Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)

1971-01-16 / nr. 8668

PAGINA 2 FAPTUL, MERSUL ÎNAINTE DIVERS! depinde nemijlocit de oameni, de pregătirea şi calităţile lor MN .....- --------------- 4* . înfăptuirea cu succes a programului complex de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, conducerea pe temeiuri ştiinţifice a vieţii sociale sunt strîns legate de îmbunătăţirea necontenită a muncii de selecţionare, creştere, promovare şi educare a cadrelor. Aşa cum arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, „activitatea de recrutare, promovare şi calificare a cadrelor pentru toate sectoarele vieţii sociale este una din îndatoririle de prim ordin ale partidului şi statului, ale intregii noastre societăţi. In stadiul de dezvoltare in care ne aflăm, mersul înainte depinde in mod hotărîtor şi nemijlocit de calitatea oamenilor, de capacitatea lor de a stăpini mijloacele de producţie mereu mai perfecţionate, de priceperea de a administra bogăţiile ţării, avuţia naţională, de receptivitatea la tot ce e nou şi înaintat, de puterea de a ţine pasul cu progresul mondial". Iată, astfel, formulat un limpede Îndreptar, din care noi avem de tras învăţăminte multiple. Preocuparea centrală a comitetului judeţean de partid este orientată astfel incit să situeze politica de cadre in strînsă coordonare cu eforturile oamenilor muncii de a realiza obiectivele planului de stat, sarcinile imediate şi de perspectivă, de a se înscrie, cu rezultate tot mai bune, în procesul de perfecţionare a societăţii noastre. In acest sens, practica evidenţiază că o judicioasă politică de cadre, care să asigure omul potrivit la locul potrivit, trebuie să se desfăşoare ca un proces continuu, sistematic, străin „campaniilor“, improvizaţiilor, superficialităţii. Pornind de la experienţa dobîndită, comitetul judeţean de partid este preocupat s-o îmbogăţească ; priveşte în spirit critic ceea ce s-a realizat, căutind, astfel, căi de perfecţionare, cu atît mai necesare cu cit ele sint impuse de însuşi procesul de dezvoltare continuă a tuturor sectoarelor vieţii economice şi sociale, care, în cincinalul actual va cunoaşte un ritm tot mai accentuat. Acesta a fost ţelul diverselor acţiuni întreprinse in ultima vreme, printre care am aminti efectuarea unor studii urmate de dezbateri în şedinţele biroului comitetului judeţean de partid asupra felului în care se desfăşoară munca de formare şi promovare a cadrelor, discutarea acestei probleme în plenare ale Comitetului municipal de partid Iaşi, ale altor comitete din judeţ. Punctul de plecare al acestor eforturi îl, constituie îmbunătăţirea muncii de cunoaştere a oamenilor, ele-iment fundamental al unei politici judicioase de cadre, în aşa fel ca să se asigure respectarea cu stricteţe a criteriilor stabilite de partid privind calităţile profesionale şi politico-morale ale celor ce îndeplinesc munci de conducere sau vădesc posibilităţi spre a fi promovaţi în viitor. Este ceea ce s-a urmărit şi prin prezenţa, în prima parte a anului încheiat recent, in 42 de întreprinderi, unităţi agricole, instituţii, a unor colective ale comite- tului judeţean de partid, care au studiat felul cum se aplicăhotărîrile partidului privind îmbunătăţirea muncii cu cadrele. Aceasta ne-a prilejuit concluzii utile, a determinat concentrarea eforturilor spre înlăturarea diferitelor deficienţe ce se mai manifestă. Avem în vedere îndeosebi necesitatea de a combate superficialitatea şi pripeala in cunoaşterea oamenilor cărora urmează să li se încredinţeze munci de răspundere, ştiut fiind că asemenea neajunsuri sunt de natură să atragă pericolul ca întreprinderi, instituţii sau diverse alte compartimente ale vieţii social-economice să fie conduse necorespunzător. Iată un caz sugestiv. Atunci cînd s-a constituit combinatul textil, de pildă, colectivul de conducere de aici,vădind grabă şi uşurinţă in cunoaşterea cadrelor care aveau să răspundă de diferite sectoare de