Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)

1970-08-07 / nr. 8509

RAIDUL „SCÂNTEH“: în ce stadiu se află execuţia LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII? Din analiza stadiului îndeplinirii planului de investiţii pe acest an, a angajamentelor asumate de constructori în întrecerea socialistă, se desprinde că pe majoritatea şantierelor s-au depus şi se depun eforturi stăruitoare pentru execuţia ritmică a lucrărilor de construcţii - montaj, asigurindu-se în cele mai multe cazuri respectarea întocmai a stadiilor fizice şi a termenelor precizate în graficele coordonatoare. în prima jumătate a anului, din planul anual de investiţii s-a realizat 44,6 la sută, iar din volumul de lucrări de construcţii şi montaj — 46,2 la sută, rezultate superioare în comparaţie cu cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Demn de menţionat este şi faptul că în primul semes­tru au fost date în funcţiune 149 de capacităţi de producţie industriale şi agrozootehnice, dintre care un număr de 15 în avans faţă de terme­nele prevăzute. In raidul nostru­ anchetă ne-am propus să privim dincolo de rezul­tatele m­edii, pozitive in ansamblul lor. Pentru că, alături de numeroase şantiere unde ritmul de lucru s-a accentuat continuu, există altele care au înregistrat rămîneri în urmă, deşi termenele de punere în funcţiune a obiectivelor şi capacităţilor respective sunt apropiate. Prezenţi la faţa locului, corespondenţii noştri au examinat, în aceste ipostaze diferite, activitatea a două şantiere de investiţii industriale din judeţele Timiş şi Bacău. l­ugoj. Avansul cîştigat — o notă bună pentru constructorii noilor ţesătorii La Combinatul textil din Lugoj evit în construcţie două noi ţesătorii de bumbac, prin a căror intrare în funcţiune la capacitatea proiectată, producţia de ţesături va spori cu 16,4 milioane metri pătraţi pe an. Pe ambele şantiere, lucrările s-au desfăşurat în ritm intens, fiind în avans faţă de grafice. Hala de pro­ducţie de la unitatea B, o construc­ţie monobloc din elemente prefabri­cate cu o suprafaţă de 4 000 metri pătraţi, a fost executată în întregi­me, la ora actuală efectuîndu-se fi­nisajele. Cel mai tirziu pînă la 30 august lucrările vor fi încheiate com­plet, cu un avans de o lună faţă de termenul planificat. Un avans de 20 de zile faţă de termenul prevăzut s-a creat şi la hala nouă de la uni­tatea A. Important este însă faptul că în ambele ţesătorii, o parte din maşini au intrat în producţie. Din totalul celor 380 de războaie prevă­zute a fi montate pînă la 30 septem­(Continuare în pag. a III-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8509 Vineri 7 august 1970 6 PAGINI — 30 BANI La Combinatul siderurgic Galaţi se află în plină construcţie laminorul de benzi la cald, în fotografie­­ hala noului laminor — zona carelor Foto : M. Andreescu Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vă mulţumesc sincer pentru felicitările prieteneşti şi bunele urări transmise cu prilejul realegerii mele în funcţia de Preşedinte al Prezi­diului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa urări de succese în activi­tatea dumneavoastră, spre binele poporului român, în interesul dezvol­tării în continuare a prieteniei şi colaborării multilaterale între ţările noastre, al cauzei socialismului și păcii. N. PODGORNÎI PAGINA A II-A • CU 40 DE ZILE ÎNAINTEA DESCHIDERII ANULUI ŞCOLAR • PO­LIGLOTUL NU ŞTIA „PI­­TEŞTENEŞTE* (foileton) • FAPTUL DIVERS PAGINA A IV-A C­ARTEA în cinstea marii sărbători Oamenii muncii raportează noi şi însemnate realizări IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI ŞI A