Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)
1970-08-07 / nr. 8509
RAIDUL „SCÂNTEH“: în ce stadiu se află execuţia LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII? Din analiza stadiului îndeplinirii planului de investiţii pe acest an, a angajamentelor asumate de constructori în întrecerea socialistă, se desprinde că pe majoritatea şantierelor s-au depus şi se depun eforturi stăruitoare pentru execuţia ritmică a lucrărilor de construcţii - montaj, asigurindu-se în cele mai multe cazuri respectarea întocmai a stadiilor fizice şi a termenelor precizate în graficele coordonatoare. în prima jumătate a anului, din planul anual de investiţii s-a realizat 44,6 la sută, iar din volumul de lucrări de construcţii şi montaj — 46,2 la sută, rezultate superioare în comparaţie cu cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Demn de menţionat este şi faptul că în primul semestru au fost date în funcţiune 149 de capacităţi de producţie industriale şi agrozootehnice, dintre care un număr de 15 în avans faţă de termenele prevăzute. In raidul nostru anchetă ne-am propus să privim dincolo de rezultatele medii, pozitive in ansamblul lor. Pentru că, alături de numeroase şantiere unde ritmul de lucru s-a accentuat continuu, există altele care au înregistrat rămîneri în urmă, deşi termenele de punere în funcţiune a obiectivelor şi capacităţilor respective sunt apropiate. Prezenţi la faţa locului, corespondenţii noştri au examinat, în aceste ipostaze diferite, activitatea a două şantiere de investiţii industriale din judeţele Timiş şi Bacău. lugoj. Avansul cîştigat — o notă bună pentru constructorii noilor ţesătorii La Combinatul textil din Lugoj evit în construcţie două noi ţesătorii de bumbac, prin a căror intrare în funcţiune la capacitatea proiectată, producţia de ţesături va spori cu 16,4 milioane metri pătraţi pe an. Pe ambele şantiere, lucrările s-au desfăşurat în ritm intens, fiind în avans faţă de grafice. Hala de producţie de la unitatea B, o construcţie monobloc din elemente prefabricate cu o suprafaţă de 4 000 metri pătraţi, a fost executată în întregime, la ora actuală efectuîndu-se finisajele. Cel mai tirziu pînă la 30 august lucrările vor fi încheiate complet, cu un avans de o lună faţă de termenul planificat. Un avans de 20 de zile faţă de termenul prevăzut s-a creat şi la hala nouă de la unitatea A. Important este însă faptul că în ambele ţesătorii, o parte din maşini au intrat în producţie. Din totalul celor 380 de războaie prevăzute a fi montate pînă la 30 septem(Continuare în pag. a III-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8509 Vineri 7 august 1970 6 PAGINI — 30 BANI La Combinatul siderurgic Galaţi se află în plină construcţie laminorul de benzi la cald, în fotografie hala noului laminor — zona carelor Foto : M. Andreescu Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vă mulţumesc sincer pentru felicitările prieteneşti şi bunele urări transmise cu prilejul realegerii mele în funcţia de Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa urări de succese în activitatea dumneavoastră, spre binele poporului român, în interesul dezvoltării în continuare a prieteniei şi colaborării multilaterale între ţările noastre, al cauzei socialismului și păcii. N. PODGORNÎI PAGINA A II-A • CU 40 DE ZILE ÎNAINTEA DESCHIDERII ANULUI ŞCOLAR • POLIGLOTUL NU ŞTIA „PITEŞTENEŞTE* (foileton) • FAPTUL DIVERS PAGINA A IV-A CARTEA în cinstea marii sărbători Oamenii muncii raportează noi şi însemnate realizări IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI ŞI A