Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-20 / nr. 8762
PAGINA 2 (Urmare din pag. X) nale pentru salariaţii tuturor unităţilor socialiste, nu numai din unităţile socialiste de stat, cum se propusese iniţial. Comisia noastră a sugerat, de asemenea, şi îmbunătăţiri vizind evitarea unor paralelisme cu alte legi, precizarea unor termeni etc., în proiectul legii comerţului exterior, care au fost incluse în textul definitiv. In aula Marii Adunări Naţionale, prin aleşii ei, ţara îşi hotărăşte legile, dar actul legiferator cuprinde, practic, patria în întregimea ei, care devine ea însăşi o imensă aulă. Este imaginea pe care o desprindem din convorbirea cu conf. univ. dr. Traian Pop, adjunct al ministrului invăţămîntului. — Şcoala noastră dispune astăzi de o lege a invăţămîntului în deplină concordanţă cu realităţile contemporane ale României socialiste, cu cerinţele progresului ei, asigurîndu-i un cadru de fructuoasă dezvoltare. Desigur, la aceasta nu s-ar fi putut ajunge prin întocmirea ei exclusiv de către Ministerul Invăţămîntului. In procesul de elaborare, un factor esenţial l-a constituit punerea in discuţia maselor a proiectului legii invăţămîntului, organizarea unei largi dezbateri publice în cadrul căreia s-au făcut peste 10 000 de propuneri. Profesori şi învăţători, oameni ai muncii de cele mai diferite profesii şi-au spus părerea, au făcut propuneri, iar multe din acestea au fost incluse în forma definitivă a legii, care are acest amplu gir colectiv. Este unul din zecile de exemple cînd mii şi mii de oameni şi-au spus cuvîntul în cadrul discuţiilor publice care au animat viaţa politică în ultimii ani, de la dezbaterea proiectului noii Constituţii, a documentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R., pînă la legile adoptate de actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale. Astfel că, practic, nu există cetăţean care, intr-o formă sau alta, să nu fie prezent în aula unde ţara îşi hotărăşte legile. Sentimentul interlocutorului nostru este unul de participare , este sentimentul că el şi alte milioane ca el fac politica ţării. La Borzeşti, aflăm că ing. Petre Bunea, directorul general al Grupului industrial de petrochimie, este unul dintre autorii propunerii înfiinţării grupurilor industriale ca formă organizatorică de „centrală", propunere care, după cum o dovedeşte şi funcţia îndeplinită de interlocutorul nostru, a devenit realitate. La Uzina de mecanică fină din Sinaia, ing. Mihai Cantoreanu, membru al comisiei economice a Comitetului judeţean de partid Prahova, ne relatează că atunci cînd s-a dezbătut proiectul de statut al centralelor industriale, comisia a efectuat un sondaj in rindul specialiştilor din judeţ, in urma căruia s-au sintetizat sugestii privind întărirea răspunderii centralelor industriale prin cointeresarea materială a personalului acestora la realizarea indicatorilor de plan de către întreprinderi. — Ştiţi, poate unii se gîndesc că a lua parte la elaborarea politicii partidului presupune numai a-ţi spune cuvîntul privind definitivarea unor proiecte de legi şi hotărîri, supuse consultării publice, ne spune tehnicianul Nicolae Feldman, de la schela petrolieră Moreni. Dar evit atîtea alte metode prin care partidul ne solicită aportul. Să ne gîndim, de pildă, la felul in care se fundamentează sarcinile de plan, la dezbaterile din adunările generale ale salariaților, la faptul că la fiecare loc de muncă suntem în măsură să acţionăm efectiv ca treburile să meargă mai bine... Iată, se ştie, utilajele petroliere româneşti se rodează la noi, în schele. Adică noi suntem care le dăm „viza" de producţie, şi, prin aceasta, contribuim la dezvoltarea unui sector industrial de mare importantă. Cu alte cuvinte, ni s-a încredinţat răspunderea să zicem „da" sau, dacă este cazul, „nu". Este o răspundere pe care ne-o îndeplinim zilnic. Din această preocupare şi participare