ANGAJAMENTELOR Corespondenţii noştri transmit: • A fost realizată o pro­ducţie suplimentară de 325,9 milioane lei de către întreprinderile industriale din ju­deţul Argeş. Planul producţiei industriale globale pe primele şapte luni ale anului a fost îndeplinit în proporţie de 101,9 la sută, iar cel al producţiei-marfă vîndută şi încasată în proporţie de 102,7 la sută. La aceste remarcabile realizări, o contribuţie însemnată au adus Combinatul pe­trochimic Piteşti, combinatul de ar­ticole tehnice din cauciuc, care şi-a sporit capacitatea de producţie de la 2 000 la 3 000 tone pe an, fabrica de negru de fum, întreprinderea „Tex­tila“ şi altele. Rezultate deosebite a obţinut colectivul uzinei de autotu­risme, care a depăşit, pe primele şapte luni ale anului, toţi indicatorii tehni­­co-economici, realizând o producţie globală suplimentară de 21 milioane lei, o producţie-marfă de 19 m­ilioane şi o depăşire a angajamentului anu­al de beneficii cu peste 16 milioane lei. In perioada respectivă, uzina a produs, peste plan, 449 de autoturis­me „Dacia-1­100“ şi 346 „Dacia-1300“. • 84 la sută din sporul producţiei a fost obţinut pe seama creşterii productivi­tăţii muncii în întreprinderile industriale din judeţul Prahova. Va­loarea producţiei marfă vândută şi încasată pe primele 7 luni ale anu­lui a fost cu 226 714 000 lei mai mare decit cea prevăzută. Au fost realizate, peste plan, importante cantităţi de ţiţei, benzine şi uleiuri minerale, 12 800 anvelope auto, 478 tone polie­tilenă de înaltă presiune, 215 tone utilaje tehnologice pentru industria chimică, 95 remorci basculante, 37 000 mp ţesături, ciment, materiale de construcţie , ciment, cărămidă, pre­fabricate din beton etc. • Au realizat planul producţiei industriale pe în­tregul cincinal 1966-1970 şi colectivele întreprinderilor indus­triale din sectorul I al Municipiului Bucureşti. Potrivit calculelor, pînă la sfîrşitul anului, industria din acest sector al Capitalei va putea realiza o producţie suplimentară în valoare de peste 700 milioane lei. Ritmul de creştere al producţiei la sfîrşitul acestui an va fi de 17,2 la sută faţă de 16 la sută, cit era pla­nificat pe întregul cincinal. Munci­torii, tehnicienii, inginerii, economiş­tii din unităţile industriale ale aces­tui sector se preocupă în continuare să descopere noi căi şi metode, în ve­derea ridicării pe o treaptă şi mai înaltă a activităţii economice, pregă­tind astfel bazele viitorului cincinal. • Pe po­liumul întrecerii socialiste, în întîmpinarea zilei de 23 August, se află numeroase colective ale în­­treprinderilor industriale din judeţul Bacău, printre care : chimiştii de pe Valea Trotuşului, textiliştii din Bu­­huşi, forestierii din Comăneşti. In primele şapte luni s-au realizat, peste plan, 643 tone cauciuc sintetic, 1 153 tone sodă caustică, 1 527 tone policlorură de vinil, peste 10 000 mc cherestea, aproape 140 000 mp ţesă­turi din lină şi bumbac, 54 200 pe­rechi de încălţăminte etc. • Au realizat şi depăşit angajamentele anuale nu­meroase colective de oameni ai mun­cii din judeţul Hunedoara. La cocs metalurgic, spre exemplu, s-au pro­dus peste plan, pînă în prezent, 8 135 tone, în loc de 8 000 tone cit preve­deau angajamentele luate, la che­restea — 2 111 mc faţă de angaja­mentul de 400 mc, iar la beneficii su­plimentare s-au realizat 87 milioane lei, cu 15 milioane peste angajamen­tul anual. De asemenea, prin depă­şirea sarcinilor de plan In primele 7 luni cu 14 685 tone oţel, siderur­­giştii hunedoreni au realizat, pînă acum, 70 la sută din angajamentele anuale. PAGINA A III-A • LA PORŢILE DE FIER , HIDROAGREGATUL NR. 1 SE COMPORTĂ LA