Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)

1971-04-20 / nr. 8762

PAGINA 2 (Urmare din pag. X) nale pentru salariaţii tuturor uni­tăţilor socialiste, nu numai din uni­tăţile socialiste de stat, cum se propusese iniţial. Comisia noastră a sugerat, de asemenea, şi îmbună­tăţiri vizind evitarea unor parale­lisme cu alte legi, precizarea unor termeni etc., în proiectul legii co­merţului exterior, care au fost in­cluse în textul definitiv. In aula Marii Adunări Naţionale, prin aleşii ei, ţara îşi hotărăşte le­gile, dar actul legiferator cuprinde, practic, patria în întregimea ei, care devine ea însăşi o imensă aulă. Este imaginea pe care o desprindem din convorbirea cu conf. univ. dr. Traian Pop, adjunct al ministrului invăţămîntului. — Şcoala noastră dispune astăzi de o lege a invăţămîntului în de­plină concordanţă cu realităţile contemporane ale României socia­liste, cu cerinţele progresului ei, a­­sigurîndu-i un cadru de fructuoasă dezvoltare. Desigur, la aceasta nu s-ar fi putut ajunge prin întocmi­rea ei exclusiv de către Ministerul Invăţămîntului. In procesul de ela­borare, un factor esenţial l-a consti­tuit punerea in discuţia maselor a proiectului legii invăţămîntului, or­ganizarea unei largi dezbateri pu­blice în cadrul căreia s-au făcut peste 10 000 de propuneri. Profesori şi învăţători, oameni ai muncii de cele mai diferite profesii şi-au spus părerea, au făcut propuneri, iar multe din acestea au fost incluse în forma definitivă a legii, care are acest amplu gir colectiv. Este unul din zecile de exemple cînd mii şi mii de oameni şi-au spus cuvîntul în cadrul discuţiilor publice care au animat viaţa poli­tică în ultimii ani, de la dezbaterea proiectului noii Constituţii, a docu­mentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R., pînă la legile adoptate de actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale. Astfel că, practic, nu există cetăţean care, intr-o formă sau alta, să nu fie prezent în aula unde ţara îşi hotărăşte legile. Sentimentul interlocutorului no­stru este unul de participare , este sentimentul că el şi alte milioane ca el fac politica ţării. La Borzeşti, aflăm că ing. Petre Bunea, directo­rul general al Grupului industrial de petrochimie, este unul dintre au­torii propunerii înfiinţării grupuri­lor industriale ca formă organiza­torică de „centrală", propunere care, după cum o dovedeşte şi func­ţia îndeplinită de interlocutorul nostru, a devenit realitate. La Uzi­na de mecanică fină din Sinaia, ing. Mihai Cantoreanu, membru al comisiei economice a Comitetului judeţean de partid Prahova, ne re­latează că atunci cînd s-a dezbă­tut proiectul de statut al centrale­lor industriale, comisia a efectuat un sondaj in rindul specialiştilor din judeţ, in urma căruia s-au sin­tetizat sugestii privind întărirea răspunderii centralelor industriale prin cointeresarea materială a per­sonalului acestora la realizarea in­dicatorilor de plan de către între­prinderi. — Ştiţi, poate unii se gîndesc că a lua parte la elaborarea politicii partidului presupune numai a-ţi spune cuvîntul privind definitiva­rea unor proiecte de legi şi hotă­­rîri, supuse consultării publice, ne spune tehnicianul Nicolae Feldman, de la schela petrolieră Moreni. Dar evit atîtea alte metode prin care partidul ne solicită aportul. Să ne gîndim, de pildă, la felul in care se fundamentează sarcinile de plan, la dezbaterile din adunările gene­rale