Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)
1970-11-22 / nr. 8615
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Cîntecul la el acasă In comuna Dragomireşti, situată pe Valea Izei, la figurat vorbind, cîntecul şi jocul au fost întotdeauna la ele acasă. Dar nu peste multă vreme, străvechile obiceiuri şi tradiţii ale locuitorilor acestei vetre folclorice maramureşene vor avea şi o casă la propriu. în prezent, aici se ridică o casă pentru hore şi nunţi ţărăneşti, construită chiar de către cei ce abia aşteaptă să o inaugureze. Construcţia dispune de mai multe săli, cu o suprafaţă de peste 140 mp şi va fi înzestrată cu intregul mobilier specific manifestărilor pe care le va găzdui. Să le urăm şi noi celor ce o înalţă la... multe nunţi şi numai petreceri frumoase ! Luxoase fetele, ca din galantar... Intr-o zi, greu de spus care anume, Viorica Vaszi şi Angela Vrabie, mnzatoare la magazinul „Eva" din oraşul Homan, îngrijorate foarte de soarta Hainelor din galantare, şi-au dat seama ca nu e tocmai bine să le lase să zacă in rafturi sau pe umeraşe. Ei, cum nu aveau, pesemne, naftalină, pentru a le salva de praf şi molii, au găsit o „soluţie“ proprie pe care s-au şi graditsă o... probeze. Incepind din ziua aceea, fiecare dintre ele se îmbrăca, prin rotaţie, cu tot ce i se potrivea mai bine din tot ceea ce aveau in gestiune. Şi azi aşa, miine altfel — mereu in pas cu moda. A venit insă şi ziua cină trebuiau să fie scutite de o asemenea istovitoare trudă. Pentru că, să recunoaştem, oricită bunăvoinţă ar fi avut, nu puteau face faţă întregii „garderobe“ a magazinului ! Acum, după atita lux, li se face şi nota de plată. Aşa este elegant ! „Moda subţire“ cu cheltuială se ţine. Nesăbuinţă S-a intimplat la Valea Ursului, în apropiere de oraşul Piteşti, într-una din nopţile trecute, şoferul Gheorghe Talabă, în virstă de 30 ani, de la Autobaza nr. 1 din Bucureşti, adormind în timp ce se afla la volanul unui autotren, s-a izbit de un pod şi s-a răsturnat. In cabină se afla şi Caterina Petroiu din Miercurea Sibiului cu un copil mic în braţe. In urma accidentului, aceasta a fost lovită mortal. Copilul a scăpat însă nevătămat. Speriat de cele intimplate, conducătorul auto a coborit din maşină şi şi-a înfipt un cuţit în inimă, devenind şi el victimă a propriei nesăbuințe. Cum vreţi să vă coloraţi... * porumbeii ? Una dintre cele mai frumoase specii de porumbei ornamentali sunt porumbeii blondineţi. Au, poate, un singur cusur : culoarea lor — cărămiziu roşcat — este invariabilă. Oare nu poate fi schimbată — s-a întrebat Petre Tănăsescu, un pasionat columbofil din Capitală ? In consecinţă, a procedat la o încrucişare între această specie şi porumbeii vienezi, a căror culoare este galbenă. Primele rezultate n-au fost cele aşteptate. Noii porumbei apăreau fie coloraţi ca mai înainte, fie pătaţi. N-a abandonat însă ideea. Şi iată că cea de-a patra generaţie de porumbei, prezentînd întocmai caracteristicile blondineţilor, avea... culoarea galbenă. Reuşise să creeze o nouă specie de porumbei. Fără îndoială — un punct de atracţie la expoziţiile porumbeilor ornamentali. „Popasul“ de la „Ceasul rău“ In ziua de 10 octombrie a.c., locatarii de pe strada Castanilor • din Braşov au constatat că, in dreptul restaurantului „Timiş“ I (care purta cindva numele „Ceasul rău"), a apărut un autocamion fără caroserie. Purta numărul 21-AB-1840, și, abia scos • de la uzina de autocamioane din I Braşov, fusese înmatriculat la Alba lulia. La inceput, mulţi I şi-au zis că şoferul (neştiind, probabil, cum se numea restaurantul altă dată) a tras pe dreapta pentru a intra in restaurant să mănince. Dar, deşi trecuseră mai bine de 40 de zile, el... nu mai ieşea ! Intre timp, copiii de pe stradă transformaseră auto■ camionul părăsit intr-o adevărată redută. Acum două zile, „re-i duta“ lor a dispărut insă tot aşa , cum a apărut. Încotro ? Oare proprietarul ştie de popasul ei la „Ceasul rău“ ? Rubrica redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților „Scînteii" |________________| O.C.L.P.P. oferă: PROCESE DREPTE PENTRU ZIDURI STRÂMBE Este cunoscut faptul că locuinţele proprietate personală se numără printre bunurile de folosinţă îndelungată care cer din partea cumpărătorilor un efort material deloc neglijabil, beneficiind totodată de ajutorul puternic al statului. Numai de la apariţia in 1966 a decretului privind sprijinirea de către stat a cetăţenilor de la oraşe in construirea de locuinţe proprietate personală şi pină în prezent, s-au construit aproape 78 000 asemenea locuinţe. Solicitările sporesc. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, in viitorul cincinal este prevăzută construcţia a circa 500 000 de locuinţe (aproape 2 milioane de persoane se vor muta in case noi) din care aproximativ jumătate cu titlul de proprietate personală. Era de aşteptat ca O.C.L.P.P.-urile — Oficiile pentru construcţia de locuinţe proprietate personală, organizaţii a căror singură raţiune de existenţă este asigurarea unei corecte şi bune deserviri a solicitanţilor — să depună toate diligenţele pentru ca toţi cumpărătorii de apartamente să fie mulţumiţi. Numeroasele plîngeri primite la redacţie, la organele locale de partid şi de stat, la oficii (numai în Bucureşti este vorba de cîteva mii în acest an) dovedesc insă că aceste organizaţii nu urmăresc conştiincios modul de realizare a locuinţelor, pun adeseori la dispoziţia cetăţenilor apartamente cu deficienţe de construcţie şi nu-şi respectă obligaţia de a le remedia. Ele rămin surde la reclamaţii ■ sau hrănesc pe cetăţeni cu promisiuni de remediere pe care nu le îndeplinesc. Cum reacţionează forurile lor tutelare, comitetele executive ale consiliilor populare ? Din Craiova, un grup de locatari ai blocului M-1 din Cartierul Gării ne scrie : „Fundaţia a fost prost turnată, la parter cărămida nu este celulară conform devizului, cimentul se sfarmă şi se vede fierul beton pus la întîmplare... (urmează alte deficienţe). Rugăm să trimiteţi scrisoarea spre rezolvare tovarăşului vicepreşedinte al consiliului popular judeţean şi să-i cereţi să răspundă că s-au luat măsurile corespunzătoare“. Spicuim din răspunsul vicepreşedintelui, ing. Gabriel Ciupagea : „...cele relatate nu sunt în totalitate întemeiate... betonul soseşte la şantier in funcţie de marca prescrisă in proiect... Zidăria s-a efectuat conform proiectului. In ceea ce priveşte calitatea lucrărilor executate s-au semnalat unele defecţiuni la executarea zidăriei — rosturi neumplute cu mortar, la prepararea mortarului, dozarea cimentului se efectuează cu lopata. Aceste defecţiuni au fost semnalate Trustului de construcţii locale Craiova pentru a fi remediate“. De ce numai semnalate ? Doar le cunoştea. Cu un asemenea răspuns, vicepreşedintele Ciupagea minimalizează neglijenţa constructorului. Această atitudine de îngăduinţă nu este singulară. Sesizări privind deficienţe grave la construcţii proprietate personală am primit în ultimele zile şi din Reşiţa, Constanţa, R. Vilcea, Ploieşti, Buşteni, Buzău. Verificind la faţa locului mersul construcţiei, contractanţii unui bloc din Timişoara, situat in str. Leontin Sălăjan nr. 6, ne scriu : „Deşi s-a semnat în vara acestui an un contract ferm între noi şi O.C.L.P.P.Timişoara, pentru construirea unui bloc de locuinţe proprietate personală categoria confort II îmbunătăţit, constructorul nu respectă devizul lucrării, schimbă materialele prevăzute atit la instalaţiile sanitare cit şi la zidărie. Astfel, conform proiectului, zidurile despărţitoare de la bucătăriile şi băile apartamentelor trebuiau executate din zidărie, dar sunt montate din prefabricate defecte, cu crăpături orizontale şi transversale pe toată lungimea lor. Lemnăria apartamentelor este necorespunzătoare. La alte blocuri chiar de confort III am putut vedea materiale de instalaţii mai rezistente şi de mai bună calitate. Cine aproba asemenea practici preferenţiale ? La un sumar control al devizului, am constatat şi greşeli elementare matematice, care il încarcă cu peste 46 000 lei“. Cum pot fi admise şi tolerate asemenea flagrante încălcări ale unor îndatoriri stabilite contractual ? Unde au fost reprezentanţii O.C.L.P.P.