ANGAJAMENTELOR Corespondenţii noştri transmit: • A fost realizată o producţie suplimentară de 325,9 milioane lei de către întreprinderile industriale din judeţul Argeş. Planul producţiei industriale globale pe primele şapte luni ale anului a fost îndeplinit în proporţie de 101,9 la sută, iar cel al producţiei-marfă vîndută şi încasată în proporţie de 102,7 la sută. La aceste remarcabile realizări, o contribuţie însemnată au adus Combinatul petrochimic Piteşti, combinatul de articole tehnice din cauciuc, care şi-a sporit capacitatea de producţie de la 2 000 la 3 000 tone pe an, fabrica de negru de fum, întreprinderea „Textila“ şi altele. Rezultate deosebite a obţinut colectivul uzinei de autoturisme, care a depăşit, pe primele şapte luni ale anului, toţi indicatorii tehnico-economici, realizând o producţie globală suplimentară de 21 milioane lei, o producţie-marfă de 19 milioane şi o depăşire a angajamentului anual de beneficii cu peste 16 milioane lei. In perioada respectivă, uzina a produs, peste plan, 449 de autoturisme „Dacia-1100“ şi 346 „Dacia-1300“. • 84 la sută din sporul producţiei a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii în întreprinderile industriale din judeţul Prahova. Valoarea producţiei marfă vândută şi încasată pe primele 7 luni ale anului a fost cu 226 714 000 lei mai mare decit cea prevăzută. Au fost realizate, peste plan, importante cantităţi de ţiţei, benzine şi uleiuri minerale, 12 800 anvelope auto, 478 tone polietilenă de înaltă presiune, 215 tone utilaje tehnologice pentru industria chimică, 95 remorci basculante, 37 000 mp ţesături, ciment, materiale de construcţie , ciment, cărămidă, prefabricate din beton etc. • Au realizat planul producţiei industriale pe întregul cincinal 1966-1970 şi colectivele întreprinderilor industriale din sectorul I al Municipiului Bucureşti. Potrivit calculelor, pînă la sfîrşitul anului, industria din acest sector al Capitalei va putea realiza o producţie suplimentară în valoare de peste 700 milioane lei. Ritmul de creştere al producţiei la sfîrşitul acestui an va fi de 17,2 la sută faţă de 16 la sută, cit era planificat pe întregul cincinal. Muncitorii, tehnicienii, inginerii, economiştii din unităţile industriale ale acestui sector se preocupă în continuare să descopere noi căi şi metode, în vederea ridicării pe o treaptă şi mai înaltă a activităţii economice, pregătind astfel bazele viitorului cincinal. • Pe poliumul întrecerii socialiste, în întîmpinarea zilei de 23 August, se află numeroase colective ale întreprinderilor industriale din judeţul Bacău, printre care : chimiştii de pe Valea Trotuşului, textiliştii din Buhuşi, forestierii din Comăneşti. In primele şapte luni s-au realizat, peste plan, 643 tone cauciuc sintetic, 1 153 tone sodă caustică, 1 527 tone policlorură de vinil, peste 10 000 mc cherestea, aproape 140 000 mp ţesături din lină şi bumbac, 54 200 perechi de încălţăminte etc. • Au realizat şi depăşit angajamentele anuale numeroase colective de oameni ai muncii din judeţul Hunedoara. La cocs metalurgic, spre exemplu, s-au produs peste plan, pînă în prezent, 8 135 tone, în loc de 8 000 tone cit prevedeau angajamentele luate, la cherestea — 2 111 mc faţă de angajamentul de 400 mc, iar la beneficii suplimentare s-au realizat 87 milioane lei, cu 15 milioane peste angajamentul anual. De asemenea, prin depăşirea sarcinilor de plan In primele 7 luni cu 14 685 tone oţel, siderurgiştii hunedoreni au realizat, pînă acum, 70 la sută din angajamentele anuale. PAGINA A III-A • LA PORŢILE DE FIER , HIDROAGREGATUL NR. 