Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-19 / nr. 8581

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8581­­ luni 19 octombrie 1970 | 4 PAGINI — 30 BANI Un imperativ al eficienţei economice: ~ \ ' ? CREŞTEREA GRADULUI DE UTILIZARE AI SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE Nu puţine exemple din industria metalurgică demonstrează efectele pozitive ale dimensionării realiste a spaţiilor uzinale şi utilizării depline a fiecărui metru pătrat de suprafaţă construită. La Combinatul siderur­gic din Hunedoara, In hala cuptoare­lor adinei de la blumingul de 1 300 mm, aceeaşi producţie este obţi­nută azi de pe o suprafaţă cu peste 1 200 metri pătraţi, mai mică decit prevederile iniţiale din proiecte. Re­zultate asemănătoare au fost obţinu­te, In cadrul aceluiaşi combinat, la hala laminorului de sirmă unde, prin utilizarea unei deschideri de 24 m in loc de 27 m, cit se obişnu­ieşte la asemenea laminoare pe plan mondial, suprafaţa productivă a fost redusă cu 510 mp, precum şi la hala laminoarelor de benzi late la cald şi la rece de la Combinatul siderurgic din Galaţi. Cu atit mai ne­fireşti apar, in a­­ceste condiţii, si­tuaţiile in care mari suprafeţe productive din a­­numite fabrici şi uzine râmin in afara circuitului economic, fie ca urmare a unor erori de proiectare, fie din cauză că nici beneficiarii nu iau măsuri e­­nergice pentru punerea lor imediată şi completă in valoare. Este cazul unor unităţi din cadrul Centralei In­dustriale de ţevi şi trefilare din Mi­nisterul Industriei Metalurgice şi, cu deosebire, al Uzinei de strmă şi pro­duse de sirmă din Buzău. Deşi, din punct de vedere al dotării tehnice, uzina buzoiană este una din cele mai moderne unităţi de acest gen din ţară, in ce priveşte folosirea suprafeţelor de producţie, rezultatele ei se situează cu mult sub cele obţi­nute de o serie de întreprinderi simi­lare. Astfel, la uzina „Industria sîr­­mei" din Cimpia Turzii producţia ob­ţinută pe metrul pătrat de suprafaţă productivă, la trăcătoria de otel moele este cu peste 70 la sută mai mare de­cit cea realizată la uzina din Buzău. Situaţia se prezintă asemănător şi in cadrul secţiilor de zincare, unde, pe metrul pătrat de suprafaţă producti­vă, se obţin la Cimpia Turzii cu 1,5 tone mai multe produse ca la uzina buzoiană. Risipa de spaţiu productiv la Uzina de sirmă şi produse de sirmă din Buzău este, de altfel, uşor vizibilă. In marea construcţie in care sunt in­stalate trăgătoria de oţel moale şi secţia de zincare, un culoar lat de aproximativ 6 metri străbate hala pe toată lungimea ei. Pe multe din su­prafeţele neocupate din zona conside­rată utilă se zăresc amplasamentele destinate montării unor maşini. Sunt doar fundaţiile, pentru că utilajele... lipsesc. Culmea este că o suprafaţă mare din hală este ocupată, in pre­zent, de un atelier de întreţinere a maşinilor, precum şi de depozitul de produse finite, ca şi cum pentru o magazie ar fi fost necesar să i se a­­fecteze o parte însemnată din spaţiul destinat producţiei­­şi nu o construc­ţie mai simplă şi cu mult mai ief­tină ! Dar să apelăm la un calcul simplu : dacă din totalul celor peste 25 000 mp, cit reprezintă suprafaţa construită a acestei hale, scădem su­prafeţele care, in prezent, au o altă destinaţie sau sunt nefolosite, rezultă că suprafaţa efectiv productivă se reduce practic la 18 400 mp. Cu alte cuvinte, o treime din spaţiul secţiilor trăgătorie şi dincare stă nefolosit. Este oare just şi economic să con­struieşti şi să nu realizezi apoi nici un fel de producţie pe anumite su­prafeţe ? Nu înseamnă asta să „în­gheţi“ fonduri de investiţii, să dimi­nuezi serios eficienţa economică ? Construirea unor astfel de spaţii uzinale fără