ale salariaților, la faptul că la fiecare loc de muncă suntem­ în mă­sură să acţionăm efectiv ca trebu­rile să meargă mai bine... Iată, se ştie, utilajele petroliere româneşti se rodează la noi, în schele. Adică noi suntem­ care le dăm „viza" de producţie, şi, prin aceasta, contri­buim la dezvoltarea unui sector in­dustrial de mare importantă. Cu alte cuvinte, ni s-a încredinţat răs­punderea să zicem „da" sau, dacă este cazul, „nu". Este o răspundere pe care ne-o îndeplinim zilnic. Din această preocupare şi participare de fiecare zi mi-a venit, de altfel, ideea perfecţionării unităţii de pompare de 14 tone de la sonda S.R. Bucşani, care a ajuns în felul acesta să funcţioneze, peste norma propusă, 3 200 de ore. Dinamică, viaţa politică a ţării cunoaşte o efervescenţă deosebită prin activitatea neobosită a secre­tarului general al partidului, me­reu prezent in mijlocul poporului, într-un dialog permanent cu ma­sele. Un dialog care suscită idei, declanşează energii, stimulează a­­portul efectiv al oamenilor. — Ca şi în celelalte consfătuiri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu oameni ai muncii din diferite domenii, consfătuirea cadrelor de bază din agricultura judeţului Ialomiţa a înlesnit o mai temeinică cunoaştere a părerilor lor privind căile de a înfăptui po­litica partidului, ne spune preşedin­tele C.A.P. Gheorghe Doja, din ju­deţul Ialomiţa, Ion Spătărelu. Ce a caracterizat această consfătuire ? Dezbaterea deschisă a problemelor, stimulată de prezenţa secretarului general al partidului, atenţia deo­sebită cu care acesta a ascultat propunerile noastre, s-a sfătuit cu noi asupra modului în care se a­­plică măsurile privind îmbunătăţi­rea planificării şi organizării agri­culturii, in legătură cu noua formă de retribuţie în acord global, cu modul in care au pornit la lucru consiliile intercooperatiste. — Am luat şi eu cuvîntul la re­centa consfătuire pe ţară a lucră­torilor din Întreprinderile agricole de stat, ne spune Nicolae Szekely, Erou al Muncii Socialiste, mulgător la I.A.S. Turda. Am făcut-o din convingerea că am ceva de spus, că am această datorie. M-am gîndit că rezultatele dobîndite de întreprin­derea noastră, faptul că am reuşit să obţin, an de an, 6 000—6 500 litri de lapte de la fiecare vacă din lotul ce-l Îngrijesc, mă obligă. Adică ce am realizat folositor să nu ră­­mână numai pentru noi, să fie cu­noscut şi de alţii, să contribuie la perfecţionarea muncii tuturor. — Clujul şi-a îmbogăţit, în ulti­mul timp, configuraţia spirituală prin înfiinţarea unei edituri, care se Înscrie, cu un variat program e­­ditorial, la elaborarea şi înfăptuirea politicii culturale a ţării, ne spune scriitorul Al. Căprariu, directorul editurii „Dacia" din Cluj. Existen­ţa acestei edituri reprezintă mate­rializarea unui vechi deziderat al intelectualităţii clujene, exprimat atît cu prilejul vizitelor în judeţ ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cit şi al intîlnirilor secretarului gene­ral al partidului cu oamenii de cul­tură şi artă, la care am participat. Este încă un argument al eficientei dialogului purtat de conducerea partidului cu poporul, al finalizării sale prin măsuri care impulsionea­ză dezvoltarea socială. Stoicăneşti, comună frumoasă, cu o cooperativă agricolă de producţie bogată. Discutăm cu Dumitru Tu­dosa, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele acestei unităţi agricole cooperatiste, în