Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)
1971-02-23 / nr. 8706
Gîndul şi cugetul tinerei generaţii. NE VOM CONSACRA ÎNTREAGA CAPACITATE, ELANUL ŞI CUTEZANŢA ÎNFĂPTUIRII POLITICII PARTIDULUI! Scrisoarea Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Desfăşurindu-şi lucrările in preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe in destinul şi istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gindurilor şi sentimentelor nobile care animă tinăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotărirea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mindrie patriotică, de veneraţie şi adînc respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi in slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordind nu o dată, cu înţelegere şi realism, in întreaga lor complexitate, şi problemele tineretului, locul şi rolul său in dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite. In consens cu procesul de neîntrerupt avint pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politică şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajind energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor in tot ceea ce s-a înfăptuit in aceşti ani. Sintetizind experienţa dobindită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată in ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, in contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, in scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, al prezenţei active, nemijlocite, in toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, ginduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm fără preget demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, in intreprinderi, pe şantierele marilor opticxotiverde cl nemolului, in bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţilor, fructificindu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a organizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului in care suntem crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comuniste ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimindu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinind consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, întregul tineret al patriei işi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, vor dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi vor aduce propria lor contribuţie la mişcarea mondială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi spiritul internaţionalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascendent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa, partidul comuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. "Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi Partidului Comunist Român — care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc, poporului român — liber şi stăpin pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înfloritoare. iVe unim gindurile, Inimile şi cugetele In faţa partidului, in faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avint pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să incunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper intre popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai iulte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socialiste. IERI S-AU ÎNCHIS LUCRĂRILE CELUI DE-AL IX-LEA CONGRES AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Luni, intr-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfirșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organizatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei. Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute in comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărârile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a anunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezultatele obţinute în muncă, în activitatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să aplice în viaţă hotăririle pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de tineret a patriei noastre. Au continuat apoi dezbaterile asupra documentelor prezentate : au luat cuvântul Cornel Şandru, primsecretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C.; Gheorghe Ţepelea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzinele „înfrăţirea“-Oradea; Aurel Ionaş, mecanic de mină, secretar al organizaţiei U.T.C. de la mina Săsar, judeţul Maramureş; Petru Caragea, inginer la cooperativa agricolă de producţie Peretu, judeţul Teleorman; Aurica Lupu, secretar al Comitetului U.T.C. al Uzinelor textile „Moldova“-Botoşani; Nicolae Baciu, economist, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzina de sirmă şi produse de sirmă din Buzău.Dintre delegaţii de peste hotare au transmis Congresului mesajele de salut ale organizaţiilor de tineret pe care le reprezintă : Mourad Jerious, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Tineretului Democrat din Siria; Berchiche Smail, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Frontului de Eliberare Naţională din Algeria; Assomany, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Democrat Malgaş. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvintul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar in cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, in lumina locului şi rolului tinerei generaţii in ansamblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tineretului au aprobat in unanimitate raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum şi Raportul Comisiei Centrale de Revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi in formulare im(Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA! AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8706 Marţi 23 februarie 1971 8 PAGINI-40 BANI CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ŞI Al CELORLALTE UNITAJI CU STATUT DE CENTRALA Luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările consfătuirii s-au desfăşurat pa ministere şi ramuri de producţie, urmînd ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară. (Agerpres) Grupul industrial petrochimic Borzesti işi dublează capacitatea BACAU (corespondentul „Scinteii" Gh. Baltă). La Borzeşti au început lucrările de construcţie din cadrul celei de-a doua etape de dezvoltare a grupului industrial de petrochimie. Printre obiectivele atacate se numără cea de-a 5-a linie tehnologică pentru fabricarea cauciucului sintetic, cu o capacitate anuală de 30 000 tone O dată cu intrarea în funcţiune, in 1973, a acesteia, uzina de cauciuc sintetic va ajunge la o producţie de 100 000 tone pe an. O altă instalaţie aflată In plină construcţie este cea de estera amine, ierbicide selective de mare eficienţă biologică şi economică pentru agricultură. De la ing. Aurel Teodoru, director tehnic al grupului, are aflat că în anii actualului cincinal vor fi înălţate aici şi alte instalaţii pentru producerea fungicidelor şi insecticidelor La instalaţiile de fenol şi acetonă, capacităţile vor spori cu 30 la sută. Se apreciază că, prin intrarea in funcţiune a noilor capacităţi, producţia globală a Întregii platforme petrochimice de la Borzeşti se va dubla 9 . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul comerţului al Algeriei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit luni, 22 februarie, pe Layachi Yaker, ministrul comerţului, conducătorul delegaţiei economice a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior al României. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, ministrul algerian Layachi Yaker a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, un cordial mesaj de prietenie şi urări de sănătate şi progres din partea preşedintelui Consiliului Revoluţiei, şef al guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Houari Boumedienne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat calde mulţumiri pentru acest mesaj şi l-a rugat, la rîndulsău, pe ministrul algerian să transmită preşedintelui Houari Boumedienne urările sale de sănătate şi fericire, de progres şi prosperitate pentru poporul algerian. In cursul convorbirilor a fost subliniată cu satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-algeriene, in special în ce priveşte dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice şi tehnice. S-a constatat că există posibilităţi pentru lărgirea şi diversificarea în continuare a schimburilor economice, pentru adîncirea cooperării în diferite sectoare de activitate, în interesul reciproc al celor două ţări. Pe parcursul convorbirii s-a făcut, totodată, un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale care interesează cele două ţări, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate. ! Ritm intens de lucru la Porţile de Fier | Colectivul grupului 1 de şantiere „Porţile de * Fier" al Întreprinderii de construcţii hidro- energetice Bucureşti a început betonarea plantşeelor la ultimul hidroagregat al centralei I electrice. A început astfel etapa finală de * construcţie a acestui_________,___ obiectiv. Urmează ca, după turnarea cantităţii de betoane prevăzută, să se treacă la operaţiile de finisare generală. Intr-un stadiu avansat se află şi construcţia celorlalte obiective componente ale Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre — corpul barajului deversor, ecluza şi podul care va uni ţărmurile României şi Iugoslaviei, traversind principalele obiective ridicate in cei aproape 7 ani de activitate în zona localităţilor Gura Văii-Sip. Istoria partidului - parte integrantă a istoriei patriei Stejar cu rădăcini adinei in solul ţării Scriind, grăind fi gindind despre crearea Partidului Comunist Român, în pragul gloriosului său semicentenar, se cuvine, drept cinstire, a face bilanţul drumului de încordată şi victorioasă luptă pe care l-a străbătut, şi, în acelaşi timp, de a pune în evidenţă rădăcinile din care a crescut trunchiul mişcării noastre muncitoare. Pentru că numai asemenea rădăcini — puternice, viguroase, adînc implantate în solul realităţilor ţării, au putut hrăni un trunchi atît de viguros, capabil să înfrunte orice furtuni, să iasă învingător din orice încercări. Dacă revoluţionarii paşoptişti au fost continuatorii răsculaţilor din 1821, iar revoluţia din 1848 era depozitara a optsprezece veacuri de lucrare a poporului român asupră-şi, cum grăia Bălcescu, apoi comuniştii s-au dovedit cu adevărat legatarii incontestabili ai testamentului progresist al înaintaşilor pentru înălţarea naţiunii pe scara ţărilor libere, civilizate şi descătuşate de orice asuprire dinăuntru sau din afară. Istoria învederează că Partidul Comunist Român s-a plămădit, intr-o filiaţiune