Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-27 / nr. 8589

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS „Pas parol“ într-o seară, cîţiva lucrători de miliţie au poposit la ferma Butoieşti, aparţinind I.A.S. Corcova (Mehedinţi) pentru a verifica sistemul de pază. Peste tot — întuneric şi linişte. Deodată, dintr-o cameră, s-a auzit un răsunător... „banco“ ! S-au îndreptat intr-acolo şi... surpriza a fost reciprocă. La o masălungă, şeful fermei — inginer Ion Mănescu, tractoriştii Costică Şpan şi Ştefan Duliţa, împreună cu ciobanul Mihai Milău, asistaţi de alţi 5 tractorişti şi de economistul fermei, studiau nişte cărţi de... poker. Bancul il ţinea tocmai şeful fermei, care, la apariţia noilor oaspeţi a încercat să facă un „pas parol", transformînd jocul de poker in... septic. Era însă prea tirziu. In consecinţă, a fost stabilită o „miză" de 5 000 lei de căciulă. Apăraţi muntele Muntele de sare de la Slănic Prahova — monument al naturii de o deosebită frumuseţe şi valoare — se află, după cum rezultă din investigaţiile recent întreprinse de forurile de resort, in pericol. Sub acţiunea precipitaţiilor, muntele se topeşte văzind cu ochii. In masiv s-au si produs deja o serie de fisuri; blocuri întregi de sare s-au desprins, prăbuşindu-se in lacurile formate in apropiere. Situaţia impune măsuri urgente de salvare , lucrări de consolidare a terenului şi de drenare a cupelor provenite din ploi, pentru evacuarea lor in reţeaua da canalizare. Acţiunea, să o recunoaştem, nu e deloc simplă. Orice intirziere insă o poate face şi mai complicată. „Pasageri“ pentru ...vinificaţie Ion Agavriloaiei, şofer la întreprinderea de transporturi auto Neamţ, pornise în cursă re itinerarul Piatra Neamţ—Gîrcina. O cursă normală. Adică cu dus şi întors. După ce a efectuat duşul, la capătul traseului, dumnealui s-a gindit să suspende întorsul. A încărcat autobuzul cu aproape o tonă de struguri şi a pornit spre casă, trecând ca fulgerul pe lingă călătorii care-l aşteptau prin staţii. La sosire, cînd să răsufle uşurat că „a întors-o“ bine, a fost invitat să tragă puţin pe dreapta, pentru ca „pasagerii“ să prerupte biletele la control ! De prisos să mai spunem că şoferul a rămas fără ei. Pentru simplul motiv că autobuzul avea altă destinație ! Gardul aparent inofensiv... într-una din zilele trecute, Marin Victor trecea pe lingă depozitul de furaje al cooperativei agricole de producţie din comuna Buzoieşti (Argeş). La un moment dat, a pus mina pe gardul de sîrmă ghimpată care inconjura clăile de fin. In clipa respectivă, el a fost electrocutat mortal. Din unde şi pină unde curent electric intr-un asemenea gard . Oricît ar părea de ciudat, gardul se conectase singur la sursă. Pe sîrmă se afla un conductor electric, rupt de la reţeaua de înaltă tensiune. Un accident cu totul neaşteptat, care, cu mai multă precauție (impusă de simpla prezență în apropierea unei astfel de surse de curent electric) putea fi totuși evitat. Comoara din frigider o „topise“... nepotul în nota „Lovitură... la frigider", publicată acum cîteva zile în cadrul acestei rubrici, relatam că Ion Ilie din Buzău, Bd. Gării nr. 27, a reclamat, într-una din zilele trecute, organelor de miliţie dispariţia a 94 000 lei din frigider şi a 50 510 lei, împreună cu cele 7 carnete de C.E.C. a cite 5 000 lei din şifonier. După investigaţiile întreprinse, „musafirul“, căruia lovitura ii reuşise din plin, a fost descoperit. Şi acesta nu era altul decât... nepotul păgubaşului , Mircea Ilie din comuna Bărăganu (Ialomiţa), la care s-a găsit întreaga sumă de bani, mai puţin carnetele de C.E.C., arse de el între timp. Acum, nepotului i se pregăteşte dosarul pentru instanţa de judecată. Rubrică redactată de Dumitru TÎRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" Cum Îndeobşte este cunoscut, adunările de alegeri sunt menite să determine îmbunătăţirea substanţială a Întregii activităţi de partid, intensificarea participării comuniştilor la îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor ce le revin. Departe de a constitui doar o acţiune strict organizatorică in cadrul vieţii interne de partid, fără legătură cu principalele sarcini economico-sociale ale colectivului respectiv, adunările de alegeri au drept obiectiv fundamental creşterea forţei de mobilizare a organizaţiilor de partid în vederea obţinerii unor rezultate superioare în toate domeniile de activitate. Tocmai de aceea se poate afirma cu deplin temei că rezultatele efective obţinute in acest trimestru în industrie, agricultură, investiţii, ca şi în celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale reprezintă, în ultimă instanţă, criteriul hotăritor de apreciere al pregătirii şi desfăşurării adunărilor de alegeri. Pentru că, oricit de laborioasă ar fi munca de pregătire a adunărilor generale, oricit de bine ar fi orientată darea de seamă şi oricît de ample discuţiile pe marginea ei, munca de partid în ansamblu nu poate fi apreciată pozitiv dacă întreprinderea, şantierul, secţia ori sectorul în care îşi desfăşoară activitatea organizaţia respectivă ■ nu îşi realizează integral sarcinile da plan, angajamentele suplimentare, dacă nu au fost luate măsuri corespunzătoare pentru pregătirea in bune condiţii a producţiei anului viitor. îndrumindu-ne spre o temeinică pregătire a adunărilor de alegeri, am cerut stăruitor organizaţiilor de partid să stabilească precis, cu competenţă şi discernămint, obiectivele majore spre care trebuie concentrate eforturile. în acest sens, combatem tendinţa unor comitete orăşeneşti sau comunale de a acorda ajutor şi îndrumare sub forma unor „reţete“ şi indicaţii general-valabile, care duc în cele din urmă la şablonizarea activităţii. In lumina sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului privind dezvoltarea mai accentuată a extracţiei de cărbune, organizaţiile de partid de la exploatările miniere din Valea Jiului au pus în centrul dezbaterilor problemele referitoare la realizarea integrală a planului şi a angajamentelor la producţia de cărbune, îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, îndeosebi a celui cecsificabil, stabilind in acest scop un ansamblu de măsuri vizînd o mai judicioasă repartiere a membrilor de partid în abataje, la lucrările de pregătiri, pe schimburi ; îmbunătăţirea asistenţei tehnice; aprozionarea ritmică cu materiale. Astfel, adunarea de alegeri a organizaţiei de bază a zonei a II-a a minei Uriteni a supus unei exigente analize critice activitatea incompetentă a fostului şef de zonă Ştefan Husti, care s-a reflectat în nivelul scăzut al randamentelor obţinute aci multă vreme. In adunarea de alegeri din organizaţia de bază a sectorului investiţii — mtpa Lupeni — au fost aduse critici îndreptăţite biroului organizaţiei de bază şi conducerii tehnico-n.tritoirtraive pnm tolerarea nerespectării graficului de aprovizionare cu materiale necesare obiectivelor ce trebuiau să intre în producţie, dimtouindu-se in acest fel rezultatele de ansamblu merituoase ale minei. Merită relevat faptul că, datorită măsurilor stabilite de adunarea de alegeri la sectorul VI producţie al minei Lupeni, ca urmare a aplicării propunerilor mai multor mineri privind remedierea unor deficienţe in organizarea muncii, stagnările in producţie au fost eliminate. Acţionind „preventiv“, la insistenţele birourilor organizaţiilor de bază nr. 1, 2 şi 3 producţie, conducerile sectoarelor de la Exploatarea minieră Uricani au asigurat Îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale a locurilor de muncă, ceea ce a făcut ca această problemă de repetate ori criticată anterior să nu mai fie ridicată cu ocazia adunărilor de alegeri. Sarcinile mobilizatoare prevăzute de viitorul cincinal privind sporirea considerabilă a producţiei de oţel au determinat organizaţiile de partid de Aurel BULGĂREA secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. la C.S.H. să pună accentul în discuţiile din adunările de alegeri pe mijloacele de a asigura reducerea pierderilor de metal şi