prezent şi vicepre­şedinte al Uniunii Naţionale a Co­operativelor Agricole de Producţie : — Socotesc de cea mai mare în­semnătate măsura prevăzută de re­centa plenară a C.C. al P.C.R. ca din organele executive ale partidu­lui, ca şi ale organizaţiilor de masă să facă parte, într-un număr mai mare, oameni care lucrează in pro­ducţie. In felul acesta se asigură o mai bună cunoaştere a realităţilor, iar hotărârile nu se vor baza doar pe referate întocmite de diverse or­ganisme intermediare. Astfel se vor evita greşelile in planificarea pro­ducţiei in unele cooperative agri­cole, aşa cum s-a Intîmplat la noi, cînd, în timp ce perspectiva dezvol­tării zootehniei in unitatea noastră a dus contribuţia la adoptarea mă­surilor vizind lărgirea invăţămintu­­lui superior cu predare in limba maghiară, perfecţionarea unor ma­nuale şcolare, Îmbunătăţirea activi­tăţii editoriale în limbile naţionali­tăţilor­­conlocuitoare, în anul semicentenarului parti­dului, imaginea României socialiste este cea a unei societăţi care se dezvoltă sub semnul perfecţionării. Sub acest semn se înscriu şi stră­daniile de a amplifica şi intensifica participarea poporului la conduce­rea societăţii. — Există o mulţime de forme, căi şi mijloace de participare a cetă­ţeanului la conducerea societăţii, întrebarea este dacă le folosim la întreaga lor valoare. Iată, mă gin­­desc la unele adunări de partid de este axată spre sectorul taurin, „ni s-a planificat" să ingrăşăm 2 000 de porcine, deşi nu avem construcţiile adecvate, şi, cu toate că nu creştem păsări, urma să realizăm producţia de... ouă. ...Opinii sugerând atit varietatea formelor prin care cetăţeanul ia parte efectiv la elaborarea politicii partidului, cit şi diversitatea pro­blematicii la care acesta este soli­citat să găsească soluţii. „ Fiecare cetăţean al României socialiste are posibilitatea concretă să ia parte, in mod specific, la fău­rirea politicii partidului, ne spune acad. Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. Beneficiind din plin de adîncirea democraţiei socialiste, populaţia maghiară, ca şi celelalte naţionalităţi conlocuitoare, şi-a sporit contribuţia la conduce­rea societăţii ; ea este reprezentată în Comitetul Central al partidului, în Marea Adunare Naţională, în Consiliul de Stat şi guvern, ca şi în organele locale de partid, de stat şi obşteşti. Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară a ajutat Ministerul Invăţămîntului în studierea modului de organizare a invăţămîntului în limba naţionali­tăţilor conlocuitoare, acţiune in ur­ma căreia se vor înfiinţa secţii sau clase cu limba de predare maghiară în şcoli profesionale şi licee de spe­cialitate, iar în diferite oraşe vor lua fiinţă licee cu predare numai in limba maghiară. Consiliul şi-a 18 MAI 1971­­ POPORUL­­COAUTOR AL POLITICII PARTIDULUI la noi, unde, deşi se supun discuţiei probleme de mare interes, iau cu­vîntul cam aceiaşi 4—5 oameni. Ceilalţi se mulţumesc să ridice mina şi să fie „pentru", cînd se vo­tează vreo hotărâre. Adică, mă re­fer la datoria fiecăruia dintre noi de a avea o opinie şi de a o expri­ma spre a contribui la progresul general. (Iosif Rotărescu, muncitor. Uzina de strunguri din Arad). — După cum se ştie, nu există organism de muncă colectiv din care să nu facă parte şi reprezen­tanţi ai sindicatelor. Dar, uneori, a­­ceastă reprezentare, această prezen­ţă avea un caracter formal. Deşi este o datorie a