Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-19 / nr. 8581

PAGINA 2 actualitatea culturală SCENA Premiere: • TEATRUL DE STAT DIN GA­LAŢI a prezentat recent premiera : „Mie pitic... inimă de voinic“ — basm feeric care prilejuieşte o întilnire cu eroii tradiţionali ai basmului româ­nesc — de Sergiu Milor­an. Regia : Iorgu Viforeanu. Interpreţi : Gheor­­ghe V. Gheorghe, Lucian Temelie, Stela Popescu-Temelie, Traian Dă­­nescu, Bogdan Şerban, Leni Ştefă­­nescu şi alţii. • TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN CLUJ a prezentat nu demult premiera absolută a piesei „Şapte ca in basme" de Mehes György. Regia : Horovath Bela. Scenogra­fia : Eva Birsan. In distribuţie: Szeles Anna, Andrási Márton, artist emerit, laureat al Premiului de Stat, Orosz Lujza, Senkálszky Endre, ar­tist emerit, Balogh Eva, Bencze Fe­renc, Sebök Kata, Biro Levente şi alţii. • TEATRUL DE STAT „VALEA JIULUI“ DIN PETROŞANI şi-a des­chis cea de-a douăzeci şi treia stagiu­ne cu două spectacole. Primul a fost cel cu piesa „Părin­ţii teribili" de Jean Cocteau. Reg's : Marietta Sadova. Scenografia : Aurel Florea. Distribuţia : Elisabeta Bel­­ba, Aurora Novăcescu, Paulina Co­­dreanu, Ruxandra Petru, Costin Ili­escu, Mihai Clita, Constantin Dumi­tra. Cea de-a doua premieră a stagiu­nii a fost: „Avarul" de Moliere. Re­gia : Marietta Sadova. Scenografia : Elena Pătrăşcanu-Veakis. • După reuşitul şi interesantul spectacol „Caragiale... dar nu teatru*, studenţii INSTITUTULUI DE TEA­TRU au prezentat vineri, 18 octom­brie, la Studioul „Casandra* o a doua premieră. Este vorba despre specta­colul „Divertisment *70" — o creaţie plină de fantezie, umor şi muzică, la care şi-au dat contribuţia numeroşi membri ai cenaclului de creaţie ar­tistică. TURNEUL TEATRULUI „ŢĂNDĂ­RICĂ" PESTE HOTARE Săptămîna aceasta, un colectiv al Teatrului „Ţăndărică“ va pleca in­tr-un turneu in Belgia, Olanda, Nor­vegia şi Danemarca. Artiştii români vor prezenta în cadrul acestui tur­neu spectacolele „Elefănţelul curios“, „Cele trei neveste ale lui Don Cris­­tobal“, „Cabaretissimo“. TEATRUL „FANTASIO“ LA BUCUREŞTI TEATRUL DE REVISTA „FAN­TASIO" DIN CONSTANŢA va pre­zenta în Capitală intre 19—22 octom­brie „Nu aveţi un cap In plus 7" de Saşa Georgescu şi Ion Maximilian. Muzica : Aurel Giroveanu şi Aurel Manolache. Regia : Ion Maximilian. GISELA MAY „SEARĂ B' „O dată cu Brecht a apărut in epocă o nouă tonalitate, o nouă melo­die, o nouă viziune". Caracterizarea aceasta a poeziei și dramatur­giei lui Brecht s-ar pu­tea aplica deopotrivă și songurilor , acelor son­­guri sugerate sau chiar cîntate la pian, cu tex­tul în mînă, de către poetul din Augsburg şi orchestrate de către Kurt Weill , acelor son­­guri compuse de către Paul Dessau şi Hans Eisler intr-un acord de­plin cu spiritul operei brechtiene. Fiindcă o dată cu Brecht a apărut o nouă Înţelegere a muzicii de spectacol — altceva de­cât simplu acompania­ment sau simplă dublare a­ textului. Originală sin­teză a folclorului muzi­cal cântat de ţăranii ger­mani in zilele de sărbă­toare sau de romanticii burgurilor acestui secol, a ritmurilor sacadate ale muzicii de jazz, a unor compoziţii culte moder­ne de un dramatism as­pru, antisentimental — „mistik“ — cum numea Brecht această muzică specială a songurilor sa­le — mijloceşte textul interpretîndu-l­ la pozi­ţie, indică o atitudine. Ne-a reamintit toate acestea si încă ceva Gi­sela May — deţinătoare a „Marelui premiu al discului" din 1968 in memorabila „Seară Brecht“ pe care ne-a o­­ferit-o, acompaniată cu o perfectă adecvare de ansamblul sau — o for­maţie instrumentală de la „Deutsche Staats­oper“ din Berlin, con­dusă de Werner Stolze. Toate acestea şi încă ceva : fiindcă autenticul act de fidelitate faţă de spiritul operei brechtie­ne şi de stilul songuri­lor, actul viu de cul­tură din această „Seară Brecht“ este făcut de o talentată şi lucidă inter­pretă, cu o puternică personalitate artistică, cu o remarcabilă muzi­calitate, cu un excelent simţ al ritmului, cu o certă vocaţie dramatică şi un puternic discernă­­mânt