Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-18 / nr. 8580

care este stadiul realizării sarcinilor din planul de stat pe anul 1970? Astăzi, CHIMIA Industria chimică — asupra căreia ne oprim în continuarea sondajului în legătură cu stadiul realizării sar­cinilor de plan pe acest an — consti­tuie, așa cum este cunoscut, o ramură de bază a economiei noastre, care a cunoscut, an de an, o dezvoltare deo­sebit de dinamică. Coordonatele ac­tivităţii din acest an în unităţile chi­mice au fost trasate clar şi precis la Plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie anul trecut, cînd s-a subli­niat necesitatea concentrării tuturor eforturilor spre laturile calitative ale muncii, urmărindu-se o fructificare cu maximum de eficienţă a investi­ţiilor, atingerea în timp cit mai scurt a parametrilor tehnico-economici pro­iectaţi, asigurarea unei bune func­ţionări a instalaţiilor. Faptul că, în bună măsură, aceste indicaţii ale partidului — care au stat la baza fundamentării sarcinilor de plan pe acest an ale industriei chi­mice — au fost respectate, o dove­desc, printre altele, rezultatele pozi­tive înregistrate in nouă luni din a­­cest an. Astfel, planul producţiei globale a fost depăşit cu 210 mili­oane lei. Demn de subliniat este şi faptul că în proporţie de circa 90 la sută acest spor de producţie a fost obţinut pe seama creşterii producti­vităţii muncii. Dimensiunea acestor sporuri de producţie faţă de anul tre­cut este şi mai elocventă în unităţi naturale : 14 000 tone fire şi fibre chimice, 52.000 tone materiale plas­tice şi răşini sintetice, 3 200 tone cau­ciuc sintetic şi 103 000 tone acid sul­furic ş.a. Sunt rezultate care exprimă hotări­­rea chimiştilor din majoritatea între­prinderilor de a nu precupeţi nimic pentru realizarea sarcinilor ce le re­vin prin planul de stat, de a-şi pune în valoare întreaga lor capacitate profesională pentru asigurarea bunu­lui mers al producţiei. Totuşi, restan­ţele înregistrate pină acum la unele sortimente — în principal la a­­luminiu primar, îngrăşăminte cu azot şi cu fosfor, policlorură de vinil, ier­­bicide, butanol şi metanol — arată că în unele unităţi persistă deficienţe care afectează realizarea planului. Nerespectarea obligaţiilor contrac­tuale la aceste produse chimice are influenţe nefavorabile în alte ramuri ale economiei şi asupra realizării pla­nului la export. In legătură cu aceasta, l-am soli­citat pe tov. ing. NICOLAE IONES­­CU, adjunct al ministrului industriei chimice, să ne răspundă la cîteva în­trebări. — Rep. : Sunt cunoscute cauzele care au determinat răminerile in urmă de circa 9 la sută la aluminiu primar şi de 5 la, sută la îngrăşămin­te cu azot şi policlorură de vinil ? — Ing. N. Ionescu: Ca şi în alţi ani, cota de participare a întreprinderilor noastre la realizarea planului a fost inegală. La Uzina de aluminiu din Slatina, golurile apărute în aprovi­zionarea cu materii prime, calitatea necorespunzătoare a unora dintre ele — spre exemplu, a cocsului livrat de uzina „Victoria" din Călan şi a smoa­­lei de huilă livrate de Combinatul si­derurgic din Hunedoara — neajun­surile existente în întreţinerea şi re­pararea instalaţiilor, în pregătirea ca­drelor, care n-au ştiut să intervină prompt pentru preîntîmpinarea şi înlăturarea operativă a deficienţelor apărute în desfăşurarea procesului tehnologic, sunt principalele cauze care au determinat nerealizarea pla­nului la aluminiu primar. La îngrăşămintele chimice, cu toate că majoritatea unităţilor au dat pro­ducţie peste plan, nu a fost posibilă compensarea în întregime a unor ne­­realizări apărute la Combinatul de în­grăşăminte chimice din Tr. Măgurele, ca urmare a intrării în funcţiune cu întârziere a instalaţiei noi de amo­niac. O cauză similară, la care s-a a­­dăugat şi calitatea necorespunzătoare a schimbătoarelor de căldură confec­ţionate de Uzina de utilaj chimic din Ploieşti, a făcut ca să apară nereali­­zări şi la policlorură de vinil fabri­cată la Combinatul chimic din Rm. Vîlcea. — Rep : Ştim că In ultima vreme Ministerul Industriei Chimice a fă­cut o serie de analize in legătură cu posibilităţile de recuperare a restan­ţelor pină la sfirşitul acestui an. Ce au relevat investigaţiile de pină acum ? — Ing. N. Ionescu : Situaţia creată a făcut obiectul unor analize aprofun­date în colegiul Ministerului Indus­triei Chimice, stabilindu-se măsurile operative pentru diminuarea restan­ţelor sau compensarea lor, pen­tru eliminarea deficienţelor. Aşa, de pildă, pentru punerea în stare nor­mală de funcţionare a Uzinei de alu­miniu din Slatina, s-a întocmit un plan unic de măsuri și a fost consti­tuit un comandament condus de un adjunct al ministrului, care anali­zează săptămînal realizarea măsurilor Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale Domnului ANWAR EL SADAT Preşedintele Republicii Arabe Unite Cairo Cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Arabe Unite, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele Consiliului de Stat, al poporului şi al meu personal, cordiale felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate, fericire personală și de succes în activitatea dumneavoastră plină de răspundere. Folosesc acest prilej pentru a transmite poporului egiptean prieten cele mai sincere urări de progres și bunăstare. îmi exprim convingerea că legăturile de prietenie şi colaborare multi­laterală dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoa­relor noastre, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Dorim să mulţumim Excelenţei Voastre pentru bunele sentimente şi caldele felicitări pe care aţi binevoit să ni le, adresaţi cu ocazia instalării noastre în funcţia de suveran suprem al Malayeziei. Dorinţa noastră vie este ca în timpul guvernării ce începem să dez­voltăm şi să întărim legăturile prieteneşti şi cordiale care leagă în pre­zent ţările noastre.­­ TUANKU ABDUL HALIM MU' AZZAM SHAH IBNI AL-MARHUM SULTAN BADLISHAH Regele Malayeziei - Excelenţei Sale ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Mulţumesc în mod sincer Excelenţei Voastre pentru bunele urări şi felicitările călduroase primite cu prilejul numirii mele în funcţia de prim-ministru al Malayeziei. Exprim dorinţa fierbinte ca statele noastre să continue să acţioneze împreună pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor prieteneşti ce ne leagă. TUN ABDUL RAZAK Primul ministru al Malayeziei PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8580 Duminică 18 octombrie 1970 1 6 PAGINI - 30 BANI PENTRU HIDROCENTRALA DE IA PORŢILE DE FIER A FOST LIVRAT AL TREILEA TRANSFORMATOR DE 190 MVA CRAIOVA (corespondentul „Scînteii“). — In timp ce la Por­ţile de Fier primul transforma­tor de 190 MVA este în sarcină de aproape două luni, iar al doi­lea urmează să intre în curînd în sarcină, al treilea produs de a­­celaşi fel a părăsit uzina con­structoare „Electroputere“-Cra­­iova, fiind expediat tot la Por­ţile de Fier. Datorită experienţei cîştigate de constructorii craio­­veni de maşini şi aparataj elec­tric, timpul de lucru la acest transformator, faţă de primul, a fost scurtat cu o lună de zile. In prezent, colectivul de muncă de la fabrica de transformatoare de la această uzină depune eforturi in vederea livrării înainte de termen şi a celorlalte produse care a­firmează să fie livrate pen­tru hidrocentrala de la Porţile de Fier. 25 DE ANI DE LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A P. C. R. Un important jalon in procesul afirmării partidului ca forţa conducătoare a naţiunii Se împlinesc 25 de ani de la Con­ferinţa Naţională a Partidului Comu­nist Român din octombrie 1945, mo­ment nodal in desfăşurarea luptei partidului pentru instaurarea şi con­solidarea puterii celor ce muncesc, pentru transformarea socialistă a României. Pornind de la cerinţele progresului social în etapa respec­tivă — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din oc­tombrie 1945 a pus in centrul preocu­părilor partidului redresarea şi dez­voltarea economiei naţionale, îmbu­nătăţirea condiţiilor de trai ale popu­laţiei, consolidarea unităţii clasei muncitoare şi a alianţei dintre mun­citori, ţărani şi intelectuali, întărirea unităţii tuturor forţelor democratice, antiimperialiste". Aniversăm acest eveniment în con­diţiile in care comuniştii români, întregul popor se pregătesc să întîmpine gloriosul jubileu — împli-­ nirea a cinci decenii de viaţă şi ac­tivitate revoluţionară a partidului, închinate slujirii neprecupeţite a intereselor celor ce muncesc, făuririi noilor destine ale patriei. In perspec­tiva clocotitoarei istorii de luptă şi victorii a partidului, semnificaţia Conferinţei Naţionale din 1945 se dez­văluie şi mai bogat, ca verigă im­portantă în şirul evenimentelor me­morabile ce au jalonat drumul trans­formării partidului nostru in forţa politică conducătoare a naţiunii. Importanţa Conferinţei Naţionale a P.C.R. din octombrie 1945 se reliefea­ză cu claritate in coordonatele social-politice ale întregului pro­ces revoluţionar început cu insurec­ţia armată de la 23 August 1944. După răsturnarea succesivă a trei guverne cu majoritate reacţionară, forţele democratice au impus, la 6 martie 1945, aducerea la cîrma ţării a guvernului prezidat de dr. Petru Groza, primul guvern din istoria ţării in care clasa muncitoare şi ţărănimea aveau rolul precumpănitor. Aceasta a reprezentat o mare victorie politică a clasei muncitoare, a ţărănimii, a tuturor forţelor democratice, victo­rie care a marcat intrarea pro­cesului revoluţionar intr-o etapă nouă, superioară. Clasele exploata­toare