de fiecare zi mi-a venit, de altfel, ideea perfecţionării unităţii de pompare de 14 tone de la sonda S.R. Bucşani, care a ajuns în felul acesta să funcţioneze, peste norma propusă, 3 200 de ore. Dinamică, viaţa politică a ţării cunoaşte o efervescenţă deosebită prin activitatea neobosită a secretarului general al partidului, mereu prezent in mijlocul poporului, într-un dialog permanent cu masele. Un dialog care suscită idei, declanşează energii, stimulează aportul efectiv al oamenilor. — Ca şi în celelalte consfătuiri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu oameni ai muncii din diferite domenii, consfătuirea cadrelor de bază din agricultura judeţului Ialomiţa a înlesnit o mai temeinică cunoaştere a părerilor lor privind căile de a înfăptui politica partidului, ne spune preşedintele C.A.P. Gheorghe Doja, din judeţul Ialomiţa, Ion Spătărelu. Ce a caracterizat această consfătuire ? Dezbaterea deschisă a problemelor, stimulată de prezenţa secretarului general al partidului, atenţia deosebită cu care acesta a ascultat propunerile noastre, s-a sfătuit cu noi asupra modului în care se aplică măsurile privind îmbunătăţirea planificării şi organizării agriculturii, in legătură cu noua formă de retribuţie în acord global, cu modul in care au pornit la lucru consiliile intercooperatiste. — Am luat şi eu cuvîntul la recenta consfătuire pe ţară a lucrătorilor din Întreprinderile agricole de stat, ne spune Nicolae Szekely, Erou al Muncii Socialiste, mulgător la I.A.S. Turda. Am făcut-o din convingerea că am ceva de spus, că am această datorie. M-am gîndit că rezultatele dobîndite de întreprinderea noastră, faptul că am reuşit să obţin, an de an, 6 000—6 500 litri de lapte de la fiecare vacă din lotul ce-l Îngrijesc, mă obligă. Adică ce am realizat folositor să nu rămână numai pentru noi, să fie cunoscut şi de alţii, să contribuie la perfecţionarea muncii tuturor. — Clujul şi-a îmbogăţit, în ultimul timp, configuraţia spirituală prin înfiinţarea unei edituri, care se Înscrie, cu un variat program editorial, la elaborarea şi înfăptuirea politicii culturale a ţării, ne spune scriitorul Al. Căprariu, directorul editurii „Dacia" din Cluj. Existenţa acestei edituri reprezintă materializarea unui vechi deziderat al intelectualităţii clujene, exprimat atît cu prilejul vizitelor în judeţ ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cit şi al intîlnirilor secretarului general al partidului cu oamenii de cultură şi artă, la care am participat. Este încă un argument al eficientei dialogului purtat de conducerea partidului cu poporul, al finalizării sale prin măsuri care impulsionează dezvoltarea socială. Stoicăneşti, comună frumoasă, cu o cooperativă agricolă de producţie bogată. Discutăm cu Dumitru Tudosa, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele acestei unităţi agricole cooperatiste, în prezent şi vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie : — Socotesc de cea mai mare însemnătate măsura prevăzută de recenta plenară a C.C. al P.C.R. ca din organele executive ale partidului, ca şi ale organizaţiilor de masă să facă parte, într-un număr mai mare, oameni care lucrează in producţie. In felul acesta se asigură o mai bună cunoaştere a realităţilor, iar hotărârile nu se vor baza doar pe referate întocmite de diverse organisme intermediare. Astfel se vor evita greşelile in planificarea producţiei in unele cooperative agricole, aşa cum s-a Intîmplat la noi, cînd, în timp ce perspectiva dezvoltării zootehniei in unitatea noastră a dus contribuţia la adoptarea măsurilor vizind lărgirea invăţămintului superior cu predare in limba maghiară, perfecţionarea unor manuale şcolare, Îmbunătăţirea activităţii editoriale în limbile naţionalităţilorconlocuitoare, în anul semicentenarului partidului, imaginea României socialiste este cea a unei societăţi care se dezvoltă sub semnul perfecţionării. Sub