al nuanţelor. Gisela May are o ma­re încredere în virtuţile muzicale şi expresive­­ ale songurilor pe care le interpretează cu vocea ei de alta — când uşor, find mai pronunţat me­talică, căutînd „sunetul" particular al fiecăruia, îşi compune o apariţie cu nimic şocantă, neu­tră, îşi reduce la maxi­mum gestica fără a o lipsi de naturaleţe. Se refuză „transfigurării" d­in „trăire“ sau în „distanţare". ‘ „Bilbao song", „Su­­rabaya-Johnny“, son­­gurile din „Opera de trei parale", din,„Mutter Courage şi copiii ei", din „Teroarea şi mizeriile celui de al treilea Reich“, din „Sweyk în al doilea război mon­dial"; fiecare song — un personaj — o microdra­­mă — o idee , o poves­te şi un mesaj. Dincolo de fiecare o conştiinţă , Brecht — exprimată cu credinţă, dar şi cu par­ticipare creatoare de o altă conştiinţă : Gisela May. Cu o stimă vizibilă faţă de valoarea şi forţa­­textului, a cuvîntului — stimă slujită de o dicţie exemplară, Gisela May vădeşte o deosebi­tă capacitate de a trece de la accentele tragice la cele comice ; de la lirism la ironie sau la umorul negru ; de la căldură la asprime ; de la gravitate la duioşie ; de la veselie la melan­colie amară. Mereu a­­ceeaşi poezie aspră în care reprezentarea în­deamnă la reflecţie şi atitudine cu efecte anti­­iluzioniste. Actriţa de la „Deut­sches Theater“ din Ber­lin rezistă tentaţiilor mizanscenei. Cu citeva excepţii — fericite — cind simte nevoia unor elemente de recuzită reduse la minimum (o pinză brun — în care se înfăşoară pentru a cînta songurile lui „Mutter Courage“, un telefon — pentru a susţine dialo­gul din „Nevasta evrei­că"), sau a unor miş­cări mai studiate, de mai mare expresivitate. Aşa de exemplu : mer­sul, mersul pe loc, mer­sul blestemat pe urmele războiului, mersul de pasăre de pradă schin­giuită, al Annei Fier­­ling, mersul inconștient, — parcă formă a nebu­niei — imaginea, poate cea mai impresionantă a recitalului Giselei May. Natalia STANCU c­inema • Sunetul muzicii s PATRIA — 12,45; 16,30; 20,15. • De şapte ori şapte : LUCEA­FĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, FESTIVAL — 8,30;­ 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FAVORIT — 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. • In arşiţa nopţii s CAPITOL — 8,30; 10,45; 13,15; 15; 18,30, FERO­VIAR - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 8; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, MODERN — 8; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45. •­­Omul ras In cap : CAPITOL — 21. • Vă place Brahms 7 : VICTORIA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. • Impostorii : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Noile aventuri ale răzbunăto­rilor : LUMINA — 9,30—14,45 în continuare; 17; 19, 21. • 100 de carabine : BUCUREȘTI — 8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15, EXCELSIOR — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 18; 18,15; 28,30, TOMIS — 1, 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Program pentru copil — 10; Frumoasa Varvara — 11,30; 13,45; 16; Blow-Up — 18,15; 20,30 : DOI­NA. . • Hatari — 9,30—16 în continuare | Program de documentare In pre­mieră — 19; 20,45 ; TIMPURI NOI. • Cartouche — 10, 12; 14,15; Aida — 16,30 : CINEMATECA (sala Union). • Patricia și muzica • GRIVIȚA — 10,30; 16; 18,15; 20,80, ARTA — 15,30; 18, 20. • Jandarmul se Insoară : ÎNFRĂ­ȚIREA INTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20.. • Mayerling (ambele serii) : BU­ZEŞTI — 15,30; 19, VOLGA — 15,30; 19, MOŞILOR — 17­, 20,15. • Flacăra olimpică­­ MOŞILOR — 15. • Degetul de fier! DACIA — 8,45—20,30 In continuare, PROGRE­SUL — 15,30; 18, 20. « Hibernatus : BUCEGI — 10; 18; 18,15; 20,30, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLAMURA — 11, 16; 18,15; 20,30. • Străin» : UNIREA — 18, 28. • Numai mortul va răspunde­­ UNIREA — 13,30. • Aurul I­LIRA — 15,38, RAHOVA — 15,30. • Intilnirea: RAHOVA — II; 20,30, FLACARA — 16; 18; 20. • Via Malla : LIRA — 18; 20. 