a consumurilor specifice de minereuri şi cocs, folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, recuperarea restanţelor şi îndeplinirea planului la fontă, îmbunătăţirea calităţii laminatelor şi respectarea riguroasă a obligaţiilor contractuale. Dat fiind că la Combinatul siderurgic Hunedoara rebuturile s-au ridicat in primele 9 luni ale anului la circa 60 milioane de lei s-a insistat asupra necesităţii întăririi disciplinei tehnologice ca şi ridicării pregătirii profesionale a cadrelor. In mod îndreptăţit au fost criticate birourile organizaţiilor de bază şi comitetul de partid de la laminoarele Winning pentru că au exercitat un control necorespunzător asupra exploatării şi întreţinerii utilajelor şi agregatelor, cerîndu-se ca prin întărirea disciplinei tehnologice să se pună capăt deselor defecţiuni înregistrate la diferite utiaţe şi instalaţii. O interesantă experienţă pozitivă a fost relevată de adunările de alegeri de la numeroase şantiere ale I.C.S. Hunedoara. Biroul organizaţiei de bază de la şantierul montaj-instalaţii I, bunăoară, a acordat o atenţie deosebită realizării in termen a obiectivelor prevăzute in planul de investiţii, a analizat periodic stadiul lucrărilor mobilizind întreaga masă a constructorilor la respectarea graficelor stabilite pentru fiecare lucrare în parte, în felul acesta au putut fi reduse termenele planificate atît la reparaţia capitală a furnalului 5 de la C.S.H., cit şi la lucrările de la şantierele I. M. Aiud şi Fabrica de produse refractare Alba Iulia. Deşi pe ansamblul economiei judeţului se prefigurează rezultate bune pe anul 1970 (sarcinile de creştere a productivităţii muncii prevăzute pentru actualul cincinal au fost realizate la jumătatea lunii septembrie, beneficiile la 15 august, judeţul Hunedoara situindu-se, totodată, printre judeţele fruntaşe în realizarea planului de investiţii) comitetul judeţean de partid a prevenit organizaţiile de bază împotriva oricăror tendinţe de mulţumire de sine sau festivism, cerindu-se să orienteze desfăşurarea adunărilor de alegeri spre maxima valorificare a tuturor rezervelor producţiei în vederea amplificării succeselor obţinute. In acelaşi timp, intrucit unele rămineri in urmă diminuează rezultatele globale, am îndrumat organizaţiile de partid din industria alimentară, din întreprinderile de industrie locală de la Petroşani şi Brad, cele din cadrul Centralei minereurilor neferoase de la Deva, întreprinderile forestiere din Haţeg şi Petroşani, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Deva, să examineze cu exigenţă in adunările de alegeri cauzele neîndeplinirii unor indicatori economicofinanciari şi să adopte măsuri politice corespunzătoare pentru eliminarea deficienţelor în organizarea producţiei şi a muncii. După cum este cunoscut, adunările de alegeri în organizaţiile de partid de la sate vor avea loc pe măsura încheierii campaniei agricole. Aşadar, cea mai potrivită şi mai utilă pregătire a acestor adunări constă in terminarea in bune condiţii a tuturor lucrărilor agricole. Tocmai de aceea combatem cu fermitate tendinţa manifestată pe alocuri de a lăsa ca lipsurile să persiste de pe o zi pe alta in aşteptarea prilejului adunărilor generale oir.dar unna să fie „ridicate" cauzele acestor lipsuri, aşadar, atunci cind pierderile s-au produs, iar observaţiile critice nu mai pot schimba nimic., Comitetul judeţean a reuşit, potrivit unei asemenea, optici să orienteze către oactivitate eficientă comitetele comunaleşi " organizaţiile de bază din Dineu Mare, Dineu Mic, Sălişte, Bretea Strei, Holdea, Nandru, Izvoarele, Livadea, care, in loc să intervină pentru a determina recuperarea rămînerilor in urmă la recoltare şi la însămînţârile de toamnă, se postau pe poziţii de spectator... Asigurînd o temeinică pregătire şi desfăşurare a adunărilor de alegeri vom contribui la perfecţionarea stilului muncii de partid, la creşterea aportului organizaţiilor de partid la îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1970 şi