întrebuinţare integrală, impresionante atit prin mărime, dar mai­ ales prin milioanele de lei care stau „Îngheţate“, este rezultatul direct al deficienţelor care persistă incă in activitatea de proiectare, ceea ce demonstrează o insuficientă fundamentare a soluţiilor adoptate in proiect, un slab efort de documen­tare tehnică, de cunoaştere a noută­ţilor ce apar in domeniul concepţiei. Nu putem să nu ne întrebăm însă : dacă proiectanţii direcţi au greşit, unde s-a manifestat controlul consi­liului tehnic al institutului şi, in ul­timă instanţă, al beneficiarului? Pen­tru că nu este mai puţin adevărat că o mare parte din suprafeţele amintite a rămas neocupată datorită lipsei de interes manifestate de beneficiar, care, acceptînd senin soluţiile propuse de proiectanţi nu a mai întreprins nimic pentru lichidarea acestei stări de lucruri. Dovadă, unele maşini şi utilaje, reclamate cu insistenţă la vremea respectivă, nu au fost mon­tate nici până acum, întrucit s-a vă­dit că erau profilate pe fabricaţia unor sortimente mai puţin solicitate de beneficiari Totuşi, in faţa situaţiei care s-a creat, inginerul-şef al uzinei buzo­­iene, Horia Vişoiu, susţine că erorile costisitoare semnalate sunt opera in­tegrală a proiectanţilor respectivi. Dar spiritul de exigenţă şi de răspun­dere al beneficiarului unde a stat tăinuit atunci ? Şi mai de neînţeles este insă de ce a trebuit să treacă aproape patru ani de la intrarea în funcţiune a modernei uzine de sirmă din Buzău pentru a se putea con­stata aceste deficienţe şi a se pro­pune nişte măsuri şi de ce va trebui să mai treacă alţi ciţiva ani pină la finalizarea acestor măsuri. Simplul fapt că se preco­nizează ca in sec­ţia de trăgătorie să se obţină pină in anul 1975, de pe aceeaşi supra­faţă construită, o producţie de peste trei ori mai mare ca cea realizată azi, demonstrează convingător am­ploarea volumului pierderilor supor­tate de economia naţională, ca ur­mare a greşelilor de proiectare, a tă­răgănării cu care s-a acţionat la Buzău pentru ca de pe suprafeţele uzinale existente să se poată realiza, fără nici o altă investiţie, însemnate sporuri de producţie. Experienţa pozitivă acumulată de numeroase întreprinderi din indus­tria metalurgică in domeniul utiliză­rii depline a suprafeţelor de produc­ţie arată că atunci cînd se întreprind măsuri operative, care vizează ream­­plasarea maşinilor şi utilajelor, opti­mizarea fluxurilor tehnologice, mon­tarea de noi maşini pe suprafeţele disponibile, rezultatele economice sunt dintre cele mai favorabile. La Uzina metalurgică din Iaşi, bunăoară, prin instalarea unei noi lnii de su­dat ţevi, a unor maşini de ajustat, de probat şi de filetat ţevi s-a ajuns ca de pe aceeaşi suprafaţă construită să se obţină o producţie suplimen­tară de peste 40 000 tone. Semnificativă in acest sens este şi dinamica volumului producţiei obţi­nute pe metrul pătrat de suprafaţă productivă înregistrat in hala de la­minare la cald a uzinei de ţevi „Re­publica" din Capitală. Aici, pină la investiţiile privind modernizarea la­minorului de 3 ţoii şi instalarea unui nou laminor de 6 ţoii, se realizau 2,9 tone ţevi finite pe un metru pătrat de suprafaţă productivă. După mo­dernizarea laminorului de 3 ţoii şi dotarea acestuia cu un elongator de ţevi, producţia a crescut la 3,7 tone ţevi finite pe metru pătrat. Anul a­­cesta, prin intrarea în funcţiune a noului laminor de 8 ţoni şi a lamino­rului reductor alungitor, producţia a ajuns la 5 tone de ţevi finite pe un metru pătrat de suprafaţă productivă. Nici un moment nu trebuie scăpat din vedere faptul că statul nostru, poporul nostru fac mari eforturi ma­teriale şi financiare pentru construi­rea de noi obiective şi capacităţi in­dustriale, dotate