acest semn se înscriu şi strădaniile de a amplifica şi intensifica participarea poporului la conducerea societăţii. — Există o mulţime de forme, căi şi mijloace de participare a cetăţeanului la conducerea societăţii, întrebarea este dacă le folosim la întreaga lor valoare. Iată, mă gindesc la unele adunări de partid de este axată spre sectorul taurin, „ni s-a planificat" să ingrăşăm 2 000 de porcine, deşi nu avem construcţiile adecvate, şi, cu toate că nu creştem păsări, urma să realizăm producţia de... ouă. ...Opinii sugerând atit varietatea formelor prin care cetăţeanul ia parte efectiv la elaborarea politicii partidului, cit şi diversitatea problematicii la care acesta este solicitat să găsească soluţii. „ Fiecare cetăţean al României socialiste are posibilitatea concretă să ia parte, in mod specific, la făurirea politicii partidului, ne spune acad. Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. Beneficiind din plin de adîncirea democraţiei socialiste, populaţia maghiară, ca şi celelalte naţionalităţi conlocuitoare, şi-a sporit contribuţia la conducerea societăţii ; ea este reprezentată în Comitetul Central al partidului, în Marea Adunare Naţională, în Consiliul de Stat şi guvern, ca şi în organele locale de partid, de stat şi obşteşti. Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară a ajutat Ministerul Invăţămîntului în studierea modului de organizare a invăţămîntului în limba naţionalităţilor conlocuitoare, acţiune in urma căreia se vor înfiinţa secţii sau clase cu limba de predare maghiară în şcoli profesionale şi licee de specialitate, iar în diferite oraşe vor lua fiinţă licee cu predare numai in limba maghiară. Consiliul şi-a 18 MAI 1971 POPORULCOAUTOR AL POLITICII PARTIDULUI la noi, unde, deşi se supun discuţiei probleme de mare interes, iau cuvîntul cam aceiaşi 4—5 oameni. Ceilalţi se mulţumesc să ridice mina şi să fie „pentru", cînd se votează vreo hotărâre. Adică, mă refer la datoria fiecăruia dintre noi de a avea o opinie şi de a o exprima spre a contribui la progresul general. (Iosif Rotărescu, muncitor. Uzina de strunguri din Arad). — După cum se ştie, nu există organism de muncă colectiv din care să nu facă parte şi reprezentanţi ai sindicatelor. Dar, uneori, această reprezentare, această prezenţă avea un caracter formal. Deşi este o datorie a reprezentanţilor sindicatelor de a-şi spune cuvîntul, de la grupa sindicală din atelier sau secţie, pînă la guvern, aşa cum bine arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., trebuie să arăt că, noi, reprezentanţii sindicatelor în consiliul de administraţie al centralei industriale, în comitetul de direcţie al UREMOAS Bucureşti, n-am fost destul de perseverenţi spre a determina construirea unui cămin pentru muncitorii necăsătoriţi, a unei creşe, după cum cuvîntul nostru s-a făcut rareori auzit în problemele organizării muncii şi ale întăririi democraţiei economice. (Gheorghe Streche, preşedintele comitetului sindicatului de la UREMOAS, reprezentantul U.G.S.R. în consiliul de administraţie al Centralei industriale de materiale de instalaţii şi echipament metalic). .. în urma sugestiilor făcute la recentul congres al U.T.C., numărul studenţilor care fac parte din organismele de conducere în invăţămîntul superior a crescut. Va trebui să crească însă şi obligaţia noastră de a fi activi, de a ne spori contribuţia la îmbunătăţirea procesului de învăţămint. (Ion Sălăgeanu, Facultatea de chimie, membru al consiliului profesoral, reprezentant al studenţilor în senatul universităţii). — Cred că femeile — deşi mai bine de jumătate din populaţia ţării — sunt insuficient reprezentate în organismele executive, la diferite niveluri, iar alteori rolul lor în aceste organisme este formal, se reduce la asigurarea „compoziţiei“... (dr. Constanţa Gustis, vicepreşedintă a Consiliului judeţean al femeilor-Suceava). — Trebuie încetăţenit