Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)

1971-01-14 / nr. 8666

In toate ramurile producţiei noastre materiale, preocupări susţinute pentru RIDICAREA CALITATIVĂ A ACTIVITAI ECONOMICE INDUSTRIA MINIERĂ Şl GEOLOGIA în ansamblul ramurilor economiei. Industriei miniere şi geologiei le re­vine un loc de seamă, de acestea d­epinzind asigurarea intr-o măsură sporită a necesităţilor tot mai mari de materii prime minerale şi com­bustibili ale economiei. De altfel, in cincinalul care s-a încheiat, in­dustria minieră a înregistrat ritmuri accentuate de dezvoltare. Producţia de cărbune, zinc de cuptor şi cupru electrolitic s-a dublat în raport cu anul 1965, în vreme ce la sare şi cupru de convertizor sporul de producţie a fost de peste 86 la sută. Prevederile planului cincinal 1966— 1970 au fost întrecute, la indicatorii principali, reauzinaţi-se suplimentar o producţie globală de 1,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă 2,6 milioane tone cărbune net, peste 9 800 tone zinc, 108 000 tone bauxită spălată, 450 000 tone minereuri complexe şi alte produse. Unităţile cu profil geo­logic, perfecţionndu-şi continuu me­todele şi tehnologiile de cercetare, au obţinut o sporire însemnată a rezervelor de cărbune şi minereuri neferoase. Desigur, aceste succese de presti­giu, care se datoresc muncii pline de dăruire a minerilor, tehnicienilor, inginerilor, a tuturor lucrătorilor din industria minieră şi din unităţile geologice, se cer continuate şi dez­voltate in actualul cincinal, in care avem de înfăptuit sarcini de cea mai mare importanţă pentru economia naţională. Referindu-se la ele, tova­răşul Nicolae Ceauşescu sublinia în cuvântarea rostită la încheierea lu­crărilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1970 : „O problemă deosebită asupra căreia doresc să mă opresc pe scurt este valorificarea tot mai intensă a resurselor interne de materii prime și materiale. Aceasta va trebui să constituie, de asemenea, o preocupare centrată a tuturor or­ganismelor noastre economice de sus pină jos şi de jos pină sus. De­pu­nerea în valoare a resurselor interne. Prof. dr. ing. Bujor ALMĂŞAN ministrul industriei miniere şi geologiei chiar a zăcămintelor cu conţinut mai sărac de substanţe utile, depind rea­lizarea viitorului cincinal, crearea unei baze solide pentru activitatea viitoare". Pentru a fi în măsură să răspun-CtCUStr»!' vCT: ii t'.'., vwm uo,.,u, toate eforturile, vom orienta toate acţilunile noastre spre dezvoltarea şi valorificarea in mai bune condiţii a bazei de materii prime din ţară, con­comitent cu intensificarea laturii ca­litative a activităţii noastre econo­­rofice, incepind încă din acest an al actualului cincinal, în anul 1971 va trebui să furnizăm economiei cu 1 milion tone mai mult cărbune şi can­tităţi importante de alte produse mi­niere, fapt ce face necesar să spo­rească şi mai mult producţia extrasă de cărbune brut, minereuri complexe şi cuprifere. Realizarea nivelului ac­tual al producţiei in ramura noastră impune luarea unor ample măsuri, întrucît ea nu va mai fi obţinută in totalitate in vechile condiţii in care ne-am obişnuit să lucrăm. Chiar din acest an, concomitent cu măsurile de sporire a producţiei în zăcămin­tele existente, vom pune in centrul preocupărilor noastre şi problema exploatării zăcămintelor sărace, că­rora în trecut nu li s-a acordat su­ficientă importanţă. O asemenea orientare nu este proprie numai ţă­rii noastre, ci se manifestă ca ten­dinţă pe plan mondial. Se constată că descoperirea de noi resurse mi­­­­nerale pe plan mondial rămîne in urma cererilor mereu sporite de ma­terii prime, ceea ce a impus intro­ducerea în circuitele economice şi a unor rezerve din ce in ce mai sărace. Necesităţile mereu crescinde ale eco­nomiei noastre naţionale impun, de asemenea, să fie găsite acele soluţii care să facă eficientă exploatarea şi a unor resurse cu conţinuturi mai scăzute in substanţe utile. De exem­plu, pentru a obţine în actualul cin­cinal o producţie de plumb şi zinc (Continuare în pag. a IlI-a) PAGINA A ll-A DIALOG CETĂȚENESC • „Sunt calomniat!" țipă el, calomniind în stingă şi în dreapta • Secvenţe edilitare • De ce nu se găsesc piese de schimb pentru frigidere ? D-ale sezonului • Am primit scrisoarea dv.! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8666 Joi 14 ianuarie 1971 6 PAGINI —30 BANI BIENALA DE ARTĂ PLASTICĂ Masă rotundă cu participarea criticilor şi istoricilor de artă Octavian BARBOSA, Radu BOGDAN, Vasile DRĂGUŢ, Ion FRUNZETTI, Amelia PAVEL, Mircea POPESCU Privite retrospectiv, numeroasele expoziţii personale ale ultimilor ani, deschise in Bucureşti sau in marile oraşe ale ţării, confirmă diversitatea talentelor şi varietatea căutărilor, prezenţa masivă a artiştilor din toate generaţiile, de la maeştrii una­nim apreciaţi pină la tinerii aflaţi la începuturi. Alături de aceste expoziţii, atelierele de pe întreg cuprinsul ţării, edificatoare pentru sta­diul de dezvoltare al fiecărui artist în parte, sunt mărturia efervescenţei care caracterizează plastica noastră, mărturia faptului că a fost creat climatul cel mai prielnic dezvoltării fiecărui artist conform propriei personalităţi. Şi dacă fiecare din aceste ex­poziţii reflectă, pe perioade mai limitate de timp, aspiraţii personale, stadii exacte de dezvoltare, o expoziţie bienală este menită să ofere imaginea, pe cit posibil concludentă, asupra picturii şi sculp­turii ultimilor doi ani, imagine care să fie con­fruntată cu exigenţele actuale ale culturii noastre, cu criteriile ideologice definitorii pentru viaţa spi­rituală a ţării Iată de ce este de aşteptat ca bienala, devenită una din manifestările tradi­ţionale, să cuprindă lucrări­­ dintre cele mai valo­roase şi reprezentative pentru actualul stadiu de dezvoltare al artei româneşti, pentru autenticele tendinţe ale afirmării ei, pentru atestarea unor per­sonalităţi artistice care-şi configurează un timbru propriu ; să reflecte ţelurile, efortul de dezvoltare a artei societăţii noastre socialiste prin asimilarea creatoare a tradiţiilor plasticii româneşti, printr-un proces de necontenită înnoire. Interesul îndreptat asupra vieţii ideilor şi sen­timentelor omului de azi, profilul complex al epo­cii noastre, cu imensa ei bogăţie tematică, a oferit şi oferă artiştilor un larg timp de inspiraţie şi de investigare. Iată de ce se aşteaptă de la o expoziţie bienală să fie un test edificator al atitudinilor artiştilor faţă de realităţile contemporane, faţă de oamenii acestei ţări , se aşteaptă o cunoaştere cit mai adîncă şi mai largă a realităţii, o interpretare a faptelor prin inteligenţă, prin conştiinţă socială, o profundă par­ticipare afectivă la vastul proces de Înnoire al pei­sajului românesc, indiferent de mijloacele de ex­primare, de caractere stilistice individuale, se cer unei asemenea expoziţii, date fiind amploarea şi importanţa ei, noi valori spirituale, exprimarea ma­rilor realizări ale epocii noastre, avîntul ei con­structiv, printr-o artă de înalt nivel, cu trăsături proprii, a cărei personalitate să-şi afle izvorul în solul fertil al spiritualităţii româneşti. In pagina a IV-a în pagina a lll-a PRODUCŢIA DE CARTOFI — LA NIVELUL POSIBILITĂŢI­LOR AGRICULTURII NOASTRE, AL CERINŢELOR APROVIZIO­NĂRII POPULAŢIEI! Ştafeta vîrstelor Semnalul l-au dat copiii. Din stima îndătinată pentru bătrlnii satului, ai ţării, purtătorii cravatei roşii de prin părţile Sucevei au făcut cunună de aleasă cinstire. O dată un an, „sărbătoarea bunicilor“ umple de lu­mină pervazurile, scena căminului cultural, uliţele sa­tului. Stima şi dragostea din care se nutreşte un ase­menea gest urcă vibrant către simbol. Infinite faţete au gindurile şi sentimentele ce adună Intr-un flux omogen virstele ţării. A inchina o sărbă­toare înţelepţilor şi trudito­rilor noştri bunici depăşeşte astfel actul intimplării. Legă­tura de spiţă cu t­mplele de înseninate arginturi ale aces­tor stilpi de casă şi stilpi de seminţie ne apropie şi mai mult între noi, ne îmbărbătează o­menire, o menire născută din sudoare şi înţelepciune, din pilda de ome­nie, curaj şi perseverenţă cu care înaintaşii noştri au urcat treapta veacurilor şi a deceniilor ducind către orizonturile de astăzi dragostea de ţară. Nu intimplător această acţiune educativă, organizată din iniţiativa Consiliului judeţean al pionierilor­ Su­ceava, a căpătat amploare, cuprinzind numeroase şcoli, zeci de organizaţii pioniereşti. Şi astfel, acolo, in Ţara de Sus, neuitatele zile de duminică decise intru sărbă­toarea amintită par desprinse din file de cronică, in curtea liceului din Stulpicani sau din Vama, la şco­lile generale din Bucşoaia, Botuş, Bilca sau Bârăşti, expoziţiile „in paralel“ de cusături, incrustaţii şi ţesă­turi, întrecerile la dansuri, recitări, cimilituri şi chiar — de ce nu ? — cele ale iscusinţei sportive, in tra­gerea cu arcul, petrecute pe cadranul unor aseme­nea momente, oferă un spectacol dintre cele mai atră­gătoare şi mai pilduitoare. La „expoziţia vîrstelor“ copiii sunt ghizi la secţiunea dedicată măiestriei bunicilor, iar bunicii prezintă vizi­tatorilor tot ce au meşterit copiii. La asemenea sărbă­tori vin oaspeţi de peste şapte sate şi şapte munţi. Prin scrisori trimise „in para­lel“, cei mici îşi cheamă unchii iar bunicii işi cheamă nepoţii plecaţi in slujbă departe prin ţară. Virstele, vlăstarele sa­tului, iscusinţa şi frumuseţea sufletească a Ţării de Sus se reintîlnesc astfel intr-un tul­burător tablou uman al satu­lui de astăzi. De la meşterul ceramist Cirlibaba şi instrumentiştii populari Sidor Andronicescu sau Ilie Cazacu, pină la nepoţii lor, pionierii, calea e apropiată cu­ o bătaie de inimă. Iradiind de un optimism robust, atari sărbători destăi­­nuiesc că tinereţea este răsfrîngerea intr-o fermecată oglindă a tot ce au avut mai frumos şi mai bun înain­taşii. Iar aria unei asemenea oglinzi strălucitoare — unde stilpii de casă şi de ţară işi regăsesc tinereţea in bucuria continuităţii — are conturul unei inimi uriaşe, cunoscute sub numele României socialiste. Mihai NEGUL­ESCU PICĂTURA DE CERNEALA MUNCĂ UN RUM SUSŢINUT IA PORII DE FIER • ■ Pe şantierul „Porţile de Fier“ se desfăşoară o activitate susţinută pen­tru intensificarea ritmului de asam­blare a ultimelor trei hidroagregate, care urmează să fie date în folosin­ţă în acest an. în centrala electrică a fost încheiat montajul turbinei, statorului şi generatorului electric de la primul hidroagregat dotat cu uti­laje fabricate de industria romă­­ nească. în prezent, după montarea rotorului în stator, se lucrează la li­nia de arbori, la instalaţii auxiliare şi anexe. Simultan, la agregatul ur­mător, montorii au terminat asam­blarea aparatului director şi a roto­rului turbinei, pe care le-au pregătit pentru lansarea în puţul hidroagre­­gatului, şi au început primele lucrări la subansamblele generatorului elec­tric. Au început, de asemenea, ope­raţiile de asamblare şi la agregatul nr. 6 — ultimul ce va fi montat în centrala electrică de pe malul româ­nesc al Dunării. într-un ritm intens se desfăşoară lucrările de montaj şi la barajul de­­versor al hidrocentralei. (Agerpres) Premiant la frumuseţe şi bună gospodărire ! O informaţie publicată recent anunţa, lapidar, că Tulcea a obţinut pre­miul II pe ţară — la ca­tegoria municipii sub 50 mii de locuitori — în în­trecerea patriotică pentru Înfrumuseţarea şi gospo­dărirea localităţilor. Prin ce fapte, prin ce rezultate s-au impus tul­cenii în întrecerea patrio­tică pentru gospodărire şi înfrumuseţare ? Ac­ţiunile de muncă patrio­tică au vizat 8 obiective la lucrări din fondurile de investiţii (construcţii şi amenajări de străzi) şi 20 de obiective la alte lu­crări gospodăreşti. Vo­lumul total al lucră­rilor executate prin muncă patriotică, in anul 1970, se ridică la 22,6 mi­lioane lei. Ce fap­te concrete se află in spatele cifrelor ? Cel căruia îi adresăm această întrebare — tovarăşul Ion Andronache,­­primarul municipiului — pare pu­ţin descumpănit : „Ce vă pot arăta eu acum, cînd viscoleşte şi ninge, cînd tot ce-am făcut, timp de un an, se află sub ză­padă ?" în cele din ur­mă, ne propune să urcăm intr-o maşină şi să stră­batem oraşul, de la un capăt la altul, pentru a reconstitui fiecare înfăp­tuire, fiecare frumuseţe pe care a primit-o în dar oraşul, prin muncă pa­triotică, de la cetăţenii săi. Anul 1970 a fost decla­rat anul readucerii în cir­cuitul urbanistic a unor artere de circulaţie din oraş. Munca patriotică a cuprins, înainte de toate, acest sector al gospodări­rii. Deputatul Boris Jecu a chemat la întrecere toate cele 119 circumscripţii e­­lectorale din oraş. Obiec­tivele formulate au urmă­rit, in primul rind, repa­rarea străzilor şi a gardu­rilor, întreţinerea spaţiilor verzi şi a florilor din faţa caselor. Chemarea, adusă la cunoştinţă tuturor de­putaţilor In sesiune, di­fuzată in ziarul judeţean, tipărită şi afişată la locuri vizibile, a devenit o oglindă a conştiinţei civice. Rezultatul 7 Fie­care apel al consiliului popular de a se executa o anumită lucrare a găsit ecou imediat în rîndul cetăţenilor. Peste 8 000 mp de străzi au fost re­parate şi modernizate. In­trarea in oraş, dinspre Constanţa, se face acum in condiţii civilizate : automobilele circula pe strada Babadag — pre­văzută cu patru benzi — iar maşinile grele sunt dirijate pe artera de cen­tură, construită şi ea, pe o lungime de 2 km, tot prin muncă patriotică. Eforturile au fost în­dreptate, totodată, spre perfecţionarea unor ser­vicii comunale (extinde­rea reţelei de apă şi transport in comun, con­struirea a două pieţe, extinderi şi modificări de trasee electrice şi de tele­foane), a agrementului — amenajarea plajei de pe malul lacului Ciuperca pe o distanţă de 1 km, ame­najarea salariilor şi tere­nurilor de joacă pentru copii etc. într-o singură primăvară — primăvara ploilor şi inundaţiilor, în care flo­rile şi parcurile au fost înghiţite nu o dată de ape — Tulcea s-a îmbogăţit cu 12,6 ha parcuri şi 6,2 ha spaţii verzi, cu peste 30 000 de arbori şi arbuşti, cu 5 000 000 de flori. Pină acum unn an, oraşul „importa" flori, de la Constanţa sau de unde găsea. Amenajarea unei sere — de proporţiile ce­lei din Tulcea — costă a­­proape 1 milion lei. Aici nu s-a investit un leu, în schimb s-a investit cu pri­cepere spiritul gospodă­resc al oamenilor care, în orele lor libere, prin va­lorificarea unor deşeuri de materiale, au dăruit oraşului o nouă frumuse­ţe — florile. Primarul oraşului ne spune din memorie zeci de nume de oameni care au fost în fruntea ac­ţiunilor patriotice . „Aici, la piaţă, a lucrat îm­preună cu alegătorii săi tovarăşul Gh. Şerbănescu, directorul băncii , pe stra­da Babadag ori la stadion au venit în fiecare dumi­nică. Împreună cu sute şi sute de cetăţeni, deputaţii Vasile Popescu, Constan­tin Drăghicescu, Iancu Cojocaru, Teodor Lăză­­reanu... Vizităm apoi un com­plex sportiv în toată re­gula, construit în 1969 : teren de fotbal, tri­bune cu o capacitate de 12 000 de locuri, grup so­cial cu toate dotările, te­renuri de baschet, volei şi tenis de cîmp. Aflăm că, dacă ar fi fost execu­tat din investiţii, acest complex sportiv ar fi cos­tat pe puţin 15 mi­lioane lei, iar construcţia sa ar fi durat circa doi ani. Aşa a costat 2 milioane (contribuţia C.N.E.F.S.) şi sute de mii de ore de muncă pa­triotică. Cine a văzut acest sta­dion, cine a aflat că fie­care felie din piatra tri­bunelor a trecut prin mîi­­nile unor pensionari, foşti cioplitori de piatră, prin miinile a mii şi mii de ti­neri, care au lucrat zi şi noapte, cine a aflat că di­gul de apărare a oraşului împotriva inundaţiilor — lung de aproape 3 km — a fost ridicat intr-o zi şi o noapte înţelege, ca şi noi, cit de mult îşi iu­besc tulcenii oraşul, în­ţelege ce forţă reprezin­tă munca patriotică — a­­tunci cînd ea este bine orientată — în acţiunea de înfrumuseţare şi dez­voltare a oraşelor. P. CONSTANTIN Tudoran OANCEA însemnări din municipiul Tulcea In ultimii ani, industriei Capitalei — care realizează circa o cincime din îr-, V-C4 i.r prc-xl.t-rc;* irrjvstrîoT» /, tcri; • a adăugat noi capacităţi de producţie, dotate cu utilaje moderne, de mare randament. în imagine : noua zonă industrială — Dudeşti Foto : Gh. VintilS PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, A PRIMIT PE MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL ITALIEI, ALDO MORO Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, la Pa­latul Consiliului de Miniştri, pe Aldo Moro, ministrul afacerilor externe al Italiei. La primire au participat Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ia­­cob Ionaşcu, ambasadorul Româ­niei în Italia. Au fost de faţă Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri s-a întreţinut cordial cu şe­ful diplomaţiei italiene, exprimîn­­du-se de ambele părţi satisfacţia faţă de evoluţia favorabilă a re­laţiilor româno-italiene, în timpul convorbirii au fost a­­bordate probleme referitoare la dezvoltarea în continuare a cola­borării multilaterale între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. (Agerpres) Curba accidentului rutier — pe o linie tot mai descendentă UN ÎNCEPUT POZITIV ŞI MĂSURI CARE SE IMPUN ÎN CONTINUARE Au devenit cunoscute primele date ale situaţiilor statistice privind do­meniul circulaţiei rutiere în anul care a trecut. Analiza lor, compara­rea cu datele anilor precedenţi rele­vă multiple aspecte de un larg inte­res social, de o deosebită utilitate pentru masa cetăţenilor, cit şi pentru o serie de organe şi instituţii cu di­verse atribuţii in acest domeniu. In primul rind se cuvine a fi rele­vată o constatare îmbucurătoare : cu­rba accidentelor rutiere s-a anga­jat pe o linie descendentă. Pentru prima oară după mai mulţi ani con­secutiv, în condiţiile unei accentuate intensificări a circulaţiei determinată de creşterea rapidă a parcului de au­tovehicule d­in medie cu 10 la sută pe an d­in condiţiile triplării trafi­cului rutier turistic internaţional în ultimii trei ani, numărul total al ac­cidentelor rutiere a cunoscut o scă­dere pronunţată, de circa opt la sută in anul care a trecut, situindu-se sub nivelul anului 1966. Subliniem in mod deosebit reducerea numărului de persoane decedate ca urmare a ac­cidentelor cu aproape şapte la sută şi a celor soldate cu răniri cu a­­proape opt la sută. Indicato­rii sintetici cu privire la nu­mărul de accidente şi la cazurile fa­tale la mia de autovehicule au atins în 1970 cel mai scăzut nivel din ulti­mii zece ani ! Avind in vedere extinderea conti- General maior Nicolae STATE adjunct al ministrului afacerilor interne nuu a circulaţiei rutiere — fenomen inexorabil al societăţii moderne — faptul că în anul care a trecut „ba­rometrul“ accidentului rutier s-a in­stalat ferm către direcţia „scădere“ este de un bun augur, atît ca per­spectivă, cit şi ca importanţă imedia­tă, căci înseamnă mai puţine bunuri materiale avariate, mai puţine daune aduse economiei naţionale, mai puţi­ne tragedii in familii sau, mai pe scurt, atenuarea multiplelor implica­ţii sociale şi economice ale acciden­tului rutier. Este un rezultat ce trebuie văzut şi interpretat prin pris­ma generală a politicii partidului, car­e pune permanent in centrul său grija faţă de om, faţă de condiţiile de viaţă ale cetăţenilor, asigurarea accesului lor la binefacerile civiliza­ţiei moderne. Ce factori au concurat la această evoluţie pozitivă şi, totodată, în ce direcţii trebuie acţionat in viitor, socotindu-se ca de la sine înţeles că rezultatele obţinute nu pot fi con­siderate ca plafonul maxim al posibi­lităţilor ? Indiscutabil, o contribuţie hotăritoa­re în această privinţă au avut efor­turile materiale depuse de stat pen­tru modernizarea circulaţiei rutiere, concomitent cu asigurarea creşterii securităţii acesteia. Ne referim in acest sens la importantele fonduri şi resurse alocate modernizării drumu­rilor publice, construcţiei de amena­jări — refugii, locuri de parcare, staţii de autobuze în afara părţii carosabile, extinderea indicatoarelor iluminate in oraşe şi, in general, perfecţionarea semnalizării rutiere — (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale TUN ABDUL RAZAK Primul ministru al Malayeziei KUALA LUMPUR Profund întristat de vestea gravelor inundaţii care au provocat ţă­rii dv. pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, în numele gu­vernului şi poporului român exprim Excelenţei Voastre şi familiilor îndurerate sincera noastră compasiune. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri a­l Republicii Socialiste România La Balş, un obiectiv de mare importanţă economică Fabrica de osii şi boghiuri SLATINA (corespondentul „Scinteii" Aurel Papaciiuc).­­ După ce a trecut cu succes pro­bele tehnologice, încă din pri­mele zile ale acestui an la Balş a început să producă un nou obiectiv industrial : fabrica de osii şi boghiuri, cu o capa­citate în prima etapă de 37 500 bucăţi osii montate cu roţi mo­nobloc pe an, în următorii ani, după alte trei etape de dezvoltare a fa­bricii, pe lingă cele 75 000 bu­căţi de osii, montate cu roţi monobloc, 9 000 tone piese forja­te şi 20 000 bucăţi boghiuri pe an, cit se vor produce în 1975, aici va intra în funcţiune şi o oţe­­lărie cu o capacitate de 82 000 tone oţel pe an.

Next