reprezentanţilor sin­dicatelor de a-şi spune cuvîntul, de la grupa sindicală din atelier sau secţie, pînă la guvern, aşa cum bine arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., trebuie să arăt că, noi, reprezentanţii sindicatelor în consi­liul de administraţie al centralei in­dustriale, în comitetul de direcţie al UREMOAS Bucureşti, n-am fost destul de perseverenţi spre a de­termina construirea unui cămin pentru muncitorii necăsătoriţi, a u­­nei creşe, după cum cuvîntul nos­tru s-a făcut rareori auzit în pro­blemele organizării muncii şi ale întăririi democraţiei economice. (Gheorghe Streche, preşedintele comitetului sindicatului de la UREMOAS, reprezentantul U.G.S.R. în consiliul de administraţie al Centralei industriale de materiale de instalaţii şi echipament metalic). .. în urma sugestiilor făcute la recentul congres al U.T.C., numă­rul studenţilor care fac parte din organismele de conducere în invă­­ţămîntul superior a crescut. Va tre­bui să crească însă şi obligaţia noastră de a fi activi, de a ne spori contribuţia la îmbunătăţirea proce­sului de învăţămint. (Ion Sălăgea­­nu, Facultatea de chimie, membru al consiliului profesoral, reprezen­tant al studenţilor în senatul uni­versităţii). — Cred că femeile — deşi mai bine de jumătate din populaţia ţării — sunt insuficient reprezentate în organismele executive, la diferite niveluri, iar alteori rolul lor în a­­ceste organisme este formal, se re­duce la asigurarea „compoziţiei“... (dr. Constanţa Gustis, vicepreşedin­tă a Consiliului judeţean al femei­­lor-Suceava). — Trebuie încetăţenit mai deplin, pe toate verigile, climatul de recep­tivitate faţă de părerile oamenilor, pe care-l promovează conducerea partidului. Să înlăturăm tutela mă­runtă care duce la lincezeală, la inerţie, să stimulăm pretutindeni iniţiativa, spiritul de emulaţie (prof. univ. dr. Ioan Cornea, prorector al Universităţii din Timişoara), începeam însemnările de faţă re­amintind adevărul că politica parti­dului este politica întregului popor. Imaginea acestei ample concentrări a energiilor naţiunii pentru făuri­rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate ne-o sugerează conclu­dent Frontul Unităţii Socialiste. — Scopul creării Frontului Uni­tăţii Socialiste a fost, pe de o par­te, de a polariza întregul potenţial al naţiunii spre o participare vie, dinamică, la elaborarea şi înfăptui­rea politicii partidului, iar, pe de alta, de a coordona eforturile tu­turor organizaţiilor de masă, ob­şteşti, uniunilor profesionale şi de creaţie, ale tuturor forţelor sociale, îndreptate în acest sens, ne spune tovarăşul prof. univ. Mihail Leven­te, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Frontul contribuie la creşterea gra­dului si eficientei participării po­porului la elaborarea si înfăp­tuirea politicii partidului si gu­vernului. Sub egida Frontului U­­nităţii Socialiste s-au dezbătut, de pildă, directivele celui de-al X-lea congres al partidului, cu care pri­lej un mare număr de propuneri izvorîte din mase au fost valorifi­cate, folosite la îmbunătăţirea do­cumentelor congresului. La dialo­gurile consacrate elaborării diferi­telor laturi ale politicii partidului iau parte, alături de comunişti, şi oameni ai muncii fără de partid, cetăţeni necuprinşi în organizaţii obşteşti sau socialiste, practic vor­bind­ toţi cetăţenii. Unui asemenea dialog i-au fost supuse legile pri­vind organizarea şi disciplina mun­cii