Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)

1970-11-22 / nr. 8615

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Cîntecul la el acasă In comuna Dragomireşti, si­tuată pe Valea Izei, la figurat vorbind, cîntecul şi jocul au fost întotdeauna la ele acasă. Dar nu peste multă vreme, străvechile o­­biceiuri şi tradiţii ale locuitorilor acestei vetre folclorice maramu­reşene vor avea şi o casă la pro­priu. în prezent, aici se ridică o casă pentru hore şi nunţi ţă­răneşti, construită chiar de că­tre cei ce abia aşteaptă să o inaugureze. Construcţia dispu­ne de mai multe săli, cu o su­prafaţă de peste 140 mp şi va fi înzestrată cu intregul mobilier specific manifestărilor pe care le va găzdui. Să le urăm şi noi celor ce o înalţă la... multe nunţi şi numai petreceri frumoase ! Luxoase fetele, ca din galantar... Intr-o zi, greu de spus care anume, Viorica Vaszi şi Angela Vrabie, mnzatoare la magazinul „Eva" din oraşul Homan, în­grijorate foarte de soarta Haine­lor din galantare, şi-au dat sea­ma ca nu e tocmai bine să le lase să zacă in rafturi sau pe umera­şe. Ei, cum nu aveau, pesemne, naftalină, pentru a le salva de praf şi molii, au găsit o „soluţie“ proprie pe care s-au şi gradit­­să o... probeze. Incepind din ziua aceea, fiecare dintre ele se îm­brăca, prin rotaţie, cu tot ce i se potrivea mai bine din tot ceea ce aveau in gestiune. Şi azi aşa, miine altfel — mereu in pas cu moda. A venit insă şi ziua cină trebuiau să fie scutite de o ase­menea istovitoare trudă. Pentru că, să recunoaştem, oricită bu­năvoinţă ar fi avut, nu puteau face faţă întregii „garderobe“ a magazinului ! Acum, după atita lux, li se face şi nota de plată. Aşa este elegant ! „Moda subţi­re“ cu cheltuială se ţine. Nesăbuinţă S-a intimplat la Valea Ursu­lui, în apropiere de oraşul Pi­teşti, într-una din nopţile tre­cute, şoferul Gheorghe Tala­­bă, în virstă de 30 ani, de la Au­tobaza nr. 1 din Bucureşti, ador­mind în timp ce se afla la vola­nul unui autotren, s-a izbit de un pod şi s-a răsturnat. In ca­bină se afla şi Caterina Petroiu din Miercurea Sibiului cu un copil mic în braţe. In urma ac­cidentului, aceasta a fost lovită mortal. Copilul a scăpat însă ne­vătămat. Speriat de cele intim­­plate, conducătorul­ auto a cobo­­rit din maşină şi şi-a înfipt un cuţit în inimă, devenind şi el vic­timă a propriei nesăbuințe. Cum vreţi să vă coloraţi... * porumbeii ? Una dintre cele mai frumoase specii de porumbei ornamentali sunt porumbeii blondineţi. Au, poate, un singur cusur : culoarea lor — cărămiziu roşcat — este invariabilă. Oare nu poate fi schimbată — s-a întrebat Petre Tănăsescu, un pasionat columbo­fil din Capitală ? In consecinţă, a procedat la o încrucişare între această specie şi porumbeii vie­­nezi, a căror culoare este galbe­nă. Primele rezultate n-au fost cele aşteptate. Noii porumbei a­­păreau fie coloraţi ca mai înain­te, fie pătaţi. N-a abandonat însă ideea. Şi iată că cea de-a patra generaţie de porumbei, prezen­­tînd întocmai caracteristicile blondineţilor, avea... culoarea gal­benă. Reuşise să creeze o nouă specie de porumbei. Fără îndo­ială — un punct de atracţie la expoziţiile porumbeilor orna­mentali. „Popasul“ de la „Ceasul rău“ In ziua de 10 octombrie a.c.,­­ locatarii de pe strada Castanilor • din Braşov au constatat că, in dreptul restaurantului „Timiş“ I (care purta cindva numele „Cea­­sul rău"), a apărut un autoca­­­­mion fără caroserie. Purta nu­mărul 21-AB-1840, și, abia scos • de la uzina de autocamioane din I Braşov, fusese înmatriculat la Alba lulia. La inceput, mulţi I şi-au zis că şoferul (neştiind,­­ probabil, cum se numea restau­rantul altă dată) a tras pe dreap­ta pentru a intra in restaurant să mănince. Dar, deşi trecuseră mai bine de 40 de zile, el... nu mai ieşea ! Intre timp, copiii de­­ pe stradă transformaseră auto­­■ camionul părăsit intr-o adevă­rată redută. Acum două zile, „re-i duta“ lor a dispărut insă tot aşa , cum a apărut. Încotro ? Oare proprietarul ştie de popasul ei­­ la „Ceasul rău“ ? Rubrica redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților „Scînteii" |________________| O.C.L.P.P. oferă: PROCESE DREPTE PENTRU ZIDURI STRÂMBE Este cunoscut faptul că locuinţele proprietate per­sonală se numără printre bunurile de folosinţă înde­lungată care cer din par­tea cumpărătorilor un efort material deloc neglijabil, beneficiind totodată de a­­jutorul puternic al statului. Numai de la apariţia in 1966 a decretului privind sprijinirea de către stat a cetăţenilor de la oraşe in construirea de locuinţe proprietate personală şi pi­­nă în prezent, s-au con­struit aproape 78 000 aseme­nea locuinţe. Solicitările sporesc. Pentru îmbunătă­ţirea condiţiilor de locuit, in viitorul cincinal este prevăzută construcţia a cir­ca 500 000 de locuinţe (a­­proape 2 milioane de per­soane se vor muta in case noi) din care aproximativ jumătate cu titlul de pro­prietate personală. Era de aşteptat ca O.C.L.P.P.-urile — Oficiile pentru construcţia de locu­inţe proprietate personală, organizaţii a căror singură raţiune de existenţă este asigurarea unei corecte şi bune deserviri a solicitan­ţilor — să depună toate dili­genţele pentru ca toţi cum­părătorii de apartamente să fie mulţumiţi. Nume­roasele plîngeri primite la redacţie, la organele locale de partid şi de stat, la ofi­cii (numai în Bucureşti este vorba de cîteva mii în a­­cest an) dovedesc insă că aceste organizaţii nu urmă­resc conştiincios modul de realizare a locuinţelor, pun adeseori la dispoziţia cetă­ţenilor apartamente cu de­ficienţe de construcţie şi nu-şi respectă obligaţia de a le remedia. Ele rămin surde la reclamaţii ■ sau hrănesc pe cetăţeni cu pro­misiuni de remediere pe care nu le îndeplinesc. Cum reacţionează foru­rile lor tutelare, comitetele executive ale consiliilor populare ? Din Craiova, un grup de locatari ai blocu­lui M-1 din Cartierul Gă­rii ne scrie : „Fundaţia a fost prost turnată, la parter cărămida nu este celulară conform devizului, cimen­tul se sfarmă şi se vede fierul beton pus la întîm­­plare... (urmează alte defi­cienţe). Rugăm să trimiteţi scrisoarea spre rezolvare tovarăşului vicepreşedinte al consiliului popular jude­ţean şi să-i cereţi să răs­pundă că s-au luat măsu­rile corespunzătoare“. Spi­cuim din răspunsul vice­preşedintelui, ing. Gabriel Ciupagea : „...cele relatate nu sunt în totalitate înte­meiate... betonul soseşte la şantier in funcţie de mar­ca prescrisă in proiect... Zidăria s-a efectuat con­form proiectului. In ceea ce priveşte calitatea lucră­rilor executate s-au sem­nalat unele defecţiuni la executarea zidăriei — ros­turi neumplute cu mortar, la prepararea mortarului, dozarea cimentului se efec­tuează cu lopata. Aceste defecţiuni au fost semna­late Trustului de construcţii locale Craiova pentru a fi remediate“. De ce numai semnalate ? Doar le cunoş­tea. Cu un asemenea răspuns, vicepreşedintele Ciupagea minimalizează neglijenţa constructorului. Această atitudine de în­găduinţă nu este singulară. Sesizări privind deficienţe grave la construcţii­­ pro­prietate personală am pri­mit în ultimele zile şi din Reşiţa, Constanţa, R. Vilcea, Ploieşti, Buşteni, Buzău. Verificind la faţa locului mersul construcţiei, con­tractanţii unui bloc din Ti­mişoara, situat in str. Leon­­tin Sălăjan nr. 6, ne scriu : „Deşi s-a semnat în vara acestui an un contract ferm între noi şi O.C.L.P.P.