Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)
1970-09-21 / nr. 8553
PAGINA 2 actualitatea culturală Concursul şi Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU" „Oedip"- cunună a Festivalului „...Ne găsim, in faţa prezenţei operei capitale a unuia dintre cei mai mari maeştri ; ea poate fi comparată cu cele mai înalte culmi ale artei lirice. Partitura operei Oedip este atit de depărtată de succedantele wagneriene ca şi de pastişele debussiene sau pucciniene. Ea este de o absolută originalitate şi de o putere dramatică pur şi simplu fromidabilă“. 1955: Arthur Honneger Un violonist spunea că este foarte recunoscător lui Enescu pentru Sonata a IlI-a pentru vioară şi pian, lucrare de la care a învăţat multă muzică, multă tehnică. Un cîntăreţ afirma că liedurile lui Enescu au atîta rafinament incit trebuie să le studiezi luni de zile pentru a le înţelege ; odată însuşite însă, îţi dau sentimentul încrederii, al împlinirii. Cînd au ascultat Oedip, operă monumentală, impunătoare, muzicieni de pretutindeni au declarat-o „înaltă culme a artei lirice“... Se află aici o temă universal-umană, într-o dezbatere filozofică, tema înţelepciunii şi a biruinţei care găseşte ecou în orice veac. Omul luptă. Omul învinge destinul. Forţa marilor idealuri îi arată drumul aspru spre desăvîrşire. „Am pus aici toată fiinţa mea — spunea Enescu — pînă la a mă identifica în unele momente cu eroul meu“. Oedip îl reprezintă pe marele compozitor Enescu, pe creatorul vulcanic şi în acelaşi timp liric, pe creatorul dramatic, pe filozof. Nu există, în această lucrare, rigiditatea nici unei reguli a creaţiei de operă. Logica compozitorului este logica expresiei discursului simfonic. Construcţii majestuoase, grave, în culori violente, de puternică încordare, se îngemănează cu pagini de meditaţie, cu mişcări line şi coruri limpezi, diafane. Confesiunea directă, simplă, condusă de sentimente puternice, elanul romantic, sunt esenţializate, amintind inegalabilul echilibru senin al clasicismului antic elin. Simţi parfumul vechii Elade, dar substanţa gîndirii enesciene este românească, dezvăluie sensibilitatea şi robusteţea spirituală a poporului nostru ; se sugerează timpuri îndepărtate din vechea muzică elină subliniindu-se caracterul arhaic al unora dintre elementele folclorului nostru, cu vechi balade tînguitoare, cu inflexiunile aulos-ului, cu structuri modale şi sferturi de ton. Oedip pe scena festivalului a avut semnificaţia încununării importantei manifestări. „Opera vieţii“ marelui compozitor a venit ca un argument viu, convingător pentru aspiraţie şi evoluţie, pentru sinceritate şi profunzime. Compoziţia lui David Ohanezian, în Oedip (joc scenic, cînt, interiorizare, de o remarcabilă vibraţie), a Zenaidei Pally, în „Sfinxul", vizînd dozarea lucidă, gradată a tensiunilor, pentru a da drumul năvalnic punctului culminant, compoziţiile echilibrate ale lui Viorel Ban — Marele Preot, Ioan Hvorov — Thiresias, străbătute de un dramatism sobru, moderat, participarea Elenei Cernei în Jocastra, şi a Măriei Şindilaru, — Antigona, prezenţa lui Dan Iordăchescu în Creon, decuplaţi de orice canoane tradiţionale de interpretare — au luminat sensurile operei lui Enescu, forţa ei dramatică. Oedip este un personaj al tuturor timpurilor, universal — spunea Enescu. Oedip-ul enescian a însemnat, aseară, oficierea generoasă, simplă, a marii muzici. Smaranda OTEANU Calendarul (Urmare din pag. I) numai asupra celor aproape trei mii de muncitori, ci asupra întregului oraş, poate a întregului bazin maramureşean. Aproape zece la sută din populaţia oraşului lucrează efectiv în combinat. Dacă socotim familiile celor angajaţi, ori ale salariaţilor