în unităţile socialiste de stat, programul de gospodărire raţională a resurselor de apă, de extindere a lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului, programul naţional de dez­voltare a zootehniei etc. După cum se ştie, democraţia so­cialistă cuprinde în afara dialogu­lui încă două documente de mare însemnătate : participarea la lua­rea deciziilor şi controlul de masă. Frontul Unităţii Socialiste, mili­­tînd pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, ia parte activă la creşte­rea rolului adunărilor generale ale salariaţilor, ale cooperatorilor, se preconizează ca organismele sale să coordoneze controlul obştesc în sfe­ra serviciilor. Angajată pe astfel de căi, politica partidului îşi sporeşte continuu eficienţa practică. Poporul, coautor al politicii par­tidului, al acestei gîndiri înaripate, îndrăzneţe, care a zămislit realită­ţile României socialiste ! Fiindcă supremul argument al participării maselor la elaborarea politicii ţării este însăşi ţara, istoria nouă, bo­gată în împliniri, a patriei, viitorul ei comunist Noua autogara din Focsani (Urmare din pag. I)­vers") ? De obicei, după cite o experienţă din care au scăpat ca prin urechile acu­lui, auzi o mărturisire spă­şită : „Dacă aş fi ştiut, nu m-aş fi urcat în ruptul capului". Dar ştiau ! Ştiau că încalcă legea din clipa cind au preferat cursei nor­male de pasageri — chili­pirul clandestin ! Ştiau că o dată cu ei „sare" peste lege şi şoferul. De aici teama de a nu fi prins in culpă, goană ca în „Şofe­rii iadului" ; de aici res­pectarea „facultativă" a regulilor de circulaţie. Şi, pasul următor... Intr-una din seri, la auto­­coloana Ioneşti (Autobaza Găeşti), funcţionează ca şofer de tură Victor Stancu. Printre îndatoririle sale se număra şi supravegherea parcării tuturor autovehi­culelor in acest punct, ri­dicarea cheilor şi a certifi­catelor de înmatriculare, respectarea riguroasă a a­­cestor reguli. In răstimpul serviciului său, şoferul de tură era omul care avea in grijă întregul parc de maşini al autocoloanei, răs­punderea pentru asigurarea ordinii. Cum şi-a Înţeles insă misiunea şoferul de tură ? încâlcind instrucţiunile, se urcă într-o autobasculantă, îşi ia alături o rudă, şi o pornesc întins spre comu­na natală — Morteni, ju­deţul Dîmboviţa. La bufe­tul din Ioneşti fac o hal­tă. Iau încă o persoană în cabină şi alte două în benă. După care, plictisindu-se, Victor Stancu — dezerto­rul de la datorie— încre­dinţează volanul rudei de lingă el, care intră în plin intr-un autoturism. Cazul ne demonstrea­ză încă o dată, preg­nant, seriozitatea abaterii de la instrucţiunile pri­vind parcarea. Autovehicu­lul este un bun al colecti­vităţii, iar cel căruia ii este încredinţat nu are a­­supra lui nici un drept de „ipotecă". In fie­ce clipă, se pot ivi cerinţe urgente şi, pentru a răs­punde nevoilor de trans­port, orice maşină trebuie să fie gata oricînd de ple­care In cursă. Săvirşind un grav act de indisciplină — părăsirea locului de muncă — Victor Stancu cumulea­ză, pe rind, un şir de cul­pe : scoate autobasculanta din autocoloană, porneşte in cursă clandestină, la pa­sageri, etc. Ne oprim asu­pra celui mai grav aspect : încredinţarea volanului al­tei persoane. Nu o dată, conducători auto, scăpaţi din punctele obligatorii de parcare, scăpaţi de sub control, transformă maşi­na într-un mijloc de dis­tracţie, de amuzament pen­tru rude, pentru prieteni, pentru diverse