concepţie, vitale pentru combinat, a încredinţat cîteva dintre ele unor oameni care cu puţin timp înainte fuseseră înlăturaţi ca delăsători. Astfel, aici nu s-a ţinut seama de un factor esenţial : faptul că cunoaşterea oamenilor trebuie să se facă nu numai din dosare — a căror utilitate, de altfel, este bine ştiută , ci, mai ales, din munca de zi cu zi, din studierea felului In care se achită de îndatoririle profesionale, obşteşti, sunt efectiv in măsură, prin calităţi de conducător exigent, perse-Gheorghe CILIBIU secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. verent, să răspundă de activitatea unui colectiv. Nu e de mirare că astfel de „mostre“ ale lipsei de răspundere în politica de cadre au avut drept efect crearea unor dificultăți in activitatea combinatului textil, cu atît mai mult cu cit acesta se afla la început de drum, incit au fost necesare susţinute eforturi din partea colectivului, a comitetului judeţean de partid, spre a îndrepta lucrurile pa făgaşul normal. In etapa actuală, cind complexitatea fiecărui domeniu devine din ce in ce mai accentuată, criteriul temeinicei competenţe profesionale a conducătorului trebuie să dobinbească viaţa de partid un rol de mare importanţă in promovarea acestuia. A veghea ca la locul potrivit să se afle cu adevărat omul potrivit înseamnă a nu scăpa din vedere calităţile lui profesionale, nivelul de pregătire, cu alte cuvinte, măsura în care cunoaşte cu adevărat acel domeniu de activitate. Am putut constata, din păcate, că, uneori, acest principiu este nesocotit, ajungîndu-se la situaţii cu adevărat paradoxale, cind se încredinţează posturi de conducere unor oameni care n-au nimic comun cu specificul muncii respective. Ca să recurg la două exemple, mă voi referi la Grupul de instalaţii Iaşi, unde ca inginer principal la serviciul tehnic a fost încadrat un specialist în... tricotaje, iar la I.U.T., şeful serviciului de exploatare — un inginer... filator Evident, aşa cum‘spuneam, erl- ter sie multiple ale politicii de cadre trebuie privite iss strînsa lor corelaţie reciprocă. Calităţilor de conducător şi organizator, bunei pregătiri profesionale trebuie să li se adauge inalta ţinută morală, cinstea şi corectitudinea, trăsături indispensabile celor pe care si investim cu funcţii de răspundere, indiferent de amploarea acestora. Abaterea de la acest principiu are urmări negative, care se răsfrîng asupra colectivului. Cu un timp in urmă, au fost luate măsuri de destituire a lui Gheorghe Anghel din funcţia de director al întreprinderii de industrializare a vinurilor, pentru gravele abateri ce s-au săvîrşit aici. Superficialitatea în cunoaşterea sub aspect etico-noral a celor cărora le-a fost încredinţată administrarea unor mari valori a făcut ca această Întreprindere să devină adevărat „rata afaceriştilor“. Doi dintre ei, Luci Bujoreanu şi Gheorghe Movilă, gestionari, deşi descoperiţi la un control cu lipsuri în valoare de peste două milioane lei, au fost menţinuţi în funcţii, iar pe cel de-al treilea, Constantin Păsărică, in a cărui gestiune paguba era de 190 000 lei, directorul întreprinderii l-a „sancţionat“ prin... numirea ca şef al centrului de vinificaţie Tomeşti... Desigur, comitetul judeţean de partid a intervenit spre a se pune capăt acestor abuzuri şi a fi sancţionaţi vinovaţii. Va trebui să veghem însă ca pretutindeni cei numiţi in posturi de răspundere să ofere garanţia că merită pe deplin încrederea obştei, că, la rându-le, vor veghea la respectarea cu stricteţe a aplicării principiilor partidului nostru In poli-, tica de cadre, după cum va trebui să combatem mai ferm practicile pe temeiul cărora sint promovaţi sau menţinuţi In munci de răspunderi oameni compromişi ori incapabili. Este un adevăr axiomatic că • politică Judicioasă de cadre îmbină discernămintul In promovarea acestora cu ajutorul practic •tit in Îndeplinirea atribuţiilor, cit şl In dezvoltarea pregătirii profesionale şi politico-ideologice, a trăsăturilor