Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)
1971-01-26 / nr. 8678
ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT Au fost ratificate Tratatul româno-polon şi Tratatul româno-bulgar In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că intre ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creind baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independenţă naţională şi socială. In anii construcţiei socialiste prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sînt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii intr-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit şi cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte, şi Polonia şi Bulgaria, pe de altă parte ; avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea şi funcţionarea în Republica Socialistă România a reprezentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine ; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor , decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. In pag. an Vlll-a • Consiliul de Stat al R. P. Polone a ratificat Tratatul româno-polon • Prezidiul Adunării Populare a R. P. Bulgaria a ratificat Tratatul româno-bulgar PROLETARI DIN TOATE JARILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8678 Mar|i 26 ianuarie 1971 8 PAGINI 40 BANI Noi obiective industriale din construcţie BISTRIŢA Uzina de utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi refractare BISTRIŢA-NASAUD (Corespondentul „Scînteii“, Mihai Bâzu). In aceste zile, platforma industrială din partea vestică a oraşului Bistriţa cunoaşte din nou freamătul specific al şantierului . A început construcţia unui nou obiectiv economic : Uzina de utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi refractare. Dotată cu utilaje de Înaltă tehnicitate, noua uzină va produce anual peste 16 000 tone utilaje diferite : tipare şi cabine, maşini de sudat reţele şi tras geamuri, electrofiltre, piese de schimb pentru maşini şi utilaje, cărucioare şi împingătoare. Primele 5 000 tone de produse vor fi fabricate încă din 1972, urmînd ca in anul 1973 uzina să livreze şi la export un număr însemnat de utilaje. La acest nou obiectiv al industriei bistriţene vor lucra circa 3 000 salariaţi. — Construcţia uzinei — spune şeful şantierului, inginerul Gheorghe Vaida — va fi executată în cea mai mare parte din elemente prefabricate, fapt ce va face posibilă o sporire a vitezei de lucru. Numai hala monobloc, care va constitui corpul principal de producţie al uzinei, are o lungime de 190 metri şi o lăţime de 140 metri şi va îngloba peste 5 000 m.c. prefabricate din beton, care se vor produce parţial pe şantier. * CÎMPINA Turnătoria de fontă şi oţel PLOIEŞTI (Corespondentul „Scinteii“, C. Căpraru). In partea de nord-est a oraşului Cîmpina a început să se construiască cea mai mare turnătorie de fontă şi oţel din judeţul Prahova. Noul obiectiv industrial va avea o capacitate anuală de 37 000 tone piese turnate şi va fi dată parţial in funcţiune în 1973. Ea va deservi cîteva mari unităţi industriale, cum ar fi uzinele ,,l Mai" şi uzinele de utilaj chimic din Ploieşti, Uzina „Hidromecanica“ din Braşov, uzina „Neptun“ şi cea de mecanică din Cîmpina şi altele. Inginerul şef Pompiliu Diaconescu, din partea beneficiarului, ne-a informat că importantul obieciiv proiectat de I.P.C.M. Bucureşti va fi realizat de întreprinderea specializată de construcţii industriale şi montaje din Braşov. „Va fi o lucrare deosebită în felul ei, a precizat el. Pentru prima dată in ţară se realizează aici, pe sistemul monobloc, o uriaşă hală cu o suprafaţă de 36 000 metri pătraţi. Hala va fi echipată apoi numai cu cuptoare electrice cu arc şi cu inducţie, iar majoritatea operaţiilor de comandă, de execuţie şi de transport se vor realiza automat şi mecanizat“. Vorbind de stadiul lucrărilor, interlocutorul a apreciat că ritmul lor este alert chiar de la început. În prezent, pe şantier, se execută săpături de fundaţii, terasamente, drumuri. CINCINALUL 1966 — 1970 IN IMAGINI • CREŞTERI SPECTACULOASE IN RAMURILECHEIE ALE INDUSTRIEI • ORAŞELE ŞI SATELE PE TREPTE NOI DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE • SCHIMBĂRI PROFUNDE ÎN VIAŢA DE FIECARE ZI A OAMENILOR ÎN PAGINILE 4 ŞI 5 IN ZIARUL DE AZI: • Viaţa de partid : Testul de eficienţa al şedinţei de partid • Nimic n-a putut opri înfăptuirea dreptăţii • Reclamaţii, sesizări, răspunsuri * Adunările generale în cooperativele agricole: Cooperatorii adoptă un sistem de plaţii care stimulează hărnicia, munca de calitate • Beneficiari şi furnizori într-o perpetuă căutare reciprocă • Exigenţe actuale in valorificarea istoriografiei critice româneşti • Cu ce lucrări întîmpinaţi aniversarea partidului? • Note de lectură : „învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie" • Sport Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-mémoire-ul