persoane care au condus „cîndva" un autovehicul. Bucuroşi de prilejul ce li se oferă, aceştia urcă inconştienţi la volan şi, sub privirile Îngă­duitoare ale „titularului", exersează nu de puţine ori cu tragice consecinţe. Sunt — realmente — invi­zibile asemenea „escapa­de" . După cum se ştie, ma­şinile nu sunt nişte ace cu gămălie, care pot fi as­cunse sub reverul hainei. Cind un camion parchează într-o comună, de pildă faptul este vizibil pentru toată lumea. Văd toţi, în afară — uneori — de... au­torităţile de resort — ne re­ferim, în primul rind, la organele de miliţie care, firesc, ar trebui să-l între­be pe proaspătul voiajor : ce caută el acolo, cu maşi­na întreprinderii sau insti­tuţiei ? Care e locul de parcare stabilit pe foaia de parcurs ? Cum îşi îngăduie să nesocotească prevederile legii ? Nimeni nu l-a văzut pe Nicolae Cîmpeanu (care efectua pînă de curînd curse de călători pe dis­tanţa Certe­j—Nojag, judeţul Hunedoara) că, duminicile, el obişnuia să parcheze maşina acasă şi nu la capul liniei, după cum stipulează regulamentul. Cum de trecea Cîmpeanu „neobservat" ? Din păcate, explicaţia a reieşit tot în urma săvîrşirii unui acci­dent. Avînd omul maşina in pragul porţii s-a gîndit că acest privilegiu poate să-i aducă şi ceva venituri. Astfel, intr o duminică, a plecat pe cont propriu, la o serbare, in Nojag. „Bine dispus“, se înapoiază la Certej cu 25 de călători clandestini. Urmează ceea ce in termeni de speciali­tate se numeşte „pierderea volanului de sub control", şi trei persoane sunt omorî­­te, iar alte cinci rănite grav. Ancheta de la faţa locului stabileşte că între cei 25 călători clandes­tini se afla şi şeful de post din Nojag. Se poate spune că şoferul Cîmpea­nu l-a avut pe acesta „co­autor". In primul rind, da­torită faptului că şeful de post — văzîndu-1 cu maşi­na in comună — nu l-a în­trebat de „sănătate" şi nu l-a sancţionat pe loc. A­­poi, cind a constatat inten­ţia şoferului de a conduce sub influenţa alcoolului datoria elementară a şefu­lui de post era să-l dea jos de la volan şi să-i dre­seze acte de trimitere în judecată. Omul ordinii n-a întreprins insă nici una din măsurile pe care i le impunea funcţia. Deşi combătută prin le­ge, practica parcărilor „in faţa casei" — a escapade­lor cu consecinţe tragice — ESCAPADE CU FINAL DRAMATIC continuă încă. După cum am fost informaţi la In­spectoratul auto republi­can, la un sumar control, e­­fectuat în două seri în Bucu­reşti, au fost identificate 116 autocamioane parcate nelegal, la domiciliu ! Con­statarea ridică în faţa con­ducerilor de autobaze, a celorlalte întreprinderi şi instituţii deţinătoare de ma­şini, serioase răspunderi, impune iniţierea celor mai potrivite acţiuni de comba­tere a acestor practici ile­gale. (Am mers la auto­baza nr. 4-Filaret să ce­rem explicaţii în legătură cu acest gen de parcări pe străzile Capitalei. Aici, am aflat că şoferii de pe maşi­nile surprinse de control figurau drept plecaţi în... cursă la Slatina, Târgu-Jiu, Miercurea Ciuc etc. Curat în cursă !). Autovehiculele aflate în dotarea întreprinderilor, a instituţiilor reprezintă un bun public, o importantă avuţie materială. Un bun public, dar nu la discreţia bunului plac al unor indi­vizi iresponsabili, împotri­va acestor „pene" de pe şosea se impun măsuri co­respunzătoare, activizarea tuturor mijloacelor educati­ve şi administrative menite să prevină infracţiunile de pe asfalt care, de