Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)
1970-10-19 / nr. 8581
PAGINA 2 actualitatea culturală SCENA Premiere: • TEATRUL DE STAT DIN GALAŢI a prezentat recent premiera : „Mie pitic... inimă de voinic“ — basm feeric care prilejuieşte o întilnire cu eroii tradiţionali ai basmului românesc — de Sergiu Miloran. Regia : Iorgu Viforeanu. Interpreţi : Gheorghe V. Gheorghe, Lucian Temelie, Stela Popescu-Temelie, Traian Dănescu, Bogdan Şerban, Leni Ştefănescu şi alţii. • TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN CLUJ a prezentat nu demult premiera absolută a piesei „Şapte ca in basme" de Mehes György. Regia : Horovath Bela. Scenografia : Eva Birsan. In distribuţie: Szeles Anna, Andrási Márton, artist emerit, laureat al Premiului de Stat, Orosz Lujza, Senkálszky Endre, artist emerit, Balogh Eva, Bencze Ferenc, Sebök Kata, Biro Levente şi alţii. • TEATRUL DE STAT „VALEA JIULUI“ DIN PETROŞANI şi-a deschis cea de-a douăzeci şi treia stagiune cu două spectacole. Primul a fost cel cu piesa „Părinţii teribili" de Jean Cocteau. Reg's : Marietta Sadova. Scenografia : Aurel Florea. Distribuţia : Elisabeta Belba, Aurora Novăcescu, Paulina Codreanu, Ruxandra Petru, Costin Iliescu, Mihai Clita, Constantin Dumitra. Cea de-a doua premieră a stagiunii a fost: „Avarul" de Moliere. Regia : Marietta Sadova. Scenografia : Elena Pătrăşcanu-Veakis. • După reuşitul şi interesantul spectacol „Caragiale... dar nu teatru*, studenţii INSTITUTULUI DE TEATRU au prezentat vineri, 18 octombrie, la Studioul „Casandra* o a doua premieră. Este vorba despre spectacolul „Divertisment *70" — o creaţie plină de fantezie, umor şi muzică, la care şi-au dat contribuţia numeroşi membri ai cenaclului de creaţie artistică. TURNEUL TEATRULUI „ŢĂNDĂRICĂ" PESTE HOTARE Săptămîna aceasta, un colectiv al Teatrului „Ţăndărică“ va pleca intr-un turneu in Belgia, Olanda, Norvegia şi Danemarca. Artiştii români vor prezenta în cadrul acestui turneu spectacolele „Elefănţelul curios“, „Cele trei neveste ale lui Don Cristobal“, „Cabaretissimo“. TEATRUL „FANTASIO“ LA BUCUREŞTI TEATRUL DE REVISTA „FANTASIO" DIN CONSTANŢA va prezenta în Capitală intre 19—22 octombrie „Nu aveţi un cap In plus 7" de Saşa Georgescu şi Ion Maximilian. Muzica : Aurel Giroveanu şi Aurel Manolache. Regia : Ion Maximilian. GISELA MAY „SEARĂ B' „O dată cu Brecht a apărut in epocă o nouă tonalitate, o nouă melodie, o nouă viziune". Caracterizarea aceasta a poeziei și dramaturgiei lui Brecht s-ar putea aplica deopotrivă și songurilor , acelor songuri sugerate sau chiar cîntate la pian, cu textul în mînă, de către poetul din Augsburg şi orchestrate de către Kurt Weill , acelor songuri compuse de către Paul Dessau şi Hans Eisler intr-un acord deplin cu spiritul operei brechtiene. Fiindcă o dată cu Brecht a apărut o nouă Înţelegere a muzicii de spectacol — altceva decât simplu acompaniament sau simplă dublare a textului. Originală sinteză a folclorului muzical cântat de ţăranii germani in zilele de sărbătoare sau de romanticii burgurilor acestui secol, a ritmurilor sacadate ale muzicii de jazz, a unor compoziţii culte moderne de un dramatism aspru, antisentimental — „mistik“ — cum numea Brecht această muzică specială a songurilor sale — mijloceşte textul interpretîndu-l la poziţie, indică o atitudine. Ne-a reamintit toate acestea si încă ceva Gisela May — deţinătoare a „Marelui premiu al discului" din 1968 in memorabila „Seară Brecht“ pe care ne-a oferit-o, acompaniată cu o perfectă adecvare de ansamblul sau — o formaţie instrumentală de la „Deutsche Staatsoper“ din Berlin, condusă de Werner Stolze. Toate acestea şi încă ceva : fiindcă autenticul act de fidelitate faţă de spiritul operei brechtiene şi de stilul songurilor, actul viu de cultură din această „Seară Brecht“ este făcut de o talentată şi lucidă interpretă, cu o puternică personalitate artistică, cu o remarcabilă muzicalitate, cu un excelent simţ al ritmului, cu o certă vocaţie dramatică şi un puternic