etico-morale. în ultimul timp, asemenea acţiuni de sprijinire a dezvoltării pregătirii profesionale, politice şi ideologice s-au intensificat, mai cu seamă în oraşul Iaşi, unde, la iniţiativa comitetului municipal de partid, au fost organizate conferinţe, simpozioane, consultaţii, sesiuni de referate şi comunicări privind noutăţile pe plan mondial din diferite domenii, cursuri pentru învăţarea limbilor străine, destinate cadrelor cu munci de răspundere din economie şi altor specialişti. Cabinetul judeţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii a instruit in ultimii 2 ani 1 260 ingineri şi tehnicieni. Eforturile pentru sprijinirea evoluţiei cadrelor după ce au fost promovate in diferite posturi trebuie să conjuge ajutorul cu exigenţa partinică, îndrumarea cu controlul, fără a se trece cu vederea lipsurile, abaterile, greşelile, spre a se preveni repetarea sau agravarea lor. întărirea controlului asupra cadrelor este cu atît mai necesară cu cit acordarea unor „poliţe in alb" a făcut ca oameni, iniţial corespunzători, să-şi piardă calităţile, să săvîrşească greşeli, necesitînd, in cele din urmă, înlocuirea lor din funcţia de conducere. Este exemplul ce ni l-a oferit fostul director al întreprinderii de industrie locală din Paşcani, care, necontinuat de comitetul orăşenesc de partid, de organizaţia de partid din întreprindere, a început să nu se mai ocupe de organizarea muncii, pierzindu-şi prestigiul şi faţa colectivului şi trebuind să fie destituit. Din asemenea anomalii tragem concluzia că este nevoie ca, începînd de la biroul comitetului judeţean de partid şi pînă la organizaţiile de bază, să cultivăm în mai mare măsură un climat de exigenţă principială faţă de cadre. In acelaşi timp va trebui să asigurăm ca, pretutindeni, încredinţarea răspunderilor să nu se facă pe alte criterii decit cele profesionale, politice şi morale stabilite de partid, înlăturînd orice manifestări de favoritism, subiectivism, nepotism. Sunt cunoscute rezultatele bune pe care judeţul nostru l% alătură bilanţului cu care ţara a păşit în noul cincinal. Ele reflectă, implicit, şi activitatea cadrelor investite cu munci de răspundere de pe meleagurile ieşene. Spre acestea, comitetul judeţean de partid se îndreaptă cu convingerea că există largi posibilităţi de perfecţionare a activităţii, ceea ce se va răsfringe ■ negreşit , cotele mereu superioare ale rezultatelor dobîndite prin eforturile ererioare ale oamenilor muncii din judeţ Strămoşii ghiocului Desigur, mai toată lumea ştie ce este un ghioc. Puţini ştiu insă că la originile sale acesta era deosebit de mic, dimensiunile lui nedepăşind 2—3 milimetri. Lucrul se datoreşte şi faptului că, date fiind vîrsta şi mărimea sa, puţine cochilii s-au păstrat pînă în zilele noastre. Chiar şi exemplarele din Sicilia, descrise în literatura de specialitate, s-au pierdut şi n-au mai putut fi regăsite. Dan Patrulius, cercetător la Institutul geologic din Capitală, are deci toate motivele să afirme că o recentă descoperire a sa este deosebit de preţioasă. In timpul unei expediţii la Sinaia, el a reuşit să identifice, într-o stîncă de natură calcaroasă, situată la întretăierea străzilor Furnica şi Goştila, cîteva exemplare de Protoegprea — părintele străvechi al ghiocului. Vîrsta lor numără... 135 milioane de ani. Exemplare unice în ţară şi, după informaţiile existente pînă în prezent, unice chiar în lume ! Apreciate mai cu seamă pentru raritatea lor, piesele respective şi-au ocupat un loc aparte în colecţia de eşantioane a institutului geologic, unde pot fi admirate de către cei interesaţi. Cînd este periculoasă benzina ? Mulţi consideră că benzina reprezintă un pericol numai in condiţiile in care ia foc. Este inexact. Intr-una din zilele trecute, Dorel Marian, muncitor auxiliar la uzina „Rulmentul“, s-a hotărit să-şi cureţe pantalonii de protecţie cu benzină extra. A intrat in magazia secţiei montaj general, a turnat benzina intr-un vas (un fel