mai deplin, pe toate verigile, climatul de receptivitate faţă de părerile oamenilor, pe care-l promovează conducerea partidului. Să înlăturăm tutela măruntă care duce la lincezeală, la inerţie, să stimulăm pretutindeni iniţiativa, spiritul de emulaţie (prof. univ. dr. Ioan Cornea, prorector al Universităţii din Timişoara), începeam însemnările de faţă reamintind adevărul că politica partidului este politica întregului popor. Imaginea acestei ample concentrări a energiilor naţiunii pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate ne-o sugerează concludent Frontul Unităţii Socialiste. — Scopul creării Frontului Unităţii Socialiste a fost, pe de o parte, de a polariza întregul potenţial al naţiunii spre o participare vie, dinamică, la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului, iar, pe de alta, de a coordona eforturile tuturor organizaţiilor de masă, obşteşti, uniunilor profesionale şi de creaţie, ale tuturor forţelor sociale, îndreptate în acest sens, ne spune tovarăşul prof. univ. Mihail Levente, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Frontul contribuie la creşterea gradului si eficientei participării poporului la elaborarea si înfăptuirea politicii partidului si guvernului. Sub egida Frontului Unităţii Socialiste s-au dezbătut, de pildă, directivele celui de-al X-lea congres al partidului, cu care prilej un mare număr de propuneri izvorîte din mase au fost valorificate, folosite la îmbunătăţirea documentelor congresului. La dialogurile consacrate elaborării diferitelor laturi ale politicii partidului iau parte, alături de comunişti, şi oameni ai muncii fără de partid, cetăţeni necuprinşi în organizaţii obşteşti sau socialiste, practic vorbind toţi cetăţenii. Unui asemenea dialog i-au fost supuse legile privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat, programul de gospodărire raţională a resurselor de apă, de extindere a lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului, programul naţional de dezvoltare a zootehniei etc. După cum se ştie, democraţia socialistă cuprinde în afara dialogului încă două documente de mare însemnătate : participarea la luarea deciziilor şi controlul de masă. Frontul Unităţii Socialiste, militînd pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, ia parte activă la creşterea rolului adunărilor generale ale salariaţilor, ale cooperatorilor, se preconizează ca organismele sale să coordoneze controlul obştesc în sfera serviciilor. Angajată pe astfel de căi, politica partidului îşi sporeşte continuu eficienţa practică. Poporul, coautor al politicii partidului, al acestei gîndiri înaripate, îndrăzneţe, care a zămislit realităţile României socialiste ! Fiindcă supremul argument al participării maselor la elaborarea politicii ţării este însăşi ţara, istoria nouă, bogată în împliniri, a patriei, viitorul ei comunist Noua autogara din Focsani (Urmare din pag. I)vers") ? De obicei, după cite o experienţă din care au scăpat ca prin urechile acului, auzi o mărturisire spăşită : „Dacă aş fi ştiut, nu m-aş fi urcat în ruptul capului". Dar ştiau ! Ştiau că încalcă legea din clipa cind au preferat cursei normale de pasageri — chilipirul clandestin ! Ştiau că o dată cu ei „sare" peste lege şi şoferul. De aici teama de a nu fi prins in culpă, goană ca în „Şoferii iadului" ; de aici respectarea „facultativă" a regulilor de circulaţie. Şi, pasul următor... Intr-una din seri, la autocoloana Ioneşti (Autobaza Găeşti), funcţionează ca şofer de tură Victor Stancu. Printre îndatoririle sale se număra şi supravegherea parcării tuturor autovehiculelor in acest punct, ridicarea cheilor şi a certificatelor de înmatriculare, respectarea riguroasă a acestor reguli. In răstimpul serviciului său, şoferul de tură era omul care avea in grijă întregul parc de maşini al autocoloanei, răspunderea pentru asigurarea ordinii. Cum şi-a Înţeles insă misiunea