-ului, dirigulţii şantierelor ? După cum se ştie, O.C.L.P.P. au un mandat plătit din partea cetăţenilor ; ele încasează pentru serviciile pe care le prestează un comision de doi la sută. în ultima instanţă, de ce nu-şi fac O.C.L.P.P.-urile datoria ? — Noi suntem o simplă unitate de vînzare a caselor pe care le construiesc, cum le construiesc, alţii... ne răspunde tov. Stelian Ioniţa, inginer şef al O.C.L.P.P. Bucureşti. Bătaia de cap şi reclamaţiile cele mai frecvente le avem din cauza calităţii timplăriei, a calităţii execuţiei teraselor şi a izolaţiei la băi. Mai rar apar şi alte defecţiuni. Luăm insă măsuri de remediere. — De ce nu Ie preveniţi? Ce fac diriginţii ? — N-avem suficienţi diriginţi şi nici cu ce să plătim mai mulţi. Numărul lor este stabilit printr-un normativ, la fel ca pentru apartamentele proprietate de stat — ne spune tov. Gh. Melinte, directorul O.C.L.P.P. Bucureşti. Iată deci o anomalie : cetăţeanul plăteşte manopera, materialele, comisionul întreprinderii, dar cele citeva sute de lei per apartament pentru o corectă şi eficientă activitate de control şi urmărire a lucrărilor nu se pot prevedea fiindcă... aşa prevede un normativ stabilit pentru cu totul alte situaţii şi relaţii. — Nu noi construim clădirile, continuă Iov. Melinte. Suntem obligaţi să le primim cum sunt şi să impunem remedierile. Constructorul poate fi constrîns numai material. Cu un an în urmă, puteam opri cinci la sută din costul blocului pină la efectuarea recepţiei definitive. In prezent, dispoziţia fiind abrogată, nu mai avem nici această posibilitate. — Dar cu schimbările de soluţii de tehnologii ce se întimplă ? — N-avem Încotro, le acceptăm. Se Întimplă rar. Balanţa materialelor este strinsă. Constructorul lucrează cu ce i se livrează, de multe ori neritmic şi atunci apar unele, neînsemnate, modificări de soluţii. Alţi interlocutori sugerează ideea înfiinţării unor echipe de remediere proprii ale O.C.L.P.P.-ului care să execute operativ asemenea lucrări în contul constructorului neglijent. Indiferent de măsurile ce s-ar preconiza, cetățeanul are dreptul și trebuie să primească ceea ce a contractat. Din cauza actualelor dezordini sunt numeroase cazurile cînd proprietarii apartamentelor dau în judecată O.C.L.P.P.ul. Numai la instanţele din Bucureşti sunt în curs de judecare circa 200 de procese, in care proprietarii cer fie remedierea deficienţelor, fie imputarea nerealizării unor lucrări şi alte pretenţii. Răsfoim la judecătoria sectorului 6 citeva dosare, cu privire la blocul CD-36 Colentina, cel din str. Sfinţii Voievozi 48-50, clădirea cu 100 de apartamente H-6 din cartierul Titan şi altele. Ne cuprinde uimirea cu cită înverşunare juriştii O.C.L.P.P.-ului combat pretenţiile judicioase ale reclamanţilor pe care in fapt propria instituţie ar trebui să-i apere. S-a mers pină acolo incit unii experţi exigenţi, indicaţi de instanţă (ing. M. Costă) au fost ameninţaţi că nu vor mai fi acceptaţi de O.C.L.P.P., s-a contestat dreptul unor asociaţii să reprezinte locatarii Se face totul pentru a tărăgăna procesele, pentru a se trage de timp. Totuşi, O.C.L.P.P.-ul a bnceput să piardă procesele, atit în prima instanţă, cit şi la recurs. Rămine să vedem cit va dura traducerea în viaţă a hotăririlor judecătoreşti. Am expus această situaţie şi la C.S.E.A.L. — Faptele ne sunt cunoscute — ne spune tov. director ing. S. Alexandrescu. Nu vrem să apărăm O.C.L.P.P.-urile , ele au lipsurile lor, nu manifestă exigenţă, nu urmăresc cum se cuvine lucrările. In nici o legislaţie nu se prevede vreun rabat la calitate. Toată lumea trebuie determinată să-şi facă datoria, şi, în special, constructorul. Controlul tehnic de calitate al acestuia a devenit ceva pur formal... — Cum înţelege să intervină C.S.E.A.L.