de cuvă) şi s-a apucat de spălat. După circa o oră a fost găsit căzut asupra vasului în stare de comă. Se intoxicase cu vapori de benzină. A fost dus de urgenţă la spital, dar cu toate măsurile de prim ajutor, luate, de medici, nu a mai putut fi salvat. Dintr-o simplă eroare... Ion Gherasim din comuna Mărgineni (Neamţ) era fericit : aflase că soţia sa a născut un băiat şi voia să-i pună numele Iulian. Distrată, moaşa Aurica Mahu a modificat însă numele noului născut în... Linaiţa ! Observînd greşeala, tatăl s-a gindit că o va îndrepta la primărie, cînd va scoate certificatul de naştere. Dar eroare : secretarul comitetului executiv al consiliului popular, după ce l-a ascultat de-a fir a păr, uitîndu-se cu „atenţie“ în hîrtia moaşei, a scris în actul de naştere : „Gherasim Liliana, de sex femeiesc“ ! Faptul s-a întîmplat în septembrie 1970. Micuţul Iulian a împlinit deci şase luni, dar, „moşit“ de cei doi, el încă... nici nu s-a născut ! Intre timp, tatăl său a alergat ba încolo, ba încoace să arate tuturor că el are băiat. In sfîrşit, abia acum, prin hotărîre judecătorească, se pare că i se va da cîştig de cauză. Dar să nu anticipăm , în fond, cine ne poate garanta ,că, şi de data aceasta, moaşa sau secretarul consiliului popular comunal nu vor fi iarăşi de altă părere . Dragoste... violentă Aurica Fieraru din Bucureşti, strada Vitan nr. 57, s-a intilnit, acum citeva zile, cu Ion Nuţu din strada Nerva Traian nr. 30. Dragoste la prima vedere. Din una, din alta, preţuind iniţiativa, Aurica l-a invitat la ea acasă. Aici, cum a închis uşa după musafir, dumneaei a scos... cuţitul ! In citeva minute, oaspetele a rămas fără nici un ban în buzunar şi pe deasupra s-a ales şi cu o înţepătură de cuţit în coapsă. Mai rar, dar se mai intimplă — după cum se vede — şi aşa. Epilogul acestei fapte va avea loc nu peste multă vreme la tribunal şi — chiar dacă e vorba de... o tilhăriţă — consecinţele ei nu vor fi diminuate. Nu invitaţi butoaiele la dans! încărcat cu cinci butoaie pline cu vin, autocamionul 21-CT-2645, la volanul căruia se afla şoferul Ion Purice, de la întreprinderea de transporturi auto Constanţa, cobora de la Predeal spre Braşov, în timpul virajelor efectuate de maşină pe serpentinele şoselei, butoaiele, neasigurate încă de la încărcare, au început să danseze pe platformă. La o curbă mai bruscă, ele s-au repezit spre o margine a platformei şi... au răsturnat maşina ! In cădere însă butoaiele s-au spart şi, in cîteva clipe, 3 000 de litri de vin s-au dus pe apa sîmbetei. Ce va urma acum e limpede. Vinovaţii să nu se îmbete cu apă rece : au lăsat butoaiele slobode, n-au decit să-şi strîngă punga ! Rubrica redactată de: Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenţilor la „Scînteii" (Urmare din pag. I) b) cooperaţia nu realizează Încasările cuvenite. La UCECOM am fost informaţi că direcţia de specialitate de aici a făcut propunerile de rigoare Comitetului de Stat pentru Preţuri incă de la începutul anului 1970. Dar, în loc să avizeze, comitetul cere cinci „recomandări“, cînd „revederi", cînd date suplimentare. Se stabilesc mereu variante, ca şi cum populaţia s-ar putea folosi de ele. Cînd se va stabili oare varianta ideală ? • In timpul investigaţiei noastre am constatat că absenţa serviciilor publice are la rădăcină şi alte carenţe — din afara cooperativelor de deservire. Iată două exemple edificatoare : uzina.