­Ti­­mişoara, pentru construi­rea unui bloc de locuinţe proprietate personală cate­goria confort I­I îmbu­nătăţit, constructorul nu respectă devizul lucrării, schimbă materialele pre­văzute atit la instala­ţiile sanitare cit şi la zidărie. Astfel, conform proiectului, zidurile des­părţitoare de la bucătăriile şi băile apartamentelor tre­buiau executate din zidă­rie, dar sunt montate din prefabricate defecte, cu crăpături orizontale şi transversale pe toată lun­gimea lor. Lemnăria apar­tamentelor este necores­punzătoare. La alte blocuri chiar de confort III am pu­tut vedea materiale de in­stalaţii mai rezistente şi de mai bună calitate. Cine a­­proba asemenea practici preferenţiale ? La un su­mar control al devizului, am constatat şi greşeli ele­mentare matematice, care il încarcă cu peste 46 000 lei“. Cum pot fi admise şi to­lerate asemenea flagrante încălcări ale unor îndato­riri stabilite contractual ? Unde au fost reprezentanţii O.C.L.P.P.-ului, dirigulţii şantierelor ? După cum se ştie, O.C.L.P.P. au un man­dat plătit din partea cetă­ţenilor ; ele încasează pen­tru serviciile pe care le prestează un comision de doi la sută. în ultima in­stanţă, de ce nu-şi fac O.C.L.P.P.-urile datoria ? — Noi suntem­ o simplă unitate de vînzare a caselor pe care le construiesc, cum le construiesc, alţii... ne răspunde tov. S­teli­an Ioniţa, inginer şef al O.C.L.P.P. Bucureşti. Bătaia de cap şi reclamaţiile cele mai frecvente le avem din cau­za calităţii timplăriei, a ca­lităţii execuţiei teraselor şi a izolaţiei la băi. Mai rar apar şi alte defecţiuni. Luăm insă măsuri de re­mediere. — De ce nu Ie preveniţi? Ce fac diriginţii ? — N-avem suficienţi di­­riginţi şi nici cu ce să plă­tim mai mulţi. Numărul lor este stabilit printr-un normativ, la fel ca pentru apartamentele proprietate de stat — ne spune tov. Gh. Melinte, directorul O.C.L.P.P. Bucureşti. Iată deci o anomalie : cetăţeanul plăteşte mano­pera, materialele, comisio­nul întreprinderii, dar cele citeva sute de lei per a­­partament pentru o corec­tă şi eficientă activitate de control şi urmărire a lu­crărilor nu se pot preve­dea fiindcă... aşa prevede un normativ stabilit pentru cu totul alte situaţii şi re­laţii. — Nu noi construim clă­dirile, continuă Iov. Me­­linte. Suntem­ obligaţi să le primim cum sunt şi să im­punem remedierile. Con­structorul poate fi con­­strîns numai material. Cu un an în urmă, puteam opri cinci la sută din cos­tul blocului pină la efec­tuarea recepţiei definitive. In prezent, dispoziţia fiind abrogată, nu mai avem nici această posibilitate. — Dar cu schimbările de soluţii de tehnologii ce se întimplă ? — N-avem Încotro, le acceptăm. Se Întimplă rar. Balanţa materialelor este strinsă. Constructorul lu­crează cu ce i se livrează, de multe ori neritmic şi a­­tunci apar unele, neînsem­nate, modificări de soluţii. Alţi interlocutori suge­rează ideea înfiinţării unor echipe de remediere pro­prii ale O.C.L.P.P.-ului care să execute operativ asemenea lucrări în con­tul constructorului negli­jent. Indiferent de măsurile ce s-ar preconiza, cetățea­nul are dreptul și trebuie să primească ceea ce a contractat. Din cauza ac­tualelor dezordini sunt nu­meroase cazurile cînd proprietarii apartamentelor dau în judecată O.C.L.P.P.