ÎNĂLŢIME • INERŢIA ARE ÎNCĂ MULŢI CAI PUTERE • RECOLTATUL IN JUDEŢELE DIN CENTRUL ŞI NORDUL TARII • CONTRASTE UNITATEA CLASEI MUNCITOARE -V - - ' , nucleu şi catalizator­­ al unităţii poporului In epoca aceea de „linişte dinaintea furtunii“, încărcată şi explozivă, care a precedat insurecţia, privirile pline de nădejde ale întregului popor erau aţintite asupra clasei muncitoare. Ea dusese greul luptei antifasciste. Ea devenise simbolul rezistenţei, al con­secvenţei, al abnegaţiei, al conştiin­ţei de sine a neamului. Ea singură putea, trebuia să reunească in jurul său toate forţele pa­triotice pentru salvarea naţio­nală. Pentru aceasta, ea în­săşi trebuia să fie unită. — Rîndurile mişcării mun­citoreşti fuseseră scindate, cu peste două decenii în urmă, de elementele reformiste care, refuzînd să dea curs imperativului istoric şi voin­ţei covîrşitoarei majorităţi a clasei muncitoare de a-şi făuri partidul de tip nou, marxist-leninist, s-au grupat, după transformarea vechiului partid socialist în partid comunist, in Partidul Social-Democrat. Pînă în aprilie 1944, procesul restabilirii unităţii clasei muncitoare din Româ­nia a parcurs o cale lentă şi sinuoasă. Presărată cu izbinzi şi in­­frîngeri Cu speranţe şi dezamăgiri. Strădaniile comuniştilor, ale tuturor muncitorilor înaintaţi care visau li­chidarea sciziunii, păreau o muncă de Sisif. Căci apropierile vremelnice erau urmate, adeseori, de noi rupturi şi polemici ; rănile cicatrizate într-un loc — de apariţia unor plăgi dure­roase intr-altul... Istoria este însă o mare şcoală. Şi nu întîmplător, tocmai atunci, In zilele hotărîtoare pentru destinele po­porului nostru, clasa muncitoare şi-a concentrat într-o sforţare supremă voinţa şi energiile, înfăptuind ceea ce păruse încă un obiectiv atît de în­depărtat : închegarea frontului unic muncitoresc. Pe unitatea clasei mun­citoare — nucleu şi catalizator, deo­potrivă — s-a clădit în scurt timp lar­ga coaliţie patriotică, antifascistă şi antihitleristă, care, sub conducerea comuniştilor, a schimbat în august cursul istoriei României. * In noua epocă, începută prin Insu­recţie, în focul revoluţiei populare, al asprelor bătălii pentru cucerirea şi consolidarea puterii politice, pentru trecerea la socialism, clasa munci­toare din ţara noastră a urcat rapid ultimele trepte spre unitatea sa de­plină, ideologică şi politică. Congre­sul de unificare a partidelor comu­nist şi social-democrat, pe baza prin­cipiilor revoluţionare, marxist-leni­­niste, ţinut in februarie 1948, a fost punctul terminus al procesului în­ceput cu decenii in urmă. El a în­semnat Împlinirea strălucită a vechiu­lui ideal în care au crezut întotdea­una cei mai înaintaţi fii ai clasei muncitoare din ţara noastră şi pe care l-au transmis, ca dorinţă testa­mentară, de la generaţie la generaţie. România a devenit astfel una din­tre primele ţări din lume în care uni­tatea politico-organizatorică a clasei muncitoare a devenit fapt. A fost o victorie istorică, cu multiple semnificaţii interne şi internaţionale. O victorie care a bucurat Întregul po­por român, deoarece unita­tea clasei muncitoare s-a do­vedit axul social puternic în jurul căruia s-a închegat u­­nitatea monolitică a tuturor forţelor vii ale naţiunii, an­trenate în lupta pentru dezvoltarea progresivă a ţării. O victorie care a bucurat proletariatul de pretutindeni, deoarece a văzut în ea o pildă insu­­fleţitoare şi, totodată, o experienţă pozitivă privind rezolvarea uneia dintre cele mai complexe sarcini puse de istorie în faţa mişcării muncito­reşti. Rememorînd etapele principale ale procesului închegării unităţii de ac­ţiune a clasei