„ Septembrie“ din Satu-Mare livrează comerţului maşini de încălzit. Foarte bine. Dar „uită“ — dacă e posibil aşa ceva — să încheie contracte cu cooperaţia pentru întreţinerea lor. Se defectează aparatul ? N-ai pur şi simplu cui te adresa. întreprinderea bucureşteană „Metalurgica“ Încurcă lucrurile şi mai bine : livrează şi ea comerţului maşini de încălzit, dar nu livrează concomitent şi piesele de schimb. De ce ? N-au Încă... preţ. In final, avem de-a face cu o reacţie in lanţ : lipsa preţurilor pentru unele prestări de servicii publice duce la proasta organizare a înseşi serviciilor respective şi — ceea ce este tot atit de grav — la practicarea unor tarife „echiometrice", extrem de umflate. In legătură cu acest ultim aspect al problemei, cititorii ziarului ne-au trimis nenumărate scrisori. Ne vom opri mai pe larg asupra lui. Suntem în măsură să afirmăm că nu numai circumstanţele arătate facilitează aplicarea unor preţuri ilegale. Am vizitat recent reţeaua unităţilor meşteşugăreşti din jud. Prahova. Aici, la cele relatate (proastă organizare, preţuri nestabilite încă) se adaugă o flagrantă lipsă de control. Dovada : când se întreprind totuşi controale ies la iveală fapte de-a dreptul incredibile. La 226 de revizii s-au găsit nu mai puţin de 121 die abateri (umflări de preţuri, furturi din avutul obştesc). In Mizil, şefa unui mic atelier se alege, dintr-un condei, cu 200 000 lei ! Un tehnician (C. Bratu), de la cooperativa „Munca colectivă“, încasează 56 000 lei, bani peşin, pentru lucrări neefectuate. Am putea da ceci şi zeci de alte exem-ple. Vom adăuga insă că n jud. Argeş şi în Bucureşti numărul abaterilor de la tarife e la fel de ridicat. Unii dintre coordonatorii cooperativelor meşteşugăreşti susţin, totuşi, că se fac destule controale. Presupunind că aşa ar sta lucrurile — deşi evidenţele arată contrariul — punem o Întrebare : ce fel de controale se fac, cum sunt ele finalizate ? Se fac (peste tot) controale „planificate"; unele unităţi nu sunt verificate (inopinat) nici măcar o dată pe an ; dar ceea ce nedumereşte şi mai mult este stilul extrem de rudimentar in care se finalizează datele controlului. Cum ? De fapt, nu se finalizează deloc. Dacă un Individ oarecare este surprins cu suprapreţul In... sac se aplică pe loc o amendă Intimă. Atit. Ba nu, uneori se mai impart și mustrări... Controalele se succed, unul după altul — luni în şir, an după an — dar nu se trage niciodată linie dedesubt, nu se face „adunarea“, nu se pătrunde spre esenţa fenomenului, pentru a se îngrădi manifestarea in continuare. Preşedintele U.J.C.M. din Prahova se întreabă candid : „Pot eu fi in Inima sau In gindul fiecăruia . Nu pot să bag mina in foc pentru nimeni. Să bat in PREŢUL SERVICIILOR FARA PREŢ lemn, dar chiar acum cind noi vorbim..." E adevărat că nu poţi să fii în inima fiecăruia, dar in loc să baţi d in lemn e mult mai bine, mai raţional, să pui faptele cap la cap, să înţelegi esenţialul, să iei decizii in consecinţă. O recentă hotărire a Consiliului de Miniştri, urmată la scurt timp de o decizie a UCECOM pun ordine, din punct de vedere teoretic, in relaţiile financiare dintre solicitant şi solicitat. Astfel, hotărirea şi decizia acordă competenţă pentru stabilirea tarifelor şi preţurilor (plafon) in prestaţiile de servicii tuturor forurilor ierarhice din cooperaţia meşteşugărească , UCECOM, uniunilor judeţene, cooperativelor şi chiar şefului de unitate. Există deci un cadru legal pentru stabilirea oricărui preţ sau tarif. Erorile care se fac nu pot avea, in consecinţă, decit cauzele subiective pe care le-am relatat : lipsa de operativitate cu care se stabilesc preţurile la unele prestaţii, ignorarea hotăririlor in vigoare, lipsa de control, toleranţa. Datoria forurilor competente din cooperaţie este aceea de a analiza serios toate faţetele problemei in discuţie şi de a crea câmp propice pentru aplicarea normelor actuale. SdNTEIA - slmbätä 16 ianuarie 1971 SCRISORI CĂTRE REDACŢIE „De ce nu învaţă fiii noştri meseria aleasă?