0 Ambuscada 1 DRUMUL SĂRII — 14,30. • Dragoste și viteză : DRUMUL SĂRII — 16,30; 18,30; 20, MUNCA — 18; 18; 20. • Păsările­­ GIULEȘTI - 15,38; 18; 20,30, MIORIȚA — 10; 12,15; 15; 17,30; 20. 0 Petrecerea 1 COTROCENI — 15,30; 17,45, 20. • Canarul si viscolul i VIITORUL — 16. • Cum se reuşeşte in dragosta i VIITORUL — 18, 20. • Ultimul drum t POPULAR — 15,30. • A trăi pentru a trăi : POPU­LAR - 18, 20,15. • Frunza de viţă: VITAN — 15,30; 18, 20,15. • Clipa de libertate: FEREN­TARI - 15,30; 17,45; 20. • Moara cu noroc: PACEA — 16; 18; 20. • Alfa-Romeo și Julieta I CRIN­GAȘI — 18; 18; 20. • Tăcerea bărbaților :­­ COSMOS — 15;30; 18; 20;15. CARNET PLASTIC GALERIILE DE ARTA „APOLLO" Galeriile de artă „Apollo“ prileju­iesc de această dată — prin inter­mediul unei noi expoziţii de grup — juxtapunerea unor modalităţi de ex­presie divergente, alăturarea a două tendinţe opuse. Căci este vorba, pe de o parte, in cazul lucrărilor lui Gri­­gore Vasile, de continuarea unei anu­mite direcţii a sensibilităţii pictura­le, materializate în luminoase şi ine­fabile armonii de culoare , iar pe de altă parte, de apelul la exigenţe de ordin raţional introduse de o anumi­tă direcţie a artei moderne, de con­­ceptualitatea lucrărilor lui Şerban Rusu şi Eftimie Modilcă. Lucrările prezentate acum de Gri­­gore Vasile readuc acelaşi lirism re­cunoscut şi apreciat in expoziţiile sa­le anterioare. Bine precizată, concen­­trindu-se mai ales asupra peisajului sau naturii statice, tema aleasă este de fiecare dată prilej de descoperire a unei zone de poezie. „Dealul gri“, „Cupa neagră", „Paharul galben“, „Intre galben şi violet“, „Nud pe fun­dal galben" — sunt lucrări al căror punct de plecare se află in realitate şi care oferă pictorului datele prime ale dezvoltării şi construcţiei pictu­rale. Convertite in vibraţie cromatică, ele contribuie la definirea, la indivi­dualizarea acestei picturi. De altfel Înseşi titlurile tuturor lucrărilor ex­puse conţin indicaţia preocupării de căpetenie — culoarea, care animă ac­tivitatea lui Grigore Vasile. Lucrările lui Şerban Rusu şi Efti­mie Modilcă marchează efortul u­­nei creaţii lucide. Se adoptă imagi­nea-obiect, cu valoarea autonomă intrinsecă. Ciclul celor zece compozi­ţii in care Şerban Rusu, recurgînd la succesive variaţii volumetrice a­­dosate unei suprafeţe plane, obţine un spaţiu multiplu, polivalent, dobin­deşte agreabile calităţi de ordin mai curînd decorativ. Desenele in tus, ca şi reliefurile în lemn colorat cu tempera realizate de Eftimie Modilcă se plasează în ime­diata succesiune a căutărilor moder­ne bazate in exclusivitate pe obţine­rea unor efecte de ordin optic. Ten­taţia unor modalităţi plastice, apa­rent nedescriptive, este insă amenin­ţată în lipsa unei finalităţi de a se descrie pe ele Însele. Iată de ce mul­tiplicarea manieristă a unor soluţii luate din bogata recuzită de expresie a artei moderne, a diverselor curente moderne, dar inadecvate unor nece­sităţi reale, transformă noutatea în reversul ei, duce la devalorizarea i­­novaţiei. EXPOZIŢIA MĂRIEI ANGHELESCU Deschisă în sălile Casei de cultură a sectorului 6, această primă expo­ziţie personală a tinerei pictoriţe Ma­ria Anghelescu este cu atit mai In­teresantă cu cit artista Îşi opreşte a­­tenţia, aproape in exclusivitate, asu­pra portretului. O fină analiză carac­terologică realizată prin intermediul desenului temeinic, uneori pregnant, lesne descifrabil, alteori Învăluit in culoare, însoţeşte majoritatea lucră­rilor. Dificultăţile implicate în abor­darea acestui gen, mai ales atunci cind realizarea recurge la mijloacele unui figurativism de manieră tradi­ţională — cum se petrece in cazul de faţă — sunt sporite , iar rezulta­tele demne de toată atenţia. Marina PREUTU E­xpoziii Săptămîna aceasta Înregis­trează două vernisaje : — Expoziţia de pictură VIR­GIL DEMETRESCU DUVAL­­ la Galeriile de artă „Orizont" — (marţi 20 octombrie). — Expoziţia SLAVU LEO­NARD, care prezintă lucrări de pictură la Galeriile de artă „Amfora" — (joi 22 octombrie). CONCERTE • Sala Mică a Palatului va găzdui miercuri seara un con­cert de muzică de cameră, cu­­prinzând in mare parte lucrări