Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)

1971-02-23 / nr. 8706

Gîndul şi cugetul tinerei generaţii. NE VOM CONSACRA ÎNTREAGA CAPACITATE, ELANUL ŞI CUTEZANŢA ÎNFĂPTUIRII POLITICII PARTIDULUI! Scrisoarea Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Desfăşurindu-şi lucrările in preajma glorioa­sei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe in destinul şi istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Con­ferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studen­ţeşti se fac mesagere ale gindurilor şi sentimen­telor nobile care animă tinăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărgi­nit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotă­­rirea fermă de a-şi închina întreaga sa capaci­tate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşi­rea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un senti­ment de profundă mindrie patriotică, de vene­raţie şi adînc respect pentru activitatea labo­rioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi in slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordind nu o dată, cu înţelegere şi realism, in întreaga lor complexitate, şi problemele tine­retului, locul şi rolul său in dezvoltarea socie­tăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, ele­vilor şi studenţilor vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comu­nist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite. In consens cu procesul de neîntrerupt avint pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politică şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Co­munist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dina­mică, angajind energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor in tot ceea ce s-a înfăptuit in aceşti ani. Sintetizind experienţa dobindită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată in ultimul timp, Con­gresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Con­ferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalo­nat, totodată, in contextul noilor sarcini şi obiec­tive ale actualului plan cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, in scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, al prezenţei active, nemijlocite, in toate dome­niile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, ginduri şi senti­mente, prin munca noastră comună, rodnic în­frăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu pre­cupeţim nici un efort pentru a aplica şi pro­mova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm fără preget demni şi responsabili, pentru triumful spiritu­lui muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutin­deni acolo unde patria ne cheamă, in intreprin­deri, pe şantierele marilor optic­xoti­ve­rde cl nem­o­lului, in bătălia pentru recolte bogate, pe băn­cile şcolilor şi facultăţilor, fructificindu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al eco­nomiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a organiza­ţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului in care suntem­ crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu con­ştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comuniste ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimindu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere şi colabo­rare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinind consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele so­cialiste, pentru întărirea unităţii partidelor co­muniste şi muncitoreşti, a consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, întregul ti­neret al patriei işi vor manifesta şi pe mai de­parte solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, vor dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi vor aduce propria lor contribuţie la mişcarea mon­dială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi spiritul internaţionalist pro­fund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne in­tegra cu toate forţele mersului ascendent al so­cietăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa, partidul comuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. "­­Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Aso­ciaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noas­tre fierbinţi Partidului Comunist Român — care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, stea­gul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru liberta­tea şi fericirea celor ce muncesc, poporului ro­mân — liber şi stăpin pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înfloritoare. iVe unim gin­­durile, Inimile şi cugetele In faţa partidului, in faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avint pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să incunune ţara, pen­tru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper intre popoarele lumii, pentru ca pa­tria să se ridice pe tot mai i­ulte culmi ale pro­păşirii şi civilizaţiei socialiste. IERI S-AU ÎNCHIS LUCRĂRILE CELUI DE-AL IX-LEA CONGRES AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Luni, intr-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfirșit lu­crările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofun­dat obiectivele de viitor, toate latu­rile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţi­rea stilului de muncă şi perfecţiona­rea structurii organizatorice, la adîn­cirea democraţiei interne a organiza­ţiilor U.T.C., corespunzător sarcini­lor actuale ale construcţiei în Româ­nia a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschi­derea şedinţei. Congresul a fost in­format despre dezbaterile din co­misii care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care pri­meşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute in comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor cate­goriilor de tineri şi în toate dome­niile de activitate. Congresul a fost­ informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti din România şi despre hotă­­rârile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a anun­ţat, de asemenea, că pe adresa Con­gresului au sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agri­cole, şcoli, facultăţi şi instituţii ra­portează despre rezultatele obţinute în muncă, în activitatea de organiza­ţie în cinstea Congresului şi se an­gajează să aplice în viaţă hotări­­rile pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de tineret a patriei noastre. Au continuat apoi dezbaterile asu­pra documentelor prezentate : au luat cuvântul Cornel Şandru, prim­­secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C.; Gheorghe Ţepelea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzinele „înfrăţirea“-Ora­­dea; Aurel Ionaş, mecanic de mină, secretar al organizaţiei U.T.C. de la mina Săsar, judeţul Maramureş; Pe­tru Caragea, inginer la cooperativa agricolă de producţie Peretu, jude­ţul Teleorman; Aurica Lupu, secre­tar al Comitetului U.T.C. al Uzine­lor textile „Moldova“-Botoşani; Ni­colae Baciu, economist, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzina de sirmă şi produse de sirmă din Bu­zău.Dintre delegaţii de peste hotare au transmis Congresului mesajele de sa­lut ale organizaţiilor de tineret pe care le reprezintă : Mourad Jerious, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Tineretului Democrat din­ Si­ria; Berchiche Smail, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Frontului de Eliberare Naţională din Algeria; Assomany, membru al Con­siliului Naţional al Tineretului De­mocrat Malgaş. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvintul 59 de delegaţi şi invi­taţi, iar in cadrul şedinţelor pe co­misii 194, care, in lumina locului şi rolului tinerei generaţii in ansamblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congre­sului, delegaţii tineretului au apro­bat in unanimitate raportul şi acti­vitatea Comitetului Central al Uni­unii Tineretului Comunist, precum şi Raportul Comisiei Centrale de Re­vizie. Cu amendamentele propuse, Con­gresul a adoptat în unanimitate Sta­tutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi in formulare im­(Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA! AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8706 Marţi 23 februarie 1971 8 PAGINI-40 BANI CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ŞI Al CELORLALTE UNITAJI CU STATUT DE CENTRALA Luni dimineaţa s-au deschis lu­crările Consfătuirii de lucru a con­ducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­stantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Ma­­rinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai ce­lorlalte unităţi cu statut de centra­lă, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de între­prinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, pre­şedinţii Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din în­treprinderi, specialişti din institu­tele de cercetări şi proiectări, ca­dre didactice din învăţămîntul su­perior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările consfătuirii s-au desfăşurat pa ministere şi ramuri de producţie, urmînd ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară. (Agerpres) Grupul industrial petrochimic Borzesti­­ işi dublează­­ capacitatea BACAU (corespondentul „Scin­­teii" Gh. Baltă). La Borzeşti au început lucrările de con­strucţie din cadrul celei de-a doua etape de dezvoltare a grupului industrial de petro­chimie. Printre obiectivele ata­cate se numără cea de-a 5-a linie tehnologică pentru fabri­carea cauciucului sintetic, cu o capacitate anuală de 30 000 tone O dată cu intrarea în func­ţiune, in 1973, a acesteia, uzina de cauciuc sintetic va a­­junge la o producţie de 100 000 tone pe an. O altă instalaţie aflată In plină construcţie este cea de estera­ amine, ierbicide selective de mare eficienţă bio­logică şi economică pentru a­­gricultură. De la ing. Aurel Teodoru, director tehnic al grupului, are aflat că în anii actualului cincinal vor fi înăl­ţate aici şi alte instalaţii pentru producerea fungicidelor şi insec­ticidelor La instalaţiile de fe­nol­ şi acetonă, capacităţile vor spori cu 30 la sută. Se apreciază că, prin intrarea in funcţiune a noilor capacităţi, producţia globală a Întregii platforme pe­trochimice de la Borzeşti se va dubla 9 . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul comerţului al Algeriei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit luni, 22 februarie, pe Layachi Yaker, ministrul comerţu­lui, conducătorul delegaţiei econo­mice a Republicii Algeriene Demo­cratice şi Populare, care face o vi­zită în ţara noastră. La primire a participat Cornel Burtică, ministrul comerţului exte­rior al României. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, ministrul alge­­rian Layachi Yaker a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, un cordial mesaj de prietenie şi urări de sănătate şi progres din partea preşedintelui Consiliului Revoluţiei, şef al gu­vernului Republicii Algeriene De­mocratice şi Populare, Houari Boumedienne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat calde mulţu­miri pentru acest mesaj şi l-a ru­gat, la rîndul­­său, pe ministrul al­gerian să transmită preşedintelui Houari Boumedienne urările sale de sănătate şi fericire, de progres şi prosperitate pentru poporul alge­­rian. In cursul convorbirilor a fost subliniată cu satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-alge­­riene, in special în ce priveşte dez­voltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice şi tehnice. S-a constatat că există posibilităţi pentru lărgirea şi diversificarea în continuare a schimburilor economi­ce, pentru adîncirea cooperării în diferite sectoare de activitate, în interesul reciproc al celor două ţări. Pe parcursul convorbirii s-a fă­cut, totodată, un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale care interesează cele două ţări, întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă de prietenie și cor­dialitate. ! Ritm intens de lucru la Porţile de Fier | Colectivul grupului 1 de şantiere „Porţile de * Fier" al Întreprinderii­­ de construcţii hidro-­­ energetice Bucureşti a­­ început betonarea plan­­t­şeelor la ultimul hi­­­droagregat al centralei I electrice. A început­­ astfel etapa finală de * construcţie a acestui­­_________,___ obiectiv. Urmează ca, după turnarea cantită­ţii de betoane prevă­zută, să se treacă la o­­peraţiile de finisare generală. Intr-un stadiu avan­sat se află şi construc­ţia celorlalte obiective componente ale Siste­mului hidroenergetic şi de navigaţie de pe Du­năre — corpul baraju­lui deversor, ecluza şi podul care va uni ţăr­murile României şi Iugoslaviei, traversind principalele obiective ridicate in cei aproape 7 ani de activitate în zona localităţilor Gura Văii-Sip. Istoria partidului - parte integrantă a istoriei patriei Stejar cu rădăcini adinei in solul ţării Scriind, grăind fi gindind despre crearea Partidului Comunist Român, în pragul gloriosului său semicentenar, se cuvine, drept cinstire, a face bi­lanţul drumului de încordată şi victorioasă luptă pe care l-a străbătut, şi, în acelaşi timp, de a pune în evidenţă rădăcinile din care a crescut trunchiul mişcării noastre muncitoare. Pentru că numai asemenea rădăcini — puter­nice, viguroase, adînc implantate în solul realităţilor ţării, au putut hrăni un trunchi atît de viguros, capabil să înfrunte orice furtuni, să iasă învingător din orice încercări. Dacă revoluţionarii paşoptişti au fost continuatorii răsculaţilor din 1821, iar revoluţia din 1848 era de­pozitara a optsprezece veacuri de lucrare a poporului român asupră-şi, cum grăia Bălcescu, apoi comuniştii s-au dovedit cu adevărat legatarii incontestabili ai testamentului pro­gresist al înaintaşilor pentru înălţa­rea naţiunii pe scara ţărilor libere, civilizate şi descătuşate de orice asu­prire dinăuntru sau din afară. Istoria învederează că Partidul Comunist Român s-a plămădit, intr-o filiaţiune directă şi legitimă, dintr-o mişcare muncitorească cu vechi şi boga­te tradiţii revoluţionare, mişcare generată ea insăşi de realităţile ţării, de procesele petrecute in structura societăţii româneşti, de formarea, dezvoltarea şi maturizarea proleta­riatului in focul asprelor înfruntări de clasă născute din adîncirea con­tradicţiilor sociale. La interferenţa revoluţiei din 1848 şi a marilor acte decisive pentru afir­marea naţiunii române — unirea Principatelor, înfăptuirea primei re­forme agrare in 1864, cucerirea inde­pendenţei de stat — se năştea în România