“ In anul 1969 a venit la noi in sat un delegat care ne-a îndemnat să dăm copiii la şcoala profesională a uzinei „Electromotor“ din Timişoara spre a se pregăti ca muncitori calificaţi pentru fabrica de tablouri şi pupitre de comandă electrice, ce va fi dată în funcţiune in anii 1971— 1972 la Alexandria, oraşul de reşedinţă a judeţului nostru. Ne-am bucurat văzînd că şcoala pregăteşte muncitori pentru o fabrică aflată în construcţie în apropierea satelor noastre. M-am dus la Timişoara — ca şi alţi 31 de părinţi din Brînceni, Poroschia, Smirdioasa, Nanov şi alte sate — unde am semnat un contract care prevede că după şcolarizare fiul meu va lucra în fabrica de la Alexandria, un caz contrar urmînd să suport eu cheltuielile de şcolarizare. Am zis că făceam un lucru bun, atît pentru copiii noştri cit şi pentru fabrica unde vor lucra. Dar, cu trecerea timpului, am aflat că fiii noştri nu învaţă meseria pentru care ne-am dat consimţămîntul la semnarea contractului. Cei care fac practica la Electro- Banat sunt puşi, bunăoară, să ambaleze stopuri de autocamioane şi tractoare, iar cei care fac practica la „Electromotor“ ambalează rotoare şi statoare. Pină acum, nici la pregătirea teoretică nici la cea practică, aceşti elevi n-au văzut cum arată aparatele pe care ei urmează să le construiască in noua fabrică de la Alexandria, deşi s-a ajuns aproape la jumătatea anului II de şcolarizare. Cînd elevii s-au adresat profesorilor de la „Electromotor“, aceştia i-au pus să scrie la Bucureşti. M-am dus să mă interesez la Fabrica de tablouri şi pupitre de comandă electrice de la Alexandria. Tov. director Ghiţulescu mi-a spus că nu are cunoştinţă că fiii noştri se pregătesc pentru a fi muncitori în această fabrică. Am plecat imediat la „Automatica“ Bucureşti. Nici acolo n-am putut afla nimic, dar tov, inginer şef a fost binevoitor şi m-a îndrumat la Centrala de care aparţine fabrica Automatica, unde am stat de vorbă cu tov. Udrescu, şeful sectorului şcoli şi învăţămint. Mi-a spus că, intr-adevăr, copiii au fost recrutaţi pentru fabrica de la Alexandria. După ce i-am povestit ce ştiam despre pregătirea elevilor la Timişoara, tov. Udrescu m-a asigurat că vi ţine seama de sesizare şi se vor lua măsuri de Îndreptare a situaţiei, în sensul pregătirii elevilor in specialitatea pentru care au fost trimişi.. Dar, din cele aflate de la elevi, pînă la sfîrşitul lui decembrie nu s-a petrecut nici o schimbare la şcoala din Timişoara. Mă întreb : cine se face vinovat că cei 32 tineri trimişi la „Electromotor“ nu învaţă meseria ce şi-au ales-o şi pentru care statul face cheltuială mare ? In calitate de părinţi, cerem să se ia măsuri ca măcar acum la jumătatea timpului de şcolarizare să se treacă la pregătirea acestor tineri pentru a deveni muncitori pricepniţi ai fabricii ce se construieşte. Fac şi o propunere : dacă la Timişoara nu sunt condiţii de pregătire, ministerul să ia măsura de a-l repartiza în altă parte, unde să înveţe meseria. Nu trebuie să se ajungă la situaţia ca atunci cînd vor intra in fabrică să dea rebuturi, produse de calitate slabă. Economia ţării noastre are nevoie de cadre bine pregătite, căci numai aşa putem progresa. Ion P. MIELUCA comuna Brînceni, judeţul Teleorman „Nu, n-am să plec din sat!“ La absolvirea facultăţii de medicină am fost repartizat la dispensarul din comuna Livezi, judeţul Vrancea. Ştiam dinainte că in localităţile rurale, cu sprijinul statului şi prin contribuţia cetăţenilor, s-au construit şi amenajat dispensare şi locuinţe pentru medici, creindu-se condiţii corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii de ocrotire a sănătăţii populaţiei. După un instructaj de 3 zile la Panciu, la 4 noiembrie anul trecut ne-am îndreptat fiecare dintre noii medici, unii singuri, alţii împreună cu familia, printre aceştia din urmă numărindu-mă şi eu, spre locul de muncă. Cind medicul pediatru, împreună cu care venisem de la Vidra, mi-a arătat dispensarul nici nu mi-a venit să cred : două camere neîngrijite, cu geamuri sparte — dispensarul, iar o cameră asemănătoare, fără sobă — locuinţă pentru medic. Menţionez că aceste camere se află în incinta căminului cultural. Apoi, dispensarul nu avea lemne de foc. Trebuia să mil gospodăresc. Dar cu ce ? A trebuit să apelez la ajutorul oamenilor din sat să lucreze voluntar la efectuarea curăţeniei. Am încercat să obţin sprijin din partea Consiliului popular comunal Livezi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a asistenţei