angrenaţi în serviciile ce deservesc instituţiile nemijlocit legate de moderna uzină, putem constata că peste o jumătate din populaţia oraşului a intrat în circuitul industriei. Şi mai putem spune că fiecare zi a oraşului de azi a fost minuţios pregătită, că fiecare zi de mîine este, de-acum, conturată în precise şi splendide cadre. Dar arterele vieţii moderne se ramifică pînă în sate îndepărtate, adăugind tradiţiilor străvechi noile dimensiuni ale erei socialiste. Sighetu- Marmaţiei a încetat să mai fie un tîrg încremenit în timp. Din două părţi ale ţării pornesc şosele asfaltate peste Gătii şi Huta, alăturîndu-se liniei ferate Salva—Vişeu, care a rupt cu izolarea bătrînului tîrg. O centrală telefonică automată apropie la secunde Sighetul de orice punct al ţării. Programul studioului de televiziune e văzut tot atit de bine ca şi în Bucureşti. Un cartier întreg îşi desăvârşeşte caracteristicile de urbanism ultramodern, cu supermagazine şi elegante complexe de deservire. Linii de autobuze leagă diverse puncte ale oraşului, iar miile de biciclete, motociclete împreună cu autoturismele „Dacia“ încep să pună probleme de circulaţie şi parcare. Doar cinci ani au trecut de cînd nişte fete timide căutau un tovarăş director pentru a fi primite la fabrică, doar cinci ani au trecut de cînd modeştii cuceni de prin spiţa vestitului cioplitor în lemn Stan Pătraş păşeau spre marile hale, şi iată-i mînuind cu dezinvoltură atit maşinile, cit şi chitara electronică, veghind cu superioară încordare tablourile de comandă ori răsfoind, cu însetată curiozitate, revistele de specialitate din biblioteca tehnică. Pe oamenii combinatului, chiar dacă nu-s în schimb, îi recunoşti pe stradă, în magazine, în faţa unei ceşti de cafea, după privirea lor dreaptă şi curajoasă , după siguranţa şi deplina stăpînire a gesturilor, după claritatea vorbei. La Sighetu-Marmaţiei trăsăturile acestea, specifice înnoirilor industriale, se relevă cu mai multă pregnanţă în comparaţie cu lîncezeala tîrgului de provincie de altă dată. Calendarul floral al grădinarului schimbă „filă“ după „filă“ zilele celei de a doua părţi a lui septembrie, dar în sălile combinatului sunt pregătite cadrele pentru alte şi alte zile, după cum s-au trasat cadrele pentru fundaţii la un nou cartier, liniile unui bulevard ori ale unei case de cultură. Agenda fes • Azi, la orele 20, in Sala Mare a Palatului, acord final in cea de-a cincea ediţie a Concursului şi Festivalului internaţional „George Enescu" , festivitatea de decernare a premiilor şi concertul laureaţilor. Concurenţi laureaţi, care vor evolua in cadrul acestui concert de concerte, vor fi acompaniaţi de către Orchestra Filarmonică „Banatul“ din Timişoara, sub bagheta dirijorului Ilarion Ionescu-Galaţi şi Orchestra de studio a Radioteleviziunii, condusă de Carol Litvin şi Ludovic Baci. • Spre deosebire de ediţiile anterioare, la actuala ediţie a concursului „George Enescu“ Uniunea compozitorilor din Republica Socialistă România a acordat suplimentar opt premii pentru cea mai bună interpretare —in etapa a H-a — a unei lucrări româneşti. Acestea au fost obţinute de către pianiştii Dmitri Alekseev, Mack McCray, Enrique Perez de Gusman, violoniştii Ruben Agaronian, Kussmaul Rainer, Eugen Sirbu şi cîntăreţele Özgüc Mufide şi Nadejda Vainer. • Reputatul violonist mexican Henryk Szeryng a acordat, în cadrul actualei ediţii, un premiu personal, care poartă numele său, candidatului român violonist care va obţine nota maximă în finala concursului „George Enescu“. Premiul ,,Tîenryk Szeryng" a fost cucerit de violonista Silvia Marcovici. EXPOZIŢII a O amplă expoziţie retrospectivă, reunind o parte a lucrărilor pictorului