­­ul. Numai la instanţele din Bucureşti sunt în curs de judecare circa 200 de pro­cese, in care proprietarii cer fie remedierea defi­cienţelor, fie imputarea ne­­realizării unor­ lucrări şi alte pretenţii. Răsfoim la judecătoria sectorului 6 citeva dosare, cu privire la blocul CD-36 Colentina, cel din str. Sfin­ţii Voievozi 48-50, clădirea cu 100 de apartamente H-6 din cartierul Titan şi al­tele. Ne cuprinde uimirea cu cită înverşunare juriştii O.C.L.P.P.-ului combat pre­tenţiile judicioase ale re­clamanţilor pe care in fapt propria instituţie ar trebui să-i apere. S-a mers pină acolo incit unii experţi e­­xigenţi, indicaţi de instan­ţă (ing. M. Costă) au fost ameninţaţi că nu vor mai fi acceptaţi de O.C.L.P.P., s-a contestat dreptul unor asociaţii să reprezinte lo­catarii Se face totul pen­tru a tărăgăna procesele, pentru a se trage de timp. Totuşi, O.C.L.P.P.-ul a bn­cep­ut să piardă procesele, atit în prima instanţă, cit şi la recurs. Rămine să vedem cit va dura traduce­rea în viaţă a hotăririlor judecătoreşti. Am expus această situa­ţie şi la C.S.E.A.L. — Faptele ne sunt cunos­cute — ne spune tov. di­rector ing. S. Alexandres­­cu. Nu vrem să apărăm O.C.L.P.P.-urile , ele au lip­surile lor, nu manifestă e­­xigenţă, nu urmăresc cum se cuvine lucrările. In nici o legislaţie nu se prevede vreun rabat la calitate. Toată lumea trebuie deter­minată să-şi facă datoria, şi, în special, constructorul. Controlul tehnic de calita­te al acestuia a devenit ceva pur formal... — Cum înţelege să inter­vină C.S.E.A.L.-ul pentru înlăturarea şi prevenirea deficienţelor ? — In cazurile grave, cind sintem­ sesizaţi, inter­venim noi şi se iau măsuri. In celelalte, forurile lo­cale... Este un răspuns care, de­sigur, nu poate fi conside­rat, în întregime, satis­făcător. Ţinînd seama de faptul că volumul activi­tăţii O.C.L.P.P. creşte în permanenţă, se impun lua­te asemenea măsuri (unele au fost sugerate mai sus) care să acorde cetăţeanului garanţii reale împotriva oricăror încălcări ale con­tractului, să-i dea siguran­ţa că interesele lui vor fi apărate. Apreciem că este de datoria C.S.E.A.L. de a introduce ordine în relaţiile dintre aceste oficii şi în­treprinderile de construc­ţii. De asemenea, comitete­le executive ale consiliilor populare au un cuvînt mult mai serios de spus asupra activităţii acestora. Al. PLAIEȘU PROBLEME ALE CONSTRUCTORILOR DE LOCUINȚE PROPRIETATE PERSONALĂ Plenara Comitetului Central al P.C.R. din decembrie 1969 a stabilit că este necesar să se îmbunătăţească în mod radical activitatea in legumi­cultura pentru a se asigura in bune condiţii şi in tot cursul anului apro­vizionarea populaţiei. S-a recomandat să se organizeze treptat unităţi profi­late in producţia de legume atit in întreprinderile agricole de stat, cit şi în cooperativele agricole, astfel ca in toate judeţele care întrunesc condiţi­ile naturale să existe o bază pro­prie de producţie legumicolă. In ultimii ani s-au manifestat o se­rie de neajunsuri în ce priveşte apro­vizionarea populaţiei cu legume. Ele au fost determinate, în principal, de insuficienţa producţiei atit cantitativ, cit şi calitativ. Desigur, au existat şi unele defecţiuni in ce priveşte va­lorificarea, dar cind există producţie suficientă şi problemele valorificării sunt mult uşurate. Or, in perioada 1966—1969, deşi suprafaţa culti­vată cu legume a crescut de la 195 236 hectare la 223 500 hec­tare, producţia totală n-a sporit in mod corespunzător. Deci, pen­tru a asigura o bună aprovizionare a populaţiei cu legume este necesar să fie sporită producţia în acest sec­tor. In acest an, cu toate greutăţile de­terminate de condiţiile climatice ne­favorabile şi de inundaţii, ca urmare a măsurilor luate in vederea organiză­rii producţiei şi dezvoltării bazei teh­­nico-materiale, s-a