Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)

1971-01-26 / nr. 8678

ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT Au fost ratificate Tratatul româno-polon şi Tratatul româno-bulgar In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şe­dinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Naţio­nale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratifi­carea Tratatului de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală din­tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiem­brie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatu­lui de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la So­fia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedin­tele Comisiei pentru politică exter­nă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţio­nale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decre­te, primite spre examinare din par­tea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pre­şedintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală din­tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că intre ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cu­noscut o dezvoltare puternică. Tra­tatul nu face decit să consemneze această realitate, creind baza juri­dică pentru dezvoltarea în conti­nuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polo­nia. De asemenea, Tratatul de priete­nie, colaborare şi asistenţă mutua­lă dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpîni­­rii străine, pentru independenţă naţională şi socială. In anii con­strucţiei socialiste prietenia şi co­laborarea dintre România şi Bul­garia se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sînt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe do­rinţa comună de a contribui la ci­mentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii intr-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polo­nia, cit şi cel cu Bulgaria, sînt re­zultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toa­te statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socia­liste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dez­voltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, teme­lia consolidării necontenite a între­gului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o peri­oadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte, şi Polonia şi Bulgaria, pe de altă parte ; avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind rati­ficarea Tratatului de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală din­tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, pre­cum şi decretul privind ratifica­rea Tratatului de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii pro­iectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autoriza­rea şi funcţionarea în Republica Socialistă România a reprezentan­ţelor firmelor comerciale şi orga­nizaţiilor economice străine ; de­cretul privind înfiinţarea, organi­zarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimenta­­re, Silviculturii şi Apelor , decre­tul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mij­loacelor de plată străine, metale­lor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modifi­carea Legii nr. 16/1968 privind în­fiinţarea, organizarea şi funcţiona­rea Băncii Române de Comerţ Ex­terior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea as­­tronauţilor, reîntoarcerea astronau­­ţilor şi restituirea obiectelor lan­sate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial din­tre Republica Socialistă România şi Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanen­te de specialitate ale Marii Adu­nări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. In pag. an Vlll-a • Consiliul de Stat al R. P. Polone a ratificat Tratatul româno-polon • Prezidiul Adunării Populare a R. P. Bulgaria a ratificat Tratatul româno-bulgar PROLETARI DIN TOATE JARILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8678 Mar|i 26 ianuarie 1971 8 PAGINI 40 BANI Noi obiective­­ industriale d­in construcţie BISTRIŢA Uzina de utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi refractare BISTRIŢA-NASAUD (Cores­pondentul „Scînteii“, Mihai Bâzu). In aceste zile, platforma industrială din partea vestică a oraşului Bistriţa cunoaşte din nou freamătul specific al şan­tierului . A început construcţia unui nou obiectiv economic : Uzina de utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi refractare. Dotată cu utilaje de Înaltă tehnicitate, noua uzină va pro­duce anual peste 16 000 tone u­­tilaje diferite : tipare şi cabine, maşini de sudat reţele şi tras geamuri, electrofiltre, piese de schimb pentru maşini şi utilaje, cărucioare şi împingătoare. Pri­mele 5 000 tone de produse vor fi fabricate încă din 1972, ur­­mînd ca in anul 1973 uzina să livreze şi la export un număr însemnat de utilaje. La acest nou obiectiv al industriei bistri­­ţene vor lucra circa 3 000 sala­riaţi. — Construcţia uzinei — spune şeful şantierului, inginerul Gheorghe Vaida — va fi execu­tată în cea mai mare parte din elemente prefabricate, fapt ce va face posibilă o sporire a vitezei de lucru. Numai hala monobloc, care va constitui cor­pul principal de producţie al uzinei, are o lungime de 190­­ metri şi o lăţime­ de 140 metri şi va îngloba peste 5 000 m.c. prefabricate din beton, care se vor produce parţial pe şantier. * CÎMPINA Turnătoria de fontă şi oţel PLOIEŞTI (Corespondentul „Scinteii“, C. Căpraru­). In par­tea de nord-est a oraşului Cîm­­pina a început să se construias­că cea mai mare turnătorie de fontă şi oţel din judeţul Praho­va. Noul obiectiv industrial va avea o capacitate anuală de 37 000 tone piese turnate şi va fi dată parţial in funcţiune în 1973. Ea va deservi cîteva mari unităţi industriale, cum ar fi uzinele ,,l Mai" şi uzinele de utilaj chimic din Ploieşti, Uzi­na „Hidromecanica“ din Braşov, uzina „Neptun“ şi cea de meca­nică din Cîmpina şi altele. Inginerul şef Pompiliu Diaco­­nescu, din partea beneficiarului, ne-a informat că importantul o­­bieciiv proiectat de I.P.C.M. Bucureşti va fi realizat de între­prinderea specializată de con­strucţii industriale şi montaje din Braşov. „Va fi o lucrare deosebită în felul ei, a precizat el. Pentru prima dată in ţară se realizează aici, pe sistemul mo­nobloc, o uriaşă hală cu o su­prafaţă de 36 000 metri pătraţi. Hala va fi echipată apoi numai cu cuptoare