Catul Bogdan, poate fi vizitată în sălile Dalles. • Consecventă tradiţiei sale — aceea de a prezenta expoziţii colective — galeria Apollo reuneşte de această dată lucrările artiştilor Viorica Ilie, Benone Suvăilă, Valentina Boştină, Constantin Mara, şi Ioan Donca. « Expoziţia de pictură Geo Săvulescu, organizată în atelierul artistului — str. Puţul Olteni nr. 1 (satul Olteni) — este deschisă de la începutul acestei săptămini. • Tot în cursul acestei săptămîni vor putea fi vizitate expoziţiile : — Maximilian Schulman, sculptură, la galeriile de artă ..Orizont“. — G. Filipnescu — tapiserie — la galeriile de artă ..Simeza“. — Octav Iliescu — sculptură şi grafică — la sala de spectacole a Casei Centrale a Armatei, din Bd. Gh. Gheorghiu-Dej. ★ Vernisajul expoziției de tapiserii franceze contemporane va avea loc marți 22 septembrie, in sălile Dalles. Libretele de economii cu dobindă şi ciştiguri in autoturisme în tot cursul acestei luni, pînă în ultima zi inclusiv, se pot efectua depuneri pe libretele de economii cu dobindă şi ciştiguri în autoturisme, in vederea participarii depunătorilor la tragerea la sorţi pentru al patrulea trimestru al acestui an, în primul semestru al acestui an, 733 de cetăţeni care au economisit pe asemenea librete au devenit posesori de autoturisme. La aceste ciştiguri s-au adăugat şi dobînzile, de care beneficiază toţi titularii de librete de economii cu dobindă şi ciştiguri în autoturisme, atit cei care au cîştigat autoturisme cit şi cei care nu au cîştigat. Tot pînă la aceeaşi dată, 30 septembrie a.c. inclusiv, se pot efectua depuneri, pe libretul de economii pentru turism, care dau dreptul de participare la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV/1970. După cum se ştie, libretul de economii pentru turism oferă titularilor ciştiguri în excursii în străinătate organizate de O.N.T., dobînzi şi ciştiguri în bani pentru organizarea de excursii individuale în străinătate şi dreptul de a schimba o parte din valoarea cîştigului (3 000 Iei) in valuta țării in care se deplasează. In comuna Prundu Bîrgăului funcţionează o şcoală mixtă. Cu ciţiva ani în urmă conducerea acestei şcoli s-a dus la forul ei conducător din Bistriţa . — Avem şi noi o rugăminte. — S-o auzim. — Ce-ar fi să ne lăsaţi o perioadă de timp in pace ? — Cum să vă lăsăm în pace ? — De pildă, să nu ne mai „omorîţi“ cu atîtea controale trimestriale, semestriale, anuale, bianuale... şi o să vedeţi că şcoala noastră o să prospere. S-a întrunit, pare-se, o comisie care a analizat propunerea şi ea a fost votată cu majoritate de voturi. Din ziua aia la casa de copii din Prundu Birgăului nu s-a mai făcut o inventariere a gestiunilor ca lumea, nu s-a mai făcut un control riguros... Nu de mult, s-a auzit şi la miliţia judeţeană despre acest experiment şi, din simplă curiozitate, s-a deplasat un tovarăş la faţa locului să vadă pe viu ce rezultate dă această inovaţie. Primul sondaj s-a făcut cu Simion Hasnas, administratorul casei de copii. — Ei, tovarăşe Simion, cum merge munca ? Vă descurcaţi mai uşor fără control de la centru ? — Mult mai uşor. — Şi cum lucraţi, pe bază de vraişte ? — Ce vraişte, tovarăşe. Ţin şi eu o gestiune, o situaţie la zi. — Foarte bine, foarte bine... Si care-i situația ? — E drept. în gestiunea mea e o lipsă de 143 456.32 lei... — Cuuum ?! — Nu vă speriați pentru că am si plusuri in valoare de 158 185.29 lei. — Frumos ! Spune-mi te rog. sistemul ăsta de gospodărie dumitale personal. iți aduce ceva avantaje ? — Păi. altfel... ne-am bate capul . Sistemul ăsta te face om. Dacă vii la mine acasă, o găsești plină. — M-ai făcut curios. Hai pină acasă la dumneata să vedem cu ce te lauzi. După