1 SE COMPORTĂ LA ÎNĂLŢIME • INERŢIA ARE ÎNCĂ MULŢI CAI PUTERE • RECOLTATUL IN JUDEŢELE DIN CENTRUL ŞI NORDUL TARII • CONTRASTE UNITATEA CLASEI MUNCITOARE -V - - ' , nucleu şi catalizator al unităţii poporului In epoca aceea de „linişte dinaintea furtunii“, încărcată şi explozivă, care a precedat insurecţia, privirile pline de nădejde ale întregului popor erau aţintite asupra clasei muncitoare. Ea dusese greul luptei antifasciste. Ea devenise simbolul rezistenţei, al consecvenţei, al abnegaţiei, al conştiinţei de sine a neamului. Ea singură putea, trebuia să reunească in jurul său toate forţele patriotice pentru salvarea naţională. Pentru aceasta, ea însăşi trebuia să fie unită. — Rîndurile mişcării muncitoreşti fuseseră scindate, cu peste două decenii în urmă, de elementele reformiste care, refuzînd să dea curs imperativului istoric şi voinţei covîrşitoarei majorităţi a clasei muncitoare de a-şi făuri partidul de tip nou, marxist-leninist, s-au grupat, după transformarea vechiului partid socialist în partid comunist, in Partidul Social-Democrat. Pînă în aprilie 1944, procesul restabilirii unităţii clasei muncitoare din România a parcurs o cale lentă şi sinuoasă. Presărată cu izbinzi şi infrîngeri Cu speranţe şi dezamăgiri. Strădaniile comuniştilor, ale tuturor muncitorilor înaintaţi care visau lichidarea sciziunii, păreau o muncă de Sisif. Căci apropierile vremelnice erau urmate, adeseori, de noi rupturi şi polemici ; rănile cicatrizate într-un loc — de apariţia unor plăgi dureroase intr-altul... Istoria este însă o mare şcoală. Şi nu întîmplător, tocmai atunci, In zilele hotărîtoare pentru destinele poporului nostru, clasa muncitoare şi-a concentrat într-o sforţare supremă voinţa şi energiile, înfăptuind ceea ce păruse încă un obiectiv atît de îndepărtat : închegarea frontului unic muncitoresc. Pe unitatea clasei muncitoare — nucleu şi catalizator, deopotrivă — s-a clădit în scurt timp larga coaliţie patriotică, antifascistă şi antihitleristă, care, sub conducerea comuniştilor, a schimbat în august cursul istoriei României. * In noua epocă, începută prin Insurecţie, în focul revoluţiei populare, al asprelor bătălii pentru cucerirea şi consolidarea puterii politice, pentru trecerea la socialism, clasa muncitoare din ţara noastră a urcat rapid ultimele trepte spre unitatea sa deplină, ideologică şi politică. Congresul de unificare a partidelor comunist şi social-democrat, pe baza principiilor revoluţionare, marxist-leniniste, ţinut in februarie 1948, a fost punctul terminus al procesului început cu decenii in urmă. El a însemnat Împlinirea strălucită a vechiului ideal în care au crezut întotdeauna cei mai înaintaţi fii ai clasei muncitoare din ţara noastră şi pe care l-au transmis, ca dorinţă testamentară, de la generaţie la generaţie. România a devenit astfel una dintre primele ţări din lume în care unitatea politico-organizatorică a clasei muncitoare a devenit fapt. A fost o victorie istorică, cu multiple semnificaţii interne şi internaţionale. O victorie care a bucurat Întregul popor român, deoarece unitatea clasei muncitoare s-a dovedit axul social puternic în jurul căruia s-a închegat unitatea monolitică a tuturor forţelor vii ale naţiunii, antrenate în lupta pentru dezvoltarea progresivă a ţării. O victorie care a bucurat proletariatul de pretutindeni, deoarece a văzut în ea o pildă insufleţitoare şi, totodată, o experienţă pozitivă privind rezolvarea uneia dintre cele mai complexe sarcini puse de istorie în faţa mişcării muncitoreşti. Rememorînd etapele principale ale procesului