discernământ al nuanţelor. Gisela May are o mare încredere în virtuţile muzicale şi expresive ale songurilor pe care le interpretează cu vocea ei de alta — când uşor, find mai pronunţat metalică, căutînd „sunetul" particular al fiecăruia, îşi compune o apariţie cu nimic şocantă, neutră, îşi reduce la maximum gestica fără a o lipsi de naturaleţe. Se refuză „transfigurării" din „trăire“ sau în „distanţare". ‘ „Bilbao song", „Surabaya-Johnny“, songurile din „Opera de trei parale", din,„Mutter Courage şi copiii ei", din „Teroarea şi mizeriile celui de al treilea Reich“, din „Sweyk în al doilea război mondial"; fiecare song — un personaj — o microdramă — o idee , o poveste şi un mesaj. Dincolo de fiecare o conştiinţă , Brecht — exprimată cu credinţă, dar şi cu participare creatoare de o altă conştiinţă : Gisela May. Cu o stimă vizibilă faţă de valoarea şi forţatextului, a cuvîntului — stimă slujită de o dicţie exemplară, Gisela May vădeşte o deosebită capacitate de a trece de la accentele tragice la cele comice ; de la lirism la ironie sau la umorul negru ; de la căldură la asprime ; de la gravitate la duioşie ; de la veselie la melancolie amară. Mereu aceeaşi poezie aspră în care reprezentarea îndeamnă la reflecţie şi atitudine cu efecte antiiluzioniste. Actriţa de la „Deutsches Theater“ din Berlin rezistă tentaţiilor mizanscenei. Cu citeva excepţii — fericite — cind simte nevoia unor elemente de recuzită reduse la minimum (o pinză brun — în care se înfăşoară pentru a cînta songurile lui „Mutter Courage“, un telefon — pentru a susţine dialogul din „Nevasta evreică"), sau a unor mişcări mai studiate, de mai mare expresivitate. Aşa de exemplu : mersul, mersul pe loc, mersul blestemat pe urmele războiului, mersul de pasăre de pradă schingiuită, al Annei Fierling, mersul inconștient, — parcă formă a nebuniei — imaginea, poate cea mai impresionantă a recitalului Giselei May. Natalia STANCU cinema • Sunetul muzicii s PATRIA — 12,45; 16,30; 20,15. • De şapte ori şapte : LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, FESTIVAL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FAVORIT — 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. • In arşiţa nopţii s CAPITOL — 8,30; 10,45; 13,15; 15; 18,30, FEROVIAR - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 8; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, MODERN — 8; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45. •Omul ras In cap : CAPITOL — 21. • Vă place Brahms 7 : VICTORIA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. • Impostorii : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Noile aventuri ale răzbunătorilor : LUMINA — 9,30—14,45 în continuare; 17; 19, 21. • 100 de carabine : BUCUREȘTI — 8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15, EXCELSIOR — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 18; 18,15; 28,30, TOMIS — 1, 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Program pentru copil — 10; Frumoasa Varvara — 11,30; 13,45; 16; Blow-Up — 18,15; 20,30 : DOINA. . • Hatari — 9,30—16 în continuare | Program de documentare In premieră — 19; 20,45 ; TIMPURI NOI. • Cartouche — 10, 12; 14,15; Aida — 16,30 : CINEMATECA (sala Union). • Patricia și muzica • GRIVIȚA — 10,30; 16; 18,15; 20,80, ARTA — 15,30; 18, 20. • Jandarmul se Insoară : ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20.. • Mayerling (ambele serii) : BUZEŞTI — 15,30; 19, VOLGA — 15,30; 19, MOŞILOR — 17, 20,15. • Flacăra olimpică MOŞILOR — 15. • Degetul de fier! DACIA — 8,45—20,30 In continuare, PROGRESUL — 15,30; 18, 20. « Hibernatus : BUCEGI — 10; 18; 18,15; 20,30, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLAMURA — 11, 16; 18,15; 20,30. • Străin» : UNIREA — 18, 28. • Numai mortul va răspunde UNIREA — 13,30. • Aurul ILIRA — 15,38, RAHOVA — 15,30. • Intilnirea: RAHOVA — II; 20,30, FLACARA — 16; 18; 20. • Via Malla : LIRA — 18; 20. 