realizat o oarecare creştere a producţiei globale de le­gume. Totuşi, la unele sortimente — roşii de vară şi de toamnă, ardei şi chiar la unele rădăcinoase — cantită­ţile produse nu au fost suficiente, ceea ce a impus să se facă mutaţii dintr-un judeţ in altul. Pe baza expe­rienţei din acest an există toate pre­misele ca problema legumiculturi să fie rezolvată in bune condiţii. Ce s-a întreprins şi ce trebuie să se facă în continuare ? Conducerea partidului şi statului a cerut să fie luate asemenea măsuri care să permită ca, in fiecare judeţ, aprovizionarea cu legume să se facă din producţia locală. De la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii am fost informaţi că această sarcină a inceput să se realizeze. Incepind cu a­­nul 1971, legumele timpurii şi car­tofii timpurii se vor asigura prin pro­ducţia locală a fiecărui judeţ. In acele judeţe care au condiţii pedocli­matice favorabile, pe lingă cantităţile necesare acoperirii consumului local se vor produce unele cantităţi de le­gume şi cartofi timpurii şi de vară pentru zonele in care producţia a­­pare mai tîrziu. In acestea din urmă vor fi aduse legume pină in momen­tul apariţiei recoltei în zona respecti­vă. Pentru Capitală, cit şi pentru unele zone mari consumatoare, cum sunt litoralul Mării Negre, Valea Pra­hovei, Braşov etc., necesarul de legu­me se va asigura in tot cursul anu­lui din judeţele in care există con­diţii favorabile pentru cultura legu­melor. Si un lucru nou : cantinele, spitalele şi alte unităţi consumatoare vor putea cultiva spaţiile intra­vilane, atribuite in acest scop de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau municipale, încă din această toamnă, organele a­­gricole judeţene şi întreprinderile pentru valorificarea legumelor, îm­preună cu unităţile agricole au luat o serie de măsuri organizatorice şi tehnice, care vizează producerea eşa­lonată a necesarului de legume şi cartofi timpurii, pe toată perioa­da în care condiţiile pedoclimatice permit, incit să se acopere necesarul de consum pe plan local. Asemenea planuri de măsuri s-au întocmit şi in anii precedenţi, dar multe din prevederile lor nu s-au materializat. Chiar şi crearea ferme­lor legumicole in cadrul cooperative­lor agricole nu a dat deplină satis­facţie, deoarece in multe loturi a­­ceasta a constituit doar schimbarea firmei, menţintndu-se vechile defi­cienţe in organizarea producţiei şi a muncii. Esenţial este ca viitoarea pro­ducţie de legume să fie pusă, încă acum din toamnă, pe baze solide. Prima şi cea mai importantă acţiune care trebuie definitivată o constituie stabilirea suprafeţelor care urmează a fi cultivate cu legume, pentru fiecare sortiment in parte, in cadrul fiecărei­ unităţi agricole. Pe baza noii metodo­logii de planificare, organele agricole nu mai stabilesc suprafeţele care ur­mează a fi cultivate cu legume, ci numai fondul de stat la total legume urmind ca, pe baza înţelegerii intre unităţile de valorificare şi cele de producţie, să se stabilească sortimen­tele care să se cultive şi proporţia lor. In cadrul fiecărei ferme legumi­cole se va cultiva, In ogor propriu, un sortiment mai restrîns, 2—3 cul­turi, pentru care există cele mai bune condiţii, ceea ce va permite speciali­zarea unităţilor respective şi valori­ficarea superioară a producţiei. In cele mai multe judeţe — Arad, Buzău, Ilfov, Dîmboviţa, Olt, Mureş — au fost luate măsuri pentru asigu­rarea în întregime a cantităţilor de legume necesare, iar acţiunea de con­tractare este avansată. De asemenea, în judeţele Teleorman, Ilfov, Timiş, Arad, Dolj, Olt, Buzău, Bihor, Ialo­miţa, Brăila, Dîmboviţa