ale compozitorilor greci contem­porani. In interpretarea pianis­tei Athena Capodistria din Gre­cia şi a soliştilor noştri Cătălin Dea, Aurelian Octav Popa şi alţii • Orchestra simfonică a Fi­larmonicii din Bratislava, con­dusă de dirijorul Ladislav Slo­vak, prezintă vineri, 23 şi sîm­­bătă, 24 octombrie, la Ateneul Român, două programe diferite de concert de muzică barocă, romantică şi contemporană. So­liştii concertelor vor fi organis­­tul Ferdinand Riinda şi pianis­tul Jan Panenka. • Duminică, 26 octombrie, tot la Ateneul Român, organis­­tul Joseph Gerstenengst susţine primul său recital în ciclul „Mu­zica de orgă de-a lungul veacu­rilor“. • Trio-ul tinerilor interpreţi Luminiţa Ghencea, Ioana Buri­­cescu şi Iosif Calef prezintă du­minică ora 11, la Ateneul tine­retului, un concert de muzică de cameră. Recital de lieduri Artistă de o solidă formaţie clasico-roman­tică, Emilia Petrescu posedă şi valorifică co­n­tact remarcabil acele valenţe actoriceşti atit de preţioase, ce-i per­mit abordarea cu maxi­mă eficienţă a unui re­pertoriu de concert ex­trem de variat, de o mare diversitate stilis­tică şi de o extinsă zonă ideatică şi emoţională, aşa cum a atestat şi re­centul recital de lieduri. Emilia Petrescu nu este interpretul unui anume gen de lied, ai unui a­­nume compozitor , în­tregul repertoriu de concert, de o infinită bogăţie şi complexitate, de la preclasici până la contemporani, este pros­pectat cu egală rivnă intelectuală, cu dăruire şi cu foarte mult bun gust Arătam mai înainte că artista posedă im­portante resurse interi­oare in valorificarea di­feritelor ipostaze inter­pretative. Este intr-a­devăr impresionantă, de exemplu, uşurinţa cu care interpreta abordea­ză in egală măsură lie­dul german romantic şi cel francez impresionist, aceste două lumi ex­presive atit de diferite ale sfirşitului de secol XIX şi Începutului se­colului XX. Hugo Wolf — marele maestru al miniaturii vocale care a reuşit să condenseze In citeva pagini un in­finit univers interior de o mare complexita­te — este interpretat cu o maximă concentrare a emoţiei (Singurul meu gind), in timp ce poemele lui Claude De­bussy pe versuri de Mallarmé sint create cu remarcabil rafinament sonor şi delicateţe (Sus­pinul, Evantaiul), iar melodiile lui Ravel (Ronsard către sufletul său, in special) au fost Înţelese ca readucind de peste veacuri, din stră­lucitoarea epocă a Re­naşterii, eterna nobleţe a spiritului francez. Programul a cuprins un impresionant număr de prime audiţii de lie­duri de compozitori contemporani, marcînd incă o dată grija conti­nuă a interpretei pentru lărgirea propriului re­pertoriu, dar şi pentru îmbogăţirea sferei de cunoaştere a publicului. Aceeaşi atenţie pentru materializarea echiva­lenţelor sonore ale su­gestiei poetice am re­­intilnit-o în interpreta­rea liedurilor compuse de Doru Popovici pe versuri de Lucian Blaga, lieduri ale căror virtuţi melodice se recompun intr-o atmosferă echili­brată, în care emoţia muzical-poetică, deşi puternică (înfrigurare), apare continuu veghea­tă, continuu stăpînită. In continuare au fost interpretate lieduri ale compozitorului bulgar Marin Goleminov, de un farmec rustic abil utilizat (Vara) şi lucrări ale compozitorilor ame­ricani contemporani Ned Rorem, Charles Ives şi Aaron Copland, liedurile acestuia din urmă fiind marcate cu prisosinţă de un accen­tuat melodism sensibili­­zator al versurilor. La pian, Marta Joja a găsit mijloacele a­­decvate colaborării cu solista, fiecare minia­tură fiind marcată de un gest interpretativ si­gur şi eficace, întreaga seară de lie­duri susţinută de so­prana Emilia Petrescu şi de pianista Marta Joja a fost o admira­bilă­ lecţie de cint artis­tic, reprezentind un e­­locvent moment de su­perioară slujire a mu­zicii însăşi. Dumitru AVAKIAN Săptămîna viitoare Scurt­ metraje pe ecrane La cinematograful „Timpuri Noi* din Capitală , program de scurt­­metraje româneşti in premieră : Zi­duri străbune ; Cotele apelor Du­nării ; Alba — ilustraţii pentru un ghid ; Mărturii ; Acoperişul ; Gar­dul ; Orizont