-ul pentru înlăturarea şi prevenirea deficienţelor ? — In cazurile grave, cind sintem sesizaţi, intervenim noi şi se iau măsuri. In celelalte, forurile locale... Este un răspuns care, desigur, nu poate fi considerat, în întregime, satisfăcător. Ţinînd seama de faptul că volumul activităţii O.C.L.P.P. creşte în permanenţă, se impun luate asemenea măsuri (unele au fost sugerate mai sus) care să acorde cetăţeanului garanţii reale împotriva oricăror încălcări ale contractului, să-i dea siguranţa că interesele lui vor fi apărate. Apreciem că este de datoria C.S.E.A.L. de a introduce ordine în relaţiile dintre aceste oficii şi întreprinderile de construcţii. De asemenea, comitetele executive ale consiliilor populare au un cuvînt mult mai serios de spus asupra activităţii acestora. Al. PLAIEȘU PROBLEME ALE CONSTRUCTORILOR DE LOCUINȚE PROPRIETATE PERSONALĂ Plenara Comitetului Central al P.C.R. din decembrie 1969 a stabilit că este necesar să se îmbunătăţească în mod radical activitatea in legumicultura pentru a se asigura in bune condiţii şi in tot cursul anului aprovizionarea populaţiei. S-a recomandat să se organizeze treptat unităţi profilate in producţia de legume atit in întreprinderile agricole de stat, cit şi în cooperativele agricole, astfel ca in toate judeţele care întrunesc condiţiile naturale să existe o bază proprie de producţie legumicolă. In ultimii ani s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovizionarea populaţiei cu legume. Ele au fost determinate, în principal, de insuficienţa producţiei atit cantitativ, cit şi calitativ. Desigur, au existat şi unele defecţiuni in ce priveşte valorificarea, dar cind există producţie suficientă şi problemele valorificării sunt mult uşurate. Or, in perioada 1966—1969, deşi suprafaţa cultivată cu legume a crescut de la 195 236 hectare la 223 500 hectare, producţia totală n-a sporit in mod corespunzător. Deci, pentru a asigura o bună aprovizionare a populaţiei cu legume este necesar să fie sporită producţia în acest sector. In acest an, cu toate greutăţile determinate de condiţiile climatice nefavorabile şi de inundaţii, ca urmare a măsurilor luate in vederea organizării producţiei şi dezvoltării bazei tehnico-materiale, s-a realizat o oarecare creştere a producţiei globale de legume. Totuşi, la unele sortimente — roşii de vară şi de toamnă, ardei şi chiar la unele rădăcinoase — cantităţile produse nu au fost suficiente, ceea ce a impus să se facă mutaţii dintr-un judeţ in altul. Pe baza experienţei din acest an există toate premisele ca problema legumiculturi să fie rezolvată in bune condiţii. Ce s-a întreprins şi ce trebuie să se facă în continuare ? Conducerea partidului şi statului a cerut să fie luate asemenea măsuri care să permită ca, in fiecare judeţ, aprovizionarea cu legume să se facă din producţia locală. De la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii am fost informaţi că această sarcină a inceput să se realizeze. Incepind cu anul 1971, legumele timpurii şi cartofii timpurii se vor asigura prin producţia locală a fiecărui judeţ. In acele judeţe care au condiţii pedoclimatice favorabile, pe lingă cantităţile necesare acoperirii consumului local se vor produce unele cantităţi de legume şi cartofi timpurii şi de vară pentru zonele in care producţia apare mai tîrziu. In acestea din urmă vor fi aduse legume pină in momentul apariţiei recoltei în zona respectivă. Pentru Capitală, cit şi pentru unele zone mari consumatoare, cum sunt litoralul Mării Negre, Valea Prahovei, Braşov etc., necesarul de legume se va asigura in tot cursul anului din judeţele in care există condiţii favorabile pentru cultura legumelor. Si un lucru nou : cantinele, spitalele şi alte unităţi consumatoare vor putea cultiva spaţiile intravilane, atribuite in acest scop de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau municipale, încă din această toamnă, organele agricole judeţene şi întreprinderile pentru valorificarea legumelor, împreună cu unităţile agricole au luat o serie de măsuri organizatorice şi tehnice, care vizează producerea eşalonată a necesarului de legume şi cartofi timpurii, pe toată perioada în care condiţiile pedoclimatice