muncitoare din ţara noastră, sîntem animaţi, desigur, de curiozitatea profund omenească cu care orice nouă generaţie se apleacă asupra faptelor generaţiei precedente. Dar, in acelaşi timp, reconstituirea trecutului ne ajută să descifrăm în­văţăminte preţioase, trăsături ale pro­priei noastre epoci, să ne privim pe noi înşine ca moment în devenirea is- Al. Gh. SAVU (Continuare tn pag. a Il-a) Produsele lactate din nou la proba calităţii 9 Calitatea produselor ali­mentare a fost analizată şi dezbătută în numeroase ma­teriale publicate, în ultima vreme, în coloanele ziarului nostru. Cu prilejul investi­gaţiilor noastre de atunci, toţi producătorii au fost u­­nanimi în a aprecia că — în condiţiile dezvoltării şi di­versificării accelerate a pro­ducţiei — ridicarea conti­nuă a calităţii reprezintă o condiţie esenţială a creşte­rii eficienţei economice, a nivelului de trai. Cu toate acestea, anchetele anterioa­re au evidenţiat o serie de abateri de la normele de ca­litate săvîrşite de lucrătorii unor întreprinderi din in­dustria laptelui. Avind in vedere aceste carenţe, cit şi faptul că fabricarea unor mărfuri de calitate superi­oară constituie o sarcină permanentă şi de stringentă cerinţă, revenim, din nou, asupra acestui subiect. Răspunzînd la observaţi­ile din articolul publicat In „Scînteia“ nr. 8456, condu­cerea Combinatului indus­triei cărnii, laptelui, con­servelor şi frigului-Bucu­­reşti ne-a trimis in urmă cu o lună un plan de mă­suri, care în intenţia celor care l-au elaborat era me­nit să înlăture deficienţele semnalate în articolul a­­mintit. Iată cîteva din mă­surile preconizate în plan : analiza judicioasă a mate­riei prime, in condiţii de producţie, în toate punctele de pe fluxul tehnologic un­de ar putea apărea defec­ţiuni ; executarea analizei laptelui înainte de imbute­­liere ; intercalarea în fluxul tehnologic a operaţiunii de omogenizare a fiecărui lot de smintină ; analiza — sub raportul respectării conţinu­tului in grăsime — a fiecă­rii lot de către Inginerul de schimb ; asigurarea accesu­lui delegaţilor comerţului pentru a controla calitatea pe tot procesul de fabricaţie etc. A trecut o lună de la a­­nunţarea acestor măsuri. Care sunt rezultatele aplică­rii lor? Pentru a răspunde la această întrebare am so­licitat Inspectoratului zoo­­veterinar Bucureşti să ia probe pentru a sonda cali­tatea produselor realizate de industria laptelui Bucu­reşti. Rezultatul ? Toate ce­le peste 300 de probe ana­lizate (lapte, iaurt, smîntî­­nă, brînză, au corespuns sub aspectul conţinutului în grăsime — indicatorul cel mai important pentru asi­gurarea unor calităţi cores­punzătoare cu STAS-ul, cu preţul stabilit şi, mai ales, cu cerinţele cumpărătorilor. Aceasta reprezintă însă nu­mai 90 la sută din rezulta­tul analizelor. Restul (din păcate, mai este şi un „rest“), îl constituie un nu­măr de circa 30 de probe necorespunzătoare la alţi Indicatori de calitate : lap­te cu 15—20 de grade aci­ditate în plus, brînză cu u­­miditate şi conţinut în sare mai mare (aflată la depozi­tele Pantelimon şi Obor a­­parţinînd I.L.-Ilfov) etc. Ne aflăm in faţa unei si­tuaţii paradoxale: pe de o parte, producătorii — prin măsuri judicioase — au îm­bunătăţit calitatea, la indi­catorul cel mai important dar şi cel mai greu de rea­lizat. Ceea ce nu-i de neîn­ţeles este faptul că tocmai caracteristicile mai uşor de obţinut n-au fost respecta­te. George POPESCU (Continuare în pag. a V-a) Pe urmele anchetelor „Scinteii“ PARTIDUL ŞI NA­ŢI­UNEA -ca un singur om Redacţia mi-a solici­tat, ca, in calitate de scriitor, deci de „om al cetăţii“, să-mi îm­părtăşesc opiniile cu