medicale, propunînd mutarea dispensarului de la etaj la parterul clădirii, in locul bibliotecii sau în localul ocupat de agenţia C.E.C. N-am găsit înţelegere nici la primarul comunei, nici la secretarul comitetului comunal de partid. „Tocmai dumneata te-ai găsit...? Timp de 7—8 ani nimeni nu a venit cu o asemenea propunere“ — mi-a ripostat tov. Răducanu, secretarul comitetului comunal de partid. Dacă propunerile mele concrete nu erau bune, nu era firesc să discutăm cu calm şi Înţelegere şi să găsim totuşi o soluţie ? M-am adresat consiliului popular cu rugămintea de a da dispoziţie magazinelor cooperativei de consum să asigure pentru intelectualii din comună piine, făină, ulei etc. dar nu am găsit înţelegere. In loc să manifeste bunăvoinţă faţă de propunerile mele , care sunt, în fond, in interesul comunei, tovarăşul primar a afirmat : „Asta o să plece repede de la noi din sat“. Cum pot aprecia această afirmaţie? Este oare în interesul comunei ca medicul pentru a cărui pregătire statul a făcut mari cheltuieli şi l-a trimis să-şi facă datoria, să plece cit mai repede din sat ? Ţinind seama de faptul că de la 1 ianuarie 1971 depindem din punct de vedere administrativ şi financiar de consiliul popular comunal, mă gîndesc ce fel de colaborare va exista între medic şi conducătorii comunei ? Statul nostru socialist face mari eforturi pentru pregătirea cadrelor necesare progresului economic şi social-cultural al satelor, cheltuieşte fonduri importante pentru salarii, materiale, medicamente etc. Cu atit mai gravă apare vina celor care, in loc să sprijine aceste cadre trimise să lucreze la sate, le pricinuiesc greutăţi şi le descurajează. Marin C. POPESCU medic, dispensarul Livezi, județul Vrancea Noile construcţii de locuinţe de pe bulevardul Ion Şulea din Capitală Foto : M. Cioc Adunările generale (Urmare din pag. I) celor care privesc creşterea producţiei destinate exportului, valorificarea mai bună a produselor noastre pe piaţa externă, reducerea importurilor de materii prime şi utilaje prin folosirea resurselor din ţară şi prin autoutilaje. O dată cu acestea, in aria problemelor care urmează să fie analizate şi dezbătute se va ţine seama de direcţiile specifice in care trebuie să se acţioneze in unităţile de construcţii, de transporturi, în cele de comerţ şi de servicii, în institutele de proiectări şi cercetări. Important este ca dările de seamă care urmează să fie prezentate de comitetele de direcţie să înfăţişeze o analiză obiectivă, deschisă, clară asupra activităţii economico-financiare a Întreprinderii, să reliefeze atit experienţa pozitivă, colectivele şi salariaţii care s-au remarcat în muncă, cit şi neajunsurile, indicind cauzele acestora şi pe cei care poartă răspunderea. De asemenea, darea de seamă va informa adunarea generală asupra situaţiei gestiunii întreprinderii, asupra repartizării beneficiului, a modului in care a fost realizat fondul de gratificaţii din beneficiul prevăzut in plan ; acolo unde nu se realizează gratificaţiile planificate se vor prezenta adunării generale cauzele care au determinat această situaţie şi măsurile preconizate de comitetul de direcţie pentru înlăturarea lor în anul 1971. Totodată, comitetele de direcţie au datoria de a arăta in faţa adunărilor salariaţilor cum s-au ocupat de aplicarea propunerilor făcute in adunările precedente, cum au rezolvat problemele care privesc condiţiile de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor din unitatea respectivă. Indiscutabil, numai asemenea dări de seamă — care examinează în mod critic şi autocritic activitatea din anul trecut înfăţişează în toată complexitatea lor sarcinile pe acest an, direcţiile în care trebuie acţionat pentru ridicarea calitativă a activităţii economice — vor permite muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderi să cunoască şi să ia atitudine faţă de ceea ce este negativ, să aibă conştiinţa problemelor care îşi aşteaptă rezolvarea, să dobindească sentimentul atit de fertil al participării la decizie, la conducerea treburilor unităţii în care lucrează. Aceasta este una din condiţiile reuşitei în mobilizarea salariaţilor la efortul general pentru perfecţionarea activităţii întreprinderilor, în mărirea răspunderii şi cointeresarea tuturor lucrătorilor pentru remedierea lipsurilor, pentru obţinerea de rezultate economice cit mai bune. Elaborind şi adoptind planuri de măsuri pentru crearea condiţiilor necesare desfăşurării unei activităţi superioare în toate compartimentele, în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1971, adunările generale vor dezbate şi aproba angajamentele de depăşire a planului, cu o primă etapă la 8 mai, în cinstea sărbătoririi semicentenarului creării Partidului Comunist Român. Pe ordinea de zi a actualelor adunări generale se află, de asemenea, alegerea reprezentanţilor salariaţilor in comitetele de direcţie şi a membrilor comisiilor de judecată, precum şi aprobarea contractului colectiv pe anul 1971. Cu toată exigenţa, in alegerea reprezentanţilor salariaţilor in comitetele de direcţie, adunările generale trebuie să se orienteze spre acei oameni care cunosc bine procesul de producţie şi problemele acestuia, se bucură de autoritate şi prestigiu, îşi aduc o contribuţie însemnată la realizarea sarcinilor in sectorul in care lucrează. Experienţa de pină acum a dovedit cu prisosinţă rolul deosebit de important pe care il au organele şi organizaţiile de partid in buna pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale ale salariaţilor, in creşterea eficacităţii acestora. In reuşita adunărilor generale se va reflecta nivelul la care organizaţiile de partid işi îndeplinesc obligaţia de a conduce, îndruma şi controla Întreaga activitate economică din întreprinderi, modul in care ele ştiu să stimuleze larg spiritul critic şi iniţiativa comuniştilor, ale tuturor salariaţilor, pentru dezvăluirea neajunsurilor şi a căilor de înlăturare a acestora, să creeze atmosfera prielnică formulării unor propuneri judicioase şi stabilirii celor mai eficiente măsuri şi soluţii, în vederea îmbunătăţirii activităţii economice, îndeplinirii sarcinilor de plan, cantitative şi calitative, tot mai mari şi mai complexe care stau în faţa fiecărui colectiv in acest prim an al cincinalului. Conducerile ministerelor şi celorlalte instituţii centrale, consiliile de administraţie ale centralelor industriale, combinatelor şi grupurilor de întreprinderi poartă o mare răspundere pentru organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a adunărilor. Prezenţa în întreprinderi, încă înainte de data fixată pentru adunările generale, a cadrelor cu munci de răspundere — miniştri, adjuncţi ai miniştrilor, directori generali, directori tehnici din ministere şi centrale, membri ai consiliilor de administraţie — nu trebuie să fie formală, de constatare şi înregistrare a stărilor de lucruri existente, ci trebuie să fie cit mai utilă, ajutind comitetele de direcţie în soluţionarea din timp a problemelor legate de asigurarea condiţiilor pentru realizarea planului pe 1971 ; totodată, aceste cadre trebuie să dea un răspuns clar tuturor problemelor ce vor fi ridicate de muncitori, ingineri şi tehnicieni in adunările generala ale salariaţilor. Desfăşurindu-se intr-o atmosferă de exigenţă şi responsabilitate, dezbătind in mod temeinic problemele unităţilor economice, analizînd în spirit critic activitatea de pină acum, fundamentind şi adoptind măsurile principale pentru realizarea in bune condiţii a planului şi a angajamentelor pe acest an, adunările generale ale salariaţilor — devenite foruri supreme în întreprinderile noastre — vor prilejui o puternică afirmare a democratismului socialist în viaţa noastră economică, a hotărârii ferme a oamenilor muncii de a-şi dedica toate forţele şi priceperea pentru a asigura progresul necontenit şi multilateral al ţării, pe baza programului stabilit de Congresul al X-lea al partidului.