permit, incit să se acopere necesarul de consum pe plan local. Asemenea planuri de măsuri s-au întocmit şi in anii precedenţi, dar multe din prevederile lor nu s-au materializat. Chiar şi crearea fermelor legumicole in cadrul cooperativelor agricole nu a dat deplină satisfacţie, deoarece in multe loturi aceasta a constituit doar schimbarea firmei, menţintndu-se vechile deficienţe in organizarea producţiei şi a muncii. Esenţial este ca viitoarea producţie de legume să fie pusă, încă acum din toamnă, pe baze solide. Prima şi cea mai importantă acţiune care trebuie definitivată o constituie stabilirea suprafeţelor care urmează a fi cultivate cu legume, pentru fiecare sortiment in parte, in cadrul fiecărei unităţi agricole. Pe baza noii metodologii de planificare, organele agricole nu mai stabilesc suprafeţele care urmează a fi cultivate cu legume, ci numai fondul de stat la total legume urmind ca, pe baza înţelegerii intre unităţile de valorificare şi cele de producţie, să se stabilească sortimentele care să se cultive şi proporţia lor. In cadrul fiecărei ferme legumicole se va cultiva, In ogor propriu, un sortiment mai restrîns, 2—3 culturi, pentru care există cele mai bune condiţii, ceea ce va permite specializarea unităţilor respective şi valorificarea superioară a producţiei. In cele mai multe judeţe — Arad, Buzău, Ilfov, Dîmboviţa, Olt, Mureş — au fost luate măsuri pentru asigurarea în întregime a cantităţilor de legume necesare, iar acţiunea de contractare este avansată. De asemenea, în judeţele Teleorman, Ilfov, Timiş, Arad, Dolj, Olt, Buzău, Bihor, Ialomiţa, Brăila, Dîmboviţa şi Satu-Mare se vor produce şi cantităţile care urmează să fie livrate pentru mutaţii in alte judeţe sau pentru export In judeţul Teleorman a fost întocmit un studiu care prevede organizarea, pe baze noi a producţiei de legume. Pină acum legumele se cultivau în 160 de cooperative agricole din care 80 aveau sub 50 de hectare. Acum, cele 8 300 hectare vor fi concentrate în 90 cooperative, in special în acelea care au terenul situat în sistemele de irigaţie. Cooperativele agricole sunt grupate în 5 centre de producţie care vor livra produsele întreprinderii pentru valorificarea legumelor, iar un centru va produce materia primă pentru Fabrica de conserve Turnu-Măgurele. De exemplu, in cadrul centrului Zimnicea sunt 9 cooperative agricole şi o asociaţie intercooperatistă cu o suprafaţă totală de 1 038 hectare, iar in centrul Smîrdioasa — 12 cooperative şi o asociaţie cu o suprafaţă de 1 005 hectare. Un studiu asemănător se întocmeşte şi in judeţul Arad. Principiile care stau la baza acestor studii vizează gruparea, în jurul unui centru de valorificare a legumelor, a 10—15 ferme cu o suprafaţă totală de 1 000—1 500 hectare, amplasate pe o rază de pină la 25 km. Este un fapt pozitiv, deoarece se va putea realiza specializarea unităţilor şi introduce mecanizarea lucrărilor. Trebuie vegheat insă ca, pe ansamblul judeţului, să se menţină suprafeţele cultivate cu legume. Spunem acest lucru, deoarece în judeţul Teleorman această reorganizare se soldează cu reducerea suprafeţei cu 1 000 hectare, ceea ce, evident, ar putea provoca scăderea producţiei globale. Se aduce motivarea că, in acest judeţ, extinderea suprafeţelor a dus la scăderea recoltei medii la hectar de la 12 920 kg in 1966 la 8 260 kg in 1969. Ce garanţie oferă specialiştii că prin reducerea suprafeţei va spori producţia ? De aci şi concluzia că legumele trebuie cultivate peste tot unde există condiţii naturale cit de cit favorabile acestor culturi. In aceste zile, cea mai mare atenţie trebuie acordată contractării legumelor. In judeţul Ilfov, de exemplu, din cantitatea totală de 130 000 tone s-au contractat 102 000 tone, în judeţul Arad din 75 000 tone s-au contractat 62 000 tone. Această acţiune s-a încheiat in judeţele Dîmboviţa şi Mureş. In schimb, încheierea contractelor a intîrziat mult in judeţele Prahova, Bihor şi Constanţa. Contractarea va trebui încheiată cit mai repede, pentru ca in planurile de producţie