0 Ambuscada 1 DRUMUL SĂRII — 14,30. • Dragoste și viteză : DRUMUL SĂRII — 16,30; 18,30; 20, MUNCA — 18; 18; 20. • Păsările GIULEȘTI - 15,38; 18; 20,30, MIORIȚA — 10; 12,15; 15; 17,30; 20. 0 Petrecerea 1 COTROCENI — 15,30; 17,45, 20. • Canarul si viscolul i VIITORUL — 16. • Cum se reuşeşte in dragosta i VIITORUL — 18, 20. • Ultimul drum t POPULAR — 15,30. • A trăi pentru a trăi : POPULAR - 18, 20,15. • Frunza de viţă: VITAN — 15,30; 18, 20,15. • Clipa de libertate: FERENTARI - 15,30; 17,45; 20. • Moara cu noroc: PACEA — 16; 18; 20. • Alfa-Romeo și Julieta I CRINGAȘI — 18; 18; 20. • Tăcerea bărbaților : COSMOS — 15;30; 18; 20;15. CARNET PLASTIC GALERIILE DE ARTA „APOLLO" Galeriile de artă „Apollo“ prilejuiesc de această dată — prin intermediul unei noi expoziţii de grup — juxtapunerea unor modalităţi de expresie divergente, alăturarea a două tendinţe opuse. Căci este vorba, pe de o parte, in cazul lucrărilor lui Grigore Vasile, de continuarea unei anumite direcţii a sensibilităţii picturale, materializate în luminoase şi inefabile armonii de culoare , iar pe de altă parte, de apelul la exigenţe de ordin raţional introduse de o anumită direcţie a artei moderne, de conceptualitatea lucrărilor lui Şerban Rusu şi Eftimie Modilcă. Lucrările prezentate acum de Grigore Vasile readuc acelaşi lirism recunoscut şi apreciat in expoziţiile sale anterioare. Bine precizată, concentrindu-se mai ales asupra peisajului sau naturii statice, tema aleasă este de fiecare dată prilej de descoperire a unei zone de poezie. „Dealul gri“, „Cupa neagră", „Paharul galben“, „Intre galben şi violet“, „Nud pe fundal galben" — sunt lucrări al căror punct de plecare se află in realitate şi care oferă pictorului datele prime ale dezvoltării şi construcţiei picturale. Convertite in vibraţie cromatică, ele contribuie la definirea, la individualizarea acestei picturi. De altfel Înseşi titlurile tuturor lucrărilor expuse conţin indicaţia preocupării de căpetenie — culoarea, care animă activitatea lui Grigore Vasile. Lucrările lui Şerban Rusu şi Eftimie Modilcă marchează efortul unei creaţii lucide. Se adoptă imaginea-obiect, cu valoarea autonomă intrinsecă. Ciclul celor zece compoziţii in care Şerban Rusu, recurgînd la succesive variaţii volumetrice adosate unei suprafeţe plane, obţine un spaţiu multiplu, polivalent, dobindeşte agreabile calităţi de ordin mai curînd decorativ. Desenele in tus, ca şi reliefurile în lemn colorat cu tempera realizate de Eftimie Modilcă se plasează în imediata succesiune a căutărilor moderne bazate in exclusivitate pe obţinerea unor efecte de ordin optic. Tentaţia unor modalităţi plastice, aparent nedescriptive, este insă ameninţată în lipsa unei finalităţi de a se descrie pe ele Însele. Iată de ce multiplicarea manieristă a unor soluţii luate din bogata recuzită de expresie a artei moderne, a diverselor curente moderne, dar inadecvate unor necesităţi reale, transformă noutatea în reversul ei, duce la devalorizarea inovaţiei. EXPOZIŢIA MĂRIEI ANGHELESCU Deschisă în sălile Casei de cultură a sectorului 6, această primă expoziţie personală a tinerei pictoriţe Maria Anghelescu este cu atit mai Interesantă cu cit artista Îşi opreşte atenţia, aproape in exclusivitate, asupra portretului. O fină analiză caracterologică realizată prin intermediul desenului temeinic, uneori pregnant, lesne descifrabil, alteori Învăluit in culoare, însoţeşte majoritatea lucrărilor. Dificultăţile implicate în abordarea acestui gen, mai ales atunci cind realizarea recurge la mijloacele unui figurativism de manieră tradiţională — cum se petrece in cazul de faţă — sunt sporite , iar rezultatele demne de toată atenţia. Marina PREUTU Expoziii Săptămîna aceasta Înregistrează două vernisaje : — Expoziţia de pictură VIRGIL DEMETRESCU DUVAL la Galeriile de artă „Orizont" — (marţi 20 octombrie). — Expoziţia SLAVU LEONARD, care prezintă lucrări de pictură la Galeriile de artă „Amfora" — (joi 22 octombrie). CONCERTE • Sala Mică a Palatului va găzdui miercuri seara un concert de muzică de cameră, cuprinzând in mare parte lucrări ale