închegării unităţii de acţiune a clasei muncitoare din ţara noastră, sîntem animaţi, desigur, de curiozitatea profund omenească cu care orice nouă generaţie se apleacă asupra faptelor generaţiei precedente. Dar, in acelaşi timp, reconstituirea trecutului ne ajută să descifrăm învăţăminte preţioase, trăsături ale propriei noastre epoci, să ne privim pe noi înşine ca moment în devenirea is- Al. Gh. SAVU (Continuare tn pag. a Il-a) Produsele lactate din nou la proba calităţii 9 Calitatea produselor alimentare a fost analizată şi dezbătută în numeroase materiale publicate, în ultima vreme, în coloanele ziarului nostru. Cu prilejul investigaţiilor noastre de atunci, toţi producătorii au fost unanimi în a aprecia că — în condiţiile dezvoltării şi diversificării accelerate a producţiei — ridicarea continuă a calităţii reprezintă o condiţie esenţială a creşterii eficienţei economice, a nivelului de trai. Cu toate acestea, anchetele anterioare au evidenţiat o serie de abateri de la normele de calitate săvîrşite de lucrătorii unor întreprinderi din industria laptelui. Avind in vedere aceste carenţe, cit şi faptul că fabricarea unor mărfuri de calitate superioară constituie o sarcină permanentă şi de stringentă cerinţă, revenim, din nou, asupra acestui subiect. Răspunzînd la observaţiile din articolul publicat In „Scînteia“ nr. 8456, conducerea Combinatului industriei cărnii, laptelui, conservelor şi frigului-Bucureşti ne-a trimis in urmă cu o lună un plan de măsuri, care în intenţia celor care l-au elaborat era menit să înlăture deficienţele semnalate în articolul amintit. Iată cîteva din măsurile preconizate în plan : analiza judicioasă a materiei prime, in condiţii de producţie, în toate punctele de pe fluxul tehnologic unde ar putea apărea defecţiuni ; executarea analizei laptelui înainte de imbuteliere ; intercalarea în fluxul tehnologic a operaţiunii de omogenizare a fiecărui lot de smintină ; analiza — sub raportul respectării conţinutului in grăsime — a fiecării lot de către Inginerul de schimb ; asigurarea accesului delegaţilor comerţului pentru a controla calitatea pe tot procesul de fabricaţie etc. A trecut o lună de la anunţarea acestor măsuri. Care sunt rezultatele aplicării lor? Pentru a răspunde la această întrebare am solicitat Inspectoratului zooveterinar Bucureşti să ia probe pentru a sonda calitatea produselor realizate de industria laptelui Bucureşti. Rezultatul ? Toate cele peste 300 de probe analizate (lapte, iaurt, smîntînă, brînză, au corespuns sub aspectul conţinutului în grăsime — indicatorul cel mai important pentru asigurarea unor calităţi corespunzătoare cu STAS-ul, cu preţul stabilit şi, mai ales, cu cerinţele cumpărătorilor. Aceasta reprezintă însă numai 90 la sută din rezultatul analizelor. Restul (din păcate, mai este şi un „rest“), îl constituie un număr de circa 30 de probe necorespunzătoare la alţi Indicatori de calitate : lapte cu 15—20 de grade aciditate în plus, brînză cu umiditate şi conţinut în sare mai mare (aflată la depozitele Pantelimon şi Obor aparţinînd I.L.