Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)
1970-10-19 / nr. 8581
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8581 luni 19 octombrie 1970 | 4 PAGINI — 30 BANI Un imperativ al eficienţei economice: ~ \ ' ? CREŞTEREA GRADULUI DE UTILIZARE AI SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE Nu puţine exemple din industria metalurgică demonstrează efectele pozitive ale dimensionării realiste a spaţiilor uzinale şi utilizării depline a fiecărui metru pătrat de suprafaţă construită. La Combinatul siderurgic din Hunedoara, In hala cuptoarelor adinei de la blumingul de 1 300 mm, aceeaşi producţie este obţinută azi de pe o suprafaţă cu peste 1 200 metri pătraţi, mai mică decit prevederile iniţiale din proiecte. Rezultate asemănătoare au fost obţinute, In cadrul aceluiaşi combinat, la hala laminorului de sirmă unde, prin utilizarea unei deschideri de 24 m in loc de 27 m, cit se obişnuieşte la asemenea laminoare pe plan mondial, suprafaţa productivă a fost redusă cu 510 mp, precum şi la hala laminoarelor de benzi late la cald şi la rece de la Combinatul siderurgic din Galaţi. Cu atit mai nefireşti apar, in aceste condiţii, situaţiile in care mari suprafeţe productive din anumite fabrici şi uzine râmin in afara circuitului economic, fie ca urmare a unor erori de proiectare, fie din cauză că nici beneficiarii nu iau măsuri energice pentru punerea lor imediată şi completă in valoare. Este cazul unor unităţi din cadrul Centralei Industriale de ţevi şi trefilare din Ministerul Industriei Metalurgice şi, cu deosebire, al Uzinei de strmă şi produse de sirmă din Buzău. Deşi, din punct de vedere al dotării tehnice, uzina buzoiană este una din cele mai moderne unităţi de acest gen din ţară, in ce priveşte folosirea suprafeţelor de producţie, rezultatele ei se situează cu mult sub cele obţinute de o serie de întreprinderi similare. Astfel, la uzina „Industria sîrmei" din Cimpia Turzii producţia obţinută pe metrul pătrat de suprafaţă productivă, la trăcătoria de otel moele este cu peste 70 la sută mai mare decit cea realizată la uzina din Buzău. Situaţia se prezintă asemănător şi in cadrul secţiilor de zincare, unde, pe metrul pătrat de suprafaţă productivă, se obţin la Cimpia Turzii cu 1,5 tone mai multe produse ca la uzina buzoiană. Risipa de spaţiu productiv la Uzina de sirmă şi produse de sirmă din Buzău este, de altfel, uşor vizibilă. In marea construcţie in care sunt instalate trăgătoria de oţel moale şi secţia de zincare, un culoar lat de aproximativ 6 metri străbate hala pe toată lungimea ei. Pe multe din suprafeţele neocupate din zona considerată utilă se zăresc amplasamentele destinate montării unor maşini. Sunt doar fundaţiile, pentru că utilajele... lipsesc. Culmea este că o suprafaţă mare din hală este ocupată, in prezent, de un atelier de întreţinere a maşinilor, precum şi de depozitul de produse finite, ca şi cum pentru o magazie ar fi fost necesar să i se afecteze o parte însemnată din spaţiul destinat producţieişi nu o construcţie mai simplă şi cu mult mai ieftină ! Dar să apelăm la un calcul simplu : dacă din totalul celor peste 25 000 mp, cit reprezintă suprafaţa construită a acestei hale, scădem suprafeţele care, in prezent, au o altă destinaţie sau sunt nefolosite, rezultă că suprafaţa efectiv productivă se reduce practic la 18 400 mp. Cu alte cuvinte, o treime din spaţiul secţiilor trăgătorie şi dincare stă nefolosit. Este oare just şi economic să construieşti şi să nu realizezi apoi nici un fel de producţie pe anumite suprafeţe ? Nu înseamnă asta să „îngheţi“ fonduri de investiţii, să diminuezi serios eficienţa economică ? Construirea unor astfel de spaţii