compozitorilor greci contemporani. In interpretarea pianistei Athena Capodistria din Grecia şi a soliştilor noştri Cătălin Dea, Aurelian Octav Popa şi alţii • Orchestra simfonică a Filarmonicii din Bratislava, condusă de dirijorul Ladislav Slovak, prezintă vineri, 23 şi sîmbătă, 24 octombrie, la Ateneul Român, două programe diferite de concert de muzică barocă, romantică şi contemporană. Soliştii concertelor vor fi organistul Ferdinand Riinda şi pianistul Jan Panenka. • Duminică, 26 octombrie, tot la Ateneul Român, organistul Joseph Gerstenengst susţine primul său recital în ciclul „Muzica de orgă de-a lungul veacurilor“. • Trio-ul tinerilor interpreţi Luminiţa Ghencea, Ioana Buricescu şi Iosif Calef prezintă duminică ora 11, la Ateneul tineretului, un concert de muzică de cameră. Recital de lieduri Artistă de o solidă formaţie clasico-romantică, Emilia Petrescu posedă şi valorifică contact remarcabil acele valenţe actoriceşti atit de preţioase, ce-i permit abordarea cu maximă eficienţă a unui repertoriu de concert extrem de variat, de o mare diversitate stilistică şi de o extinsă zonă ideatică şi emoţională, aşa cum a atestat şi recentul recital de lieduri. Emilia Petrescu nu este interpretul unui anume gen de lied, ai unui anume compozitor , întregul repertoriu de concert, de o infinită bogăţie şi complexitate, de la preclasici până la contemporani, este prospectat cu egală rivnă intelectuală, cu dăruire şi cu foarte mult bun gust Arătam mai înainte că artista posedă importante resurse interioare in valorificarea diferitelor ipostaze interpretative. Este intr-adevăr impresionantă, de exemplu, uşurinţa cu care interpreta abordează in egală măsură liedul german romantic şi cel francez impresionist, aceste două lumi expresive atit de diferite ale sfirşitului de secol XIX şi Începutului secolului XX. Hugo Wolf — marele maestru al miniaturii vocale care a reuşit să condenseze In citeva pagini un infinit univers interior de o mare complexitate — este interpretat cu o maximă concentrare a emoţiei (Singurul meu gind), in timp ce poemele lui Claude Debussy pe versuri de Mallarmé sint create cu remarcabil rafinament sonor şi delicateţe (Suspinul, Evantaiul), iar melodiile lui Ravel (Ronsard către sufletul său, in special) au fost Înţelese ca readucind de peste veacuri, din strălucitoarea epocă a Renaşterii, eterna nobleţe a spiritului francez. Programul a cuprins un impresionant număr de prime audiţii de lieduri de compozitori contemporani, marcînd incă o dată grija continuă a interpretei pentru lărgirea propriului repertoriu, dar şi pentru îmbogăţirea sferei de cunoaştere a publicului. Aceeaşi atenţie pentru materializarea echivalenţelor sonore ale sugestiei poetice am reintilnit-o în interpretarea liedurilor compuse de Doru Popovici pe versuri de Lucian Blaga, lieduri ale căror virtuţi melodice se recompun intr-o atmosferă echilibrată, în care emoţia muzical-poetică, deşi puternică (înfrigurare), apare continuu vegheată, continuu stăpînită. In continuare au fost interpretate lieduri ale compozitorului bulgar Marin Goleminov, de un farmec rustic abil utilizat (Vara) şi lucrări ale compozitorilor americani contemporani Ned Rorem, Charles Ives şi Aaron Copland, liedurile acestuia din urmă fiind marcate cu prisosinţă de un accentuat melodism sensibilizator al versurilor. La pian, Marta Joja a găsit mijloacele adecvate colaborării cu solista, fiecare miniatură fiind marcată de un gest interpretativ sigur şi eficace, întreaga seară de lieduri susţinută de soprana Emilia Petrescu şi de pianista Marta Joja a fost o admirabilă lecţie de cint artistic, reprezentind un elocvent moment de superioară slujire a muzicii însăşi. Dumitru AVAKIAN Săptămîna viitoare Scurt metraje pe ecrane La cinematograful „Timpuri Noi* din Capitală , program de scurtmetraje româneşti in premieră : Ziduri străbune ; Cotele apelor Dunării ; Alba — ilustraţii pentru un ghid ; Mărturii ; Acoperişul ; Gardul ; Orizont ştiinţific nr. 9/1970. La