şoferul de tură ? încâlcind instrucţiunile, se urcă într-o autobasculantă, îşi ia alături o rudă, şi o pornesc întins spre comuna natală — Morteni, judeţul Dîmboviţa. La bufetul din Ioneşti fac o haltă. Iau încă o persoană în cabină şi alte două în benă. După care, plictisindu-se, Victor Stancu — dezertorul de la datorie— încredinţează volanul rudei de lingă el, care intră în plin intr-un autoturism. Cazul ne demonstrează încă o dată, pregnant, seriozitatea abaterii de la instrucţiunile privind parcarea. Autovehiculul este un bun al colectivităţii, iar cel căruia ii este încredinţat nu are asupra lui nici un drept de „ipotecă". In fiece clipă, se pot ivi cerinţe urgente şi, pentru a răspunde nevoilor de transport, orice maşină trebuie să fie gata oricînd de plecare In cursă. Săvirşind un grav act de indisciplină — părăsirea locului de muncă — Victor Stancu cumulează, pe rind, un şir de culpe : scoate autobasculanta din autocoloană, porneşte in cursă clandestină, la pasageri, etc. Ne oprim asupra celui mai grav aspect : încredinţarea volanului altei persoane. Nu o dată, conducători auto, scăpaţi din punctele obligatorii de parcare, scăpaţi de sub control, transformă maşina într-un mijloc de distracţie, de amuzament pentru rude, pentru prieteni, pentru diverse persoane care au condus „cîndva" un autovehicul. Bucuroşi de prilejul ce li se oferă, aceştia urcă inconştienţi la volan şi, sub privirile Îngăduitoare ale „titularului", exersează nu de puţine ori cu tragice consecinţe. Sunt — realmente — invizibile asemenea „escapade" . După cum se ştie, maşinile nu sunt nişte ace cu gămălie, care pot fi ascunse sub reverul hainei. Cind un camion parchează într-o comună, de pildă faptul este vizibil pentru toată lumea. Văd toţi, în afară — uneori — de... autorităţile de resort — ne referim, în primul rind, la organele de miliţie care, firesc, ar trebui să-l întrebe pe proaspătul voiajor : ce caută el acolo, cu maşina întreprinderii sau instituţiei ? Care e locul de parcare stabilit pe foaia de parcurs ? Cum îşi îngăduie să nesocotească prevederile legii ? Nimeni nu l-a văzut pe Nicolae Cîmpeanu (care efectua pînă de curînd curse de călători pe distanţa Certej—Nojag, judeţul Hunedoara) că, duminicile, el obişnuia să parcheze maşina acasă şi nu la capul liniei, după cum stipulează regulamentul. Cum de trecea Cîmpeanu „neobservat" ? Din păcate, explicaţia a reieşit tot în urma săvîrşirii unui accident. Avînd omul maşina in pragul porţii s-a gîndit că acest privilegiu poate să-i aducă şi ceva venituri. Astfel, intr o duminică, a plecat pe cont propriu, la o serbare, in Nojag. „Bine dispus“, se înapoiază la Certej cu 25 de călători clandestini. Urmează ceea ce in termeni de specialitate se numeşte „pierderea volanului de sub control", şi trei persoane sunt omorîte, iar alte cinci rănite grav. Ancheta de la faţa locului stabileşte că între cei 25 călători clandestini se afla şi şeful de post din Nojag. Se poate spune că şoferul Cîmpeanu l-a avut pe acesta „coautor". In primul rind, datorită faptului că şeful de post — văzîndu-1 cu maşina in comună — nu l-a întrebat de „sănătate" şi nu l-a sancţionat pe loc. Apoi, cind a constatat intenţia şoferului de a conduce sub influenţa alcoolului datoria elementară a şefului de post era să-l dea jos de la volan şi să-i dreseze acte de trimitere în judecată. Omul ordinii n-a întreprins insă nici una din măsurile pe care i le impunea funcţia. Deşi combătută prin lege, practica parcărilor „in faţa casei" — a escapadelor cu consecinţe tragice — ESCAPADE CU FINAL DRAMATIC continuă încă. După cum am fost informaţi la Inspectoratul auto republican, la un sumar control, efectuat în două seri în Bucureşti, au fost identificate 116 autocamioane parcate nelegal, la domiciliu ! Constatarea ridică în faţa conducerilor de autobaze, a celorlalte întreprinderi şi instituţii deţinătoare de maşini, serioase