uzinale fără întrebuinţare integrală, impresionante atit prin mărime, dar mai ales prin milioanele de lei care stau „Îngheţate“, este rezultatul direct al deficienţelor care persistă incă in activitatea de proiectare, ceea ce demonstrează o insuficientă fundamentare a soluţiilor adoptate in proiect, un slab efort de documentare tehnică, de cunoaştere a noutăţilor ce apar in domeniul concepţiei. Nu putem să nu ne întrebăm însă : dacă proiectanţii direcţi au greşit, unde s-a manifestat controlul consiliului tehnic al institutului şi, in ultimă instanţă, al beneficiarului? Pentru că nu este mai puţin adevărat că o mare parte din suprafeţele amintite a rămas neocupată datorită lipsei de interes manifestate de beneficiar, care, acceptînd senin soluţiile propuse de proiectanţi nu a mai întreprins nimic pentru lichidarea acestei stări de lucruri. Dovadă, unele maşini şi utilaje, reclamate cu insistenţă la vremea respectivă, nu au fost montate nici până acum, întrucit s-a vădit că erau profilate pe fabricaţia unor sortimente mai puţin solicitate de beneficiari Totuşi, in faţa situaţiei care s-a creat, inginerul-şef al uzinei buzoiene, Horia Vişoiu, susţine că erorile costisitoare semnalate sunt opera integrală a proiectanţilor respectivi. Dar spiritul de exigenţă şi de răspundere al beneficiarului unde a stat tăinuit atunci ? Şi mai de neînţeles este insă de ce a trebuit să treacă aproape patru ani de la intrarea în funcţiune a modernei uzine de sirmă din Buzău pentru a se putea constata aceste deficienţe şi a se propune nişte măsuri şi de ce va trebui să mai treacă alţi ciţiva ani pină la finalizarea acestor măsuri. Simplul fapt că se preconizează ca in secţia de trăgătorie să se obţină pină in anul 1975, de pe aceeaşi suprafaţă construită, o producţie de peste trei ori mai mare ca cea realizată azi, demonstrează convingător amploarea volumului pierderilor suportate de economia naţională, ca urmare a greşelilor de proiectare, a tărăgănării cu care s-a acţionat la Buzău pentru ca de pe suprafeţele uzinale existente să se poată realiza, fără nici o altă investiţie, însemnate sporuri de producţie. Experienţa pozitivă acumulată de numeroase întreprinderi din industria metalurgică in domeniul utilizării depline a suprafeţelor de producţie arată că atunci cînd se întreprind măsuri operative, care vizează reamplasarea maşinilor şi utilajelor, optimizarea fluxurilor tehnologice, montarea de noi maşini pe suprafeţele disponibile, rezultatele economice sunt dintre cele mai favorabile. La Uzina metalurgică din Iaşi, bunăoară, prin instalarea unei noi lnii de sudat ţevi, a unor maşini de ajustat, de probat şi de filetat ţevi s-a ajuns ca de pe aceeaşi suprafaţă construită să se obţină o producţie suplimentară de peste 40 000 tone. Semnificativă in acest sens este şi dinamica volumului producţiei obţinute pe metrul pătrat de suprafaţă productivă înregistrat in hala de laminare la cald a uzinei de ţevi „Republica" din Capitală. Aici, pină la investiţiile privind modernizarea laminorului de 3 ţoii şi instalarea unui nou laminor de 6 ţoii, se realizau 2,9 tone ţevi finite pe un metru pătrat de suprafaţă productivă. După modernizarea laminorului de 3 ţoii şi dotarea acestuia cu un elongator de ţevi, producţia a crescut la 3,7 tone ţevi finite pe metru pătrat. Anul acesta, prin intrarea în funcţiune a noului laminor de 8 ţoni şi a laminorului reductor alungitor, producţia a ajuns la 5 tone de ţevi finite pe un metru pătrat de suprafaţă productivă. Nici un moment nu trebuie scăpat din vedere faptul că statul nostru, poporul nostru fac mari eforturi materiale şi financiare pentru construirea de noi obiective şi