Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)

1970-09-18 / nr. 8550

INTIRZIERI PE ŞANTIERELE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII ! Sunt necesare măsuri urgente pentru ca repercusiunile să nu fie suportate de şantierele altor ramuri de producţie Sector important al economiei na­ţionale, bucurindu-se de la an la an de o atenţie sporită, industria ma­terialelor de construcţii este, şi în 1970, beneficiarul unor importante fonduri băneşti pentru construirea de noi capacităţi de producţie, în para­lel cu extinderea, modernizarea şi reutilarea celor existente. O bună parte din aceste fonduri au început să fructifice prin intrarea in funcţiune, de la începutul anului şi pînă acum a 12 capacităţi şi obiective industria­le. De remarcat că unele dintre ele au început să producă chiar înainte de termen. Ne referim, in mod con­cret, la secţiile de geam securizat şi de oglinzi de la Fabrica de gea­­muri din Buzău şi la circa o trei­me din capacită­ţile de producţie ale întreprinderii de piese de le schimb din Su­­ceava. Noile ca­pacităţi vin să asigure într-o mai bună măsură cerinţele de materiale de construcţii ale economiei. Cu toate acestea, planul de Inves­tiţii al Ministerului Industriei Ma­terialelor de Construcţii a fost înde­plinit, în opt luni, în proporţie de numai 87,8 la sută. Comparativ cu fondurile alocate în acest an dezvol­tării acestei ramuri economice, s-a realizat în perioada amintită doar 55,9 la sută, ceea ce înseamnă că rit­mul mediu lunar, calculat pe ansam­blu, s-a situat sub 7 la sută, cifră evident nesatisfăcătoare. în plus, această medie, abstractă în fond, acoperă maxime şi minime, ve­ritabile salturi de la o lună la alta. Oricît ar părea de neînțeles, în timp ce în luna martie au fost executate lucrări reprezentînd 9,5 la sută din planul anual, în lunile următoare, care ar fi trebuit să consemneze, da­torită condiţiilor de timp favorabile, atingerea unui vîrf de investiţii, nu s-au executat decît 8,8 la sută în iu­nie, 8,8 la sută în iulie şi 7,5 la sută în august. Consecinţele ? Termenul de punere în funcţiune a fabricii de tu­buri din asbociment din cadrul Com­binatului de­­materiale de construc­ţii din Tg. Jiu, prevăzut pentru tri­mestrul II a.c., nu a fost respectat. In prezent sînt periclitate, de ase­menea, termenele de dare în exploa­tare la alte capacităţi de producţie : secţiile de fabricare a tuburilor din asbociment de la Fieni şi Medgidia şi secţia de geam tras din ca­drul Fabricii de geamuri din Buzău. Cele două combinate pentru materiale de construcţii aflate în execuţie la Aleşd şi Cîmpu­­lung şi lucrările de la Tg. Jiu — re­­prezentind laolaltă aproape o treime din valoarea investiţiilor anuale ale ministerului — se află in cea mai grea situaţie, influenţînd într-o ma­nieră hotărîtoare rezultatele pe an­samblu. Ca o notă generală, pe şantiere se constată că unele utilaje din ţară şi import lipsesc, unele nefiind încă contractate, că stadiile fizice atinse de multe obiective nu corespund cu prevederile graficelor de execuţie, că au mai rămas de pus în ordine destule lacune întîlnite în documentaţia teh­nică. Explicaţia acestor neajunsuri trebuie căutată,­­ înainte de toate, in modul greoi, defectuos în care titu­larul investiţiilor — Ministerul In­dustriei Materialelor de Construcţii — prin direcţiile sale de specialitate, a pregătit lucrările şi şi-a îndeplinit sarcinile sale precise de supraveghe­re şi dirijare a execuţiei lor. Un e­­xemplu : la Cîm­­pulung, construc­ţia combinatului a demarat greu, de­oarece două din­tre condiţiile Ele­mentare, impuse MnEHBBHE3au de lansarea ori­cărei investiţii, au fost ignorate : a­­sigurarea în timp util a documenta­ţiei de execuţie şi stabilirea u­­nor amplasamente. Ca urmare, planul de anul trecut a fost Îndeplinit numai pe Jumătate, Ina. C. ANTONESCU Gh. CTRSTEA M. DUMITRESCU A. POP (Continuare în pag. a III-a) ancheta economică Numeroasele măsuri în­treprinse în ultimii ani, atît pe linia perfecţionării legis­laţiei, cît şi sub aspectul mo­dernizării reţelei rutiere şi utilizării mijloacelor de transport auto într-o stare corespunzătoare, ilustrează cu pregnanţă importanţa pe care statul nostru, organele de resort o acordă creşte­rii corespunzătoare a secu­rităţii circulaţiei pe drumu­rile publice. In cadrul dis­poziţiilor legale din acest domeniu, o însemnătate deosebită o prezintă cele privind întreţinerea tehni­că a autovehiculelor, de care depind in mare mă­sură siguranţa in exploata­re, prevenirea accidentelor­­ datorate, într-un mare număr de cazuri, aşa cum arată statisticile, unor de­fecţiuni tehnice. Dar buna întreţinere tehnică a auto­vehiculelor prezintă impor­tanţă şi dintr-un alt punct de vedere : combaterea po­luării atmosferei. In condi­ţiile Intensificării continue a traficului rutier, circulaţia unui număr important de