mai deţineau insă importante poziţii, in primul rînd in economie, ale cărei pirghii de comandă se aflau aproape in întregime în miinile lor. Ele aveau un puternic punct de spri­jin in monarhie. In acest context, se contura perspectiva unor indirjite şi intense bătălii cu reacţiunea, pentru a consolida multilateral victoria obţi­nută la 6 martie, a deschide drum unei evoluţii care să conducă la cu­cerirea întregii puteri politice de că­tre clasa muncitoare şi aliaţii săi, în perspectiva trecerii la construirea o­­rinduirii noi, socialiste. Partidul comunist, iniţiatorul şi or­ganizatorul marilor bătălii sociale ce au dus la instaurarea puterii popu­lare îndeplinea cu strălucit succes rolul de forţă conducătoare şi insu­­fleţitoare a luptei maselor largi popu­lare. In acele condiţii din toamna anului 1945, la un răstimp rela­tiv scurt de la ieşirea din ilegali­tatea de peste două decenii, apărea necesar ca partidul să realizeze o analiză a caracteristicilor etapei, să stabilească obiectivele strategice şi tactice, linia politică de urmat in viitor. Pentru soluţionarea acestor sarcini de care depindea mersul înainte al ţării in acea etapă a fost convocată Conferinţa Naţională. O covîrşitoare importanţă dobin­­deau in acea etapă problemele econo­mice, întrucit pe acest teren işi con­centra reacţiunea eforturile ei de sub­minare a guvernului democratic. Iată de ce problemele economice au ocupat în lucrările Conferinţei Naţionale un loc deosebit de important, redresarea economică fiind con­siderată un obiectiv politic major, o premisă esenţială pentru consolida­rea puterii populare şi dezvoltarea în continuare a revoluţiei, îndreptind eforturile in direcţia refacerii industriei existente, a folo­sirii integrale a capacităţilor de pro­ducţie, conferinţa nu s-a limitat însă la indicarea acestor obiective de moment. Meritul ei istoric constă în faptul că privind departe in vii­tor, aplicind creator teoria marxist­­leninistă la condiţiile ţării noastre, a elaborat un vast program in vede­rea dezvoltării in perspectivă a ţării noastre. După anii îndelungaţi de adincă ilegalitate, glasul partidului răsuna pentru prima oară într-o conferinţă naţională, iar partidul comunist a apărut în faţa întregului popor cu un program ştiinţific fundamentat, insufleţitor, menit să creeze premi­sele unei autentice înfloriri econo­mice, să propulseze ţara pe orbita progresului. Programul elaborat de partid a constituit o vie expresie a patriotismului fierbinte şi a înaltei sale responsabilităţi faţă de popor, avind tocmai de aceea un vast ecou, sporind prestigiul, influenţa şi pu­terea de atracţie a partidului, împotriva teoriilor susţinute şi în acei ani de reprezentanţii partidelor burgheze reacţionare, potrivit cărora România trebuia să rămină o ţară „eminamente agricolă“, P.C.R. afirmat şi a fundamentat necesitatea industrializării, că singura cale pen­tru a asigura lichidarea înapoierii economice, progresul rapid şi multi­lateral al intregii ţări. „Progresul ţării noastre — se spunea în Rapor­tul prezentat la conferinţă de Gh. Gheorghiu-Dej , este în direc­tă şi nemijlocită legătură cu pro­gresul industrializării ţării... de tăria industrială a ţării depinde în mare măsură insăşi independenţa statului nostru“. Ca direcţii principale ale ac­ţiunii de industrializare au fost indicate refacerea şi dezvoltarea industriei grele metalurgice, pre­cum şi electrificarea — prin valorificarea cu maximă eficienţă a resurselor şi posibilităţilor interne, ca şi a celor decurgînd din coope­rarea economică internaţională ; con­ferinţa s-a ocupat totodată şi de pro­blemele pe care le ridica dezvoltarea principalelor centre industriale. O­­rientarea spre industrializare, deve­nită cheia de boltă a întregii acti­vităţi economice a partidului şi sta­tului nostru, a conferit, alături de alte hotăriri, o semnificaţie naţio­nală majoră Conferinţei. Obiectivul programului amplu de refacere şi dezvoltare a ţării era atît înfrîngerea reacţiunii pe tărîm eco­nomic, cit şi asigurarea unei temelii solide pentru consolidarea puterii de stat democratice şi adincirea întregii­ Dr. Marin NEDELEA (Continuare în pag. a IV-a) a VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN CALIFORNIA La sistemul de irigaţii In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre o­­raşul Fresno din California. Dis­tinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat indus­triei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile ele gazdi, stat indeplinite de doamna Snirley Temple-Black, vicepreşedinta agenţiei pentru pro­tejarea mediului înconjurător, fos­tă membră in delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cu­noscută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pî­­nă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de