şi Satu-Mare se vor produce şi cantităţile care ur­mează să fie livrate pentru mutaţii in alte judeţe sau pentru export In judeţul Teleorman a fost întocmit un studiu care prevede organi­zarea, pe baze noi a producţiei de legume. Pină acum legumele se cultivau în 160 de cooperative agri­cole din care 80 aveau sub 50 de hec­tare. Acum, cele 8 300 hectare vor fi concentrate în 90 cooperative, in spe­cial în acelea care au terenul situat în sistemele de irigaţie. Cooperativele agricole sunt grupate în 5 centre de producţie care vor livra produsele întreprinderii pentru valorificarea le­gumelor, iar un centru va produce materia primă pentru Fabrica de con­serve Turnu-Măgurele. De exemplu, in cadrul centrului Zimnicea sunt 9 cooperative agricole şi o asociaţie intercooperatistă cu o suprafaţă to­tală de 1 038 hectare, iar in centrul Smîrdioasa — 12 cooperative şi o asociaţie cu o suprafaţă de 1 005 hec­tare. Un studiu asemănător se întoc­meşte şi in judeţul Arad. Principiile care stau la baza aces­tor studii vizează gruparea, în jurul unui centru de valorificare a legu­melor, a 10—15 ferme cu o suprafaţă totală de 1 000—1 500 hectare, ampla­sate pe o rază de pină la 25 km. Este un fapt pozitiv, deoarece se va putea realiza specializarea unităţilor şi in­troduce mecanizarea lucrărilor. Tre­buie vegheat insă ca, pe ansamblul judeţului, să se menţină suprafeţele cultivate cu legume. Spunem acest lucru, deoarece în judeţul Teleorman această reorganizare se soldează cu reducerea suprafeţei cu 1 000 hectare, ceea ce, evident, ar putea provoca scăderea producţiei globale. Se aduce motivarea că, in acest judeţ, extin­derea suprafeţelor a dus la scăderea recoltei medii la hectar de la 12 920 kg in 1966 la 8 260 kg in 1969. Ce ga­ranţie oferă specialiştii că prin redu­cerea suprafeţei va spori producţia ? De aci şi concluzia că legumele tre­buie cultivate peste tot unde există condiţii naturale cit de cit favorabile acestor culturi. In aceste zile, cea mai mare aten­ţie trebuie acordată contractării le­gumelor. In judeţul Ilfov, de exem­plu, din cantitatea totală de 130 000 tone s-au contractat 102 000 tone, în judeţul Arad din 75 000 tone s-au­ contractat 62 000 tone. Această acţiune s-a încheiat in judeţele Dîmboviţa şi Mureş. In schimb, încheierea contrac­telor a intîrziat mult in judeţele Pra­hova, Bihor şi Constanţa. Contracta­rea va trebui încheiată cit mai repe­de, pentru ca in planurile de produc­ţie ale cooperativelor agricole să se prevadă cu exactitate cantităţile de legume care urmează să se livreze, iar in planurile de măsuri să se sta­bilească ce trebuie întreprins in ve­derea realizării lor. Bazele viitoarei producţii de legu­me trebuie puse incepind de acum, din toamnă. In articolul „Bunul gos­podar pregăteşte din toamnă recolta de legume a primăverii („Scinteia“ nr. 8603) era subliniată necesitatea de a se insăminţa si planta in intregime cu legume-verdeţuri, suprafeţele de teren prevăzute de Ministerul Agri­culturii şi Silviculturii. Este vor­ba de legumele de primă apa­riţie in primăvară, atit de necesare a­­provizionării populaţiei după sezonul rece. In ultimele două săptă­­mîni, aproape în toată ţara, timpul a fost excepţional de frumos, oferind parcă o ultimă posibilitate unităţilor agricole rămase în urmă să-şi înde­plinească planul la insăminţarea şi plantarea legumelor-verdeţuri. A fost folosit bine timpul favorabil ? Ape­lăm din nou la datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Silvicultu­rii. In perioada 5—19 noiembrie, In cooperativele agricole de producţie, s-au mai