multe ori, debutează cu parcările zise „din faţa casei“­. Fotó : N. Moldoveanui SCÂNTEIA — marţi 20 aprilie 1971 Cel mai mare, cel mai prestigios furnizor de produse siderurgice ! Imaginea simplificată a unui I convertizor cu insuflare de oxi­­­gen şi, dedesupt, trei iniţiale , I C.S.G., reprezintă emblema com­­­binatului siderurgic de la Ga­li­laţi, acest titan al industriei grec z­­e româneşti, cunoscut astăzi nu­­ numai de marii consumatori de­­ metal din ţară, ci şi departe,­­ peste hotare, în 14 ţări ale lumii,­­ în care se exportă produsele­­ sale. Este cea mai tînără, dar şi­­ cea mai modernă cetate side-­ rurgică a ţării, înălţată la Ga-I­laţi, bătrînul port dunărean, că­­­ruia i-a conferit astfel şi atribu­­i­tul prestigios de „nava amiral"­­ a siderurgiei româneşti.­­ Spre a contura mai exact di­­i­mensiunea efortului făcut de e­­­conomia naţională pentru reali­i­zarea unuia din pilonii de bază­­ ai dezvoltării industriale a ţării,­­ este suficient să amintim că nu­ni mai în cincinalul trecut, din vo­­­lumul total al investiţiilor alo-­­cate judeţului Galaţi, aproape 57­7 la sută au fost concentrate pe­­ platforma industrială de pes-­­te 700 hectare de la vest I de Galaţi, pentru terminarea­­ execuţiei şi punerea în func-­­ţiune a celor 21 de mari o­­ biective prevăzute pentru prima­­ etapă de construcţie a combina-7 tului. Printre obiectivele date in­­ exploatare în perioada 1968—1970­­ amintim : două furnale — cele­­ mai mari din ţară — a cite 1 700 t m.c. fiecare, cu o capacitate to­t­­­ală anuală de 2 milioane tone­­ fontă , grupul oţelăriei avînd 3­­ convertizoare cu insuflare de­­ oxigen cu o capacitate totală da­­ 2,5 milioane tone de oţel pe an *,­­ un laminor Slebing cu o capa-­ ­ citate de 2,5 milioane tone pe l an ; un laminor de tablă groasă 7 — instalat în cea mai mare hală­­ industrială acoperită din ţară ş­i cu o capacitate de 1 milion tone­­ laminate pe an ; un laminor de 1 benzi da rece cu o capacitate de 7 450 000 tone pe an ; o fabrică de­­ oxigen cu o capacitate de 38 000­­ m.c. pe oră etc. I In etapa sa finală, Combinatul I siderurgic de la Galaţi va pro­li­duce anual peste 5 milioane tone­­ de oţel lingou, laminat în table­­ şi benzi în rulouri, intr-o largă­­ gamă dimensională, capabil să­­ satisfacă cerinţele tot mai exi-­ gente ale industriilor noastre , consumatoare de tablă şi, tot­­­odată, să fie tot mai competitive 7 pe piaţa externă. Cit priveşte­­ procesul tehnologic, principala sa­­ caracteristică o constituie pro-­ cedeele moderne, avansate, rea-­­lizate de instalaţii al căror grad­­ de tehnicitate este de prim rang.­­ Materiile prime sunt descărcata­­ cu instalaţii de mare capacitate­­ şi transportate pe benzi auto­­­mate în depozite, unde li se face I o pregătire superioară, care I constă în concasare, sortare si­­ omogenizare. Are loc apoi pro­­­cesul de aglomerare a minereu-u rilor în fabrica de aglomerare.­­ De reținut faptul că peste 80 la I sută din încărcătura furnalelor o * reprezintă minereul aglomerat.