ci­trice, în special portocali, de viţă de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Pre­şedintele Nicolae Ceauşescu se in­teresează îndeaproape de caracte­risticile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemu­lui de irigaţii şi de control al regi­mului apelor. După ce survolează regiunea Is­land Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. în întîmpi­­narea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al ora­şului, Paul Wasemiller, şi alţi re­prezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul în­­minează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă ti­tlul de cetăţean de onoare al oraşu­lui Fresno, precum şi cheia ora­şului. Numeroşi ziarişti înregistrea­ză aceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de ca­re se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat, personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile irigate de portocali. Se dau explicaţii asupra sistemu­lui de aducţiune, pompare şi dis­tribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se re­întoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la bara­jul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Pre­şedintele Nicolae Ceauşescu se in­teresează îndeaproape de unele as­pecte concrete ale sistemului de irigaţie folosit: capacitatea rezer­vorului, debitul de apă distribuită anual pentru fiecare hectar, efi­cienţa economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. In în­cheierea vizitei la baraj, preşedin­tele Nicolae_Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu a-După amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care-l însoţesc au vizitat uzinele „Memorex“ din Santa Clara (Ca­lifornia), producătoare de echipa­mente pentru calculatoare elec­tronice. Deasupra intrării princi­pale se află scrisă, în limba ro­mână, urarea „BINE AŢI VENIT LA MEMOREX“. La sosire, oaspe­ţii au fost salutaţi de preşedintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secţii şi laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei între­prinderi, precum şi principalele coordonate ale activităţii tehnice şi economice. Uzina „Memorex“ fabrică trei tipuri de produse : benzi memorizatoare pentru calcu­latoare electronice, un sistem care preia de la computere informaţii­le şi le notează direct pe micro­film şi centrale de recepţionare şi transmitere a datelor. Ea ex­portă produse în numeroase ţări, printre care şi România. In sec­ţiile de fabricaţie, preşedintele Ceauşescu s-a interesat de tehno­logia aplicată şi de performanţele tehnice obţinute, a discutat cu specialiştii, relevînd existenţa po­sibilităţilor de dezvoltare a schim­burilor, de cooperare tehnico­vionul, oaspeţii poposesc în loca­litatea San José, unde se află cen­trala întreprinderii vizitate. In în­­tîmpinare au venit primarul ora­şului, James Ron, şi preşedintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation“, James Hall. îndată după sosire este prezentat un inte­resant film despre activitatea în­treprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi insta­laţii. Are loc apoi un dejun oferit da conducerea întreprinderilor. In ca­drul discuţiilor avute cu acest pri­lej au fost evocate posibilităţile de extindere în continuare a re­laţiilor de colaborare dintre fir­mele americane şi firmele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie­— şi, în general, de in­tensificare a raporturilor economi­ce dintre România şi SU­ A. economică între această firmă şi firmele româneşti. Ajunşi în secţia unde se asamblează centra­le de recepţionare şi transmitere electronică a datelor, oaspeţii au fost invitaţi în faţa unei aseme­nea maşini aflate în funcţiune. Preşedintele companiei a precizat că maşina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă centrală şi memorizat prin­­tr-un procedeu de microfilmare. Pe coala albă de hîrtie a apărut următorul text în limba română : „Bine aţi venit, domnule Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România. Prezenţa dumneavoastră la Memorex, in această după­­amiază, este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care îl vedeţi este o staţie terminus de comuni­caţii memorex 1240. Staţia termi­nus transmite sau primeşte date de la un computer central sau de la altă staţie terminus. Ea redă datele în text tipărit. Demonstra­ţia pe care o urmăriţi este o tipă­rire de informaţii cu o viteză me­die de 30 de semne pe secundă. Maşina poate tipări maximum 60 de semne pe secundă. Printr-un (Continuare în pag. a IlI-a) La uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara Se vizitează sistemul de irigaţii şi de control al regimului apelor de la Fresno in laboratoarele uzinelor de echipament electronic «Memorex"

Next