clasa muncitoare clasa viitorului, b­râurirea aces­tor evenimente, capitale pentru soar­ta ţării noastre, s-a resimţit şi în structura şi caracteristicile sociale, politice şi ideologice ale tinarului proletariat român. Permanenţa o­­biectivelor revoluţiei de la 1848, ne­­desăvîrşite, va fi proprie­ clasei mun­citoare, moştenitoarea legitimă a celor mai radicale forţe care nu reuşiseră a-şi împlini năzuinţele democratice în marea ridicare de masă de la ju­mătatea veacului trecut. Milioanele de ţărani, care au văzut in programul paşoptist salvarea lor din secularul jug feudal, sprijinind cu simţirea şi fapta lor revoluţia, iar apoi unirea, reformele lui Cuza şi independenţa din 1877, vor transmi­te noi energii proletariatului, chemat de istorie a fi purtătorul uriaşelor transformări ale societăţii. Istoria României la acea epocă înscria c­a­ GLORIOSUL sa muncitoare ca o clasă de primă generaţie, care din mediul incandes­cent al satului aducea in lumea ora­şului, cu fabricile şi relaţiile ce se dezvoltau, starea de spirit a une mase clocotinde de revoltă, care se limentase de veacuri o profundă In­verşunare împotriva asupritorilor La confluenţa marxismului cu mişcarea muncitorească Un asemenea proletariat va evo­lua repede în direcţia afirmării sale in arena economică şi socială a ţării, iar curînd şi politică, încă la jumă­tatea secolului al XIX-lea, cînd se manifesta prezenţa muncitorimii in cîteva centre — Braşov, Reşiţa, Bucu­reşti, Galaţi — se vor înregistra şi intîiele asociaţii de muncitori, înso­ţite de apariţia primelor organe de presă muncitoreşti şi de manifes­tări protestatare, greviste, care lao­laltă marcau conturarea unei miş­cări distincte a clasei muncitoare din România. Valul de frămintări ale maselor muncitoare, puternicele gre­ve ale proletariatului, de multe ori insolite de demonstraţii şi de ciocniri cu forţele represive, energia dovedită de această clasă in conflictele sociale şi politice la finele secolului trecut mărturiseau manifestarea sa tot mai riguroasă în societatea românească. SEMICENTENAR eru eternise care vesteau şi care a­­veai să impună, in timp, crearea unui partid politic muncitoresc ca­pabil să răspundă gradului de ra­dicalizare a proletariatului şi să-l călăuzească în lupta revoluţionară. Această nouă clasă va sta in aten­ţia crescindă a reprezentanţilor gîn­­dirii progresiste din România ulti­mului sfert de veac trecut, ale căror idei înaintate au constituit pre­mise ideologice deosebit de impor­tante pentru făurirea in România a partidului politic al muncitorimii. Re­ceptivitatea la nou, la tot ce era a­­vansat şi putea sluji ridicării aces­tui popor spre luminile evului mo­dern, cutezanţa conceptului, capacita­tea de a previziona înscăunarea unor rînduieli mai drepte, mai bune i-a animat pe aceşti ginditori cînd au îmbrăţişat cu toată dăru­irea de sing ideile înaintate ale epo­cii. De la ilustrul reprezentant al so­cialismului utopic, Theodor Diamant, care, după 1833, sprijinea pe Fourier în realizarea primului falanster în Franţa, creînd apoi unul în Prahova, şi pină la revoluţionarii paşoptişti, ca Nicolae Bălcescu sau Mihail Kor­gălniceanu, care au formulat idei deo­sebit de avansate pentru timpul lor, ajungind chiar la unele concluzii foar­te apropiate de cele socialiste, avem o întreagă pleiadă de spirite luminate care, la hotarul jumătăţii veacului trecut, formind liantul între ideile revoluţiei burghezo-derr­ocratice şi ideologia socialistă, deschideau la noi orizonturile înţelegerii noii concepţii despre dezvoltarea şi viitorul socie­tăţii. Problemele fundamentale ale socie­tăţii româneşti, înscrise pe stindardul revoluţiei de la 1848 — unirea, re­forma agrară, independenţa ţării, re­gim democratic — au devenit co­mandamente pentru continuatorii so­cialişti pe o treaptă superioară ai acestor deziderate imperioase ale maselor poporului nostru. Cei mai cutezători ginditori ai epocii au în­ţeles că salvgardarea intereselor su­preme ale acestei naţiuni stă în cău­tarea şi aplicarea acelor căi de dez­voltare a ţării care să antreneze po­tenţialul creator al maselor largi ale poporului, să ridice din obscuritatea semifeudală 80 la sută din popu­laţia ţării şi să asigure prezenţa unei Românii industriale în­ concertul statelor civilizate. Incepînd cu gin­­ditorii socialişti utopici din jurul lui Theodor Diamant, ca Nicolae Creţu-Titu GEORGESCU director adjunct al Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al PC.R (Continuare în pag. a VI-a) IN ZIARUL DE AZI: • în dezbatere publică: Rolul şi atribuţiile sindi­catelor în etapa actuală a cons­trucţiei socialis­te • Adunările generale ale sa­lariaţilor din în­treprinderi • Ce măsuri se impun pentru îngrijirea culturilor de grîu ? Cerinţa obiectivă a reci­clării PAGINILE IV - V Cincinalul 1966-1970 în imagini Județul Hunedoara

Next