celelalte cinematografe bucureştene vor rula următoarele filme de scurt-metraj, producţii ale studiourilor „AL Sahia“ şi „Animafilm“ : Patria (în programul viitor) ; Un teatru la Bucureşti ; Bucureşti (în programul viitor) ; Pretenţiosul consumator ; Festival; Calomnierea calomniei ; Capitol: Sărutul ; Lumina : Celula şi cromozomii ; Griviţa : De 214 ori ; înfrăţirea : Previziuni şi jocuri ; Buzeşti: Film dedicat vizitei preşedintelui Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in Franţa ; Dacia : Copilul de la Modjokerto ; Unirea : Orizont ştiinţific nr. 7/1970 ; Lira : Orizont ştiinţific nr. 8/1970 ; Drumul Sării : Nicolae Adam ; Giuleşti : Pe cîmpul alb ; Cotroceni : Grădina ; Pacea : Geometrie dură (19—21 X) ; Cringaşi : Mi-a spus o vecină (19—21 X) ; Aurora : Băutura blestemată ; Mioriţa : 23 August 1970 ; Moşilor : CEPECA ; Cosmos : Geometrie dură (22—25 X) ; Tomis : Componenta gama ; Flacăra : Ziua marinei ; Arta : Marinari de cursă lungă ; Vitan: Africa, note de drum ; Rahova : Orizont ştiinţific nr. 8/1970 ; Flamura : Arhitecţii din Poiana ; Clubul Uzinelor „Republica" Almanah internaţional tehnico-ştiinţific. PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR DIN ALTE TARI Cringaşi : Coloriştii polonezi (R.P.P.) ; Volga : Pe gheaţă (U.R.S.S.) ; Floreasca : Varşovia în pictura lui Canaletto (R.P.P.) ; Viitorul : Trei milenii (R.P.U.) ; Popular : 300 de ani de la moartea lui Rembrandt (R.P.R.) ; Munca : Palatul Arhanghelskoe (U.R.S.S.) ; Cosmos: Coloniştii polonezi (R.P.P.); Progresul : O zi cu Nicolae Ghiaurov la Salzburg (R.P.R.) ; Doina : Moş Ene intervine (R.D.G.). tv 18.00 Deschiderea emisiunii • Microavanpremiera. 18.05 Student la Politehnică. Transmisiune directă de la Institutul politehnic din Bucureşti. 18.35 Panoramic ştiinţific « Din Institute şi laboratoare : Termografia ; Foraj electric ; Un nou tip de calculator « Prezenţe româneşti peste hotare « Caleidoscop. 19.00 Actualitatea în economie. 19,15 Anunţuri — publicitate. 19,20 1 001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton : „Punct şi contrapunct“ — «Ursitul serialului. 20,45 Steaua fără nume. Prefaţă la o nouăediţie a acestei emisiuni. Program susţinut de laureaţi al etapelor precedente ale concursurilor , „Steaua fără nume". Prezintă Dan Deşliu. 21.35 Teleglob. Itinerar polonez : Cracovia, Poronin, Zakopane — reportaj de George Pietraru şi Boris Ciobanu. SEMINARUL INTERNAŢIONAL: SPECIALIŞTII CALCULATOARELOR ELECTRONICE Azi, la Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere de la Bucureşti, işi inaugurează lucrările simpozionul internaţional cu tema „Pregătirea cadrelor de conducere In vederea utilizării calculatoarelor electronice". Organizată sub auspiciile Biroului Internaţional al Muncii şi Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu sprijinul guvernului român, această manifestare tehnico-ştiinţifică reuneşte la Bucureşti specialişti din 18 ţări ale Europei, Asiei şi Africii. Am solicitat inginerului Ion NICULESCU, directorul CEPECA, citeva precizări In legătură cu organizarea şi tematica acestui simpozion. — Reuniunea Internaţională pa care o găzduim este prima de acest fel organizată in sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite — a precizat interlocutorul. Personal, consider că alegerea Centrului pentru perfecţionarea cadrelor de conducere de la Bucureşti ca loc de întilnire a specialiştilor in materie, dintr-un mare număr de ţări preocupate intens de asimilarea tehnicii electronice In dirijarea proceselor de conducere economică, a fost determinată de cel puţin trei considerente. Intre acestea aş menţiona, pe primul loc, iniţiativele pe care le-a avut ţara noastră în diverse organisme internaţionale referitoare la dezvoltarea tehnicilor de calcul, utilizarea calculatoarelor electronice pentru accelerarea dezvoltării proceselor economice şi sociale, intensificarea cooperării pe plan internaţional în domeniul calculatoarelor electronice, precum şi la problemele