pregătirea unui „demaraj" bun in primul an al viitorului cincinal. ADUNĂRI DE ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID LA OBIECT! numai o astfel de analiză asigură perfecţionarea activităţii mmmmmmmmmmmmaammmmmmtmmmmmmmmmatammmgmmmmmmmBSxai Construcţii de locuinţe in oraşul Zalau Foto : Al. Andreesiu (Urmare din pag. I) globale a determinat in luna septembrie şi nerealizarea planului productivităţii muncii. In legătură cu acest indicator, se cuvine adăugat şi faptul că în unele unităţi utilizarea timpului de lucru planificat nu a fost corespunzătoare, fenomen ce poate şi trebuie să fie grabnic înlăturat de către comitetele de direcţie din întreprinderi şi consiliile de administraţie din combinatele şi centralele industriale. Menţionez că ministerul a luat măsurile ce s-au impus pentru asigurarea unei defalcări corespunzătoare a planului pe trimestrul IV şi pentru compensarea golurilor ce au existat în aprovizionare, incit să se asigure recuperarea producţiei restante din trimestrul III şi îndeplinirea atît a planului anual cit şi a angajamentului de depăşire a planului, pe care şi l-a luat industria uşoară pe aceşti an. Rep. : Pentru unităţile din ramura dv. este importantă nu numai realizarea indicatorilor de producţie planificaţi, ci şi asigurarea desfacerii integrale a mărfurilor fabricate. In legătură cu aceasta, observăm că există stocuri de produse finite care pină in prezent nu au fost integral lichidate. Din această cauză, pe primele opt luni din acest an au fost afectate rezultatele financiare, industria ușoară nerealizind plenul de beneficii. Concret, ce măsuri s-au luat de către conducerea ministerului pentru a lichida stocurile supranormative de produse finite si a preintimpina formarea oltora ? Ce trebuie să întreprindă la viitor comitetele de direcpe si consiliile de administraţie in acest scop ? Ing. D. Sablici : Deşi pe primele opt luni, planul de beneficii pe ansamblul ministerului nu a fost îndeplinit, potrivit unor preliminarii, rezultatele financiare pe trei trimestre vor fi favorabile. Acest lucru este şi urmarea unor măsuri excepţionale luate de către conducerea ministerului nostru pentru introducerea în circuitul economic a unor mărfuri imobilizate, însumind câteva sute de milioane lei. Astfel, s-a organizat un comandament de acţiune format din economişti şi tehnologi din minister şi din combinatele industriale, care au trecut la examinarea in mod organizat a stocurilor create peste normativ, stabilind in colaborare cu organele comerţului interior măsuri concrete pentru antrenarea operativă a lor in circuitul comercial. In contextul acestor măsuri, consider deosebit de eficientă acţiunea de lărgire a reţelei proprii de magazine de desfacere ale unităţilor noastre producătoare. Menţionez că nu este vorba de o simplă campanie de lichidare a stocurilor ce s-au creat, ci de o largă acţiune menită să depisteze amănunţit cauzele acestui fenomen, astfel ca el să nu se mai repete. O mare răspundere revine, in acest sens, combinatelor industriale, care trebuie să înţeleagă clar indicaţia dată de conducerea partidului de a se produce numai acela mărfuri care au desfacerea asigurată integral. Aceasta presupune, pe de o parte, incheierea din timp a contractelor cu beneficiarii, iar pe de alta, respectarea cu rigurozitate a prevederilor stipulate prin contracte, mai ales a celor care privesc ritmicitatea livrărilor, parametrii calitativi şi structura sortimentală. Rep. : Strins legată de asigurarea unui circuit fluid, rapid al desfacerii produselor este cerinţa măririi gradului de adaptabilitate a producţiei din unităţile industriei uşoare la nevoile pieţei. Acesta este, de fapt, unul din obiectivele principale puse de plenara C.C al P.C.R. din decembrie 1969 in faţa colectivelor din industria uşoară. Ce s-a întreprins pină in prezent in această direcţie şi ce greutăţi intimpinaţi ? Ing. D. Sablici : Creşterea gradului de adaptabilitate a producţiei industriei uşoare la cerinţele pieţei este