răspunderi, impune iniţierea celor mai potrivite acţiuni de combatere a acestor practici ilegale. (Am mers la autobaza nr. 4-Filaret să cerem explicaţii în legătură cu acest gen de parcări pe străzile Capitalei. Aici, am aflat că şoferii de pe maşinile surprinse de control figurau drept plecaţi în... cursă la Slatina, Târgu-Jiu, Miercurea Ciuc etc. Curat în cursă !). Autovehiculele aflate în dotarea întreprinderilor, a instituţiilor reprezintă un bun public, o importantă avuţie materială. Un bun public, dar nu la discreţia bunului plac al unor indivizi iresponsabili, împotriva acestor „pene" de pe şosea se impun măsuri corespunzătoare, activizarea tuturor mijloacelor educative şi administrative menite să prevină infracţiunile de pe asfalt care, de multe ori, debutează cu parcările zise „din faţa casei“. Fotó : N. Moldoveanui SCÂNTEIA — marţi 20 aprilie 1971 Cel mai mare, cel mai prestigios furnizor de produse siderurgice ! Imaginea simplificată a unui I convertizor cu insuflare de oxigen şi, dedesupt, trei iniţiale , I C.S.G., reprezintă emblema combinatului siderurgic de la Galilaţi, acest titan al industriei grec ze româneşti, cunoscut astăzi nu numai de marii consumatori de metal din ţară, ci şi departe, peste hotare, în 14 ţări ale lumii, în care se exportă produsele sale. Este cea mai tînără, dar şi cea mai modernă cetate side- rurgică a ţării, înălţată la Ga-Ilaţi, bătrînul port dunărean, căruia i-a conferit astfel şi atribuitul prestigios de „nava amiral" a siderurgiei româneşti. Spre a contura mai exact diimensiunea efortului făcut de economia naţională pentru realiizarea unuia din pilonii de bază ai dezvoltării industriale a ţării, este suficient să amintim că nuni mai în cincinalul trecut, din volumul total al investiţiilor alo-cate judeţului Galaţi, aproape 577 la sută au fost concentrate pe platforma industrială de pes-te 700 hectare de la vest I de Galaţi, pentru terminarea execuţiei şi punerea în func-ţiune a celor 21 de mari o biective prevăzute pentru prima etapă de construcţie a combina-7 tului. Printre obiectivele date in exploatare în perioada 1968—1970 amintim : două furnale — cele mai mari din ţară — a cite 1 700 t m.c. fiecare, cu o capacitate totală anuală de 2 milioane tone fontă , grupul oţelăriei avînd 3 convertizoare cu insuflare de oxigen cu o capacitate totală da 2,5 milioane tone de oţel pe an *, un laminor Slebing cu o capa- citate de 2,5 milioane tone pe l an ; un laminor de tablă groasă 7 — instalat în cea mai mare hală industrială acoperită din ţară şi cu o capacitate de 1 milion tone laminate pe an ; un laminor de 1 benzi da rece cu o capacitate de 7 450 000 tone pe an ; o fabrică de oxigen cu o capacitate de 38 000 m.c. pe oră etc. I In etapa sa finală, Combinatul I siderurgic de la Galaţi va proliduce anual peste 5 milioane tone de oţel lingou, laminat în table şi benzi în rulouri, intr-o largă gamă dimensională, capabil să satisfacă cerinţele tot mai exi- gente ale industriilor noastre , consumatoare de tablă şi, totodată, să fie tot mai competitive 7 pe piaţa externă. Cit priveşte procesul tehnologic, principala sa caracteristică o constituie pro- cedeele moderne, avansate, rea-lizate de instalaţii al căror grad de tehnicitate este de prim rang. Materiile prime sunt descărcata cu instalaţii de mare capacitate şi transportate pe benzi automate în depozite, unde li se face I o pregătire superioară, care I constă în concasare, sortare si omogenizare. Are loc apoi procesul de aglomerare a minereu-u rilor în fabrica de aglomerare. De reținut faptul că peste 80 la I sută din încărcătura furnalelor o * reprezintă minereul aglomerat. Furnalele funcţionează cu aer I încălzit la 1 200°C, cu o pre-1 siune ridicată la gît şi cu injectare de gaz natural în aerul de combustie, procedee tehnice care permit obţinerea unor in-1 dicatori de producţie ridicaţi şi, concomitent, micşorarea