guvernului Finlandei După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicităţii un Aide-mémoire, care sugerează iniţierea unor consultări cu privire la organizarea conferinţei de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoştinţa guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-mémoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Mäkelä, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe şi i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-mémoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conţinute în documentul finlandez au fost examinate cu atenţie de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfăşoară o imensă activitate pentru îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale. În concepţia guvernului Republicii Socialiste România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum şi de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanţia deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forţei sau de ameninţare cu forţa şi să asigure dezvoltarea lor paşnică într-un climat de destindere, înţelegere şi colaborare. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, după părerea guvernului român, în prezent este necesar să se treacă neîntîrziat, fără nici un fel de condiţii prealabile, la pregătirea practică şi convocarea conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa. Consultările întreprinse de guvernul român îndreptăţesc aprecierea că sunt întrunite condiţiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bilaterale, să se abordeze problemele concrete ale pregătirii conferinţei într-un cadru multilateral, prin organizarea de reuniuni pregătitoare cu participarea reprezentanţilor autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate“. Arătînd că în pregătirea conferinţei este necesar să se adopte o atitudine constructivă, receptivă faţă de toate propunerile de natură să promoveze securitatea şi cooperarea în Europa, în răspuns se spune: „Abordarea problemelor existente într-un spirit realist va permite soluţionarea lor treptată, in interesul tuturor popoarelor europene, pe calea realizării obiectivelor nobile ale instaurării păcii, securităţii şi colaborării pe continent. Aceasta presupune participarea directă şi activă a tuturor statelor interesate, în condiţii de deplină egalitate, la toate fazele pregătirii, organizării şi desfăşurării primei conferinţe pentru securitate şi cooperare în Europa, ca şi ale celor ce vor urma“. Subliniind că România urmăreşte cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relaţiilor între statele europene şi însănătoşirea atmosferei politice pe continent şi este gata să coopereze cu Finlanda în promovarea iniţiativelor orientate spre înfăptuirea acestor scopuri, în răspuns se precizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei în vederea începerii discuţiilor asupra organizării conferinţei europene în cadrul unor reuniuni multilaterale. In acest sens au fost date instrucţiuni corespunzătoare ambasadorului Republicii Socialiste România la Helsinki". In încheiere se arată că, in spiritul politicii sale generale de pace şi colaborare, guvernul Republicii Socialiste România va continua să militeze cu hotărîre, prin măsuri şi acţiuni concrete, pentru instaurarea şi dezvoltarea unor raporturi de bună vecinătate şi înţelegere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securității și colaborării în Europa și în lume. Excelenţei Sale Domnului VARAHAGIRI VENKATA GIRI Preşedintele Republicii India In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului şi poporului român, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului indian cele mai calde felicit ! !-CU priieul sărbătorii naţionale a Republicii India. Transmit, totodată, poporului indian prieten sincere urări de progres, pace şi fericire. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului PAUL HASLUCK Guvernator General al Australiei CANBERRE Cu ocazia zilei naţionale a Australiei, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al poporului român, adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale, împreună cu cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului australian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România linari , A Tovarăşului WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania BERLIN În legătură cu încetarea din viaţă a lui Hermann Matern, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Comisiei Centrale de Control a C.C. al P.S.U.G., vicepreşedinte al Prezidiului Camerei Populare a R. D. Germane, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă exprim de P . C. al P.S.U.G. şi familiei îndoliate, profunde condoleanţe şi sentimente de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general p. /~ el Partidului Comunist Român