în directă legătură cu gradul de cunoaştere a acestor cerinţe. In acest scop, in primul rind a fost luată măsura de a confrunta cu beneficiarii noştri, înaintea contractărilor, atît cererile de mărfuri, cit, şi posibilităţile de satisfacere a acestora. Astfel, s-au organizat expoziţii de prezentare a noutăţilor, sondaje de opinie, studii selective cu privire la orientarea cererii de consum şi, în colaborare cu Ministerul Comerţului Interior, s-a popularizat in rîndul lucrătorilor din comerţ noua linie a modei. Bunăoară, pentru operaţiile de contractare privind fondul de marfă destinat aprovizionării populaţiei pe ultimul trimestru al acestui an şi trimestrul I 1971, cit şi pentru trimestrele II şi III ale anului viitor, s-au organizat expoziţii de confecţii, tricotaje şi încălţăminte in oraşele Bacău, Piatra Neamţ, Tîrgovişte, Craiova, Cluj, Oradea, Timişoara, Bucureşti, colectindu-se opiniile şi sugestiile populaţiei, care au fost prelucrate şi valorificate cu prilejul operaţiilor de contractare. Cu sprijinul Institutului de cercetări comerciale şi al specialiştilor de la CEPECA, s-au organizat sondaje şi studii selective asupra orientării cererii de consum în Capitală pentru încălţăminte şi pentru confecţiile bărbăteşti. Pe baza acestor studii au fost aduse corectivele necesare în producţie. In determinarea orientării cererii de consum, un rol important revine şi magazinelor de prezentare şi desfacere ale industriei. In legătură cu aceasta, putem arăta că in cele peste 30 magazine pe care le are industria uşoară în toată ţara, se organizează „colţul noutăţilor", unde fabricile interesate prezintă ultimele realizări in domeniul confecţiilor si al încălţămintei, acordind prin organele lor tehnice consultaţii populaţiei, colectînd la rîndul lor propunerile şi sugestiile acesteia. Acţiunile de cunoaştere şi cercetare a cererilor de consum se pot dezvolta pe diverse căi şi, întrucit suntem la Început de drum, in cadrul noii legislaţii a contractelor economice, este imperios necesar ca întreprinderile şi combinatele industriale să acţioneze constructiv, cu multă iniţiativă, stabilind contacte directe şi nemijlocite atît cu organele comerciale, cit şi cu cumpărătorii. In acelaşi timp, cred că nu este lipsit de importanţă ca şi organele comerciale să cunoască mai bine, pe bază de date fundamentate, adevărata structură a cererii populaţiei, prevenindu-se in acest fel oscilaţiile destul de dese ale cererilor comerţului. Este, de asemenea, indicat ca centralele şi combinatele industriale să acţioneze mai mult pentru dezvoltarea magazinelor proprii de prezentare şi desfacere, care facilitează contactul direct şi nemijlocit cu populaţia, iar acolo unde acest lucru nu este posibil, să organizeze in colaborare cu comerţul magazine de firmă. Rep. : Pornind de la con cluziile ce se impun din activitatea de sondare a cererilor pieţei, care va fi orientarea producţiei in viitorul cincinal 7 Ing. I». Sablici : In ce priveşte producţia industriei uşoare in cincinalul care vine, aceasta va urmări, în primul rlnd, ridicarea continuă a calităţii produselor, in paralel cu diversificarea sortimentelor. Se prevăd măsuri importante pe linia introducerii materiilor prime chimice şi sintetice, care vor conferi produselor însuşiri calitative superioare. De menţionat este faptul că aceste noi materii prime se vor asigura in majoritatea cazurilor din ţară. In ce priveşte creşterea producţiei fizice, aceasta se va face diferenţiat pentru fiecare categorie de produse, în funcţie de cererile pieţei, un accent deosebit fiind pus pe articolele deficitare in prezent. Indiscutabil, raţiunea primordială a activităţii întreprinderilor din industria uşoară este să producă ceea ce solicită populaţia. Acest deziderat este valabil pentru toate unităţile, indiferent de mărimea şi profilul fabricaţiei, iar satisfacerea lui depinde de intensificareapreocupărilor, pe un front larg, pentru ridicarea calităţii produselor, diversificarea sortimentelor, creşterii