ce i-a arătat vreo 47 de cuverturi, vreo 20 de dosuri de saltele, 16 rochii, 11 cearșafuri și multe altele. Simion a zis : — Am avut mai multe lucruri, dar am vîndut din ele. — Şi sînt toate din inventarul şcolii ? Cum poţi dormi liniştit ? — Dorm liniştit pentru că, am uitat să vă arăt, am şi 37 feţe de pernă nou-nouţe. — Tot din... — Tot. Prin curtea şcolii se plimbă abătut Ion Albu A fost întrebat şi el. — Dumitale iţi prieşte harababura asta de aici ? — Deloc. — De ce ? — Sint mic in grad, îngrijitor. Şi aici n-au voie să se chivernisească decit de la îngrijitor in sus. La anu’ dacă o să mă port bine şi urc o treaptă... „Stofă“ de urcat o treaptă am. A recunoscut Şi conducerea. — Cu ce prilej ? — Am luat din crescătorie 5 purcei, i-am urcat in podul grajdului cu intenţia să-i iau noaptea, dar proştii de purcei mi-au făcut greutăţi in muncă şi au guiţat. I-a auzit conducerea şi mi-a spus că n-am obraz. M-au şi certat. Mi-au cerut să am răbdare pînă ajung la o funcţie care-mi dă dreptul ca să... După dumneavoastră, o spălătoreasă e mai mare în grad decit un îngrijitor ? — De ce mă întrebi ? — Leana Sîngeorzan e spălătoreasă și ea are drept după „statutul“ conducerii școlii, eu nu. Mi-a arătat mie 8 cearșafuri. 3 pijamale. 40 perechi de — Nu cunosc expresia. — Vine de la harababură. — Ooo, da, desigur. Credeam că vorbiţi de vreo sectă. Ştiţi, eu nu am nici un dumnezeu. Şi a dovedit asta, cînd şi-a arătat „depozitul“ de acasă. Harababură în gestiunea de la şcoală, harababură în gestiunea de acasă. — Astea 15 perechi de şildiuri de uşi de ce le-ai luat, ai de gînd să-ți faci casă cu 15 uşi ? — Să fie acolo, tovarășe. Cer de mîncare ? Am şosete, 37 perechi de ciorapi, 8 feţe de pernă din damasc. Prosoape, barem, are un dulap plin. Plus ce a mai dat pe la neamuri. De ce ea are dreptul să fure și eu nu ? — Poate că are vechime mai mare. — Așa o fi, că e mai mare ca mine cu trei ani. Petre Chiperi avea pantofii cei mai lustruiţi şi dinţii cei mai albi posibil. A fost rugat să răspundă şi el la citava întrebări : — Dumneata ce hram porţi pe aici ? — Gestionar, tovarăşe ! Gestionar ! — Şi ce gestionezi ? — Magazia casei de copii — Ei ? — Ce şi ? — Tot harababurist ? şi 7 uşi pentru sobe de teracotă. — Iţi faci 7 sobe ? — Dacă o să am nişte ani mănoşi... — De citi ani furi ? — Nu de mult. — Se cunoaşte că eşti Începător. N-o să avansezi prea curind. Furi anapoda, ta numără cutiile alea de cremă şi tuburile de pastă de dinţi. — 110 cutii cremă de ghete. 216 tuburi pastă de dinţi. Total general 326 Nu găsiţi una mai mult sau mai puţin — eu ştiu să ţin evidenţă, sunt doar gestionar. — Păi cu cremă şi pastăde dinţi... ? — Am şi 10 pijamale şi... Vă rog să nu mă subapreciaţi. Vă rog din suflet să nu ajungă la urechile conducerii casei de copii că nu mă pricep. Sunt în stare să mă schimbe. Au nevoie de oameni de nădejde... Directorul Alexandru Retegan şi contabilul-şef Romulus Coros se învîrteau in jurul unui strung. Din simplă curiozitate l-am întrebat : — Vreţi să-l furaţi ! — Cum ai ghicit ? Exact ! — Şi cum o să procedaţi ? E al şcolii, nu 7 — A fost, acum ne aparţine. — Vă aparţine ?! — L-am scos din evidenţă contabilă. — In cel fel 7 — L-am propus la casare, am făcut proces verbal de predare la I.C.M. şi gata. Uite procesul verbal. — Cum l-aţi predat, dacă e aici ? — Am pus elevii să strîngă fier vechi, au strîns şi gata. — Şi, mă rog, ce o să faceţi cu strungul 7 — Strică un strung la casa omului ?! — Aveţi dreptate... Vreţi să-mi daţi şi mie o maşină să mă ducă pină la Bistriţa 7 — Cu plăcere, dar grăbiţi-vă, s-ar putea să se termine maşina. — Cum să se termine 7 — Şoferul Simion Mare a început să fure