consu■ mului de cocs. Fonta lichidă ob- ţinută este prelucrată la oţelărie I în convertizoare bazice cu insu-1 fiare de oxigen, cu o capacitate de 150 tone fiecare, iar oţelul obţinut se toarnă în lingouri cu greutăţi cuprinse între 10 şi 287 tone. Pentru a avea o imagine a ceea ce reprezintă nivelul riidicat al productivităţii, obţinute prin utilizarea acestui procedeu modern, amintim că durata elaborării unei şarje de oţel în convertizoare este de circa 50 de minute, faţă de 8—8 ore, timpul necesar pentru elaborarea unei şarje de oţel in cuptoarele Martin. Combinatul gălăţean mai dis- pune de o uzină de piese de schimb şi reparaţii siderurgice, 0 fabrică de var metalurgic, o fa- brică de blocuri dolomitice, o fa- brică de oxigen, de instalaţii pen- tru turnat fontă pe bandă, in- ’ stalaţii pentru granularea şi expandarea zgurei ; el cuprinde, de asemenea, o centrală ter- moelectrică de 160 MW, staţii de pompare şi de tratarea apei industriale, o centrală de aer comprimat, staţii de gaz natu- ral, o turnătorie de lingotiere. Pentru garantarea unei cani- z tăţi riguroase a produselor, combinatul este dotat cu labo- ratoare de analize fizice, chi- 1 mice şi metalografice; el dispune totodată şi de un puternic sec- 7 tor de cercetare metalurgică. Combinatul mai are o priză de apă industrială pe rîul Siret şi două staţii de racord electric la sistemul energetic naţional : le- gătura cu reţeaua C.F.R. se face prin două staţii de triaj, iar la sistemul de drumuri naţionale l — prin două şosele şi un via- 7 duet. Recent, a început con- struirea unui port pentru nave maritime la Dunăre, special a- 1 menajate spre a satisface nece- i sităţile combinatului. 7 Care sunt principalele produse pe care le realizează în prezent Combinatul siderurgic de la Gazlaţi ? Tablă groasă din diferite calităţi de oţel necalmat şi calmat şi din oţel slab aliat pentru construcţii mecanice şi metalice, construcţii navale, cai zâne etc., corespunzătoare cani- t tativ normelor STAS, GOST, i DIN, avînd următoarele di- mensiuni : grosimea de la 4 la \ 150 mm, lăţimea de la 800 la 3 000 mm, lungimea maximă 1 15 000 mm fin mod excepţional ( pină la 30 000 mm). Se produc, de asemenea, şle-buri cu grosimea de la 100 la l 300 mm, lățimea de la 700 la 1 600 mm; lungimea de la 1 500 m la 9 500 mm ; lingouri plate pînă la 28 tone ; lingotiere plate ; * fontă de afinară în calupuri ; oxigen în tuburi etc. 7 La acesta sortimente se vor mai adăuga, nu peste mult l timp, altele, printre care : tablă 7 în foi, laminată la cald ; bandă t în rulouri laminată la cald ; tablă şi benzi laminate la rece t pentru caroserii, construcţii me- talice, ţevi sudate şi profile in- *doite ; table şi benzi zincate, netede, profilate şi ondulate ; 7 table şi benzi cositorite electro- litic şi la cald ; table şi benzi lăcuite ; table si benzi acope-rite cu material plastic etc. ţ Această succintă enumerare a principalelor produse pe care le realizează in prezent sau le y va realiza într-o perspectivă a- propiată Combinatul siderurgic de la Galati poate oferi, cred, o imagine a ceea ce reprezintă şi va reprezenta „nava amiral" a siderurgiei româneşti pentru numeroasele ramuri ale indus- * triei noastre, pentru economia naţională în ansamblul ei. Pentru rezultatele obţinute anul trecut, Combinatul side-rurgic Galaţi este evidenţiat pe ramură în întrecerea socialistă, iar în primul trimestru din pri- ^ mul an al cincinalului se pre- i zintă cu sarcinile de plan de- » păşite : 101,5 la sută la produc- ţia globală, 107,1 la sută la pro- i ducţia marfă, 100,6 la sută livrări la export. La prin- cipalele produse depăşirile de plan reprezintă : peste 19 000 tone fontă, peste 7 000 tone oțel, 1 3 287 tone tablă mijlocie și groasă. ^ Savin STELIAN corespondentul „Scînteii* | [faptul! ! divers! ! Călătorie ! ■ jubiliară ■ Motonava „Mamaia", una din primele nave din