gradului de adaptabilitate la cerinţele pieţei, ale modei. Or, se constată, din păcate, că tocmai aceste trăsături direcţionale ale unei bune activităţi, atît sub raportul eficienţei economice, cit şi al satisfacerii nit mai cuprinzătoare a preferinţelor in continuă evoluţie ale populaţiei sunt incă în bună parte eludate într-o serie de întreprinderi. Ca atare, se aşteaptă soluţii viabile, neintirziate, măsuri hotărite, pe planuri multiple, care să contribuie la realizarea unui adevărat reviriment in activitatea de ansamblu a industriei uşoare. Intrucît este vorba de o ramură industrială care produce pentru consumul direct al populaţiei, măsurile preconizate trebuie să vizeze nu numai latura tehnică sau organizatorică a fabricaţiei, pentru realizarea cu orice preţ a unor indicatori de plan stabiliţi, ci şi stimularea puternică a fanteziei creatorilor de modele, a inițiativei colectivelor de întreprinderi, întărirea răspunderilor pentru calitatea produselor realizate. Spunem aceasta pentru că, poate, nicăieri ca in acest sector nu se impune mai acut ca tot ceea ce se produce să se vîndă, să corespundă cerințelor și gusturilor variate ale milioanelor de cumpărători. INDUSTRIA UȘOARA SANTEIA - marți 27 octombrie 1970 RECOLTAREA PORUMBULUI CIT MAI REPEDE, CU TOATE FORŢELE MANUALE ŞI MECANICE Dintre numeroasele lucrări de sezon, o pondere mare au cele privitoare la recoltarea porumbului. Pină în seara zilei de 22 octombrie, porumbul a fost cules de pe 81 la sută din suprafaţa cultivată in întreprinderile agricole de stat şi in proporţie de 73 la sută, in cooperativele agricole. La această dată mai erau de recoltat 520 000 ha cu porumb In cooperativele agricole şi 76 000 ha In I.A.S. Suprafeţe mai mari sunt de recoltat îndeosebi in unele judeţe din Transilvania şi Banat, unde vegetaţia a fost mai intimată, dar, in prezent, trebuiet concentrate toate forţele manuale şi mecanice pentru grăbirea lucrărilor şi terminarea culesului intr-un timp cit mai scurt. ★ In judeţul Mureş, pină în seara zilei de 22 octombrie s-a recoltat porumbul de pe o suprafaţă de aproape 7 000 ha, din totalul de 33 560 ha cultivate cu această plantă în cooperativele agricole. Intirzierile la recoltat se datoresc faptului că o parte din suprafeţele cultivate cu porumb, din cauza inundaţiilor şi a excesului de apă din primăvară, s-a insăminţat tîrziu. Culturile neajunse Încă în faza de coacere au fost prinse de brumă. Dar acolo unde porumbul a ajuns in faza de maturitate, in zonele Sărmaş şi Luduş, cooperativele agricole din Valea Largă, Sărmaş, Hăulia, Iernut, Salcud, Iclănzel şi altele au recoltat fiecare peste 100 ha de porumb boabe, ceea ce reprezintă foarte puţin in comparaţie cu suprafeţele existente. Ţinînd seama de stadiul de coacere a porumbului, direcţia agricolă judeţeană a dat indicaţii privind accelerarea ritmului de recoltare, sortarea ştiuleţilor înainte de depozitarea b. straturi subţiri pentru a se crea condiţii bune de aerisire. De asemenea, s-a indicat să fie insilozate culturile care nu ajung la maturitate. La direcţia agricolă ni s-a spus că măsurile organizatorice şi tehnice luate permit să se ajungă la o viteză de recoltare de 1 500 pină la 2 000 ha pe zi, pentru a se putea încheia această lucrare în două săptămîni. Este adevărat că s-au dat indicaţii, dar conducerile cooperativelor agricole nu au acţionat peste tot cu hotărire pentru aplicarea acestor recomandări, în cooperativele agricole situate în Valea Timovei Mici. In ultima săptămînă, ritmul culesului porumbului a avansat foarte puţin, iar în unele părţi chiar a stagnat. La cooperativa agricolă din Găneşti, de exemplu, in această perioadă nu s-au recoltat zilnic decit 1,3 ha de porumb din 260 ha cultivate. Preşedintele cooperativei, Francisc Ozsvat, şi inginerul Călin Oprea ne-au asigurat că se va intensifica ritmul culesului şi în 4-5 zile se va putea termina recoltatul. Numai că aceste declaraţii nu s-au confirmat în practică. Cooperativa a suferit pagube însemnate