capacităţi industriale, dotate cu utilaje şi echipamente moderne ; de aceea, au dreptul să pretindă maximum de rezultate de pe urma fiecărui leu investit. Constantin DUMITRU CONSTATĂRI DIN ClTEVA UZINE METALURGICE SPORT FOTBAL Cronici la cele cinci meciuri de ieri din Divizia A CAMPIONATUL DE HOCHEI PE GHEAŢA sub noi auspicii • Alte ştiri sportive din ţară şi de peste hotare, în pagina a lll-a IN ZIARUL DE AZI • ACTUALITATEA CULTURALA : scena; carnet plastic; concerte ; expoziţii; recital de lieduri; scurtmetraje pe ecrane; „seară Brecht" • SEMINARUL INTERNAŢIONAL : SPECIALIŞTII CALCULATOARELOR ELECTRONICE • NOTE: „Vino marţi"... la atelierul de pomină; O „iertare" care costă milioane... 1 JUDEŢUL BIHOR j i ŞI-A ÎNDEPLINIT \ I PREVEDERILE j ! PLANULUI CINCINAL j j Către Comitetul | iCentral al Partidului j j Comunist Roman, \ J tovarăşului \ ( \ \ Nicolae Ceauşescu | j Comitetul judeţean de partid \ ] Bihor raportează, in numele co- 4 muniştilor, al tuturor oamenilor j i muncii — români, maghiari şi l i de alte naţionalităţi — care tra i l iese şi muncesc înfrăţiţi pe a- 1 ceste meleaguri, că in ziua de 1 14 octombrie a.c. au fost înde- ’ I plinite prevederile planului cin- 1 1 dinal la producţia globală indus- itrială. Pină la această dată, 240 I de Întreprinderi republicane şi 1a 5 de industrie locală au inre- igistrat substanţiale depăşiri ale I a sarcinilor ce le-au revenit din 4 1 actualul cincinal. / \ In fruntea luptei pentru des- 1 coperirea şi valorificarea rezer- 4 i velor interne, a experienţei şi / a capacităţii creatoare a oameni- ţlor muncii, în scopul creşterii reproducţiei şi al sporirii eficien- | i ţei activităţii economice, s-au l | situat colectivele de muncă de / i la Uzina de alumină, uzinal de maşini-unelte „înfrăţirea“, 4 I Combinatul cărbunelui, Intre- 4 prinderea de echipament metallie pentru binare, Uzina de pro- ioduse chimice sinteză, Fabrica 4 de produse refractare, fabrica 4 1 de blănuri „1 Mai“, Intreprin-4 derea de industrie locală bihoţ / reană „Oradea" şi altele. 1 Munca plină de abnegaţie şi / dăruire desfăşurată de munci titorii, inginerii şi tehnicienii din i I uzinele şi fabricile judeţului Bihor se va concretiza pină la 4 1 sfîrşitul acestui ultim an al ’ 4 cincinalului intr-o producţie ) suplimentari de aproximativ 1,8 l miliarde lei, reprezentînd 83 000 I tone alumină calcinată, 3 912 I tone oţel, 1 222 mii tone căi- 14 bune net, 26 200 tone bitum, 1 1 000 metri cubi cherestea răşi- 4 t noase 84 000 metri pătraţi uşi, 4 ferestre, 756 000 buc. tricotale, ) 2 665 mii mp ţesături, 2 340 mii 4 1 perechi Încălţăminte, 11 565 tone / t ulei comestibil şi altele. | i Socotim că aceste succese con- ^ n stituie Încă o dovadă a realis-i \mului şi caracterului ştiinţific ’ 4 al politicii partidului nostru, a \ ? eficienţei măsurilor de perfec- 4ţionare a conducerii economiei, 1 \ a elanului cu care comuniştii, 1 i oamenii muncii din Judeţul nos- | J tru Îmbrăţişează această politică i şi militează pentru traducerea ei ! 4 tn viaţă. ) Vă asigurăm. Iubita tovarăşe 1 1 Nicolae Ceauşescu, că oameni! 1 \ muncii de pe plaiurile bihorene, t i tn frunte cu comuniştii, vor ţ i munci cu şi mal mult elan pen- itru îndeplinirea şi depăşirea sar- » - cinilor ce izvorăsc din hotăririle' \ / istoricului Congres al X-Iea al 4 ] Partidului Comunist Român, / 4 pentru Înflorirea scumpei noas- 1 /' tre patrii — Republica Socialistă , România. / I Foloseşte calculul diferenţial la croşetat? Mi s-a intimplat citeodată, mergind printr-o uzină, să intilnesc, pe undeva, intr-un colţ de hală sau, pur şi simplu, afară, o maşină, o instalaţie căzută in uitare şi paragină, deşi purta însemnele