din ea. Pînă alaltăieri furase 3 arcuri, 3 saboţi de frînă, 3 anvelope. Dacă nu i-a furat şi motorul s-ar putea să vă ducă pînă la Bistriţa... Din aceeaşi simplă curiozitate, miliţia din Bistriţa-Năsăud a făcut o revizie mai serioasă la această unitate. Şi a găsit lipsuri în valoare de 1 491 720 lei şi un plus de 1 143 236 lei. Harababură mai mare, nici că se putea ! Noroc că sistemul a fost experimental şi că a intervenit miliţia. Altfel, pînă îşi aduceau aminte şefii de la Bistriţa, dispărea şi clădirea. Veselă şcoală la Prundu Birgăului!... foileton de Nicuță TĂNASE VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVS/VWV/V A început festivalul „CIBINIUM ’70“ Ieri, a început la Sibiu, Festivalul cultural-artistic „Cibinium ’70“ aflat la a treia ediţie. Timp de opt zile, pieţele şi sălile de spectacol, parcurile şi expoziţiile oraşului vor cunoaşte ample manifestări culturalartistice La deschiderea festivalului, care a avut loc in cursul dimineţii de duminică în Sala Teatrului de Stat, au luat parte tovarăşul Richard Winter, primsecretar al comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean Sibiu, Ion Dodu-Bălan, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, oameni de artă şi cultură, folclorişti, muzicieni, invitaţi din ţară şi de peste hotare, un numeros public. A urmat un frumos şi reuşit concert coral-simfonic susţinut de corul „Gheorghe Dima“, corul sindicatului invăţămint şi Filarmonica de stat din Sibiu. In cursul aceleiaşi zile, mii de sibieni au luat parte la deschiderea tirgului-concurs al dolarilor din diferite judeţe ale ţării — Argeş, Bihor, Hunedoara Maramureş, Suceava, Vilcea, Sibiu şi altele, în cursul serii, Teatrul de Stat din Sibiu a prezentat in premieră „Răzbunarea sufletului“, de Victor Ion Popa. N. BLUJAN corespondentul „Scînteii” 'VWWWWVWWVWWWWWWAAAAAAAAA. PREMIERE TEATRALE • Teatrul de stat din Tg. Mureş şi-a deschis stagiunea cu două premiere la secţia română cu piesa dramaturgului american Frank D. Gibroy „Cine-l salvează pe Albert Cobb î" in regia lui Eugen Marcus, iar la secţia maghiară cu binecunoscuta comedie „Fata de la Maxim" de Georges Feydeau , în săptămîna care a trecut. Teatrul dramatic din Braşov a prezentat publicului două noi premiere. Este vorba de „Comedianţii", scenariu in trei acte de Ion Simionescu după comediile lui Vasile Alecsandri şi de un spectacol-coupé cu „O noapte furtunoasă" şi „Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea" de I. L. Caragiale. In rolul jupînului Dumitrache şi al coanei Efimiţa, artistul poporului Marcel Anghelescu. • Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a oferit spectatorilor săi o adevărată premieră... estivală, reprezentată in incinta mînăstirii Golia : spectacolul de sunet și lumină pe baza textului dramatic al lui Petru Ursache „Pasărea în cuibul ei piere“. Regia : Virgil Raiciu, scenografia : George Doroşenco, în rolul lui Ion Vodă cel Cumplit — actorul Teofil Vîlcu. Săptămîna cinematografică Film românesc in premieră Astăseară are loc, la cinematograful „Capitol“, premiera filmului românesc Canarul şi viscolul, film consacrat nobleţei şi tăriei morale a comuniştilor în anii luptei ilegale. Scenariul este semnat de Ioan Grigorescu, iar regia de Manole Marcus (imaginea — Alexandru întorsureanu ; aranjamentul muzical şi sunetul — ing. Dan Ionescu ; decoruri — Virgil Moise) în distribuţie : Mircea Albulescu, Maria Rotaru, Florin Gabrea, Ana Szeles, Jean Constantin, Camelia Zorlescu, Nineta Gusti, Violeta Andrei, Matei Alexandru, Zephi Alşec, Rina Constantini Nicolae Praida, în afara acestui nou film românesc, sunt anunţate încă două premiere : filmul sovietic Ultimul drum (producţia studioului din Sverdlovsk, în regia lui Aleksandr Stolper), a cărui acţiune se petrece in timpul războiului civil, şi filmul polonez Flacăra olimpică (regia : Lech Lorantowicz), care aduce în prim plan participarea la mişcarea de rezistenţă antifascistă a schiorilor din lotul olimpic, după cotropirea Poloniei de către hitlerişti. Dintre reluări notăm : Mînăstirea din Parma (în ciclul „Mari succese de odinioară“). Filme de scurt metraj pe ecranele Capitalei Dacia : Film dedicat vizitei preşedintelui Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in Franţa : Cotroceni : Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Arad şi Timiş: Patria : Pe cimpul alb : Capitol : Sărutul. Previziuni şi jocuri (orele 19 şi 21) : Bucureşti. Favorit : Celula si cromozomii ; Festival : De 214 ori ; Victoria. Griviţa : Mari interpreţi ai lumii la Bucureşti ; Central : Nicolae Adam . Lumina : Periedes ; Bucegi : Ziua marinei ; Unirea, Viitorul, Rahova : Orizont ştiinţific nr. 7/70 ; Ferentari : Un oraş işi caută chipul ; Ciuleşti : Salutări din Ada-Kaleb ; Crîngaşi: Cosmos : întîi copiii ; Floreasca : 23 August 1970 ; Volga : Mi-a spus o vecină : Aurora; Flamura : Copilul de la Modiokerto ; Mioriţa : CEPECA ; Moşilor : Convoiul ; Popular : Prieteni de vatră veche : Munca : Africa. note de drum : Flacăra : Geometrie dură ; Arta : Procesul păsării ; Vitan : Elemente de ergonomie Progresul : Trimestrul IV ; Buzeşti : Ciocirlia : Pacea : Băiatul şi porumbelul PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR DIN ALTE ŢARI Timpuri Noi — Program de filme documentare în premieră : Trei milenii (R. P Ungară), Varşovia in pictura lui Canaletto. O zi cu Ghiaurov la Szalsburg (R.P. Bulgaria) şi Palatul din Arhanghelskoe (U.R.S.S.I . înfrăţirea intre popoare : Color'*.'i polonezi ; Lira : 300 de ani de la moartea lui Rembrandt ; Drumul Sării : Ilustrate din Praga ; Ferentari, Cringaşi : Noul Gustav ; Pacea : între Atlas şi oaze ; Cosmos (21—23 IX) : între Atlas şi oaze. IN AGRICULTURĂ, SARCINI URGENTE (Urmare din pag. I) Ţinînd seama de volumul mare de lucrări care trebuie executat pe cuprinsul judeţului Dolj, timpul scurt în care trebuie realizate, este necesar să se ia măsuri operative pentru folosirea la maximum a forţelor de care dispune fiecare unitate în parte. In JUDEŢUL OLT, în cele mai multe unităţi agricole există o vie preocupare pentru recoltarea florii-soarelui şi porumbului, ca şi pentru pregătirea terenului, astfel ca semănatul să se execute la timp. Ultima situaţie operativă de la direcţia agricolă consemna că, pînă în prezent, s-a recoltat peste 80 la sută din suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui şi 31 la sută din cea cu porumb. De asemenea, pentru semănăturile de toamnă s-au arat 64 000 ha, din care 60 000 ha sunt deja pregătite. „Anul acesta, pentru urgentarea ritmului de recoltare, ne spunea tov. ing. Nicolae Georgescu, director adjunct la direcţia agricolă, pe lingă forţa de muncă proprie, cooperativele agricole dispun şi de importante mijloace mecanice de recoltare. Bunăoară, 11 combine Gloria, echipate cu dispozitive de recoltare a florii-soarelui, au lucrat din plin în unele cooperative agricole din raza de activitate a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii: Caracal. Corabia. Vișina. Drăgănești. Este, de asemenea, meritoriu faptul că, în cadrul celor 13 întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii din judeţ, s-au confecţionat 700 de dispozitive de treierat staţionar pentru floarea-soarelui, care au o mare productivitate şi înlătură risipa. Pentru recoltatul porumbului, pe lingă cele 30 CT-2R s-au adaptat 400 de combine de păioase C1 