inundaţii. Drumul parcurs cu elicopterul, de-a lungul braţului Borcea, pe dea­supra localităţilor Făcăeni, Vlădeni, Lunca, Giurgeni, a putut releva oas­petelui amploarea inundaţiilor care au avut loc în această parte a ţării, pericolul care încă mai ameninţă nu­meroase aşezări şi întinse ogoare, dar si lupta neobosită a oamenilor ietarh­ii''care, de­ multe zile, si nopţi, ridică ziduri tot mai înalte in calea apelor dezlănţuite. Spre amiază, elicopterul a aterizat în comuna Măraşu, situată între ape, în incinta Insulei Mari a Brăilei, a­­colo unde se duce bătălia cea mai grea. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid Brăila, Mihai Ni­­colae, împreună cu alţi reprezen­tanţi ai organelor de partid şi ai în­treprinderii agricole de stat, ii in­formează pe oaspeţi despre activita­tea comandamentului de luptă îm­potriva inundaţiilor. Secretarul general al Partidului Comunist din Spania dă o înaltă a­­preciere moralului oamenilor, abne­gaţiei cu care se dăruiesc luptei pen­tru apărarea avutului obştesc. Se vizitează apoi o parte a digu­lui, lanurile de grîu. Elicopterul îşi ia din nou zborul, spre zona de confluenţă a Siretului cu Dunărea, trece pe deasupra ora­şului Galaţi, a marii cetăţi siderur­gice aflate în continuă producţie şi apoi aterizează la Brăila. Primul secretar al comitetului municipal de partid, Radu Constan­tin, urează oaspeţilor un călduros bun venit în Brăila, invitîndu-i să viziteze oraşul, sediul comitetului judeţean de partid, portul. In port a fost Înălţat, nu numai două zile şi două nopţi, un dig de peste 8 km, care protejează bunuri a căror va­loare depăşeşte 500 milioane lei. Impresionat de cele văzute, tova­răşul Santiago Carrillo felicită pa primarul oraşului, pe toţi cei care au contribuit la acest greu efort. Se vizitează apoi cea mai mare u­­nitate industrială a oraşului, uzine­le de utilaj greu „Progresul“, unde directorul general, Gheorghe Muntea­­­nu, înfăţişează oaspeţilor realizării­ întreprinderii, perspectivele sale. Oaspeţii trec prin diverse secţii da producţie, unde sunt salutaţi cu căl­dură de numeroşi muncitori, se in-; . teresează, de specificţlil producţiei, da solicitările la export, de modalităţile de calificare a cadrelor. La sfîrşitul vizitei are loc un mare miting al muncitorilor uzinei, consa­crat prezenţei în mijlocul lor a secre­tarului general al P.C. din Spania. Răsună puternice, ovaţii şi urale, lozinci închinate Partidului Comunist Român, Comitetului său Central, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, priete­niei frăţeşti care leagă cele două par­tide sub semnul internaţionalismului proletar, al întăririi luptei antiim­­perialiste, al păcii în lume. Mitingul este deschis de tov. Mihai Nicolae, care adresează vii mulţu­miri secretarului general al P.C. din Spania pentru faptul că şi-a consa­crat o zi din şederea sa în ţara noas­tră vizitei judeţului Brăila. Vorbeşte apoi secretarul comitetu­lui de partid al uzinei, tov. Stelian Huţulescu. Salariaţii uzinei noastre — a spus vorbitorul — muncitori, in­gineri, tehnicieni, mobilizaţi şi Îm­bărbătaţi de cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de curînd aflat In mijlocul nostru, şi-au Înzecit străda­niile, concretizate in suplimentarea sarcinilor de plan, In depăşirea indi­catorilor zi de zi. (Continuare în pag. a Vl-a) In timpul mitingului de la uzinele „Progresul-Brăila "Foto : L Dumitru O DELEGAŢIE A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE SI A CONSILIULUI DE STAT, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL EI BODNARAS, A PLECAT IN R.P.D. COREEANĂ SI IN R.P. CHINEZĂ Marţi dimineaţa a părăsit Capitala o delegaţie a Marii Adunări Naţiona­le şi a Consiliului de Stat ale Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, care, la invitaţia Adunării Populare Supreme şi a Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare De­mocrate Coreene, va face o vizită de prietenie în Republica Populară De­mocrată Coreeană. De asemenea, la invitaţia Comite­tului Permanent al Adunării Repre­zentanţilor Populari din întreaga Chină, delegaţia Marii Adunări Na­ţionale şi a Consiliului de Stat va face o vizită de prietenie şi în Repu­blica Populară Chineză. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Marii Adu­nări Naţionale, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Ilfov al P.C.R., Ion Circei, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., secretar al Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., preşedinte al Comisiei permanente a Marii Adunări Naţionale pentru con­siliile populare şi administraţia de stat, Demeter János, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului U­nităţii Socialiste, deputat în Marea Adunare Naţională şi membru al Bi­roului Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Mircea Nicolaescu, ambasador în Ministerul Afacerilor Externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Pană, Ştefan Voitec, Vasile Patilineţ, precum şi Ilie Murgulescu, vicepre­şedinte al Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, Gheorghe Vasilichi, preşedinte de Comisie permanentă a Marii Adunări Naţionale, Vasile Po­top şi Vasile Vlad, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi alte persoane oficiale. Au fost de­ faţă Kang Jong Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene, şi Van Ten-juen, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al R. P Chineze. A fost, de asemenea, prezent A. V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice. Luni, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, Kang Jong Săp, a oferit un dejun in cinstea delegaţiei Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Stat ale Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Emil Bod­naraș. (Agerprem)

Next