ale cooperativelor agricole să se prevadă cu exactitate cantităţile de legume care urmează să se livreze, iar in planurile de măsuri să se stabilească ce trebuie întreprins in vederea realizării lor. Bazele viitoarei producţii de legume trebuie puse incepind de acum, din toamnă. In articolul „Bunul gospodar pregăteşte din toamnă recolta de legume a primăverii („Scinteia“ nr. 8603) era subliniată necesitatea de a se insăminţa si planta in intregime cu legume-verdeţuri, suprafeţele de teren prevăzute de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Este vorba de legumele de primă apariţie in primăvară, atit de necesare aprovizionării populaţiei după sezonul rece. In ultimele două săptămîni, aproape în toată ţara, timpul a fost excepţional de frumos, oferind parcă o ultimă posibilitate unităţilor agricole rămase în urmă să-şi îndeplinească planul la insăminţarea şi plantarea legumelor-verdeţuri. A fost folosit bine timpul favorabil ? Apelăm din nou la datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. In perioada 5—19 noiembrie, In cooperativele agricole de producţie, s-au mai insămînţat şi plantat Încă 930 hectare, ceea ce a făcut ca, pe total, planul la aceste culturi să se Îndeplinească in proporţie de 93 la sută. Numai că această cifră ascunde diferenţele mari care există intre judeţe in ce priveşte insăminţarea şi plantarea legumelor-verdeţuri. In judeţele Olt, Constanţa, Mehedinţi, Bacău, Vaslui, Teleorman etc. au fost depăşite suprafeţele prevăzute a se cultiva cu verdeţuri, in timp ce in altele semănatul şi plantatul s-au făcut doar pe suprafeţe mici. La 19 noiembrie, în cooperativele agricole din judeţul Botoşani se realizase numai 45 la sută din plan, Iaşi — 48 la sută, Bihor — 57 la sută, Sălaj — 60 la sută, Arad — 82 la sută, Dolj — 84 la sută. Or, fiecare judeţ trebuie să-şi asigure o bază proprie de aprovizionare cu legume şi mai ales cu verdeţuri, care, din cauza perisabilităţii lor, nu pot fi aduse de la distanţe mari. Bineînţeles, trebuie urmărite şi celelalte probleme de care depinde asigurarea viitoarei producţii de legume : crearea bazei materiale necesare producerii răsadurilor, reamenajarea solariilor, perfecţionarea tehnologiilor ce se aplică in sere etc., probleme asupra cărora vom reveni. Esenţial este ca, incă de pe acum, să se facă cu cea mai mare răspundere toate pregătirile necesare, astfel ca problema sporirii producţiei de legume să fie rezolvată definitiv. Ion HERJEU Mai este încă mult de făcut, acum, la sfîrşitul toamnei, pentru a asigura RECOLTA DE LEGUME A ANULUI VIITOR Realizări de prestigiu ale chimiştilor din oraşul Victoria Toată lumea ştie că apariţia pe harta ţării a noului oraş Victoria este legată, în primul rînd, de edificarea, pe aceste meleaguri, a unui mare combinat chimic cu acelaşi nume. De-a lungul anilor, din această puternică cetate a industriei noastre chimice au pornit veşti îmbucurătoare, ca şi cea pe care o consemnăm în cele ce urmează . In acest an, combinatul chimic „Victoria“ a livrat suplimentar diferitelor sectoare ale economiei naţionale însemnate cantităţi de acid sulfuric, amoniac, îngrăşăminte chimice, mase plastice şi răşini sintetice. An de an au sporit capacităţile de producţie ale combinatului, iar prin contribuţia chimiştilor de aici, a specialiştilor de înaltă calificare, s-au perfecţionat procesele tehnologice. In actualul cincinal, de exemplu, a intrat în funcţiune, cu 45 de zile mai devreme, o nouă fabrică de metanol, care şi-a atins parametrii proiectaţi cu mult înainte de termen. De asemenea, chimiştii din oraşul Victoria au primit girul de a introduce în fabricaţia pe scară industrială a schimbătorilor de ioni, sortimentele acestora îmbogăţindu-se recent cu două noi denumiri: „Vionit A-T-1“ şi„Vionit A-S-1“, cu caracteristici superioare. Totodată, printre unităţile economice colaboratoare la realizarea unor noi tipuri de mobilă de calitate superioară se numără şi combinatul chimic „Victoria", care livrează nitroceluloză pentru fabricarea lacurilor, precum şi adezivi pentru producerea de plăci fibrolemnoase din lemn şi placaj. Contribuţia şi prezenţa chimiştilor din oraşul Victoria in diferitele sectoare ale economiei va fi şi mai mare în cincinalul următor, producţia globală a combinatului urmînd să crească pînă în 1975 cu peste 60 la sută faţă de realizările din acest an. SCÂNTEIA - duminică 22 noiembrie 1970 au Îndeplinit PLANUL CINCINAL Unităţile Ministerului Industriei Lemnului Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din unităţile Ministerului Industriei Lemnului au îndeplinit planul cincinal la producţia globală, cu 40 de zile mai devreme. In intervalul de timp care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, combinatele din industria lemnului, celulozei şi hîrtiei vor realiza, peste prevederile cincinalului, un spor de producţie în valoare de 2,2 miliarde lei. Nivelul producţiei globale ce se va obţine în acest an este cu 42 la sută mai mare decit cel din anul 1965, concretizîndu-se in sporuri importante ale producţiei de cherestea de fag, placaj, plăci aglomerate şi fibrolemnoase, mobilă, celuloză şi hîrtie Aproximativ 90 la sută din sporul producţiei obţinut in această perioadă s-a realizat pe seama productivităţii muncii, al cărui nivel a crescut în 1970 cu 38 la sută faţă de anul 1965. O dată cu creşterea volumului producţiei, economiile realizate prin reducerea cheltuielilor de fabricaţie şi gospodărirea mai bună a resurselor materiale şi băneşti au creat posibilitatea realizării unor acumulări in valoare de 18 miliarde lei.Concomitent cu creşterea volumului şi diversificarea producţiei, a fost îmbunătăţită continuu şi calitatea produselor, satisfăcind din ce în ce mai deplin cerinţele consumatorilor interni şi exigenţele partenerilor externi. In telegrama adresată cu acest prilej COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, se spune, printre altele : Avîrnd sentimentul îndeplinirii sarcinilor trasate de partid în acest cincinal, dorim să vă încredinţăm, tovarăşe secretar general, că suntem gata pentru a trece la înfăptuirea cu succes a Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea industriei lemnului, celulozei și hîrtiei în perioada 1971—1975. Industria judeţului Bistriţa-Năsăud Angajaţi cu toate forţele în munca eroică a întregului popor, pentru îndeplinirea măreţului program de dezvoltare multilaterală a României socialiste, stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R., oamenii muncii — români, maghiari, germani — din industria judeţului Bistriţa- Năsăud au raportat la 20 noiembrie a.c. îndeplinirea prevederilor cincinalului privind producţia globală. Pe baza realizărilor de pină acum, se apreciază că pînă la sfîrşitul anului in- dustria judeţului va obţine o producţie suplimentară de 77 milioane lei. In telegrama adresată COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de către Comitetul judeţean Bistriţa-Năsăud al P.C.R., se spune, printre altele : îndeplinirea planului cincinal cu 41 de zile mai devreme constituie o premisă trainică pentru înfăptuireasarcinilor complexe ce revin judeţului nostru în viitorul cincinal. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, colectivele de muncă din unităţile economice desfăşoară o amplă activitate în vederea pregătirii condiţiilor tehnico-organizatorice care să asigure încă din primele zile îndeplinirea planului pe 1971, primul an al viitorului cincinal. Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţ, însufleţiţi de politica înţeleaptă a partidului nostru, păstrind vie în memorie recenta vizită a dumneavoastră, aplicînd indicaţiile preţioase date cu acest prilej, asigură Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, că nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a ridica pe noi trepte calitative rezultatele în economie şi în celelalte sectoare de activitate, râspunzînd astfel măreţelor sarcini înscrise în programul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. (Agerpres) Oradea : imagini noi pe malurile Crişului Fotó : S. Cristian