-Ilfov) etc. Ne aflăm in faţa unei situaţii paradoxale: pe de o parte, producătorii — prin măsuri judicioase — au îmbunătăţit calitatea, la indicatorul cel mai important dar şi cel mai greu de realizat. Ceea ce nu-i de neînţeles este faptul că tocmai caracteristicile mai uşor de obţinut n-au fost respectate. George POPESCU (Continuare în pag. a V-a) Pe urmele anchetelor „Scinteii“ PARTIDUL ŞI NAŢIUNEA -ca un singur om Redacţia mi-a solicitat, ca, in calitate de scriitor, deci de „om al cetăţii“, să-mi împărtăşesc opiniile cu privire la evoluţia legăturilor dintre partid şi popor, ca idee afirmată cu pregnanţă la Congresul al X-lea al partidului. Am răspuns cu plăcere, cu atît mai mult cu cit în acest an am putut înregistra nenumărate fapte ilustrînd ideea că partidul şi poporul sînt un singur trup, o singură voinţă. Din mulţimea acestora, aleg doar una, de dată relativ recentă . ...M-am întrebat întotdeauna cum se împletesc faptele, intîmplările vieţii, mărunte sau esenţiale, ca să ajungă istorie. Şi, iată, am trăit cu toţii întîmplări cumplite turnate, sub ochii noştri, în pagina de aramă a cronicii. Ne stăruie în amintire — şi nimic şi nimeni nu ni le va şterge vreodată din memorie — acele zile crîncene, cind privirile tuturor oamenilor din această parte a lumii, şi nu numai de aici, erau Îndreptate spre locurile unde binituiau, cu o furie oarbă, apele. Apele dezlănţuite au constituit faptul, oamenii au scria Istoria. Fiindcă niciodată, dar niciodată În acest ultim sfert de veac trăit, n-am asistat la o demonstraţie mai amplă, mai masivă, mai unanimă a spiritului poporului nostru, chemat la luptă, ca in acele zile de grea cumpănă. Zice cronicarul: „şi s-a ridicat toată obştea ca un singur om“, şi abia acum am înţeles, cu Întreaga noastră fiinţă cutremurată, versetul cronicăresc in toată profunzimea simplităţii sale. Solidaritatea de granit a douăzeci de milioane de suflete, topite intr-unui singur, hotărîrea dîrză, neînduplecată de a birui potrivniciile, promptitudinea cu care a răspuns poporul, ca un singur om, pînă la ultimul om, la chemările partidului, abnegaţia fără margini, faptele de arme — da, de arme, fiindcă a fost un adevărat război al omului cu natura — toate s-au adunat în vastul creuzet al Istoriei, plămădind încă o filă din nobila cronică a unui popor care, cu acest prilej, şi-a dobindit. Încă o dată, dreptul la respect. La glasul partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a răspuns poporul ca un singur ora, fiindcă a recunoscut in sunetul chemării sale, sunetul propriei sale conştiinţe. Calităţile de adîncă omenie ale omului de pe acest colţ de pămînt sînt cunoscute de veacuri. Acum însă n-a fost numai OMENIA care a vorbit. A fost conştiinţa politică, lucidă, tenace. Inflexibilă a unui popor care dincolo de bunurile materiale primejduite, dincolo de vieţile omeneşti ameninţate, îşi apăra cuceririle dobindite in bătălia a peste douăzeci şi cinci de ani de muncă socialistă. La lumina acestei conştiinţe, umanul urcă o nouă treaptă, devenind umanism, cu tot ceea ce acest termen implică mai demn şi mai vrednic de stimă. încercarea a fost dureroasă şi cu urme adînc. Au fost aiurea, peste hotare, unele glasuri sceptice, Înclinate Întotdeauna spre un pesimism visceral, care au spus , vor trece ani lungi pină vor dispare consecințele dezastrului. Tuturor acestor false Casandre le-a răspuns secretarul general al Aurel BARANGA (Continuare in pag. a V-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Vă mulțumim dumneavoastră, precum şi poporului frate român, pentru urările adresate cu prilejul sărbătorii Renaşterii Poloniei, împreună cu întregul popor ne bucurăm de relaţiile de prietenie existente care leagă ambele noastre ţări şi exprimăm convingerea că relaţiile frăţeşti reciproce se vor dezvolta multilateral spre binele popoarelor noastre, în interesul unităţii comunităţii socialiste şi al păcii. Folosindu-ne de acest prilej, vă transmitem urări de succese în continuare în construirea României socialiste. WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone