Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)
1971-01-14 / nr. 8666
In toate ramurile producţiei noastre materiale, preocupări susţinute pentru RIDICAREA CALITATIVĂ A ACTIVITAI ECONOMICE INDUSTRIA MINIERĂ Şl GEOLOGIA în ansamblul ramurilor economiei. Industriei miniere şi geologiei le revine un loc de seamă, de acestea depinzind asigurarea intr-o măsură sporită a necesităţilor tot mai mari de materii prime minerale şi combustibili ale economiei. De altfel, in cincinalul care s-a încheiat, industria minieră a înregistrat ritmuri accentuate de dezvoltare. Producţia de cărbune, zinc de cuptor şi cupru electrolitic s-a dublat în raport cu anul 1965, în vreme ce la sare şi cupru de convertizor sporul de producţie a fost de peste 86 la sută. Prevederile planului cincinal 1966— 1970 au fost întrecute, la indicatorii principali, reauzinaţi-se suplimentar o producţie globală de 1,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă 2,6 milioane tone cărbune net, peste 9 800 tone zinc, 108 000 tone bauxită spălată, 450 000 tone minereuri complexe şi alte produse. Unităţile cu profil geologic, perfecţionndu-şi continuu metodele şi tehnologiile de cercetare, au obţinut o sporire însemnată a rezervelor de cărbune şi minereuri neferoase. Desigur, aceste succese de prestigiu, care se datoresc muncii pline de dăruire a minerilor, tehnicienilor, inginerilor, a tuturor lucrătorilor din industria minieră şi din unităţile geologice, se cer continuate şi dezvoltate in actualul cincinal, in care avem de înfăptuit sarcini de cea mai mare importanţă pentru economia naţională. Referindu-se la ele, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în cuvântarea rostită la încheierea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1970 : „O problemă deosebită asupra căreia doresc să mă opresc pe scurt este valorificarea tot mai intensă a resurselor interne de materii prime și materiale. Aceasta va trebui să constituie, de asemenea, o preocupare centrată a tuturor organismelor noastre economice de sus pină jos şi de jos pină sus. Depunerea în valoare a resurselor interne. Prof. dr. ing. Bujor ALMĂŞAN ministrul industriei miniere şi geologiei chiar a zăcămintelor cu conţinut mai sărac de substanţe utile, depind realizarea viitorului cincinal, crearea unei baze solide pentru activitatea viitoare". Pentru a fi în măsură să răspun-CtCUStr»!' vCT: ii t'.'., vwm uo,.,u, toate eforturile, vom orienta toate acţilunile noastre spre dezvoltarea şi valorificarea in mai bune condiţii a bazei de materii prime din ţară, concomitent cu intensificarea laturii calitative a activităţii noastre econorofice, incepind încă din acest an al actualului cincinal, în anul 1971 va trebui să furnizăm economiei cu 1 milion tone mai mult cărbune şi cantităţi importante de alte produse miniere, fapt ce face necesar să sporească şi mai mult producţia extrasă de cărbune brut, minereuri complexe şi cuprifere. Realizarea nivelului actual al producţiei in ramura noastră impune luarea unor ample măsuri, întrucît ea nu va mai fi obţinută in totalitate in vechile condiţii in care ne-am obişnuit să lucrăm. Chiar din acest an, concomitent cu măsurile de sporire a producţiei în zăcămintele existente, vom pune in centrul preocupărilor noastre şi problema exploatării zăcămintelor sărace, cărora în trecut nu li s-a acordat suficientă importanţă. O asemenea orientare nu este proprie numai ţării noastre, ci se manifestă ca tendinţă pe plan mondial. Se constată că descoperirea de noi resurse minerale pe plan mondial rămîne in urma cererilor mereu sporite de materii prime, ceea ce a impus introducerea în circuitele economice şi a unor rezerve din ce in ce mai sărace. Necesităţile mereu crescinde ale economiei noastre naţionale impun, de asemenea, să fie găsite acele soluţii care să facă eficientă exploatarea şi a unor resurse cu conţinuturi mai scăzute in substanţe utile. De exemplu, pentru a obţine în actualul cincinal o producţie de plumb şi zinc (Continuare în pag. a IlI-a) PAGINA A ll-A DIALOG CETĂȚENESC • „Sunt calomniat!" țipă el, calomniind în stingă şi în dreapta • Secvenţe edilitare • De ce nu se găsesc piese de schimb pentru frigidere ? D-ale sezonului • Am primit scrisoarea dv.! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8666 Joi 14 ianuarie 1971 6 PAGINI —30 BANI BIENALA DE ARTĂ PLASTICĂ Masă rotundă cu participarea criticilor şi istoricilor de artă Octavian BARBOSA, Radu BOGDAN, Vasile DRĂGUŢ, Ion FRUNZETTI, Amelia PAVEL, Mircea POPESCU Privite retrospectiv, numeroasele expoziţii personale ale ultimilor ani, deschise in Bucureşti sau in marile oraşe ale ţării, confirmă diversitatea talentelor şi varietatea căutărilor, prezenţa masivă a artiştilor din toate generaţiile, de la maeştrii unanim apreciaţi pină la tinerii aflaţi la începuturi. Alături de aceste expoziţii, atelierele de pe întreg cuprinsul ţării, edificatoare pentru stadiul de dezvoltare al fiecărui artist în parte, sunt mărturia efervescenţei care caracterizează plastica noastră, mărturia faptului că a fost creat climatul cel mai prielnic dezvoltării fiecărui artist conform propriei personalităţi. Şi dacă fiecare din aceste expoziţii reflectă, pe perioade mai limitate de timp, aspiraţii personale, stadii exacte de dezvoltare, o expoziţie bienală este menită să ofere imaginea, pe cit posibil concludentă, asupra picturii şi sculpturii ultimilor doi ani, imagine care să fie confruntată cu exigenţele actuale ale culturii noastre, cu criteriile ideologice definitorii pentru viaţa spirituală a ţării Iată de ce este de aşteptat ca bienala, devenită una din manifestările tradiţionale, să cuprindă lucrări dintre cele mai valoroase şi reprezentative pentru actualul stadiu de dezvoltare al artei româneşti, pentru autenticele tendinţe ale afirmării ei, pentru atestarea unor personalităţi artistice care-şi configurează un timbru propriu ; să reflecte ţelurile, efortul de dezvoltare a artei societăţii noastre socialiste prin asimilarea creatoare a tradiţiilor plasticii româneşti, printr-un proces de necontenită înnoire. Interesul îndreptat asupra vieţii ideilor şi sentimentelor omului de azi, profilul complex al epocii noastre, cu imensa ei bogăţie tematică, a oferit şi oferă artiştilor un larg timp de inspiraţie şi de investigare. Iată de ce se aşteaptă de la o expoziţie bienală să fie un test edificator al atitudinilor artiştilor faţă de realităţile contemporane, faţă de oamenii acestei ţări , se aşteaptă o cunoaştere cit mai adîncă şi mai largă a realităţii, o interpretare a faptelor prin inteligenţă, prin conştiinţă socială, o profundă participare afectivă la vastul proces de Înnoire al peisajului românesc, indiferent de mijloacele de exprimare, de caractere stilistice individuale, se cer unei asemenea expoziţii, date fiind amploarea şi importanţa ei, noi valori spirituale, exprimarea marilor realizări ale epocii noastre, avîntul ei constructiv, printr-o artă de înalt nivel, cu trăsături proprii, a cărei personalitate să-şi afle izvorul în solul fertil al spiritualităţii româneşti. In pagina a IV-a în pagina a lll-a PRODUCŢIA DE CARTOFI — LA NIVELUL POSIBILITĂŢILOR AGRICULTURII NOASTRE, AL CERINŢELOR APROVIZIONĂRII POPULAŢIEI! Ştafeta vîrstelor Semnalul l-au dat copiii. Din stima îndătinată pentru bătrlnii satului, ai ţării, purtătorii cravatei roşii de prin părţile Sucevei au făcut cunună de aleasă cinstire. O dată un an, „sărbătoarea bunicilor“ umple de lumină pervazurile, scena căminului cultural, uliţele satului. Stima şi dragostea din care se nutreşte un asemenea gest urcă vibrant către simbol. Infinite faţete au gindurile şi sentimentele ce adună Intr-un flux omogen virstele ţării. A inchina o sărbătoare înţelepţilor şi truditorilor noştri bunici depăşeşte astfel actul intimplării. Legătura de spiţă cu tmplele de înseninate arginturi ale acestor stilpi de casă şi stilpi de seminţie ne apropie şi mai mult între noi, ne îmbărbătează omenire, o menire născută din sudoare şi înţelepciune, din pilda de omenie, curaj şi perseverenţă cu care înaintaşii noştri au urcat treapta veacurilor şi a deceniilor ducind către orizonturile de astăzi dragostea de ţară. Nu intimplător această acţiune educativă, organizată din iniţiativa Consiliului judeţean al pionierilor Suceava, a căpătat amploare, cuprinzind numeroase şcoli, zeci de organizaţii pioniereşti. Şi astfel, acolo, in Ţara de Sus, neuitatele zile de duminică decise intru sărbătoarea amintită par desprinse din file de cronică, in curtea liceului din Stulpicani sau din Vama, la şcolile generale din Bucşoaia, Botuş, Bilca sau Bârăşti, expoziţiile „in paralel“ de cusături, incrustaţii şi ţesături, întrecerile la dansuri, recitări, cimilituri şi chiar — de ce nu ? — cele ale iscusinţei sportive, in tragerea cu arcul, petrecute pe cadranul unor asemenea momente, oferă un spectacol dintre cele mai atrăgătoare şi mai pilduitoare. La „expoziţia vîrstelor“ copiii sunt ghizi la secţiunea dedicată măiestriei bunicilor, iar bunicii prezintă vizitatorilor tot ce au meşterit copiii. La asemenea sărbători vin oaspeţi de peste şapte sate şi şapte munţi. Prin scrisori trimise „in paralel“, cei mici îşi cheamă unchii iar bunicii işi cheamă nepoţii plecaţi in slujbă departe prin ţară. Virstele, vlăstarele satului, iscusinţa şi frumuseţea sufletească a Ţării de Sus se reintîlnesc astfel intr-un tulburător tablou uman al satului de astăzi. De la meşterul ceramist Cirlibaba şi instrumentiştii populari Sidor Andronicescu sau Ilie Cazacu, pină la nepoţii lor, pionierii, calea e apropiată cu o bătaie de inimă. Iradiind de un optimism robust, atari sărbători destăinuiesc că tinereţea este răsfrîngerea intr-o fermecată oglindă a tot ce au avut mai frumos şi mai bun înaintaşii. Iar aria unei asemenea oglinzi strălucitoare — unde stilpii de casă şi de ţară işi regăsesc tinereţea in bucuria continuităţii — are conturul unei inimi uriaşe, cunoscute sub numele României socialiste. Mihai NEGULESCU PICĂTURA DE CERNEALA MUNCĂ UN RUM SUSŢINUT IA PORII DE FIER • ■ Pe şantierul „Porţile de Fier“ se desfăşoară o activitate susţinută pentru intensificarea ritmului de asamblare a ultimelor trei hidroagregate, care urmează să fie date în folosinţă în acest an. în centrala electrică a fost încheiat montajul turbinei, statorului şi generatorului electric de la primul hidroagregat dotat cu utilaje fabricate de industria romă nească. în prezent, după montarea rotorului în stator, se lucrează la linia de arbori, la instalaţii auxiliare şi anexe. Simultan, la agregatul următor, montorii au terminat asamblarea aparatului director şi a rotorului turbinei, pe care le-au pregătit pentru lansarea în puţul hidroagregatului, şi au început primele lucrări la subansamblele generatorului electric. Au început, de asemenea, operaţiile de asamblare şi la agregatul nr. 6 — ultimul ce va fi montat în centrala electrică de pe malul românesc al Dunării. într-un ritm intens se desfăşoară lucrările de montaj şi la barajul deversor al hidrocentralei. (Agerpres) Premiant la frumuseţe şi bună gospodărire ! O informaţie publicată recent anunţa, lapidar, că Tulcea a obţinut premiul II pe ţară — la categoria municipii sub 50 mii de locuitori — în întrecerea patriotică pentru Înfrumuseţarea şi gospodărirea localităţilor. Prin ce fapte, prin ce rezultate s-au impus tulcenii în întrecerea patriotică pentru gospodărire şi înfrumuseţare ? Acţiunile de muncă patriotică au vizat 8 obiective la lucrări din fondurile de investiţii (construcţii şi amenajări de străzi) şi 20 de obiective la alte lucrări gospodăreşti. Volumul total al lucrărilor executate prin muncă patriotică, in anul 1970, se ridică la 22,6 milioane lei. Ce fapte concrete se află in spatele cifrelor ? Cel căruia îi adresăm această întrebare — tovarăşul Ion Andronache,primarul municipiului — pare puţin descumpănit : „Ce vă pot arăta eu acum, cînd viscoleşte şi ninge, cînd tot ce-am făcut, timp de un an, se află sub zăpadă ?" în cele din urmă, ne propune să urcăm intr-o maşină şi să străbatem oraşul, de la un capăt la altul, pentru a reconstitui fiecare înfăptuire, fiecare frumuseţe pe care a primit-o în dar oraşul, prin muncă patriotică, de la cetăţenii săi. Anul 1970 a fost declarat anul readucerii în circuitul urbanistic a unor artere de circulaţie din oraş. Munca patriotică a cuprins, înainte de toate, acest sector al gospodăririi. Deputatul Boris Jecu a chemat la întrecere toate cele 119 circumscripţii electorale din oraş. Obiectivele formulate au urmărit, in primul rind, repararea străzilor şi a gardurilor, întreţinerea spaţiilor verzi şi a florilor din faţa caselor. Chemarea, adusă la cunoştinţă tuturor deputaţilor In sesiune, difuzată in ziarul judeţean, tipărită şi afişată la locuri vizibile, a devenit o oglindă a conştiinţei civice. Rezultatul 7 Fiecare apel al consiliului popular de a se executa o anumită lucrare a găsit ecou imediat în rîndul cetăţenilor. Peste 8 000 mp de străzi au fost reparate şi modernizate. Intrarea in oraş, dinspre Constanţa, se face acum in condiţii civilizate : automobilele circula pe strada Babadag — prevăzută cu patru benzi — iar maşinile grele sunt dirijate pe artera de centură, construită şi ea, pe o lungime de 2 km, tot prin muncă patriotică. Eforturile au fost îndreptate, totodată, spre perfecţionarea unor servicii comunale (extinderea reţelei de apă şi transport in comun, construirea a două pieţe, extinderi şi modificări de trasee electrice şi de telefoane), a agrementului — amenajarea plajei de pe malul lacului Ciuperca pe o distanţă de 1 km, amenajarea salariilor şi terenurilor de joacă pentru copii etc. într-o singură primăvară — primăvara ploilor şi inundaţiilor, în care florile şi parcurile au fost înghiţite nu o dată de ape — Tulcea s-a îmbogăţit cu 12,6 ha parcuri şi 6,2 ha spaţii verzi, cu peste 30 000 de arbori şi arbuşti, cu 5 000 000 de flori. Pină acum unn an, oraşul „importa" flori, de la Constanţa sau de unde găsea. Amenajarea unei sere — de proporţiile celei din Tulcea — costă aproape 1 milion lei. Aici nu s-a investit un leu, în schimb s-a investit cu pricepere spiritul gospodăresc al oamenilor care, în orele lor libere, prin valorificarea unor deşeuri de materiale, au dăruit oraşului o nouă frumuseţe — florile. Primarul oraşului ne spune din memorie zeci de nume de oameni care au fost în fruntea acţiunilor patriotice . „Aici, la piaţă, a lucrat împreună cu alegătorii săi tovarăşul Gh. Şerbănescu, directorul băncii , pe strada Babadag ori la stadion au venit în fiecare duminică. Împreună cu sute şi sute de cetăţeni, deputaţii Vasile Popescu, Constantin Drăghicescu, Iancu Cojocaru, Teodor Lăzăreanu... Vizităm apoi un complex sportiv în toată regula, construit în 1969 : teren de fotbal, tribune cu o capacitate de 12 000 de locuri, grup social cu toate dotările, terenuri de baschet, volei şi tenis de cîmp. Aflăm că, dacă ar fi fost executat din investiţii, acest complex sportiv ar fi costat pe puţin 15 milioane lei, iar construcţia sa ar fi durat circa doi ani. Aşa a costat 2 milioane (contribuţia C.N.E.F.S.) şi sute de mii de ore de muncă patriotică. Cine a văzut acest stadion, cine a aflat că fiecare felie din piatra tribunelor a trecut prin mîinile unor pensionari, foşti cioplitori de piatră, prin miinile a mii şi mii de tineri, care au lucrat zi şi noapte, cine a aflat că digul de apărare a oraşului împotriva inundaţiilor — lung de aproape 3 km — a fost ridicat intr-o zi şi o noapte înţelege, ca şi noi, cit de mult îşi iubesc tulcenii oraşul, înţelege ce forţă reprezintă munca patriotică — atunci cînd ea este bine orientată — în acţiunea de înfrumuseţare şi dezvoltare a oraşelor. P. CONSTANTIN Tudoran OANCEA însemnări din municipiul Tulcea In ultimii ani, industriei Capitalei — care realizează circa o cincime din îr-, V-C4 i.r prc-xl.t-rc;* irrjvstrîoT» /, tcri; • a adăugat noi capacităţi de producţie, dotate cu utilaje moderne, de mare randament. în imagine : noua zonă industrială — Dudeşti Foto : Gh. VintilS PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, A PRIMIT PE MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL ITALIEI, ALDO MORO Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, la Palatul Consiliului de Miniştri, pe Aldo Moro, ministrul afacerilor externe al Italiei. La primire au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iacob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia. Au fost de faţă Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice. Preşedintele Consiliului de Miniştri s-a întreţinut cordial cu şeful diplomaţiei italiene, exprimîndu-se de ambele părţi satisfacţia faţă de evoluţia favorabilă a relaţiilor româno-italiene, în timpul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la dezvoltarea în continuare a colaborării multilaterale între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. (Agerpres) Curba accidentului rutier — pe o linie tot mai descendentă UN ÎNCEPUT POZITIV ŞI MĂSURI CARE SE IMPUN ÎN CONTINUARE Au devenit cunoscute primele date ale situaţiilor statistice privind domeniul circulaţiei rutiere în anul care a trecut. Analiza lor, compararea cu datele anilor precedenţi relevă multiple aspecte de un larg interes social, de o deosebită utilitate pentru masa cetăţenilor, cit şi pentru o serie de organe şi instituţii cu diverse atribuţii in acest domeniu. In primul rind se cuvine a fi relevată o constatare îmbucurătoare : curba accidentelor rutiere s-a angajat pe o linie descendentă. Pentru prima oară după mai mulţi ani consecutiv, în condiţiile unei accentuate intensificări a circulaţiei determinată de creşterea rapidă a parcului de autovehicule din medie cu 10 la sută pe an din condiţiile triplării traficului rutier turistic internaţional în ultimii trei ani, numărul total al accidentelor rutiere a cunoscut o scădere pronunţată, de circa opt la sută in anul care a trecut, situindu-se sub nivelul anului 1966. Subliniem in mod deosebit reducerea numărului de persoane decedate ca urmare a accidentelor cu aproape şapte la sută şi a celor soldate cu răniri cu aproape opt la sută. Indicatorii sintetici cu privire la numărul de accidente şi la cazurile fatale la mia de autovehicule au atins în 1970 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani ! Avind in vedere extinderea conti- General maior Nicolae STATE adjunct al ministrului afacerilor interne nuu a circulaţiei rutiere — fenomen inexorabil al societăţii moderne — faptul că în anul care a trecut „barometrul“ accidentului rutier s-a instalat ferm către direcţia „scădere“ este de un bun augur, atît ca perspectivă, cit şi ca importanţă imediată, căci înseamnă mai puţine bunuri materiale avariate, mai puţine daune aduse economiei naţionale, mai puţine tragedii in familii sau, mai pe scurt, atenuarea multiplelor implicaţii sociale şi economice ale accidentului rutier. Este un rezultat ce trebuie văzut şi interpretat prin prisma generală a politicii partidului, care pune permanent in centrul său grija faţă de om, faţă de condiţiile de viaţă ale cetăţenilor, asigurarea accesului lor la binefacerile civilizaţiei moderne. Ce factori au concurat la această evoluţie pozitivă şi, totodată, în ce direcţii trebuie acţionat in viitor, socotindu-se ca de la sine înţeles că rezultatele obţinute nu pot fi considerate ca plafonul maxim al posibilităţilor ? Indiscutabil, o contribuţie hotăritoare în această privinţă au avut eforturile materiale depuse de stat pentru modernizarea circulaţiei rutiere, concomitent cu asigurarea creşterii securităţii acesteia. Ne referim in acest sens la importantele fonduri şi resurse alocate modernizării drumurilor publice, construcţiei de amenajări — refugii, locuri de parcare, staţii de autobuze în afara părţii carosabile, extinderea indicatoarelor iluminate in oraşe şi, in general, perfecţionarea semnalizării rutiere — (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale TUN ABDUL RAZAK Primul ministru al Malayeziei KUALA LUMPUR Profund întristat de vestea gravelor inundaţii care au provocat ţării dv. pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, în numele guvernului şi poporului român exprim Excelenţei Voastre şi familiilor îndurerate sincera noastră compasiune. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La Balş, un obiectiv de mare importanţă economică Fabrica de osii şi boghiuri SLATINA (corespondentul „Scinteii" Aurel Papaciiuc). După ce a trecut cu succes probele tehnologice, încă din primele zile ale acestui an la Balş a început să producă un nou obiectiv industrial : fabrica de osii şi boghiuri, cu o capacitate în prima etapă de 37 500 bucăţi osii montate cu roţi monobloc pe an, în următorii ani, după alte trei etape de dezvoltare a fabricii, pe lingă cele 75 000 bucăţi de osii, montate cu roţi monobloc, 9 000 tone piese forjate şi 20 000 bucăţi boghiuri pe an, cit se vor produce în 1975, aici va intra în funcţiune şi o oţelărie cu o capacitate de 82 000 tone oţel pe an.