privind transferul de tehnologii şi pregătirea personalului de specialitate. Dotarea centrului nostru cu echipament modern, corespunzător din punct de vedere tehnic , cu ajutorul căruia, in cadrul proiectului finanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu asistenţa Biroului Internaţional al Muncii, au fost întreprinse acţiuni menita să impulsioneze folosirea calculatoarelor electronice in gestionarea Întreprinderilor — este, după părerea mea, un alt considerent important in alegerea de faţă. — Vă rugăm să precizaţi mai detaliat cadrul tematic al lucrărilor simpozionului. — Simpozionul va dura circa trei săptămîni — între 19 octombrie—8 noiembrie — şi el are ca obiectiv general punerea internă a specialiştilor participanţi la lucrări (directori şi şefi de proiecte sau specialişti din ţările unde au fost organizate centre similare pentru perfecţionarea cadrelor de conducere) asupra realizărilor obţinute pe plan internaţional in domeniul organizării şi conducerii cu ajutorul calculatoarelor electronice. In acest scop, vor fi dezbătute metodele specifice acestui nou sistem de conducere, ca şi tehnicile de pregătire a introducerii sistemelor informaţionale integrate pentru conducere In cadrul lucrărilor simpozionului, specialişti reputaţi din cele două organisme internaţionale amintite vor prezenta comunicări privind, bunăoară, rolul conducerii in dezvoltarea şi utilizarea unui sistem Informaţional pentru dirijarea proceselor economice cu ajutorul calculatoarelor electronice, pregătirea cadrelor de specialitate pentru organizarea şi reglementarea acestor sisteme, dezvoltarea şi extinderea in viitor a acestor Sisteme. Discuţiile, cărora li s-a rezervat un timp apreciabil, vor prilejui, indiscutabil, un larg schimb de informaţii in ce priveşte metodele de perfecţionare a pregătirii specialiştilor şi a tehnicienilor de calcul, cit şi asupra rezultatelor obţinute in ţările reprezentate de participanţii la simpozion. Lucrările simpozionului vor fi completate de vizionarea unor filme documentare care popularizează experienţe remarcabile pe plan mondial in acest domeniu, cit şi de vizitarea unităţilor industriale care au dezvoltat şi asimilat sistemele informaţionale preconizate de CEPECA. Dată fiind cerinţa actuală a perfecţionării metodelor de conducere economică, este de aşteptat ca simpozionul de la Bucureşti să se soldeze cu rezultate concrete, imediate, pentru impulsionarea procesului de modernizare în acest domeniu pita! al oricărei economii. Care ar fi, după părerea dv, aceste rezultate ? — Este in afara oricărei Îndoieli că schimburile de păreri care vor avea loc de-a lungul atitor zile intra specialişti ■ autorizaţi, reuniţi la aceeaşi masă de lucru, ne vor permite să acumulăm un mare fond de experienţă, element esenţial pentru abordarea unor obiective de mare interes naţional. Tot cu acest prilej, vom încerca si punem baze trainice unor contacte sistematice intre specialiştii români şi cei străini. Schimburile de păreri şi de experienţă, contactele pe care le vom avea le considerăm deosebit de utile, cu atit mai mult cu cit — după cum se ştie — conducerea partidului şi statului nostru acordă in prezent o deosebită importanţă extinderii aplicării tehnicii electronice de calcul in economia naţională, dezvoltării unui număr de centre de calcul teritoriale puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice, elaborării unui program naţional de informatică cu aplicaţie nemijlocită la necesităţile conducerii Întreprinderilor. Ioan IRHAN „PRECIZIA“ -unitate cu produse de largă utilitate întreprinderea de industrie locală „Precizia" din Bucureşti execută şi livrează, pe bază de comenzi, agregate de încălzire şi recondiţionare a aerului, instalaţii şi accesorii diferite pentru spălătorii şi uscătorii, articole de uz casnic şi gospodăresc. Printre comenzile recent înregistrate la această întreprindere se numără şi aceea referitoare la executarea unor lucrări de mare tehnicitate — instalaţii de umidificare şi condiţionare a aerului — pentru noul Teatru Naţional în construcţie la Bucureşti. Spre deosebire de întreprinderile republicane, unităţile industriei locale îşi însuşesc operativ comenzile solicitate, fără a se mai aştepta sau a mai fi nevoie de repartiţii centralizate sau de avize speciale. De asemenea, după cum arăta Inginerul-şef de aici, Ioan Paul, produsele livrate de „Precizia" sunt concepute şi realizate la nivelul fabricatelor similare din străinătate, garantîndu-li-se buna funcţionabilitate pe timp îndelungat. Nomenclatorul cu articole realizate la întreprinderea „Precizia" din Bucureşti mai cuprinde : aeroterme, ventilatoare axiale de joasă presiune, baterii de încălzire, filtre de aer, celule şi tablouri electrice de comandă pentru posturi de transformare, cabine şi instalaţii pentru vopsitorii mecanice, dulapuri şi bancuri metalice pentru scule etc. De asemenea, unitatea dispune de un puternic sector de fabricaţie a utilajelor necesare în spălătorii, uscătorii şi vopsitorii, execută maşini tip SPAL-2 şi SUPER SPAL-60, cu ciclul de spălare automatizat, precum şi maşini centrifugale de stors rufe tip STOR, uscătoare mecanice rotative tip USMER, prese de călcat de tip universal, care pot intra in dotarea oricărui spital, hotel, mare restaurant. Este de reţinut că în seria maşinilor de călcat, fabricate aici, sunt cuprinse şi grupurile de prese pentru călcat gulere şi manşete, feţe de perne şi prosoape. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. teatre • Filarmonica de stat ,,Ce org« Enescu" (la Ateneul Român) : Concert simfonic pentru studenţii centrului universitar Bucureşti. Dirijor : Mircea Cristescu. Solistă Thérése Dussaut (Franţa) — 20,30. « Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) : Cui I-« frică de Virginia Woolf ? — 20. « Teatrul Mic : Doi pe un balansoar — 20. • Studioul I.A.T.C. „I. L. Caragiale“ . Divertisment ’70 — 20. « Teatrul de revistă „Fantasio“ din Constanţa (In sala Teatrului de operetă) : Nu aveţi un cap In plus ? — 19,30. « Teatrul satiric-muzical „C. Tănase" (sala Savoy) : La grădina „Cărăbuș" — 19,30; (sala din Calea Victoriei nr. 174) . Logodnicele aterizează la Paris (Boeing-Boeing) — 19,30. SCINTEIA - luni 19 octombrie 1970 Ne găseam deunăzi în atelierul pentru depanat aparate de radio din strada Avrig. Acolo am asistat stupefiaţi la citeva scene de-a dreptul incredibile. „Sala de aşteptare“ era ticsită de solicitanţi. Unii dintre cetăţeni aşteptau de trei ore, dar nimeni nu apărea în dosul tejghelei. Nimeni din cei 10 tehnicieni — Și cu şeful lor 11 — nu întreba lumea ce caută acolo. De după o draperie se auzeau la Intervale scurte hohote de ris şi tropăituri. Dar iată că apare cineva. întreabă : — Ce doriţi ? — Am aici un aparat de radio... Ce a urmat ? Minune! Tehnicianul — fără să consulte vreun catalog, vreo situație, fără să întrebe despre ce aparat e vorba — zice: — Vino mata după el mărfi. — Care marţi ? — Intr-o marţi (!!) Urmează altul la rină —Mata — zice cel din spatele tejghelei — vino ...vineri. Pe măsură ce timpul trece, „gluma" te Ingroaşă. Maria Braşoveanu, din Bucureşti, str. Episcop nr. 17, cere, la rindu-i, aparatul de radio adus pentru reparaţii la acest atelier ajuns de pomină. — Nu e gata — siet „tehnicianul". — Dar l-am adus atei de... 3 luni ! Am venit după el de 10 ori. Reparat sau nereparat, vreau aparatul inapoi! Am impresia ci l-au pierdut. Culmea, reprezentantul acestei unităţi meşteşugăreşti (cooperativa „Radio-Progres“) acceptă imediat ideea dispariţiei aparatului de radio . — Se poate intimpla că se fi rătăcit — cade el de acord. Uită-te şi mata ce e aici. Pădure de aparate şi antene— Găseşte-l dacă pofi ! Ce putem spune? Nu, In atelierul de pe Avrigl și nu numai acolo, nu e nici un fel de „pădure" — e codru ! Dezordinea ni-a pus pecetea In acte, iar comportarea personalului este de netolerat. De dimineață pină seara In atelier roiesc fel de fel de indivizi, atrași de mirajul