cu utilaje şi echipa­mente moderne ; de aceea, au dreptul să pretindă maximum de rezultate de pe urma fiecărui leu investit. Constantin DUMITRU CONSTATĂRI DIN ClTEVA UZINE METALURGICE SPORT FOTBAL Cronici la cele cinci meciuri de ieri din Di­­vizia A CAMPIONATUL DE HOCHEI PE GHEAŢA sub noi aus­picii • Alte ştiri sportive din ţară şi de peste hotare, în pagina a lll-a IN ZIARUL DE AZI • ACTUALITATEA CUL­TURALA : scena; carnet plastic; con­certe ; expoziţii; re­cital de lieduri; scurt­­metraje pe ecrane; „seară Brecht" • SEMINARUL INTER­NAŢIONAL : SPECIA­LIŞTII CALCULATOA­RELOR ELECTRONICE • NOTE: „Vino marţi"... la atelierul de pomi­nă; O „iertare" care costă milioane... 1 JUDEŢUL BIHOR j i ŞI-A ÎNDEPLINIT \ I PREVEDERILE j ! PLANULUI CINCINAL j j Către Comitetul | i­­Central al Partidului j j Comunist Roman, \ J tovarăşului \ ( \ \ Nicolae Ceauşescu | j Comitetul judeţean de partid \ ] Bihor raportează, in numele co- 4­­ muniştilor, al tuturor oamenilor j i muncii — români, maghiari şi l i de alte naţionalităţi — care tra­ i l iese şi muncesc înfrăţiţi pe a- 1 ceste meleaguri, că in ziua de 1­­ 14 octombrie a.c. au fost înde- ’ I plinite prevederile planului cin- 1 1 dinal la producţia globală indus- i­­­trială. Pină la această dată, 24­0 I de Întreprinderi republicane şi 1­a 5 de industrie locală au inre- i­­­gistrat substanţiale depăşiri ale I a sarcinilor ce le-au revenit din 4 1 actualul cincinal. / \ In fruntea luptei pentru des- 1­­ coperirea şi valorificarea rezer- 4 i velor interne, a experienţei şi / a capacităţii creatoare a oameni- ţ­­­lor muncii, în scopul creşterii r­e­producţiei şi al sporirii eficien- | i ţei activităţii economice, s-au l | situat colectivele de muncă de / i la Uzina de alumină, uzina­­­l de maşini-unelte „înfrăţirea“, 4 I Combinatul cărbunelui, Intre- 4 prinderea de echipament me­ta­­l­­­lie pentru binare, Uzina de pro- i­o­duse chimice sinteză, Fabrica­­ 4 de produse refractare, fabrica 4 1 de blănuri „1 Mai“, Intreprin-­4 derea de industrie locală biho­­ţ / reană „Oradea" şi altele.­­ 1 Munca plină de abnegaţie şi /­­ dăruire desfăşurată de munci­ t­i­torii, inginerii şi tehnicienii din i I uzinele şi fabricile judeţului­­ Bihor se va concretiza pină la 4 1 sfîrşitul acestui ultim an al ’ 4 cincinalului intr-o producţie­­ ) suplimentari de aproximativ 1,8 l­­ miliarde lei, reprezentînd 83 000 I­­ tone alumină calcinată, 3 912 I­­ tone oţel, 1 222 mii tone căi- 1­4 bune net, 26 200 tone bitum, 1­­ 1 000 metri cubi cherestea răşi- 4 t noase 84 000 metri pătraţi uşi,­­ 4 ferestre, 756 000 buc. tricota­le,­­ ) 2 665 mii mp ţesături, 2 340 mii 4 1 perechi Încălţăminte, 11 565 tone / t ulei comestibil şi altele. | i Socotim că aceste succese con- ^ n stituie Încă o dovadă a realis-­i \­mului şi caracterului ştiinţific ’ 4 al politicii partidului nostru, a \ ? eficienţei măsurilor de perfec- 4­­­ţionare a conducerii economiei, 1 \ a elanului cu care comuniştii, 1 i oamenii muncii din Judeţul nos- | J tru Îmbrăţişează această politică i­­ şi militează pentru traducerea ei ! 4 tn viaţă. ) Vă asigurăm. Iubita tovarăşe 1 1 Nicolae Ceauşescu, că oameni! 1 \ muncii de pe plaiurile bihorene, t i tn frunte cu comuniştii, vor ţ i munci cu şi mal mult elan pen- i­­­tru îndeplinirea şi depăşirea sar- » - cinilor ce izvorăsc din hotăririle' \ / istoricului Congres al X-Iea al 4 ] Partidului Comunist Român, / 4 pentru Înflorirea scumpei noas- 1 /' tre patrii — Republica Socialistă­­ ,­­ România. / I Foloseşte calculul diferenţial la croşetat? Mi s-a intimplat citeodată, mergind printr-o uzină, să intilnesc, pe undeva, intr-un colţ de hală sau, pur şi simplu, afară, o maşină, o instalaţie căzută in uitare şi paragină, deşi