în urma calamităţilor naturale. Ca urmare s-au alocat un ajutor în valoare totală de 1 032 000 lei, precum și 656 000 lei credite CU regim special. In felul acesta, problema retribuirii muncii s-a rezolvat. De ce nu se iau măsuri pentru a răspunde prin muncă intensă sprijinului acordat ? Intr-o serie de cooperative agricole se constată lipsuri serioase in organizarea muncii din cauză că activitatea cadrelor de conducere continuă să se desfăşoare nesatisfăcător. La cooperativa agricolă din Mica, braţele de muncă au fost repartizate pentru alte lucrări, deşi porumbul de pe 40 ha recoltate se află în grămezi pe cîmp. Desigur, acum sint multe lucrări urgente de executat, dar nu se poate concepe să fie aminate culesul și transportul porumbului. Cu atît mai mult cu cit aici mai sint 185 ha de porumb care așteaptă Încă să fie cules. In această perioadă este cit se poate de normal ca activitatea cadrelor de conducere, a specialiştilor să se desfăşoare in cîmp, acolo unde se recoltează porumbul. Aşa se şi procedează in marea majoritate a cooperativelor agricole. Există insă şi excepţii. La sediul cooperativei agricole din Idrifaia, in plină amiază, am întîlnit pe preşedinte şi pe doi brigadieri lucrind la întocmirea unor evidenţe. In vreme ce în birouri se desfăşura o „activitate febrilă*, pe cimp, domnea liniştea. După ce in urmă cu două săptămîni a luat fiinţă o comisie compusă din preşedintele cooperativei, inginerul agronom, brigadieri — care s-a deplasat pe tarlale, a stabilit măsuri și a întocmit grafice de lucru pentru culesul porumbului, in mod cu totul formal — s-a considerat că treburile sint puse la punct. Cui folosesc măsurile și graficele Întocmite dacă nu sint aplicate in practică, ele rămînînd doar simple peltice de hirtie ? La această cooperativă s-au recoltat numai 20 ha dintr-o suprafață de 206 ha cu porumb, deoarece nici măcar zilele frumoase, intre două ploi, n-au fost folosite. Surprinde neplăcut „calmul" cu care este privită situația in această unitate, cu atît mai mult cu cit s-au făcut simţite ploile reci şi Îngheţul. După cum am mai amintit, la direcţia agricolă ni s-a vorbit despre recomandări şi măsuri pentru grăbirea recoltatului. In realitate, multe Raidul nostru în judeţele Mureş şi Sălaj eforturi se irosesc pe lucrări mai puţin urgente sau care pot fi aminate. In ziua de 26 octombrie era tîrg la Singeorgiu de Pădure. încă in zorii zilei, înspre această localitate se îndreptau mulţi cooperatori din Ghindari şi Chibed, unităţi care, aşa cum am aflat, duc lipsă de braţe de muncă. In aceste cooperative, la culesul porumbului şi al sfeclei de zahăr se constată serioase rămîneri în urmă. Direcţia agricolă ar fi putut interveni din timp pentru a amina ziua tirgului după terminarea lucrărilor agricole de toamnă. Situaţia de pe teren scoate in evidenţă şi alte aspecte ce denotă lipsă de spirit de organizare — principala cauză care determină ritmul necorespunzător al recoltării in aceste zile. Timpul înaintat, vremea instabilă impun mobilizarea tuturor forţelor pentru terminarea culesului porumbului şi a celorlalte culturi tîrzii. Se simte nevoia unei intervenţii hotărîte din partea Comitetului judeţean de partid Mureş, a organelor agricole pentru înlăturarea lipsurilor semnalate şi accelerarea lucrărilor de recoltare în toate cooperativele agricole. In judeţul Sălaj, după ploile intermitente care au căzut în ultimele zile, ţăranii cooperatori şi-au mobilizat toate forţele pentru accelerarea ritmului de recoltare a porumbului. Din situaţia operativă centralizată la direcţia agricolă judeţeană rezultă că pină luni, 26 octombrie, au fost recoltate peste 9 500 ha cu porumb, din cele 13 145 ha cultivate, rămînînd astfel de cules 3 600 ha. Ritmul alert înregistrat In ultima perioadă la recoltarea porumbului va permite încheierea acestei lucrări în cîteva zile. In multe cooperative agricole, ținîndu-se seama de volumul mare de lucrări ce trebuie efectuate în această perioadă, au fost mobilizaţi numeroşi