unei achiziţii recente ori ale unei certe validităţi. Şi, de fiecare dată, nu a încercat o firească stringere de inimi. Este reacţia ce se produce ori de cite ori te afli in faţa unei capacităţi in stare să aduci foloase, dar care nu-şi îndeplineşte menirea din cine ştie ce pricină. După cum, ne umple de admiraţie străduinţa celor care încearcă, şi de cele mai multe ori izbutesc, să obţină de la o instalaţie mai mult decit ar fi produs ea la capacitatea nominală Fără a face un paralelism mecanic, aş extinde aria de valabilitate a acestor atitudini şi in sfera utilizării capacităţilor umane. Cit de stranii apar, de exemplu, unii care, cu bună ştiinţă îşi caută, ei înşişi, un loc cit mai periferic, mai ferit de răspundere, lăsind cu nepăsare să le treacă pe alături clocotul vieţii şi al muncii adevărate. Am intilnit, de curind, un asemenea caz intr-o uzină din Tg. Mureş. Este vorba despre o tinără care a primit de cifiva ani diploma de inginer, intrind in producţie, n-a manifestat insă nici cel mai mic interes pentru specialitatea ei, aşa incit conducerea uzinei, ca să-i găsească totuşi o utilizare, i-a încredinţat o muncă de... funcţionară. De ce se intimplă aşa ? In fond, atit In facultate cit şi aici a ocupat locul altuia, locul unuia care ar fi ştiut să-şi onoreze pregătirea, să-şi valorifice cunoştinţele. Dacă un asemenea om este incapabil, cum de a trecut totuşi probele care i-au asigurat o diplomă ? De ce o muncă oarecare, de funcţionar, pentru un cadru cu pregătire superioară (şi retribuit cu un salariu nu pe măsura muncii efectiv prestate, ci a pregătirii presupuse) ? ...In timp ce ne punem asemenea întrebări, inginera, uitată intr-un colţ de birou, taie facturi . In răstimpuri croşetează discret, poate intrebindu-se şi ea : ce-i mai foloseşte acum calculul diferenţial... Şi asta, in vreme ce in jur, sute şi sute de oameni işi racordează din plin eforturile la cerinţele întreprinderii, dind dovadă de o continuă exigenţă faţă de propria activitate care ii stimulează la autodepăştre. Atunci, de ce acest compromis faţă de cel ce stă pe tuşă ? Dintr-o toleranţă de neînţeles. Toleranţi ce trebuie, ea, scoasă pe tuşă ! Mihai CARANFIL PICĂTURA DE CERNEALĂ ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN CALIFORNIA. SOSIREA LA NEW YORK După ce a vizitat oraşul californian San Francisco, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit simbăta noaptea la New York. A treia zi a prezenţei preşedintelui Nicolae Ceauşescu în California a fost rezervată vizitării oraşului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic şi cultural al ţării înaltului oaspete român, soţiei sale, persoanelor care ii însoţesc le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, economic şi etnografic, integrate armonios într-un complex urbanistic, unic în felul său, conferind marelui oraş de pe coasta Pacificului personalitate şi distincţie. Reprezentanţii municipalităţii au ţinut să prezinte preşedintelui României cite va monumente semnificative pentru istoria acestor locuri, pentru străduinţa generaţiilor care, prin munca lor, au construit — intr-o perioada istorică scurtă — acest mare oraş cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele şi fabricile sale, prin edificiile economice şi culturale care-l caracterizează, prin portul său — al treilea din lume — prin densa reţea de drumuri şi poduri moderne, prin structura şi organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monumentul închinat lui Columb. Un turn inart şi suplu, o statuie înfăţişînd un bărbat cu o figură senină şi energică sunt plasate pe o culme care domină oraşul, golful şi un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc Întins pe ciţiva kilometri pătraţi, el Însuşi un monument natural, unic in felul său. Intr-o mică poiană, Încadrată de arbori giganţi, a fost fixată, in urmă cu 25 de ani, o placă memorială consacrată lui F. D. Roosevelt, menită să omagieze contribuţia sa la Întemeierea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Preşedintele Ceauşescu s-a oprit citeva clipe in faţa acestei plăci memoriale. De-a lungul aleilor, cetăţenii aflaţi in parc l-au salutat cu gesturi prietenoase pe conducătorul statului român. După popasul la „Muir Woods National Monument“, coloana de mașini și-a continuat drumul îndreptindu-se spre colina Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren întins, care, in anul 1945, find aici, la San Francisco, s-a semnat Carta Naţiunilor Unite, fusese destinat să găzduiască edificiul sediului O.N.U., transferat ulterior la New York. Itinerarul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur“ (Golden Gate), uriaşa arcadă construită in deceniul al patrulea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, precum şi vizitarea pe mare, la bordul unei şalupe, a unei părţi a portului. La amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care 11 însoţesc şi au luat rămas bun de la gazdele californiene pe aeroportul internaţional San Francisco. Primarul oraşului, J. Alioto, şi colaboratorii săi şi-au exprimat satisfacţia de a-l fi avut in mijlocul lor, timp de două zile, pe preşedintele României. Avionul special, pus la dispoziţie de Casa Albă, s-a îndreptat spre New York, unde şeful statului român a sosit in cursul nopţii de simbătă. ★ Duminică: In cursul dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, soţia sa şi persoanele care-l însoţesc au răspuns invitaţiei de a face o scurtă plimbare cu yachtul în jurul insulei Manhattan — nucleul Întregii vieţi economice şi sociale a marii metropole americane. Oaspeţii au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander“, care a arborat pe catargul principal tricolorul românesc. Oficiul de gazdă a fost Îndeplinit de Melcolm Forbes, proprietarul yachtului, cunoscut industriaş şi editor al unor publicaţii de informaţie şi comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerar care, început pe fluviul Hudson, in apropierea marelui pod „George Washington“, a continuat spre sud-est, de-a lungul Manhattan-ul, pină in dreptul monumentalei Statui a Libertăţii, pătrunzind apoi in apele East River-ului, spre est, dincolo de podul „Quensboro“. Aceasta a oferit oaspeţilor posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New Yorkului, principalele sale centre şi edificii : zgîrîie norii din Wall Street, giganticul Empire State Building, paralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroasele docuri, antrepozite, dane portuare, podurile suspendate peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem, profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit explicaţii asupra locurilor vizitate, s-a interesat de unele probleme de ordin edilitar, economic şi social ale municipiului, s-a întreţinut cu persoanele oficiale americane care ii însoţesc. Preşedintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in timpul vizitei in oraşul californian San Francisco ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE LUNI, 19 OCTOMBRIE, IN JURUL OREI 17,00, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE ÎN DIRECT DE LA ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE CUVÎNTAREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, LA SESIUNEA JUBILIARĂ A O.N.U. Oaspejii români răspund primirii călduroase făcute de locuitorii orașului San Francisco