purta însemnele unei achiziţii re­cente ori ale unei certe validităţi. Şi, de fiecare dată, nu­ a încercat o firească stringere de inimi. Este reac­ţia ce se produce ori de cite ori te afli in faţa unei capacităţi in stare să aduci foloase, dar care nu-şi îndeplineşte menirea din cine ştie ce pricină. După cum, ne umple de admiraţie stră­duinţa celor care încearcă, şi de cele mai multe ori iz­butesc, să obţină de la o instalaţie mai mult decit ar fi produs ea la capacitatea nominală Fără a face un paralelism mecanic, aş extinde aria de valabilitate a acestor atitudini şi in sfera utilizării capacităţilor umane. Cit de stranii apar, de exemplu, unii care, cu bună ştiinţă îşi caută, ei înşişi, un loc cit mai periferic, mai ferit de răspundere, lăsind cu nepăsare să le treacă pe alături clocotul vieţii şi al muncii adevărate. Am intilnit, de curind, un asemenea caz intr-o uzină din Tg. Mureş. Este vorba despre o tinără care a primit de cifiva ani diploma de inginer, intrind in producţie, n-a manifestat insă nici cel mai mic interes pentru specialitatea ei, aşa incit conducerea uzinei, ca să-i găsească totuşi o utilizare, i-a încredinţat o muncă de... funcţionară. De ce se intimplă aşa ? In fond, atit In facultate cit şi aici a ocupat locul altuia, locul unuia care ar fi ştiut să-şi onoreze pregătirea, să-şi valorifice cunoştin­ţele. Dacă un asemenea om este incapabil, cum de a trecut totuşi probele care i-au asigurat o diplomă ? De ce o muncă oarecare, de funcţionar, pentru un cadru cu pregătire superioară (şi re­tribuit cu un salariu nu pe măsura muncii efectiv pres­tate, ci a pregătirii presu­puse) ? ...In timp ce ne punem ase­menea întrebări, inginera, uitată intr-un colţ de birou, taie facturi . In răstim­puri croşetează discret, poate intrebindu-se şi ea : ce-i mai foloseşte acum calculul diferenţial... Şi asta, in vreme ce in jur, sute şi sute de oameni işi racordează din plin eforturile la cerinţele­ între­prinderii, dind dovadă de o continuă exigenţă faţă de propria activitate care ii stimulează la autodepăştre. Atunci, de ce acest compromis faţă de cel ce stă pe tuşă ? Dintr-o toleranţă de neînţeles. Toleranţi ce tre­buie, ea, scoasă pe tuşă ! Mihai CARANFIL PICĂTURA DE CERNEALĂ ÎNCHEIEREA VIZI­TEI PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN CALIFORNIA. SOSIREA LA NEW YORK După ce a vizitat oraşul califor­nian San Francisco, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit simbăta noaptea la New York. A treia zi a prezenţei preşedintelui Nicolae Ceauşescu în California a fost rezervată vizitării oraşului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic şi cultural al ţării înaltului oaspete român, soţiei sale, persoanelor care ii însoţesc le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, econo­mic şi etnografic, integrate armo­nios într-un complex urbanistic, unic în felul său, conferind marelui oraş de pe coasta Pacificului perso­nalitate şi distincţie. Reprezentanţii municipalităţii au ţinut să prezinte preşedintelui Ro­mâniei cite va monumente semnifica­tive pentru istoria acestor locuri, pentru străduinţa generaţiilor care, prin munca lor, au construit — intr-o perioada istorică scurtă —­ acest mare oraş cu tot ceea ce în­seamnă el prin uzinele şi fa­bricile sale, prin edificiile econo­mice şi culturale care-l carac­terizează, prin portul său — al treilea din lume — prin densa re­ţea de drumuri şi poduri moderne, prin structura şi organizarea sa urba­nistică. Prima oprire a avut loc la monu­mentul închinat lui Columb. Un turn inart şi suplu, o statuie înfăţişînd un bărbat cu o figură senină şi ener­gică sunt plasate pe o culme care domină oraşul, golful şi un mare parc natural. A urmat