cooperatori la recoltarea porumbului. In felul acesta s-a reuşit ca la cooperativele agricole din Românaşi, Mesteacăn, Pragu şi altele, recoltarea, transportul, sortarea şi depozitarea porumbului să fie aproape terminate. Preşedintele cooperativei agricole din Românaşi, Ruvin Mastan, ne spunea : „Am luat astfel de măsuri incit o dată cu recoltarea porumbului să putem face şi sortarea ştiuleţilor, care se află intr-un stadiu de coacere diferit. In fiecare seară am transportat în pătule tot porumbul recoltat in ziua respectivă. Din cele 130 ha cu porumb cules, nu se află acum pe cîmp nici un bob“. Cu ocazia raidului Întreprins am constatat insă că nu în toate cooperativele agricole munca este la fel de bine organizată. La cooperativa agricolă din Pericei, din cele 295 ha cu porumb ajuns la maturitate au fost recoltate 200 ha. Mai mult de jumătate din porumbul recoltat stă neacoperit pe cîmp de mai multe zile. Preşedintele cooperativei, tov. Dumitru Tătaru, nu părea deloc afectat de această situaţie. „Porumbul nu are nimic dacă stă în cîmp, ne spunea interlocutorul nostru. Este ca şi cum ar fi în pătule. Şi apoi, nici nu dispunem de prea multe mijloace de transport. Cele 35 de atelaje pe care le avem transportă de cîteva zile numai porumb, dar nu fac faţă“. Lucrurile nu stau însă chiar aşa. De ce ? In primul rînd, mijloacele de transport nu sunt utilizate raţional. Cu cîteva zile în urmă, preşedintele cooperativei a aprobat, personal, ca un cetăţean salariat din afara cooperativei să meargă un interes personal cu camionul unităţii pină la Şimleu, după cartofi. Comentariile sunt de prisos, avind în vedere că jumătate din porumbul recoltat se găseşte pe cîmp. O situaţie asemănătoare am întâlnit şi la cooperativa agricolă din Hericlean. Gheorghe Creţu, preşedintele cooperativei, ne relatează : „N-am reuşit să culegem in întregime cele 280 ha cultivate cu porumb, iar recolta de pe 20 ha a rămas in timp de cîteva zile". Lipsesc oare mijloacele de transport ? Nicidecum. Cooperativa agricolă dispune de 53 atelaje, 4 camioane şi 2 remorci. Slaba organizare a muncii face însă ca mijloacele de transport să nu poată fi folosite raţional. Şi astfel, o mare cantitate de porumb stă un grămezi neacoperit, de o săptămînă. Astfel de exemple am întîlnit şi în alte unităţi. La cooperativele agricole din Jibou, din Zăuan etc. Comparînd situaţiile din cooperativele agricole unde recoltatul şi transportul porumbului sunt aproape terminate cu cele din unităţile unde lucrările sunt mult întîrziate, se poate lesne constata că acolo unde există o bună organizare a muncii, unde se lucrează după un program zilnic bine gindit, rezultatele sunt pe măsura eforturilor depuse. „Intr-adevăr, ne spunea tov. Valeriu Mican, directorul direcţiei agricole judeţene, în unele unităţi se obţin rezultate bune. Dar nu este la fel pretutindeni, pentru că nu toate consiliile de conducere, toţi specialiştii au înţeles ce au de făcut în această perioadă, care sunt lucrările de primă urgenţă, cum să-şi împartă forţele. Pentru acest lucru am luat o serie de măsuri, astfel ca, in 3—4 zile, porumbul să fie acolo unde trebuie, adică în pătule". Reţinem acest angajamet. Cele 3 600 ha cu porumb trebuie recoltate în cel mai scurt timp, avind în vedere că semnele iernii şi-au făcut apariţia. brond DFAKI, Vasile RUSU corespondenții „Scînteii" Concurs pentru sistematizarea zonei centrale a municipiului Botoşani Consiliul Popular al judeţului Botoşani, in colaborare cu Uniunea Arhitecţilor, organizează un concurs public de idei pentru sistematizarea zonei centrale a municipiului Botoşani. Termenul de predare — pină la 1 februarie 1971. Concursul va fi dotat cu următoarele premii : un premiu I in valoare de 30 000 lei ; un premiu II în valoare de 20 000 lei ; un premiu III in valoare de 10 000 lei ; 5 menţiuni in valoare de 5 000 lei fiecare. Documentaţia pentru concurs şi informaţii suplimentare se pot obţine de la Uniunea Arhitecţilor (Str. Episcopiei nr. 9 telefon: 1637 67).