şi C3, în majoritatea cooperativelor agricole s-a înţeles necesitatea folosirii din plin a mijloacelor mecanice de recoltare, ce asigură avantaje deosebite, ritm mai rapid şi pierderi minime de recoltă. „Toate cooperativele agricole din zona de activitate a I.M.A. Scorniceşti, ne spunea tov Alexandru Diaconu, inginerul-şef al întreprinderii, folosesc din plin utilajele de recoltare mecanică a floriisoarelui şi porumbului cu care sunt înzestrate secţiile de mecanizare. Ca urmare, lucrările sunt avansate. De asemenea, la cooperativele agricole Vişina Veche, bunăoară, zilnic, participă la recoltatul porumbului circa 700 de cooperatori şi o combină C3 modificată“. „Astfel, a fost posibil — ne arăta tovarăşul Traian Băluţă, vicepreşedintele cooperativei — să avem recoltate 500 ha, teren eliberat după porumb 250 ha, teren arat 480 ha şi pregătit pentru semănat 450 ha“. La cooperativa agricolă Fărcaşele, în mijlocul unui lan de porumb, am întâlnit pe tov. Nicolae Popescu, inginerul-şef al cooperativei, urmărind cum se desfăşoară recoltatul. „Am terminat de recoltat cele 300 ha cu floarea-soarelui, ne spunea dînsul, şi am trecut acum cu toate forţele la porumb. La lucru participă zilnic cîteva sute de cooperatori, plus combinele CT-2R şi CI modificată. Vrem să încheiem şi cu porumbul din care ne-a mai rămas puţin“. Şi aici, datorită faptului că au fost eliberate mai întîi parcelele de porumb, care vor fi semănate cu gria, o mare suprafaţă a şi fost pregătită pentru semănat. Nu peste tot se acordă atenţia cuvenită recoltării porumbului şi floriisoarelui, în cooperativele agricole din raza I.M.A. Movileni, din 2 780 ha cu floarea-soarelui s-au recoltat numai 545 ha, iar din 7 500 ha cu porumb — doar 600, toate acestea făcîndu-se manual. De ce aşa puţin ? Deşi întreprinderea dispune de importante mijloace de recoltare — peste 70 de combine echipate cu dispozitive — ele nu sunt folosite. De asemenea, cooperativele agricole Icoana, Corbu, Sineşti, Potcoava şi altele — cu toate că nu dispun de forţa de muncă suficientă pentru recoltarea rapidă a porumbului — nu solicită mijloacele mecanice, deşi acestea le-ar putea ajuta foarte mult. In cadrul acestei întreprinderi, după floarea-soareului şi porumb urmează a se semăna cu griu 5 400 ha. Tov. ing. Nicolae Nicolescu directorul întreprinderii, ne arăta că s-au luat măsuri ca, în fiecare unitate, desfășurarea lucrărilor — eliberatul, aratul, grăpatul, discuitul și tăvălugitul terenului — să se efectueze în flux continuu prin gruparea tractoarelor pentru a se putea respecta perioada optimă de semănat. Este necesar insă să se lucreze cu toate forţele la recoltarea cu prioritate a suprafeţelor ce urmează a fi însăminţate cu griu, şi în alte cooperative agricole — Cruşov, Obirşia Veche, Bobiceni, Plişcoveni, Voineasa şi altele — din cauza slabei mobilizări a cooperatorilor la recoltatul porumbului şi a neutilizării mijloacelor mecanice, realizările sunt minime, de ordinul a 30— 40 ha. Există condiţii ca în toate cooperativele agricole din judeţul Olt, printr-o mai bună mobilizare a cooperatorilor şi folosirea pe scară largă a mijloacelor mecanice, să sporească ritmul recoltării porumbului şi a celorlalte culturi tîrzii, să se facă la timp lucrările de pregătire a terenului. Nistor ŢUICU Aurel PAPADIUC corespondenţii „Scînteii* ★ t . 18,00 Deschiderea emisiunii. Mieros vanpremiera. 18,05 Emisiune pentru tineret. „Dimineţile şantierului“. Aspecte din munca de pe şantierul naţional al tineretului de la Rogojelu. 18,25 Desene animate. 18,35 „La stejar, la rădăcină“ — muzică populară cu Aurelia Fătu-Răduţu, Maria Ciobanu, Ion Dolanescu, Vasile Grigore şi Ilie Udilă. Acompaniază o formaţie condusă de Tudor Pană. 19,00 Actualitatea în economie. 