Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)
1970-09-18 / nr. 8550
INTIRZIERI PE ŞANTIERELE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII ! Sunt necesare măsuri urgente pentru ca repercusiunile să nu fie suportate de şantierele altor ramuri de producţie Sector important al economiei naţionale, bucurindu-se de la an la an de o atenţie sporită, industria materialelor de construcţii este, şi în 1970, beneficiarul unor importante fonduri băneşti pentru construirea de noi capacităţi de producţie, în paralel cu extinderea, modernizarea şi reutilarea celor existente. O bună parte din aceste fonduri au început să fructifice prin intrarea in funcţiune, de la începutul anului şi pînă acum a 12 capacităţi şi obiective industriale. De remarcat că unele dintre ele au început să producă chiar înainte de termen. Ne referim, in mod concret, la secţiile de geam securizat şi de oglinzi de la Fabrica de geamuri din Buzău şi la circa o treime din capacităţile de producţie ale întreprinderii de piese de le schimb din Suceava. Noile capacităţi vin să asigure într-o mai bună măsură cerinţele de materiale de construcţii ale economiei. Cu toate acestea, planul de Investiţii al Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii a fost îndeplinit, în opt luni, în proporţie de numai 87,8 la sută. Comparativ cu fondurile alocate în acest an dezvoltării acestei ramuri economice, s-a realizat în perioada amintită doar 55,9 la sută, ceea ce înseamnă că ritmul mediu lunar, calculat pe ansamblu, s-a situat sub 7 la sută, cifră evident nesatisfăcătoare. în plus, această medie, abstractă în fond, acoperă maxime şi minime, veritabile salturi de la o lună la alta. Oricît ar părea de neînțeles, în timp ce în luna martie au fost executate lucrări reprezentînd 9,5 la sută din planul anual, în lunile următoare, care ar fi trebuit să consemneze, datorită condiţiilor de timp favorabile, atingerea unui vîrf de investiţii, nu s-au executat decît 8,8 la sută în iunie, 8,8 la sută în iulie şi 7,5 la sută în august. Consecinţele ? Termenul de punere în funcţiune a fabricii de tuburi din asbociment din cadrul Combinatului demateriale de construcţii din Tg. Jiu, prevăzut pentru trimestrul II a.c., nu a fost respectat. In prezent sînt periclitate, de asemenea, termenele de dare în exploatare la alte capacităţi de producţie : secţiile de fabricare a tuburilor din asbociment de la Fieni şi Medgidia şi secţia de geam tras din cadrul Fabricii de geamuri din Buzău. Cele două combinate pentru materiale de construcţii aflate în execuţie la Aleşd şi Cîmpulung şi lucrările de la Tg. Jiu — reprezentind laolaltă aproape o treime din valoarea investiţiilor anuale ale ministerului — se află in cea mai grea situaţie, influenţînd într-o manieră hotărîtoare rezultatele pe ansamblu. Ca o notă generală, pe şantiere se constată că unele utilaje din ţară şi import lipsesc, unele nefiind încă contractate, că stadiile fizice atinse de multe obiective nu corespund cu prevederile graficelor de execuţie, că au mai rămas de pus în ordine destule lacune întîlnite în documentaţia tehnică. Explicaţia acestor neajunsuri trebuie căutată, înainte de toate, in modul greoi, defectuos în care titularul investiţiilor — Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii — prin direcţiile sale de specialitate, a pregătit lucrările şi şi-a îndeplinit sarcinile sale precise de supraveghere şi dirijare a execuţiei lor. Un exemplu : la Cîmpulung, construcţia combinatului a demarat greu, deoarece două dintre condiţiile Elementare, impuse MnEHBBHE3au de lansarea oricărei investiţii, au fost ignorate : asigurarea în timp util a documentaţiei de execuţie şi stabilirea unor amplasamente. Ca urmare, planul de anul trecut a fost Îndeplinit numai pe Jumătate, Ina. C. ANTONESCU Gh. CTRSTEA M. DUMITRESCU A. POP (Continuare în pag. a III-a) ancheta economică Numeroasele măsuri întreprinse în ultimii ani, atît pe linia perfecţionării legislaţiei, cît şi sub aspectul modernizării reţelei rutiere şi utilizării mijloacelor de transport auto într-o stare corespunzătoare, ilustrează cu pregnanţă importanţa pe care statul nostru, organele de resort o acordă creşterii corespunzătoare a securităţii circulaţiei pe drumurile publice. In cadrul dispoziţiilor legale din acest domeniu, o însemnătate deosebită o prezintă cele privind întreţinerea tehnică a autovehiculelor, de care depind in mare măsură siguranţa in exploatare, prevenirea accidentelor datorate, într-un mare număr de cazuri, aşa cum arată statisticile, unor defecţiuni tehnice. Dar buna întreţinere tehnică a autovehiculelor prezintă importanţă şi dintr-un alt punct de vedere : combaterea poluării atmosferei. In condiţiile Intensificării continue a traficului rutier, circulaţia unui număr important de autovehicule cu diverse defecţiuni tehnice este o sursă de toxicizare a aerului, cu multiple consecinţe negative. In spiritul acestor preocupări, Direcţia circulaţie din Inspectoratul general al miliţiei şi serviciul circulaţie din I.M.M. Bucureşti au întreprins de curînd în Capitală o acţiune vizind depistarea autovehiculelor care circulă cu defecţiuni tehnice de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei, precum şi a celor care produc zgomote excesive şi gaze de eşapare peste limitele normale. La acţiune au mai participat, de asemenea, specialişti din Inspectoratul