autovehicule cu diverse­ de­fecţiuni tehnice este o sur­să de toxicizare a aerului, cu multiple consecinţe ne­gative. In spiritul acestor preo­cupări, Direcţia circulaţie din Inspectoratul general al miliţiei şi serviciul cir­culaţie din I.M.M. Bucureşti au întreprins de curînd în Capitală o acţiune vizind depistarea autovehiculelor care circulă cu defecţiuni tehnice de natură a pune în pericol siguranţa circu­laţiei, precum şi a celor care produc zgomote excesive şi gaze de eşapare peste limi­tele normale. La acţiune au mai participat, de aseme­nea, specialişti din Inspec­toratul pentru protecţia muncii al municipiului Bucureşti, I.T.B. şi I.I.L. „Ciclop“. In ce măsură unităţile so­cialiste şi ceilalţi posesori se îngrijesc de buna între­ţinere a autovehiculelor şi de echiparea lor corespun­zătoare, conform normelor circulaţiei pe drumurile pu­blice ? Cum se achită de o­­bligaţiile lor — prevăzute prin lege — şefii de autoba­ze, autocoloane şi revizorii tehnici ? Dacă cele mai multe dintre maşinile con­trolate s-au dovedit a fi bine întreţinute şi în bună stare tehnică, s-a înregis­trat, din păcate, şi un nu­măr destul de mare de au­tovehicule pornite in cursă cu diferite defecţiuni de na­tură să pericliteze securita­tea participanţilor la trafi­cul­ rutier. ...Intr-o stare tainică, o­bosită de propria-i longevi­tate, autofurgoneta Volga 21-B-9030, aparţinînd gara­jului I.T.B. din str. Galaţi, încerca să se strecoare cu chiu, cu vai, prin şirul a­­proape compact al maşini­lor care străbăteau in orele dimineţii străzile oraşului. Cu prilejul controlului s-a constatat că prezenţa ma­şinii pe şosea era nejustifi­cată şi nelegală : autofur­goneta fusese casată, iar locul ei era de mult la I.C.M., şi nu... pe stradă. Dar o maşină devenită, peste noapte, „a nimănui“ mai poate face încă destule „servicii“. Motiv pentru care I.T.B. nu a radiat-o din circulaţie , aşa cum era obligatoriu in termen de 10 zile de la casare. Pină una alta, circula condusă de un merceolog, in cine ştie ce cursă obscură, fără cu­venitele documente justifi­cative, care, de altfel, nici nu s-ar mai fi putut elibera, fiind vorba de o maşină casată. Este oare vorba doar de o „scăpare“ a garajului respectiv, de un caz parti­cular în activitatea acestei întreprinderi . STOP NEGLIJENŢEI MOTORIZATE! SECURITATEA CIRCULAŢIEI RUTIERE ŞI COMBATEREA POLUĂRII AERULUI ÎN RELAŢIE DIRECTA CU STAREA TEHNICĂ A AUTO­VEHICULELOR raid în municipiul Bucureşti Aminăm răspunsul pentru mai tirziu, urmărind activi­tatea echipei de control, formată din ofiţerii-ingineri Romeo Puşcaşu şi Gh. Pintea din cadrul direcţiei circulaţie a I.G.M. , sunt controlate actele de bord. maşinilor oprite li se ve­rifică cu atenţie meca­nismul de direcţie, instala­ţia de iluminat, eficacitatea frinelor etc. Facem cunoş­tinţă cu alte încălcări ale normelor de circulaţie : unele autovehicule se pre­zintă la control cu defec­ţiuni la mecanismul de di­recţie, anvelope grav uzate, pierderi de aer in sistemul de frinare (32-B-3375 ; 21-B-1346 ; 31-B-4868 ; 21-B-1458 ; 31-IF-455). Autobascu­lanta 32-B-2790 (aparținînd Dinu POPESCU (Continuare în pag. a H-al PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8550 Vineri 18 septembrie 1970 6 PAGINI - 30 BANI Judeţul Braşov a îndeplinit planul cincinal la producţia globală industrială Telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul judeţean de partid Braşov, în numele oamenilor muncii — români, maghiari, ger­mani — raportează îndeplinirea în ziua de 17 septembrie a prevederilor planului cincinal la producţia globală industrială. In telegramă se arată că sunt astfel create condiţii prielnice realizării, pînă la sfîrşitul anu­lui, a unei producţii suplimentare în valoare de 5,7 miliarde lei. Succesele dobindite confirmă încă o dată justeţea şi eficacitatea mă­surilor iniţiate de conducerea partidului şi traduse in viaţă cu însufle­ţire de către întreaga noastră clasă muncitoare, privind perfecţionarea conducerii economiei, organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii in întreprinderi, creşterea eficienţei întregii activităţi econo­mice. In acest cadru general, colectivele de muncitori, ingineri şi teh­nicieni, in frunte cu comuniştii din judeţul Braşov, punind în valoare întreaga lor energie şi capacitate creatoare, au reuşit să îndeplinească sarcina creşterii productivităţii muncii prevăzute pentru actualul cin­cinal , de­­3,7 la sută, cu aproape un an mai devreme şi să obţină pînă la finele anului 1970 un beneficiu suplimentar de 730 milioane lei. Planul cincinal la export a fost îndeplinit cu 6 luni mai devreme, existind posibilitatea realizării peste plan la export a unor produse în valoare de 1,8 miliarde lei. Valorificînd mai bine mijloacele tehnico-materiale şi băneşti de care dispun, constructorii de maşini vor da economiei naţionale, peste