19,15 Anunţuri-publicitate. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,30 Roman foileton : „Punct şi contrapunct" (I) — realizare a studiourilor de televiziune britanice, după romanul scriitorului Aldous Huxley. Prezintă Zoe Dumitrescu-Buşulenga. 21,20. Concertul laureaţilor celui de al 5-lea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu“. Transmisiune din Sala mare a Palatului. In încheierea emisiunii : Telejurnalul de noapte. SClNT El A — luni 21 septembrie 1970 cinema • Sunetul muzicii : PATRIA — 12,45; 16,30; 20,15. 9 Păsările : LUCEAFĂRUL — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, FESTIVAL — 9; 11,45; 15, 18; 20,45, la grădină — 19,30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30, 16; 18,30; 20,45, MODERN - 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 GRADINA DOINA — 20, ARENELE ROMANE — 19,30. • Patricia şi muzica : FAVORIT - 10; 12,30; 15,30; 18, 20,30, BUCUREŞTI - 9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21. • In arşiţa nopţii : CAPITOL — 8,30; 10,45; 13,15; 16,15. • Canarul şi viscolul (spectacol de gală) CAPITOL - 20,30. • Mari succese de odinioară : GRADINA CAPITOL — 19; 21. • Mayerling : VICTORIA — 9; 12,30; 16; 19,30, GRIVIŢA — 9,30— 12,15 în continuare ; 16, 19. • Ambuscada : ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Tăcerea bărbaţilor : BUZEŞTI - 18. • Petrecerea : BUZEŞTI — 15,30, la grădină — 20,15, LUMINA — 9,30— 15,45 în continuare ; 18,15; 20,45. • Jandarmul se însoară : DACIA — 8,45—20,30 în continuare ; PROGRESUL - 15,30; 18, GRADINA PROGRESUL-PARC — 19,45, GRĂDINA LIRA - 20. • Ultimul drum CENTRAL — 8,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Prieteni fără grai : DOINA — 10; 11,30; 13,45; 16. • Zboară cocorii : DOINA — 18,15; 20,30. • Hatari : TIMPURI NOI — 9,30— 15,30 în continuare. • Trei milenii : Varșovia în pictura lui Canaletto ; O zi cu N. Ghiaurov la Szalsburg, Palatul Arhanghelskoe : TIMPURI NOI — 18,30; 20,45. • Seherazada : CINEMATECA (sala Union) : 9, 11; 13; 15, 17. • Intîlnirea : FEROVIAR — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20, EXCELSIOR — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20, GLORIA - 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20, TOMIS — 9; 11,30; 14; 16,30, la grădină - 19. • întoarcerea doctorului Mabuse : BUCEGI - 15,45; 18, la grădină — 20.15, FLOREASCA — 15,30; 18; 20.30. • Sub semnul lui Monte Cristo : UNIREA - 15,30; 18, la grădină — 20, MOŞILOR — 15,30; 18, 20,15. • Clipa de libertate : LIRA — 15,30, 18. • Această femeie : VIITORUL — 15,30; 18, 20,15, DRUMUL SĂRII — 15,30; 17,45; 20, COTROCENI — 15,30; 18, 20,15. • Dragoste și viteză : GIULEȘTI — 15,30; 18; 20,30, VOLGA — 16; 18,15; 20,30, ARTA — 15,30; 18, la grădină — 20. • Degetul de fier : AURORA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15, la grădină — 20, FLAMURA 11; 16; 18,15; 20,30, STADIONUL DINAMO — 19,15. • Marile vacanțe : POPULAR — 15,30; 18; 20,15. • Numai mortul va răspunde : MIORIȚA 11; 15; 17,30; 20. • Salariul groazei : FLACARA — 17,45; 20.30. • Intîlnire la vechea moschee : FLACARA — 15,30. • Așteaptă pînă se întunecă : MUNCA - 15,30; 18; 20,15. • Tiffany memorandum : VITAN — 15,30; 18, la grădină — 20. • Monștrii : RAHOVA — 15,30; 18, la grădină — 20. • Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse : FERENTARI — 15,30; 18; 20,15. • Profesorul Infernului : PACEA — 15,30; 18; 20,15. • Ora hotărîtoare : CRÎNGAȘI — 15,30; 18; 20,15. • Iubiri tăcute : COSMOS — 15,30; 18; 20,15. teatre • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) . La grădina „Cărăbuş“ — 19.30.