ştiinţific nr. 9/1970. La celelalte cinematografe bucu­­reştene vor rula următoarele filme de scurt-metraj, producţii ale stu­diourilor „AL Sahia“ şi „Anima­film“ : Patria (în programul viitor) ; Un teatru la Bucureşti ; Bucureşti (în programul viitor) ; Pretenţiosul consumator ; Festival; Calomnierea calomniei ; Capitol: Sărutul ; Lu­mina : Celula şi cromozomii ; Gri­­viţa : De 214 ori ; înfrăţirea : Pre­viziuni şi jocuri ; Buzeşti: Film de­dicat vizitei preşedintelui Consiliu­lui de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in Franţa ; Dacia : Co­pilul de la Modjokerto ; Unirea : Orizont ştiinţific nr. 7/1970 ; Lira : Orizont ştiinţific nr. 8/1970 ; Drumul Sării : Nicolae Adam ; Giuleşti : Pe cîmpul alb ; Cotroceni : Grădina ; Pacea : Geometrie dură (19—21 X) ; Cringaşi : Mi-a spus o vecină (19—21 X) ; Aurora : Băutura bles­temată ; Mioriţa : 23 August 1970 ; Moşilor : CEPECA ; Cosmos : Geo­metrie dură (22—25 X) ; Tomis : Componenta gama ; Flacăra : Ziua marinei ; Arta : Marinari de cursă lungă ; Vitan: Africa, note de drum ; Rahova : Orizont ştiinţific nr. 8/1970 ; Flamura : Arhitecţii din Poiana ; Clubul Uzinelor „Republi­ca"­­ Almanah internaţional teh­­nico-ştiinţific. PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR DIN ALTE TARI Cringaşi : Coloriştii polonezi (R.P.P.) ; Volga : Pe gheaţă (U.R.S.S.) ; Floreasca : Varşovia în pictura lui Canaletto (R.P.P.) ; Vii­torul : Trei milenii (R.P.U.) ; Popular : 300 de ani de la moartea lui Rembrandt (R.P.R.) ; Munca : Palatul Arhanghelskoe (U.R.S.S.) ; Cosmos: Coloniştii polonezi (R.P.P.); Progresul : O zi cu Nicolae Ghiau­rov la Salzburg (R.P.R.) ; Doina : Moş Ene intervine (R.D.G.). tv 18.00 Deschiderea emisiunii • Mi­croavanpremiera. 18.05 Student la Politehnică. Trans­misiune directă de la Insti­tutul politehnic din Bucu­reşti. 18.35 Panoramic ştiinţific « Din Institute şi laboratoare : Ter­­mografia ; Foraj electric ; Un nou tip de calculator « Pre­zenţe româneşti peste hota­re « Caleidoscop. 19.00 Actualitatea în economie. 19,15 Anunţuri — publicitate. 19,20 1 001 de seri — emisiune pen­tru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton : „Punct şi contrapunct“ — «Ursitul se­rialului. 20,45 Steaua fără nume. Prefaţă la o nouă­­ediţie a acestei emi­siuni. Program susţinut de laureaţi al etapelor prece­dente ale concursurilor , „Steaua fără nume". Prezin­tă Dan Deşliu. 21.35 Teleglob. Itinerar polonez : Cracovia, Poronin, Zakopane — reportaj de George Pie­­traru şi Boris Ciobanu. SEMINARUL INTERNAŢIONAL: SPECIALIŞTII CALCULATOARELOR ELECTRONICE Azi, la Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere de la Bucureşti, işi inaugurează lucrările simpozionul internaţional cu tema­­ „Pregătirea cadrelor de conducere In vederea utilizării calculatoarelor electronice". Organizată sub auspiciile Biroului Internaţional al Muncii şi Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu sprijinul gu­vernului român, această manifestare tehnico-ştiinţifică reuneşte la Bucureşti specialişti din 18 ţări ale Europei, Asiei şi Africii. Am solici­tat inginerului Ion NICULESCU, directorul CEPECA, citeva precizări In legătură cu organizarea şi tematica acestui simpozion. — Reuniunea Internaţională pa care o găzduim este prima de acest fel organizată in sistemul Organi­zaţiei Naţiunilor Unite — a precizat interlocutorul. Personal, consider că alegerea Centrului pentru perfecţio­narea cadrelor de conducere de la Bucureşti ca loc de întilnire a specia­liştilor in materie, dintr-un mare număr de ţări preocupate intens de asimilarea tehnicii electronice In diri­jarea proceselor de conducere eco­nomică, a fost determinată de cel puţin trei considerente. Intre acestea aş menţiona, pe pri­mul loc, iniţiativele pe care le-a avut ţara noastră în diverse organis­me internaţionale referitoare la dez­voltarea tehnicilor de calcul, utiliza­rea calculatoarelor electronice pentru accelerarea dezvoltării proceselor economice şi sociale, intensificarea cooperării pe plan internaţional în domeniul calculatoarelor