dotarea flotei ‘ noastre maritime comerciale, a plecat recent în cea de-a 150-a I cursă spre unul din porturile Angliei. Este o călătorie jubi- • liară. Străbătînd mările și ocea- I nele lumii, echipajul „Mamaiei" I a vizitat, în decursul ultimilor I 15 ani, peste 70 porturi din Europa, Africa şi Asia, transported la aproape un milion tone mărfuri I generale. însumat, itinerarul a parcurs pînă acum este de 21,6 I milioane km, o distanţă care ar fi egală cu înconjurul Pămîn- I tului la Ecuator de 540 de ori. ■ Reţinînd evenimentul, să urăm echipajului mare liniştită ! Pentru a-şi îmbunătăţi cit mai mult performanţa ! Ghidon contra... ghidon! ’ Ce se intîmplă cind se tampo- I nează două maşini aflate in util teză ? Răspunsul, credem, se f subînţelege. Iată insă că, şi in I cazul in care se ciocnesc două biciclete el nu diferă prea mult. Un asemenea accident s-a petrecut, intr-una din zilele trecute, în comuna Bucerdea I Vingasă (Alba). Urmările lui au fost tragice: unul dintre bi- ciclişti — Nicolae Iancu, in virsti ■ de 20 de ani — a decedat, iar I celălalt — Ioan Deheleanu, de I 38 de ani — a fost grav rănit. Cauza accidentului ? Neatenţia. î De unde se vede că, dacă ghidoanele sunt ghidate la întimpla- I re, nici două biciclete nu au loc I să treacă una de alta pe şosea ! I Soră sau I doftoroaie? I Doina Maganu, soră la dispen- I sarul medical din Leșul Ursului I (Suceava), a fost solicitată de , către minerul Gheorghe Urdă I să-i aplice fiicei sale în vîrstă S de aproape 3 ani un tratament • contra unor arsuri. Fără să stea I prea mult pe gînduri, ea a indicat ca fetița să fie tratată cu... I un leac băbesc, ulei comestibil amestecat cu sare de bucătărie. I Chiar dacă o asemenea prescrip- I ţie era cam tot una cu încer*carea de a stinge focul cu... I benzină ! In urma acestui „trat tament“, plăgile provocate de arsuri s-au extins şi, dacă nu era ■ întrerupt la timp de către me- I die, putea fi fatal. Aşteptăm I acum să vedem cum va omologa direcţia sanitară judeţeană un I asemenea leac. La mica I ciupeală • Nu de mult, Oficiul de preţuri I şi U.J.C.M. Satu-Mare au efectuat un sondaj prin unităţile cooperativei „Igiena“ din I localitate. O prima constata- I re, in numeroase frizerii şi I unităţi de coafură se per- I cepeau tarife mai mari de- I cît cele legale. Unele — „din greşeală“ (!?), altele — pe ba- ’ za unei decizii care era de doi ani anulată ! In plus, un mare I număr de bonuri completate in- * descifrabil sau fără specificarea a prestaţiilor efectuate atesta că 3 meşterii respectivi obişnuiau 'I „să tundă" nu numai clienţii, ci ■ şi cooperativa. De altfel, in zi- I lele controlului, încasările au crescut considerabil. Să fi ţinut oare, neapărat, conducerea coo- I perativei să ridice... rentabilita- I tea sondajului . Oricare ar fi I situaţia, credem că organele de ■ resort vor avea grijă să-şi în- I caseze şi ea cele cuvenite penii tru partea sa de contribuţie la o asemenea paradoxală balanţă fi- 1 nanciară. I După „ospita- I litate“ ■ Sosit din Pitești in Capitală cu diverse treburi, Florin Marin I se afla în căutarea unui loc la hotel. A întîlnit însă în gară un II „binevoitor“, pe Constantin Silima, de profesie vopsitor auto, domiciliat în strada Escalei 65 . Acesta s-a oferit să-l găzduiască I la o mătuşă a sa. Credul, că- I lătorul l-a urmat în cartierul Andronache. In realitate însă, I Constantin Sima, infractor re- I cidivist, avea intenţia să-l je- ■ fuiască. Şi, intr-adevăr, intrinc I în pădurea Andronache a pro- cedat... ca-n codru, jefuindu- I sub ameninţarea cuţitului. Iden- tificat de organele de miliţie, infractorul a fost recent judecat la Tribunalul municipal Bucu- reşti. In urma sentinţei pronun- I ţate, i s-a asigurat o „cazare" de cinci ani la închisoare. I Rubrică redactată de Dumitru URCOB I Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenților „Scînteii" |______________