ciubucului. Petre Coteţ, responsabilul — dacă te poate numi aşa — trece pe acolo cam rar, probabil... marţea ! Pe meseriaşul de cart ai nevoie nu-l găseşti Un lucru niciodată. In aceste condiţii, relaţia dintre solicitant şi cel plătit să-l servească s-a degradat considerabil. Am avut, in final, o scurtă convorbire cu tov. Paul Teodorescu, vicepreşedinte la cooperativa „Radio-Progres". — Ei a crezut te spuneţi dv. — a apreciat d-lul. Deşi n-am putea spune că Petre Cotel e un meseriaş slab, noi am vrut să-l transferăm de la unitatea de pe str. Avrig, dar el a avut... obiecţii (!?!). — Altceva ? — Există acolo nişte indivizi care pun beţe In roate... O si analizăm. Pentru ea nu cumva analiza promisă să se amine, aşa cum se Intlmplă cu reparațiile aparatelor de radio, ar fi poate de dorit ca „deschiderea" analizei si o facă inspecția comercială sau alt organ specializat al consiliului popular municipal Gh. GRAURE NOTE „Vino mărfi"... la atelierul de pomină 0 „iertare“ care costă milioane... ii Cooperaţia de consum din judeţul Alba are la această oră, în reţeaua de unităţi, ambalaje in valoare de circa 15 milioane lei, dintre care 3 milioane lei stoc supranormativ. In municipiul Alba, la capătul străzii Bucureşti, au apărut in ultimele trei luni munţi de ambalaje. Lăzi din lemn, de toate tipurile şi mărimile, butoaie şi putini, cutii de carton, cutii de metal pentru bomboane, saci, sticle şi borcane, de toate felurile, s-au adunat in acest depozit de ambalaje al 1JECOOP Alba, in cantităţi considerabile. Lăzile cu sticle au invadat strada şi sunt pe cale să asfixieze un alt depozit vecin. In incintă, oamenii şi maşinile te deplasează cu greu, ca printr-un defileu, înconjuraţi de stivele de lăzi, cutii şi butoaie. Sunt înghesuite aici ambalaje in valoare de circa 2,5 milioane lei Lăzi cu sticle şi borcane zac aruncate in noroi, sunt supuse degradării, iar sticlele şi borcanele pline cu apă vor fi distruse la primul îngheţ. Ca intr-un mecanism scăpat de sub control. In acest punct se adună din întregul judeţ ambalajele folosite In reţeaua cooperaţiei de consum. De trei luni sosesc aici zilnic 25—30 autocamioane cu ambalaje, in vreme ce către diverși beneficiari (fabrici de conserve, de băuturi alcoolice etc.) sunt expediate doar 5-6 mașini, adică aproximativ un sfert din marfa primită. Imobilizarea acestor mărfuri — pentru că ambalajele sunt intr-adevăr o marfă — se răsfringe negativ in trei direcţii: in imobilizarea unor însemnate fonduri băneşti ; in perturbarea ciclurilor de valorificare a ambalajelor, mai ales acum, toamna, cind sint foarte solicitate de fabrici ; in fine, in deteriorarea lor datorită depozitării necorespunzătoare. — Nu ştiu cum vom face ordine aici. Nu am nici o putere — se tinguie Viorica Fleser, gestionara depozitului. Şi ne adresăm deci celor care „au putere“ Discutăm cu directorul 1JECOOP Alba, Ion Topirceanu, şi cu cei doi adjuncţi ai săi Poate că aici sunt clare măsurile de remediere, luate pentru expedierea ambalajelor către beneficiar ? Nici vorbă! La depozitul amintit continui să sosească mai multe ambalaje decit se trimit pentru a fi repuse in circuit. De pildă, in ziua de 10 octombrie au intrat în depozit 22 maşini cu ambalaje şi au ieşit doar nouă. Zilnic te intimplă la fel. — Pentru existenţa acestui stoc supranormativ, întreprinderea este supusă penalizării? — Ar putea fi — ne-a răspuns directorul. In principiu, ar trebui plătite penalizări la bancă — pentru depăşirea stocului normat cu opt milioane lei — şi către beneficiari, pentru că ambalajele sunt reţinute peste termenul admis. Am fost iertaţi Insă, pe motiv că întreprinderea noastră a fost calamitată. Motiv neîntemeiat. Apariţia acestui stoc nu are nimic comun cu fenomenele naturale petrecute In luna mai ; el este de o dată mult mai recent. Ne limităm doar la o întrebare: dacă cei chemaţi să facă ordine In această problemă sint iresponsabili, de ce primesc leafă de responsabili ? Ştefan DINICA corespondentul„Scînteii*