electronice, precum şi la problemele privind transferul de tehnologii şi pregătirea personalului de specialitate. Dotarea centrului nostru cu echipament mo­dern, corespunzător din punct de ve­dere tehnic , cu ajutorul căruia, in cadrul proiectului finanţat de Progra­mul Naţiunilor Unite pentru Dezvol­tare, cu asistenţa Biroului Internaţio­nal al Muncii, au fost întreprinse acţiuni menita să impulsioneze folo­sirea calculatoarelor electronice in gestionarea Întreprinderilor — este, după părerea mea, un alt considerent important in alegerea de faţă. — Vă rugăm să precizaţi mai detaliat cadrul tematic al lu­crărilor simpozionului. — Simpozionul va dura circa trei săptămîni — între 19 octombrie—8 noiembrie — şi el are ca obiectiv general punerea in­ternă a specialiş­tilor participanţi la lucrări (directori şi şefi de proiecte sau specialişti din ţările unde au fost organizate centre similare pentru perfecţionarea cadre­lor de conducere) asupra realizărilor obţinute pe plan internaţional in do­meniul organizării şi conducerii cu ajutorul calculatoarelor electronice. In acest scop, vor fi dezbătute meto­dele specifice acestui nou sistem de conducere, ca şi tehnicile de pregătire a introducerii sistemelor informaţio­nale integrate pentru conducere In cadrul lucrărilor simpozionului, spe­cialişti reputaţi din cele două orga­nisme internaţionale amintite vor prezenta comunicări privind, bună­oară, rolul conducerii in dezvoltarea şi utilizarea unui sistem Informaţio­nal pentru dirijarea proceselor eco­nomice cu ajutorul calculatoarelor electronice, pregătirea cadrelor de specialitate pentru organizarea şi re­glementarea acestor sisteme, dezvol­tarea şi extinderea in viitor a acestor Sisteme. Discuţiile, cărora li s-a rezervat un timp apreciabil, vor prilejui, indiscu­tabil, un larg schimb de informaţii in ce priveşte metodele de perfecţio­nare a pregătirii specialiştilor şi a tehnicienilor de calcul, cit şi asupra rezultatelor obţinute in ţările repre­zentate de participanţii la simpozion. Lucrările simpozionului vor fi com­pletate de vizionarea unor filme do­cumentare care popularizează expe­rienţe remarcabile pe plan mondial in a­cest domeniu, cit şi de vizitarea unităţilor industriale care au dezvol­tat şi asimilat sistemele informaţio­nale preconizate de CEPECA.­­ Dată fiind cerinţa actuală a perfecţionării metodelor de con­ducere economică, este de aş­teptat ca simpozionul de la Bucureşti să se soldeze cu rezul­tate concrete, imediate, pentru impulsionarea procesului de mo­dernizare în acest domeniu pi­ta! al oricărei economii. Care ar fi, după părerea dv, aceste rezultate ? — Este in afara oricărei Îndoieli că schimburile de păreri care vor avea loc de-a lungul atitor zile intra specialişti ■ autorizaţi, reuniţi la ace­eaşi masă de lucru, ne vor permite să acumulăm un mare fond de expe­rienţă, element esenţial pentru abor­darea unor obiective de mare interes naţional. Tot cu acest prilej, vom în­cerca si punem baze trainice unor contacte sistematice intre specialiştii români şi cei străini. Schimburile de păreri şi de experienţă, contactele pe care le vom avea le considerăm deosebit de utile, cu atit mai mult cu cit — după cum se ştie — conducerea partidului şi statului nostru acordă in prezent o deosebită importanţă extinderii aplicării tehnicii elec­tronice de calcul in economia naţio­nală, dezvoltării unui număr de cen­tre de calcul teritoriale puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice, elaborării unui program naţional de informatică cu aplicaţie nemijlocită la necesităţile conducerii Întreprinderilor. Ioan IRHAN „PRECIZIA“ -unitate cu produse de largă utilitate întreprinderea de industrie lo­cală „Precizia" din Bucureşti execută şi livrează, pe bază de comenzi, agregate de încălzire şi recondiţionare a aerului, insta­laţii şi accesorii diferite pentru spălătorii şi uscătorii, articole de uz casnic şi gospodăresc. Printre comenzile recent înregistrate la această întreprindere se numără şi aceea referitoare la executarea unor lucrări de mare tehnicitate — instalaţii de umidificare şi condiţionare a aerului — pentru noul Teatru Naţional în construc­ţie la Bucureşti. Spre deosebire de întreprinde­rile republicane, unităţile indus­triei locale îşi însuşesc operativ comenzile solicitate, fără a se mai aştepta sau a mai fi nevoie de repartiţii centralizate sau de avize speciale. De asemenea, după cum arăta Inginerul-şef de aici, Ioan Paul, produsele livrate de „Precizia" sunt concepute şi realizate la nivelul fabricatelor similare din străinătate, garantîn­­du-li-se buna funcţionabilitate pe timp îndelungat. Nomenclatorul cu articole rea­lizate la întreprinderea „Preci­zia" din Bucureşti mai cuprinde : aeroterme, ventilatoare axiale de joasă presiune, baterii de încăl­zire, filtre de aer, celule şi ta­blouri electrice de comandă pen­tru posturi de transformare, ca­bine şi instalaţii pentru vopsi­torii mecanice, dulapuri şi bancuri metalice pentru scule etc. De asemenea, unitatea dispune de un puternic sector de fabrica­ţie a utilajelor necesare în spă­lătorii, uscătorii şi vopsitorii, exe­cută maşini tip SPAL-2 şi SU­PER SPAL-60, cu ciclul de spă­lare automatizat, precum şi ma­şini centrifugale de stors rufe tip STOR, uscătoare mecanice rota­tive tip USMER, prese de călcat de tip universal, care pot intra in dotarea oricărui spital, hotel, mare restaurant. Este de reţinut că în seria maşinilor de călcat, fabricate aici, sunt cuprinse şi grupurile de prese pentru călcat gulere şi manşete, feţe de perne şi prosoape. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. teatre • Filarmonica de stat ,,Ce org« Enescu" (la Ateneul Român) : Concert simfonic pentru studenţii centrului universitar Bucureşti. Dirijor : Mircea Cristescu. Solis­tă Thérése Dussaut (Franţa) — 20,30. « Teatrul Naţional „I. L. Cara­giale“ (sala Studio) : Cui I-« frică de Virginia Woolf ? — 20. « Teatrul Mic : Doi pe un balan­soar — 20. • Studioul I.A.T.C. „I. L. Cara­giale“ . Divertisment ’70 — 20. « Teatrul de revistă „Fantasio“ din Constanţa (In sala Teatrului de operetă) : Nu aveţi un cap In plus ? — 19,30. « Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase" (sala Savoy) : La grădina „Cărăbuș" — 19,30; (sala din Calea Victoriei nr. 174) . Logodnicele a­­terizează la Paris (Boeing-Boeing) — 19,30. SCINTEIA - luni 19 octombrie 1970 Ne găseam deunăzi în atelierul pentru de­panat aparate de radio din strada Avrig. Acolo am asistat stupefiaţi la citeva scene de-a drep­tul incredibile. „Sala de aşteptare“ era ticsită de solicitanţi. Unii din­tre cetăţeni aşteptau de trei ore, dar ni­meni nu apărea în dosul tejghelei. Nimeni din cei 10 tehnicieni — Și cu şeful lor 11 — nu întreba lumea ce caută acolo. De după o draperie se auzeau la Intervale scurte hoho­te de ris şi tropăituri. Dar iată că apare ci­neva. întreabă : — Ce doriţi ? — Am aici un aparat de radio... Ce a urmat ? Minu­ne! Tehnicianul — fără să consulte vreun cata­log, vreo situație, fără să întrebe despre ce aparat e vorba — zice: — Vino mata după el mărfi. — Care marţi ? — Intr-o marţi (!!) Urmează altul la rină —Mata — zice cel din spatele tejghelei — vino ...vineri. Pe măsură ce timpul trece, „gluma" te In­­groaşă. Maria Braşo­veanu, din Bucureşti, str. Episcop nr. 17, cere, la rindu-i, apa­ratul de radio adus pentru reparaţii la a­­cest atelier ajuns de pomină. — Nu e gata — siet „tehnicianul". — Dar l-am adus atei de... 3 luni ! Am venit după el de 10 ori. Re­parat sau nereparat, vreau aparatul inapoi! Am impresia ci l-au­ pierdut. Culmea, reprezen­tantul acestei unităţi meşteşugăreşti (coope­rativa „Radio-Pro­­gres“) acceptă imediat ideea dispariţiei apa­ratului de radio . — Se poate intimpla că se fi rătăcit — cade el de acord. Uită-te şi mata ce e aici. Pădure de aparate şi antene— Găseşte-l dacă pofi ! Ce putem spune? Nu, In atelierul de pe Avrigl și nu numai acolo, nu e nici un fel de „pădure" — e codru ! Dezordinea ni-a pus pecetea In acte, iar comportarea perso­nalului este de netole­rat. De dimineață pină seara In atelier roiesc fel de fel de indivizi, atrași de mirajul