privire la evoluţia le­găturilor dintre partid şi popor, ca idee afir­mată cu pregnanţă la Congresul al X-lea al partidului. Am răs­puns cu plăcere, cu atît mai mult cu cit în acest an am putut înregistra nenumărate fapte ilustrînd ideea că partidul şi poporul sînt un singur trup, o singură voinţă. Din mulţimea acestora, a­­leg doar una, de dată relativ recentă . ...M-am întrebat în­totdeauna cum se îm­pletesc faptele, intîm­­plările vieţii, mărunte sau esenţiale, ca să a­­jungă istorie. Şi, iată, am trăit cu toţii întîm­­plări cumplite turnate, sub ochii noştri, în pa­gina de aramă a cro­nicii. Ne stăruie în a­­mintire — şi nimic şi nimeni nu ni le va şterge vreodată din memorie — acele zile crîncene, cind privirile tuturor oamenilor din această parte a lumii, şi nu numai de aici, erau Îndreptate spre locurile unde binituiau, cu o furie oarbă, a­­pele. Apele dezlănţuite au constituit faptul, oa­menii au scria Istoria. Fiindcă niciodată, dar niciodată În acest ul­tim sfert de veac trăit, n-am asistat la o de­monstraţie mai amplă, mai masivă, mai una­nimă a spiritului po­porului nostru, che­mat la luptă, ca in a­­cele zile de grea cum­pănă. Zice cronicarul: „şi s-a ridicat toată obştea ca un singur om“, şi abia acum am înţeles, cu Întreaga noastră fiinţă cutre­murată, versetul cro­­nicăresc in toată pro­funzimea simplităţii sale. Solidaritatea de gra­nit a douăzeci de mi­lioane de suflete, to­pite intr-unui singur, hotărîrea dîrză, neîn­duplecată de a birui potrivniciile, prompti­tudinea cu care a răs­puns poporul, ca un singur om, pînă la ul­timul om, la chemă­rile partidului, abne­gaţia fără margini, faptele de arme — da, de arme, fiindcă a fost un adevărat război al omului cu natura — toate s-au adunat în vastul creuzet al Is­toriei, plămădind încă o filă din nobila cro­nică a unui popor care, cu acest prilej, şi-a dobindit. Încă o dată, dreptul la res­pect. La glasul parti­dului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a răspuns poporul ca un singur ora, fiindcă a recunoscut in sunetul chemării sale, sunetul propriei sale conştiin­ţe. Calităţile de adîn­­că omenie ale omului de pe acest colţ de pămînt sînt cunoscute de veacuri. Acum însă n-a fost numai OME­NIA care a vorbit. A fost conştiinţa politică, lucidă, tenace. Inflexi­bilă a unui popor care dincolo de bunurile materiale primejduite, dincolo de vieţile ome­neşti ameninţate, îşi apăra cuceririle do­­bindite in bătălia a peste douăzeci şi cinci de ani de muncă so­cialistă. La lumina a­­cestei conştiinţe, u­­manul urcă o nouă treaptă, devenind u­­manism, cu tot ceea ce acest termen im­plică mai demn şi mai vrednic de stimă. în­cercarea a fost dure­roasă şi cu urme a­­dînc. Au fost aiurea, peste hotare, unele glasuri sceptice, Încli­nate Întotdeauna spre un pesimism visceral, care au spus , vor trece ani lungi pină vor dispare consecin­țele dezastrului. Tu­turor acestor false Casandre le-a răspuns secretarul general al Aurel BARANGA (Continuare in pag. a V-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Vă mulțumim dumneavoastră, precum şi poporului frate român, pentru urările adresate cu prilejul sărbătorii Renaşterii Poloniei, împreună cu întregul popor ne bucurăm de relaţiile de prietenie existente care leagă ambele noastre ţări şi exprimăm convingerea că relaţiile frăţeşti reciproce se vor dezvolta multilateral spre binele po­poarelor noastre, în interesul unităţii comunităţii socialiste şi al păcii. Folosindu-ne de acest prilej, vă transmitem urări de succese în con­tinuare în construirea României socialiste. WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone

Next