directă şi legitimă, dintr-o mişcare muncitorească cu vechi şi bogate tradiţii revoluţionare, mişcare generată ea insăşi de realităţile ţării, de procesele petrecute in structura societăţii româneşti, de formarea, dezvoltarea şi maturizarea proletariatului in focul asprelor înfruntări de clasă născute din adîncirea contradicţiilor sociale. La interferenţa revoluţiei din 1848 şi a marilor acte decisive pentru afirmarea naţiunii române — unirea Principatelor, înfăptuirea primei reforme agrare in 1864, cucerirea independenţei de stat — se năştea în România clasa muncitoare clasa viitorului, brâurirea acestor evenimente, capitale pentru soarta ţării noastre, s-a resimţit şi în structura şi caracteristicile sociale, politice şi ideologice ale tinarului proletariat român. Permanenţa obiectivelor revoluţiei de la 1848, nedesăvîrşite, va fi proprie clasei muncitoare, moştenitoarea legitimă a celor mai radicale forţe care nu reuşiseră a-şi împlini năzuinţele democratice în marea ridicare de masă de la jumătatea veacului trecut. Milioanele de ţărani, care au văzut in programul paşoptist salvarea lor din secularul jug feudal, sprijinind cu simţirea şi fapta lor revoluţia, iar apoi unirea, reformele lui Cuza şi independenţa din 1877, vor transmite noi energii proletariatului, chemat de istorie a fi purtătorul uriaşelor transformări ale societăţii. Istoria României la acea epocă înscria ca GLORIOSUL sa muncitoare ca o clasă de primă generaţie, care din mediul incandescent al satului aducea in lumea oraşului, cu fabricile şi relaţiile ce se dezvoltau, starea de spirit a une mase clocotinde de revoltă, care se limentase de veacuri o profundă Inverşunare împotriva asupritorilor La confluenţa marxismului cu mişcarea muncitorească Un asemenea proletariat va evolua repede în direcţia afirmării sale in arena economică şi socială a ţării, iar curînd şi politică, încă la jumătatea secolului al XIX-lea, cînd se manifesta prezenţa muncitorimii in cîteva centre — Braşov, Reşiţa, Bucureşti, Galaţi — se vor înregistra şi intîiele asociaţii de muncitori, însoţite de apariţia primelor organe de presă muncitoreşti şi de manifestări protestatare, greviste, care laolaltă marcau conturarea unei mişcări distincte a clasei muncitoare din România. Valul de frămintări ale maselor muncitoare, puternicele greve ale proletariatului, de multe ori insolite de demonstraţii şi de ciocniri cu forţele represive, energia dovedită de această clasă in conflictele sociale şi politice la finele secolului trecut mărturiseau manifestarea sa tot mai riguroasă în societatea românească. SEMICENTENAR eru eternise care vesteau şi care aveai să impună, in timp, crearea unui partid politic muncitoresc capabil să răspundă gradului de radicalizare a proletariatului şi să-l călăuzească în lupta revoluţionară. Această nouă clasă va sta in atenţia crescindă a reprezentanţilor gîndirii progresiste din România ultimului sfert de veac trecut, ale căror idei înaintate au constituit premise ideologice deosebit de importante pentru făurirea in România a partidului politic al muncitorimii. Receptivitatea la nou, la tot ce era avansat şi putea sluji ridicării acestui popor spre luminile evului modern, cutezanţa conceptului, capacitatea de a previziona înscăunarea unor rînduieli mai drepte, mai bune i-a animat pe aceşti ginditori cînd au îmbrăţişat cu toată dăruirea de sing ideile înaintate ale epocii. De la ilustrul reprezentant al socialismului utopic, Theodor Diamant, care, după 1833, sprijinea pe Fourier în realizarea primului falanster în Franţa, creînd apoi unul în Prahova, şi pină la revoluţionarii paşoptişti, ca Nicolae Bălcescu sau Mihail Korgălniceanu, care au formulat idei deosebit de avansate pentru timpul lor, ajungind chiar la unele concluzii foarte apropiate de cele socialiste, avem o întreagă pleiadă de spirite luminate care, la hotarul jumătăţii veacului trecut, formind liantul între ideile revoluţiei burghezo-derrocratice şi ideologia socialistă, deschideau la noi orizonturile înţelegerii noii concepţii despre dezvoltarea şi viitorul societăţii. Problemele fundamentale ale societăţii româneşti, înscrise pe stindardul revoluţiei de la 1848 — unirea, reforma agrară, independenţa ţării, regim democratic — au devenit comandamente pentru continuatorii socialişti pe o treaptă superioară ai acestor deziderate imperioase ale maselor poporului nostru. Cei mai cutezători ginditori ai epocii au înţeles că salvgardarea intereselor supreme ale acestei naţiuni stă în căutarea şi aplicarea acelor căi de dezvoltare a ţării care să antreneze potenţialul creator al maselor largi ale poporului, să ridice din obscuritatea semifeudală 80 la sută din populaţia ţării şi să asigure prezenţa unei Românii industriale în concertul statelor civilizate. Incepînd cu ginditorii socialişti utopici din jurul lui Theodor Diamant, ca Nicolae Creţu-Titu GEORGESCU director adjunct al Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al PC.R (Continuare în pag. a VI-a) IN ZIARUL DE AZI: • în dezbatere publică: Rolul şi atribuţiile sindicatelor în etapa actuală a construcţiei socialiste • Adunările generale ale salariaţilor din întreprinderi • Ce măsuri se impun pentru îngrijirea culturilor de grîu ? Cerinţa obiectivă a reciclării PAGINILE IV - V Cincinalul 1966-1970 în imagini Județul Hunedoara