ciu­bucului. Petre Coteţ, responsabilul — dacă te poate numi aşa — trece pe acolo cam rar, pro­babil... marţea ! Pe me­seriaşul de cart ai ne­voie nu-l găseşti Un lu­cru niciodată. In aceste condiţii, relaţia dintre solicitant şi cel plătit să-l servească s-a de­gradat considerabil. Am avut, in final, o scurtă convorbire cu tov. Paul Teodorescu, vicepreşedinte la coo­perativa „Radio-Pro­­gres". — Ei a crezut te spuneţi dv. — a apre­ciat d-lul. Deşi n-am putea spune că Petre Cotel e un meseriaş slab, noi am vrut să-l transferăm de la uni­tatea de pe str. Avrig, dar el a avut... obiec­ţii (!?!). — Altceva ? — Există acolo nişte indivizi care pun beţe In roate... O si anali­zăm. Pentru ea nu cumva analiza promisă să se amine, aşa cum se In­­tlmplă cu reparațiile a­­paratelor de radio, ar fi poate de dorit ca „deschiderea" analizei si o facă inspecția co­mercială sau alt organ specializat al consiliu­lui popular municipal Gh. GRAURE NOTE „Vino mărfi"... la atelierul de pomină 0 „iertare“ care costă milioane... ii Cooperaţia de con­sum din judeţul Alba are la această oră, în reţeaua de unităţi, am­balaje in valoare de circa 15 milioane lei, dintre care 3 milioa­ne lei stoc supranor­mativ. In municipiul Alba, la capătul străzii Bucureşti, au apărut in ultimele trei luni munţi de ambalaje. Lăzi din lemn, de toate tipurile şi mărimile, butoaie şi putini, cutii de carton, cutii de metal pentru bomboane, saci, sticle şi borcane, de toate fe­lurile, s-au adunat in acest depozit de am­balaje al 1JECOOP Alba, in cantităţi con­siderabile. Lăzile cu sticle au invadat stra­da şi sunt pe cale să asfixieze un alt depo­zit vecin. In incintă, oamenii şi maşinile te deplasează cu greu, ca printr-un defileu, în­conjuraţi de stivele de lăzi, cutii şi butoaie. Sunt înghesuite aici am­balaje in valoare de circa 2,5 milioane lei Lăzi cu sticle şi borca­ne zac aruncate in no­roi, sunt supuse degra­dării, iar sticlele şi bor­canele pline cu apă vor fi distruse la primul îngheţ. Ca intr-un mecanism scăpat de sub control. In a­cest punct se adu­nă din întregul judeţ ambalajele folosite In reţeaua cooperaţiei de consum. De trei luni sosesc aici zilnic 25—30 autocamioane cu am­balaje, in vreme ce că­tre diverși beneficiari (fabrici de conserve, de băuturi alcoolice etc.) sunt expediate doar 5-6 mașini, adică aproxi­mativ un sfert din mar­fa primită. Imobiliza­rea acestor mărfuri — pentru că ambalajele sunt intr-adevăr o mar­fă — se răsfringe nega­tiv in trei direcţii: in imobilizarea unor în­semnate fonduri bă­neşti ; in perturbarea ciclurilor de valorifica­re a ambalajelor, mai ales acum, toamna, cind sint foarte solicitate de fabrici ; in fine, in de­teriorarea lor datorită depozitării necorespun­zătoare. — Nu ştiu cum vom face ordine aici. Nu am nici o putere — se tin­­guie Viorica Fleser, gestionara depozitului. Şi ne adresăm deci celor care „au putere“ Discutăm cu directo­rul 1JECOOP Alba, Ion Topirceanu, şi cu cei doi adjuncţi ai săi Poate că aici sunt clare măsurile de remediere, luate pentru expedie­rea ambalajelor către beneficiar ? Nici vor­bă! La depozitul amin­tit continui să soseas­că mai multe ambalaje decit se trimit pentru a fi repuse in circuit. De pildă, in ziua de 10 octombrie au intrat în depozit 22 maşini cu ambalaje şi au ieşit doar nouă. Zilnic te intimplă la fel. — Pentru existenţa acestui stoc supranor­mativ, întreprinderea este supusă penaliză­rii? — Ar putea fi — ne-a răspuns directorul. In principiu, ar trebui plă­tite penalizări la ban­că — pentru depăşirea stocului normat cu opt milioane lei — şi către beneficiari, pentru că ambalajele sunt reţinu­te peste termenul ad­mis. Am fost iertaţi Insă, pe motiv că în­treprinderea noastră a fost calamitată. Motiv neîntemeiat. Apariţia acestui stoc nu are nimic co­mun cu fenomenele naturale petrecute In luna mai ; el este de o dată mult mai recent. Ne limităm doar la o întrebare: dacă cei chemaţi să facă ordine In această problemă sint iresponsabili, de ce primesc leafă de responsabili ? Ştefan DINICA corespondentul­­„Scînteii*

Next