insămînţat şi plantat Încă 930 hectare, ceea ce a făcut ca, pe to­tal, planul la aceste culturi să se În­deplinească in proporţie de 93 la sută. Numai că această cifră ascunde dife­renţele mari care există intre judeţe in ce priveşte insăminţarea şi plan­tarea legumelor-verdeţuri. In judeţele Olt, Constanţa, Mehedinţi, Bacău, Vaslui, Teleorman etc. au fost depă­şite suprafeţele prevăzute a se cultiva cu verdeţuri, in timp ce in altele se­mănatul şi plantatul s-au făcut doar pe suprafeţe mici. La 19 noiembrie, în cooperativele agricole din judeţul Botoşani se realizase numai 45 la sută din plan, Iaşi — 48 la sută, Bihor — 57 la sută, Sălaj — 60 la sută, Arad — 82 la sută, Dolj — 84 la sută. Or, fiecare judeţ trebuie să-şi asi­gure o bază proprie de aprovizionare cu legume şi mai ales cu verdeţuri, care, din cauza perisabilităţii lor, nu pot fi aduse de la distanţe mari. Bineînţeles, trebuie urmărite şi ce­lelalte probleme de care depinde asi­gurarea viitoarei producţii de legu­me : crearea bazei materiale necesare producerii răsadurilor, reamenajarea solar­iilor, perfecţionarea tehnologii­lor ce se aplică in sere etc., probleme asupra cărora vom reveni. Esenţial este ca, incă de pe acum, să se facă cu cea mai mare răspundere toate pregătirile necesare, astfel ca proble­ma sporirii producţiei de legume să fie rezolvată definitiv. Ion HERJEU Mai este încă mult de făcut, acum, la sfîrşitul toamnei, pentru a asigura RECOLTA DE LEGUME A ANULUI VIITOR Realizări de prestigiu ale chimiştilor din oraşul Victoria Toată lumea ştie că apariţia pe harta ţării a noului oraş Victoria este legată, în primul rînd, de e­­dificarea, pe aceste meleaguri, a unui mare combinat chimic cu acelaşi nume. De-a lungul anilor, din această puternică cetate a industriei noastre chimice au por­nit veşti îmbucurătoare, ca şi cea pe care o consemnăm în cele ce urmează . In acest an, combinatul chi­mic „Victoria“ a livrat su­plimentar diferitelor sectoare ale economiei­ naţionale în­semnate cantităţi de acid sulfu­ric, amoniac, îngrăşăminte chi­mice, mase plastice şi răşini sin­tetice. An de an au sporit ca­pacităţile de producţie ale com­binatului, iar prin contribuţia chi­miştilor de aici, a specialiştilor de înaltă calificare, s-au perfecţionat procesele tehnologice. In actua­lul cincinal, de exemplu, a intrat în funcţiune, cu 45 de zile mai devreme, o nouă fabrică de meta­nol, care şi-a atins parametrii pro­iectaţi cu mult înainte de termen. De asemenea, chi­­miştii din oraşul Victoria au primit girul de a introduce în fa­bricaţia pe scară industrială a schimbătorilor de ioni, sortimen­tele acestora îmbogăţindu-se re­cent cu două noi denumiri: „Vionit A-T-1“ şi­„Vionit A-S-1“, cu caracteristici superioare. Tot­odată, printre unităţile economi­ce colaboratoare la realizarea unor noi tipuri de mobilă de ca­litate superioară se numără şi combinatul chimic „Victoria", care livrează nitroceluloză pentru fabricarea lacurilor, precum şi a­­dezivi pentru producerea de plăci fibrolemnoase din lemn şi placaj. Contribuţia şi prezenţa chimiştilor din oraşul Victoria in diferitele sectoare ale economiei va fi şi mai mare în cincinalul ur­­mător, producţia globală a com­binatului urmînd să crească pînă în 1975 cu peste 60 la sută faţă de realizările din acest an. SCÂNTEIA - duminică 22 noiembrie 1970 au Îndeplinit PLANUL CINCINAL Unităţile Ministerului Industriei Lemnului Colectivele de muncitori, teh­nicieni şi ingineri din unităţile Ministerului Industriei Lemnu­lui au îndeplinit planul cinci­nal la producţia globală, cu 40 de zile mai devreme. In inter­valul