pentru protecţia muncii al municipiului Bucureşti, I.T.B. şi I.I.L. „Ciclop“. In ce măsură unităţile socialiste şi ceilalţi posesori se îngrijesc de buna întreţinere a autovehiculelor şi de echiparea lor corespunzătoare, conform normelor circulaţiei pe drumurile publice ? Cum se achită de obligaţiile lor — prevăzute prin lege — şefii de autobaze, autocoloane şi revizorii tehnici ? Dacă cele mai multe dintre maşinile controlate s-au dovedit a fi bine întreţinute şi în bună stare tehnică, s-a înregistrat, din păcate, şi un număr destul de mare de autovehicule pornite in cursă cu diferite defecţiuni de natură să pericliteze securitatea participanţilor la traficul rutier. ...Intr-o stare tainică, obosită de propria-i longevitate, autofurgoneta Volga 21-B-9030, aparţinînd garajului I.T.B. din str. Galaţi, încerca să se strecoare cu chiu, cu vai, prin şirul aproape compact al maşinilor care străbăteau in orele dimineţii străzile oraşului. Cu prilejul controlului s-a constatat că prezenţa maşinii pe şosea era nejustificată şi nelegală : autofurgoneta fusese casată, iar locul ei era de mult la I.C.M., şi nu... pe stradă. Dar o maşină devenită, peste noapte, „a nimănui“ mai poate face încă destule „servicii“. Motiv pentru care I.T.B. nu a radiat-o din circulaţie , aşa cum era obligatoriu in termen de 10 zile de la casare. Pină una alta, circula condusă de un merceolog, in cine ştie ce cursă obscură, fără cuvenitele documente justificative, care, de altfel, nici nu s-ar mai fi putut elibera, fiind vorba de o maşină casată. Este oare vorba doar de o „scăpare“ a garajului respectiv, de un caz particular în activitatea acestei întreprinderi . STOP NEGLIJENŢEI MOTORIZATE! SECURITATEA CIRCULAŢIEI RUTIERE ŞI COMBATEREA POLUĂRII AERULUI ÎN RELAŢIE DIRECTA CU STAREA TEHNICĂ A AUTOVEHICULELOR raid în municipiul Bucureşti Aminăm răspunsul pentru mai tirziu, urmărind activitatea echipei de control, formată din ofiţerii-ingineri Romeo Puşcaşu şi Gh. Pintea din cadrul direcţiei circulaţie a I.G.M. , sunt controlate actele de bord. maşinilor oprite li se verifică cu atenţie mecanismul de direcţie, instalaţia de iluminat, eficacitatea frinelor etc. Facem cunoştinţă cu alte încălcări ale normelor de circulaţie : unele autovehicule se prezintă la control cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, anvelope grav uzate, pierderi de aer in sistemul de frinare (32-B-3375 ; 21-B-1346 ; 31-B-4868 ; 21-B-1458 ; 31-IF-455). Autobasculanta 32-B-2790 (aparținînd Dinu POPESCU (Continuare în pag. a H-al PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8550 Vineri 18 septembrie 1970 6 PAGINI - 30 BANI Judeţul Braşov a îndeplinit planul cincinal la producţia globală industrială Telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul judeţean de partid Braşov, în numele oamenilor muncii — români, maghiari, germani — raportează îndeplinirea în ziua de 17 septembrie a prevederilor planului cincinal la producţia globală industrială. In telegramă se arată că sunt astfel create condiţii prielnice realizării, pînă la sfîrşitul anului, a unei producţii suplimentare în valoare de 5,7 miliarde lei. Succesele dobindite confirmă încă o dată justeţea şi eficacitatea măsurilor iniţiate de conducerea partidului şi traduse in viaţă cu însufleţire de către întreaga noastră clasă muncitoare, privind perfecţionarea conducerii economiei, organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii in întreprinderi, creşterea eficienţei întregii activităţi economice. In acest cadru general, colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni, in frunte cu comuniştii din judeţul Braşov, punind în valoare întreaga lor energie şi capacitate creatoare, au reuşit să îndeplinească sarcina creşterii productivităţii muncii prevăzute pentru actualul cincinal , de3,7 la sută, cu aproape un an mai devreme şi să obţină pînă la finele anului 1970 un beneficiu suplimentar de 730 milioane lei. Planul cincinal la export a fost îndeplinit cu 6 luni mai devreme, existind posibilitatea realizării peste plan la export a unor produse în valoare de 1,8 miliarde lei. Valorificînd mai bine mijloacele tehnico-materiale şi băneşti de care dispun, constructorii de maşini vor da economiei naţionale, peste prevederile cincinalului, produse în valoare de 3,2 miliarde lei, chimiştii — 396 milioane lei, muncitorii din industria materialelor de construcţii — 15 000 tone ciment şi 10 000 mc prefabricate din beton, cei din industria de încălţăminte 650 mii perechi încălţăminte, industria textilă 470 mii mp ţesături din lină şi 1413 mii bucăţi tricotaje, iar lucrătorii din industria alimentară produse in valoare de 35 milioane Iei. Asigurăm conducerea partidului şi statului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegramă ca oamenii muncii din judeţul Braşov, alături de Întregul nostru popor, vor munci cu şi mai multă dăruire şi elan patriotic pentru traducerea in viaţă a programului luminos de înflorire continuă a României socialiste adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru făurirea pe pămintul României a societății socialiste multilateral dezvoltate. Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari Întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Iile Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi in gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadre- lor pentru Informatică — analişti, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile şi măsurile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea şi dezvoltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor electronice şi altor echipamente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecţionării sistemului informaţional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră naţională şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii în acest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării şi promovării unei concepţii unitare în realizarea sistemului naţional de informatică şi conducere care să asigure legătura organică între informatică şi decizie la toate nivelurile activităţii economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activităţi din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea şi folosirea raţională a tuturor forţelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus în primul rînd pe informatica procesului de producţie, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor şi ciberneticii, a problemelor planificării şi conducerii activităţii productive, a aprovizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producţie şi gestiunea completă a citorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obţinute să se treacă la extinderea şi în alte întreprinderi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia că in acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanţă va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informaţional al întregii economii naţionale. In ce priveşte pregătirea cadrelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialişti potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In acelaşi timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid şi de stat trebuie să-şi însuşească elementele de bază ale informaticii moderne pentru a putea folosi cît mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată a arătat că atît în construcţia de maşini de calcul, cît şi în informatică, este necesară intensificarea cercetării ştiinţifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obţinute, studierea şi valorificarea experienţei avansate pe plan internaţional. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica in asigurarea progresului economic al ţării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului naţional de Informatică şi conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că in ţara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forţele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condiţii obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că specialiştii in informatică îşi vor pune întreaga pricepere şi putere da muncă in slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. „...în fiecare bob auriu iradiază un strop de sudoare, neliniştea unei clipe de nesomn din lungile zile şi nopţi ale bătăliei cu apele Dunării" Foto : M. Andreescu II pagina a III-A APELE N-AU TRECUT DIGUL, ÎL TREC ACUM RECOLTELE DE PORUMB Excelenţei Sale Domnului EDUARDO FREI MONTALVA Preşedintele Republicii Chile Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Chile, îmi este plăcut să adresez Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de progres pentru poporul chilian prieten. NICOLAE CEAUȘESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România . M PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Duşan Gligorievici Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit joi, 17 septembrie, pe tovarăşul Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. La primire a participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă. La 17 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe primul-ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La primire au fost de faţă Hie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Moscova, şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministerul A fost de asemenea prezent Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, prietenească, în cursul căreia au fost abordate unele aspecte ale colaborării economice şi tehnice dintre România şi Iugoslavia, ale dezvoltării în continuare a bunelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare. Afacerilor Externe al Malayeziei, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România s-a întreţinut cordial cu primulministru adjunct al Malayeziei asupra unor probleme referitoare la dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice dintre cele două ţări, precum şi asupra unor aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a dezvolta şi diversifica relaţiile dintre România şi Malayezia, în interesul celor două popoare, al cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimineaţa la Predeal pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tan Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La întrevedere au luat parte Iile Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Bujor Almăşan, ministrul industriei miniere şi geologiei. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Moscova, şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Malayeziei, în cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme referitoare la posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor economice dintre Republica Socialistă România şi Malayezia. (Agerpres)