pre­vederile cincinalului, produse în valoare de 3,2 miliarde lei, chimiştii — 396 milioane lei, muncitorii din industria materialelor de construcţii — 15 000 tone ciment şi 10 000 mc prefabricate din beton, cei din industria de încălţăminte 650 mii perechi încălţăminte, industria textilă 470 mii mp ţesături din lină şi 1413 mii bucăţi tricotaje, iar lucrătorii din in­dustria alimentară produse in valoare de 35 milioane Iei. Asigurăm conducerea partidului şi statului, pe dumneavoastră per­sonal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegramă ca oamenii muncii din judeţul Braşov, alături de Întregul nostru popor, vor munci cu şi mai multă dăruire şi elan patriotic pentru traducerea in viaţă a programului luminos de înflorire continuă a României socia­liste adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru făurirea pe pămintul României a societății socialiste multila­teral dezvoltate. Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specia­lişti din domeniul tehnicii de cal­cul şi prelucrării automate a da­telor, oameni de ştiinţă, cadre di­dactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari Întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Iile Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost anali­zate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de condu­cere şi planificare a economiei, precum şi in gestiunea întreprin­derilor. In cadrul discuţiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a pro­gramului de înzestrare a econo­miei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate rea­lizările obţinute în crearea pre­miselor necesare introducerii in­formaticii în economie. S-a înfă­ţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economi­că, în conducerea şi dirijarea u­­nor procese tehnologice, rezulta­tele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoa­se în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a cal­culatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de cal­cul, organizarea mai bună a mun­cii, accelerarea lucrărilor de sim­plificare şi raţionalizare a eviden­ţelor, extinderea aplicaţiilor mate­maticii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deo­sebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoare­lor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor acti­vităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadre-­ lor pentru Informatică — analişti, programatori, operatori — făcîn­­du-se unele propuneri privind căi­le şi măsurile de asigurare a ne­cesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea inten­sificării eforturilor pentru asimi­larea şi dezvoltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor elec­tronice şi altor echipamente mo­derne de calcul. Participanţii au exprimat hotă­­rîrea lor de a depune toate efor­turile pentru înfăptuirea sarcini­lor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecţio­nării sistemului informaţional e­­conomic. Luînd cuvîntul în concluzie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a apre­ciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră naţională şi a indicat o­­rientările de bază pentru îmbu­nătăţirea şi dezvoltarea activităţii în acest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspecti­vă. Secretarul general al partidu­lui a subliniat necesitatea elabo­rării şi promovării unei concepţii unitare în realizarea sistemului naţional de informatică şi condu­cere care să asigure legătura or­ganică între informatică şi decizie la toate nivelurile activităţii econo­mice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale pu­ternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor econo­mice. De asemenea, a relevat ne­cesitatea unei mai bune coordonări a întregii activităţi din acest do­meniu, creării unui cadru organi­zatoric corespunzător, care să per­mită concentrarea şi folosirea raţională a tuturor forţelor în ve­derea realizării obiectivelor pro­puse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus în primul rînd pe informatica procesului de producţie, pe rezol­varea efectivă, cu ajutorul calcu­latoarelor şi ciberneticii, a pro­blemelor planificării şi conduce­rii activităţii productive, a apro­vizionării tehnico-materiale şi des­facerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a­­ se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea procese­lor de producţie şi gestiunea com­pletă a citorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespun­zătoare, iar pe baza rezultatelor obţinute să se treacă la extinde­rea şi în alte întreprinderi. To­varăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia că in acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare a­­decvate. O deosebită importanţă va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primor­dial în realizarea sistemului in­formaţional al­­ întregii economii naţionale. In ce priveşte pregătirea cadre­lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesa­rului de specialişti potrivit rit­mului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In acelaşi timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid şi de stat trebuie să-şi în­suşească elementele de bază ale informaticii moderne pentru a pu­tea folosi cît mai eficient avanta­jele acesteia în activitatea de con­ducere. Totodată a arătat că atît în construcţia de maşini de calcul, cît şi în informatică, este necesară intensificarea cercetării ştiinţifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obţinute, studierea şi valorificarea expe­rienţei avansate pe plan interna­ţional. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete infor­matica in asigurarea progresului economic al ţării noastre, secre­tarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului naţional de Informa­tică şi conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea întreprinderi­lor și centrelor de calcul cu ma­șini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; o­­biectivele prevăzute pentru peri­oada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că in ţara noastră s-a format un fond de cadre capa­bile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forţele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condiţii obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului şi-a exprimat con­vingerea că specialiştii in infor­matică îşi vor pune întreaga pri­cepere şi putere da muncă in slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind ast­fel la procesul general de moderni­zare a economiei naționale, la pro­pășirea patriei noastre socialiste. „...în fiecare bob auriu iradiază un strop de sudoare, neliniştea unei clipe de nesomn din lun­gile zile şi nopţi ale bătăliei cu apele Dunării" Foto : M. Andreescu II pagina a III-A APELE N-AU TRECUT DIGUL, ÎL TREC ACUM RECOLTELE DE PORUMB Excelenţei Sale Domnului EDUARDO FREI MONTALVA Preşedintele Republicii Chile Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Chile, îmi este plăcut să adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de progres pentru poporul chilian prieten. NICOLAE CEAUȘESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România . M PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Duşan Gligorievici Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a primit joi, 17 sep­tembrie, pe tovarăşul Duşan Gli­gorievici, membru al Vecei Execu­tive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. La primire a participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă. La 17 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe primul-mi­­nistru adjunct al guvernului Ma­layeziei, Tun Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noas­tră. La primire au fost de faţă Hie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Cornel Burtică, ministrul comerţului ex­terior. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Mos­cova, şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministerul A fost de asemenea prezent Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iu­goslavia la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire cordială, prietenească, în cursul căreia au fost abordate u­­nele aspecte ale colaborării econo­mice şi tehnice dintre România şi Iugoslavia, ale dezvoltării în con­tinuare a bunelor relaţii statorni­cite între cele două ţări şi popoare. Afacerilor Externe al Malayeziei, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România s-a întreţinut cordial cu primul­­ministru adjunct al Malayeziei asupra unor probleme referitoare la dezvoltarea schimburilor co­merciale şi a cooperării economice dintre cele două ţări, precum şi asupra unor aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. De am­bele părţi a fost exprimată dorinţa de a dezvolta şi diversifica rela­ţiile dintre România şi Malayezia, în interesul celor două popoare, al cauzei păcii, colaborării şi înţe­legerii internaţionale. Primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gh­eor­ghe Maurer, a primit pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimineaţa la Predeal pe primul ministru adjunct al guver­nului Malayeziei, Tan Abdul Ra­zak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La întrevedere au luat parte Iile Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Bujor Almăşan, ministrul industriei mi­niere şi geologiei. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Mos­cova, şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministerul Afa­cerilor Externe al Malayeziei, în cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, au fost abordate probleme referitoare la posibilităţile de dez­voltare a relaţiilor economice din­tre Republica Socialistă România şi Malayezia. (Agerpres)

Next