de timp care a mai ră­mas pînă la sfîrşitul anului, combinatele din industria lem­nului, celulozei şi hîrtiei vor realiza, peste prevederile cin­cinalului, un spor de producţie în valoare de 2,2 miliarde lei. Nivelul producţiei globale ce se va obţine în acest an este cu 42 la sută mai mare decit cel din anul 1965, concretizîndu-se in sporuri importante ale pro­ducţiei de cherestea de fag, placaj, plăci aglomerate şi fi­brolemnoase, mobilă, celuloză şi hîrtie Aproximativ 90 la sută din sporul producţiei obţinut in această perioadă s-a realizat pe seama productivităţii muncii, al căru­i nivel a crescut în 1970 cu 38 la sută faţă de anul 1965. O dată cu creşterea vo­lumului producţiei, economiile realizate prin reducerea chel­tuielilor de fabricaţie şi gos­podărirea mai bună a resurse­lor materiale şi băneşti au creat posibilitatea realizării unor­ acu­mulări in valoare de 18 miliarde lei.Concomitent cu creşterea vo­lumului şi diversificarea pro­ducţiei, a fost îmbunătăţită continuu şi calitatea produse­lor, satisfăcind din ce în ce mai deplin cerinţele consumatorilor interni şi exigenţele partenerilor externi. In telegrama adresată cu acest prilej COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂ­ŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, se spune, printre altele : Avîrnd sentimentul îndeplinirii sarcini­lor trasate de partid în acest cincinal, dorim să vă încredin­ţăm, tovarăşe secretar general, că suntem­ gata pentru a trece la înfăptuirea cu succes a Di­rectivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român cu privire la dezvolta­rea industriei lemnului, celulo­zei și hîrtiei în perioada 1971—1975. Industria judeţului Bistriţa-Năsăud Angajaţi cu toate forţele în munca eroică a întregului po­por, pentru îndeplinirea măre­ţului program de dezvoltare multilaterală a României socia­liste, stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R., oamenii muncii — români, maghiari, germani — din industria judeţului Bistriţa- Năsăud au raportat la 20 noiem­brie a.c. îndeplinirea prevede­rilor cincinalului privind pro­ducţia globală. Pe baza realiză­rilor de pină acum, se apreciază că pînă la sfîrşitul anului in-­ dustria judeţului va obţine o producţie suplimentară de 77 milioane lei. In telegrama adresată COMI­TETULUI CENTRAL AL PARTI­DULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de către Comite­tul judeţean Bistriţa-Năsăud al P.C.R., se spune, printre altele : îndeplinirea planului cincinal cu 41 de zile mai devreme constituie o premisă trainică pentru înfăptuirea­­sarcinilor complexe ce revin judeţului nostru în viitorul cincinal. Sub conducerea organelor şi or­­ganizaţiilor de partid, colecti­vele de muncă din unităţile economice desfăşoară o amplă activitate în vederea pregătirii condiţiilor tehnico-organizato­­rice care să asigure încă din primele zile îndeplinirea pla­nului pe 1971, primul an al vii­torului cincinal. Comuniştii, toţi oamenii mun­cii din judeţ, însufleţiţi de po­litica înţeleaptă a partidului nostru, păstrind vie în memorie recenta vizită a dumneavoastră, aplicînd indicaţiile preţioase date cu acest prilej, asigură Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră, stimate tova­răşe secretar general, că nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a ridica pe noi trepte calitative rezultatele în economie şi în ce­lelalte sectoare de activitate, râspunzînd astfel măreţelor sar­cini înscrise în programul fău­ririi societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. (Agerpres) Oradea : imagini noi pe malurile Crişului Fotó : S. Cristian

Next