vizitarea a­­cestui parc Întins pe ciţiva kilometri pătraţi, el Însuşi un monument natu­ral, unic in felul său. Intr-o mică poiană, Încadrată de arbori giganţi, a fost fixată, in urmă cu 25 de ani, o placă memorială consacrată lui F. D. Roose­velt, menită să omagieze contribuţia sa la Întemeierea Organizaţiei Naţiu­nilor Unite. Preşedintele Ceauşescu s-a oprit citeva clipe in faţa acestei plăci memoriale. De-a lungul aleilor, cetăţenii aflaţi in parc l-au salutat cu gesturi prie­tenoase pe conducătorul statului român. După popasul la „Muir Woods Na­tional Monument“, coloana de ma­șini și-a continuat drumul îndreptin­­du-se spre colina Belvedere Tibu­­ron. La poalele acesteia se afla un teren întins, care, in anul 1945, find aici, la San Francisco, s-a semnat Carta Naţiunilor Unite, fusese des­tinat să găzduiască edificiul sediu­lui O.N.U., transferat ulterior la New York. Itinerarul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur“ (Golden Gate), uriaşa arcadă construită in deceniul al patrulea peste o strîm­­toare a Golfului San Francisco, pre­cum şi vizitarea pe mare, la bordul unei şalupe, a unei părţi a portului. La amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care 11 înso­ţesc şi­ au luat rămas bun de la gaz­dele californiene pe aeroportul in­ternaţional San Francisco. Primarul oraşului, J. Alioto, şi colaboratorii săi şi-au exprimat satisfacţia de a-l fi avut in mijlocul lor, timp de două zile, pe preşedintele României. Avionul special, pus la dispoziţie de Casa Albă, s-a îndreptat spre New York, unde şeful statului ro­mân a sosit in cursul nopţii de sim­­bătă. ★ Duminică: In cursul dimineţii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, soţia sa şi persoanele care-l însoţesc au răs­puns invitaţiei de a face o scurtă plimbare cu yachtul în jurul insulei Manhattan — nucleul Întregii vieţi economice şi sociale a marii metropo­­le americane. Oaspeţii au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander“, care a arborat pe catargul principal tri­colorul românesc. Oficiul de gazdă a fost Îndeplinit de Melcolm Forbes, proprietarul yachtului, cunoscut in­dustriaş şi editor al unor publicaţii de informaţie şi comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerar care, început pe fluviul Hudson, in apropierea marelui pod „George Wa­shington“, a continuat spre sud-est, de-a lungul Manhattan-ul, pină in dreptul monumentalei Statui a Liber­tăţii, pătrunzind apoi in apele East­ River-ului, spre est, dincolo de podul „Quensboro“. Aceasta a oferit oaspe­ţilor posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New York­­ului, principalele sale centre şi edi­ficii : zgîrîie norii din Wall­ Street, giganticul Empire State Building, pa­ralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroasele docuri, antrepo­zite, dane portuare, podurile suspen­date peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem, profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit explicaţii asupra locurilor vizitate, s-a interesat de unele probleme de ordin edilitar, economic şi social ale municipiului, s-a întreţinut cu persoanele oficiale americane care ii însoţesc. Preşedintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in timpul vizitei in oraşul californian San Francisco ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE LUNI, 19 OCTOMBRIE, IN JURUL OREI 17,00, POS­TURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE ÎN DIRECT DE LA ORGANIZAŢIA NAŢIU­NILOR UNITE CUVÎNTAREA PREŞEDINTELUI CONSI­LIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROM­NIA, NICOLAE CEAUŞESCU, LA SESIUNEA JUBILIARĂ A O.N.U. Oaspejii români răspund primirii călduroase făcute de locuitorii orașului San Francisco

Next