electrice cu arc şi cu inducţie, iar majoritatea o­­peraţiilor de comandă, de exe­cuţie şi de transport se vor rea­liza automat şi mecanizat“. Vor­bind de stadiul lucrărilor, inter­locutorul a apreciat că ritmul lor este alert chiar de la început. În prezent, pe şantier, se execută săpături de fundaţii, terasamen­­te, drumuri. CINCINALUL 1966 — 1970 IN IMAGINI • CREŞTERI SPECTACULOASE IN RAMURILE­­CHEIE ALE INDUSTRIEI • ORAŞELE ŞI SATELE PE TREPTE NOI DE PRO­GRES ŞI CIVILIZAŢIE • SCHIMBĂRI PROFUNDE ÎN VIAŢA DE FIECARE ZI A OAMENILOR ÎN PAGINILE­ 4 ŞI 5 IN ZIARUL DE AZI: • Viaţa de partid : Testul de eficienţa al şedinţei de partid • Nimic n-a putut opri înfăptuirea dreptăţii • Reclamaţii, sesizări, răspunsuri * Adunările generale în cooperativele agricole: Cooperato­rii adoptă un sistem de plaţii care stimu­lează hărnicia, munca de calitate • Beneficiari şi furnizori într-o perpetuă cău­tare reciprocă • Exigenţe actuale in valorificarea istoriografiei critice româ­neşti • Cu ce lucrări întîmpinaţi aniversarea partidului? • Note de lectură : „învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie" • Sport Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-mémoire-ul guvernului Finlandei După cum s-a anunţat, la sfîrşi­­tul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicităţii un Aide-mémoire, care sugerează ini­ţierea unor consultări cu privire la organizarea conferinţei de secu­ritate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cu­noştinţa guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-mémoire-ul fin­landez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Mäkelä, ambasadorul Fin­landei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe şi i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-mémoire-ul gu­vernului Finlandei. După ce se subliniază că pro­punerile conţinute în documentul finlandez au fost examinate cu a­­tenţie de guvernul român, în răs­puns se arată : „România desfăşoară o imensă activitate pentru îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate statele con­tinentului european, pe baza prin­cipiilor unanim recunoscute ale suveranităţii şi independenţei na­ţionale, egalităţii în drepturi, ne­amestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vi­tale. În concepţia guvernului Re­publicii Socialiste România, secu­ritatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, pre­cum şi de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanţia de­plină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forţei sau de ameninţare cu forţa şi să asigure dezvoltarea lor paşnică în­­tr-un climat de destindere, înţele­gere şi colaborare. Pentru înfăptuirea acestui dezi­derat, după părerea guvernului român, în prezent este necesar să se treacă neîntîrziat, fără nici un fel de condiţii prealabile, la pregă­tirea practică şi convocarea con­ferinţei pentru securitate şi co­laborare în Europa. Consultările întreprinse de guvernul român în­dreptăţesc aprecierea că sunt în­trunite condiţiile pentru ca, para­lel cu continuarea contactelor bi­laterale, să se abordeze problemele concrete ale pregătirii conferinţei într-un cadru multilateral, prin or­ganizarea de reuniuni pregătitoare cu participarea reprezentanţilor autorizaţi ai tuturor ţărilor in­teresate“. Arătînd că în pregătirea confe­rinţei este necesar să se adopte o atitudine constructivă, receptivă faţă de toate propunerile de na­tură să promoveze securitatea şi cooperarea în Europa, în răspuns se spune: „Abordarea problemelor exis­tente într-un spirit realist va per­mite soluţionarea lor treptată, in interesul tuturor popoarelor eu­ropene, pe calea realizării obiecti­velor nobile ale instaurării păcii, securităţii şi colaborării pe conti­nent. Aceasta presupune partici­parea directă şi activă a tuturor statelor interesate, în condiţii de deplină egalitate, la toate fazele pregătirii, organizării şi desfăşură­rii primei conferinţe pentru secu­ritate şi cooperare în Europa, ca şi ale celor ce vor urma“. Subliniind că România urmăreş­te cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relaţiilor în­tre statele europene şi însănătoşi­rea atmosferei politice pe conti­nent şi este gata să coopereze cu Finlanda în promovarea iniţiative­lor orientate spre înfăptuirea a­­cestor scopuri, în răspuns se pre­cizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei în vederea începerii discuţiilor asupra organizării con­ferinţei europene în cadrul unor reuniuni multilaterale. In acest sens au fost date instrucţiuni co­respunzătoare ambasadorului Re­publicii Socialiste România la Helsinki". In încheiere se arată că, in spiritul politicii sale generale de pace şi colaborare, guvernul Re­publicii Socialiste România va con­tinua să militeze cu hotărîre, prin măsuri şi acţiuni concrete, pentru instaurarea şi dezvoltarea unor ra­porturi de bună vecinătate şi înţe­legere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securității și colaborării în Europa și în lume. Excelenţei Sale Domnului VARAHAGIRI VENKATA GIRI Preşedintele Republicii India In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului şi poporului român, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului indian cele mai calde felici­­t ! !-CU priie­­ul­ sărbătorii naţionale a Republicii India. Transmit, tot­odată, poporului indian prieten sincere urări de progres, pace şi fericire. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului PAUL HASLUCK Guvernator General al Australiei CANBERR­E Cu ocazia zilei naţionale a Australiei, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al poporului român, adresez Exce­lenţei Voastre felicitări cordiale, împreună cu cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului australian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România lin­ari , A Tovarăşului WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania BERLIN În legătură cu încetarea din viaţă a lui Hermann Matern, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Comisiei Centrale de Control a C.C. al P.S.U.G., vicepreşedinte al Prezidiului Camerei Popu­lare a R. D. Germane, în numele Comitetului Central al Partidului Co­munist Român şi al meu personal, vă exprim de P . C. al P.S.U.G. şi familiei îndoliate, profunde condoleanţe şi sentimente de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general p. /~­ el Partidului Comunist Român

Next