­­ Furnalele funcţionează cu aer I încălzit la 1 200°C, cu o pre-1 siune ridicată la gît şi cu in­­­jectare de gaz natural în aerul­­ de combustie, procedee tehnice­­ care permit obţinerea unor in-1 dicatori de producţie ridicaţi şi,­­ concomitent, micşorarea consu­■ mului de cocs. Fonta lichidă ob-­ ţinută este prelucrată la oţelărie I în convertizoare bazice cu insu-1 fiare de oxigen, cu o capacitate­­ de 150 tone fiecare, iar oţelul­­ obţinut se toarnă în lingouri cu­­ greutăţi cuprinse între 10 şi 28­7 tone. Pentru a avea o imagine­­ a ceea ce reprezintă nivelul ri­i­dicat al productivităţii, obţinute­­ prin utilizarea acestui procedeu­­ modern, amintim că durata e­­­laborării unei şarje de oţel în­­ convertizoare este de circa 50­­ de minute, faţă de 8—8 ore, timpul necesar pentru elabora­rea unei şarje de oţel in cup­toarele Martin. Combinatul gălăţean mai dis-­­ pune de o uzină de piese de­­ schimb şi reparaţii siderurgice,­­ 0 fabrică de var metalurgic, o fa-­­ brică de blocuri dolomitice, o fa-­­ brică de oxigen, de instalaţii pen-­­ tru turnat fontă pe bandă, in- ’ stalaţii pentru granularea şi­­ expandarea zgurei ; el cuprinde,­­ de asemenea, o centrală ter-­­ moelectrică de 160 MW, staţii­­ de pompare şi de tratarea apei industriale, o centrală de aer­­ comprimat, staţii de gaz natu-­­ ral, o turnătorie de lingotiere.­­ Pentru garantarea unei cani- z tăţi riguroase a produselor,­­ combinatul este dotat cu labo-­­ ratoare de analize fizice, chi- 1 mice şi metalografice; el dispune­­ totodată şi de un puternic sec- 7 tor de cercetare metalurgică.­­ Combinatul mai are o priză de­­ apă industrială pe rîul Siret şi­­ două staţii de racord electric la­­ sistemul energetic naţional : le- g­­ătura cu reţeaua C.F.R. se face­­ prin două staţii de triaj, iar la­­ sistemul de drumuri naţionale l — prin două şosele şi un via- 7 duet. Recent, a început con-­­ struirea unui port pentru nave­­ maritime la Dunăre, special a- 1 menajate spre a satisface nece- i sităţile combinatului. 7 Care sunt principalele produse­­ pe care le realizează în prezent­­ Combinatul siderurgic de la Ga­­z­laţi ? Tablă groasă din diferite­­ calităţi de oţel necalmat şi­­ calmat şi din oţel slab aliat­­ pentru construcţii mecanice şi­­ metalice, construcţii navale, ca­­i zâne etc., corespunzătoare cani- t tativ normelor STAS, GOST, i DIN, avînd următoarele di-­­­ mensiuni : grosimea de la 4 la \ 150 mm, lăţimea de la 800 la­­ 3 000 mm, lungimea maximă 1 15 000 mm fin mod excepţional ( pină la 30 000 mm). Se produc, de asemenea, şle-­­­buri cu grosimea de la 100 la l 300 mm, lățimea de la 700 la 1 600 mm; lungimea de la 1 500 m la 9 500 mm ; lingouri plate pînă­­ la 28 tone ; lingotiere plate ; * fontă de afinară în calupuri ;­­ oxigen în tuburi etc. 7 La acesta sortimente se vor­­ mai adăuga, nu peste mult l timp, altele, printre care : tablă 7 în foi, laminată la cald ; bandă t în rulouri laminată la cald ;­­ tablă şi benzi laminate la rece t pentru caroserii, construcţii me-­­ talice, ţevi sudate şi profile in- *­doite ; table şi benzi zincate,­­ netede, profilate şi ondulate ; 7 table şi benzi cositorite electro-­­ litic şi la cald ; table şi benzi­­ lăcuite ; table si benzi acope-­­­rite cu material plastic etc. ţ Această succintă enumerare a­­ principalelor produse pe care­­ le realizează in prezent sau le y va realiza într-o perspectivă a-­­ propiată Combinatul siderurgic­­ de la Galati poate oferi, cred,­­ o imagine a ceea ce reprezintă­­ şi va reprezenta „nava amiral"­­ a siderurgiei româneşti pentru­­ numeroasele ramuri ale indus- * triei noastre, pentru economia­­ naţională în ansamblul ei.­­ Pentru rezultatele obţinute­­ anul trecut, Combinatul side-­­­rurgic Galaţi este evidenţiat pe­­ ramură în întrecerea socialistă,­­ iar în primul trimestru din pri- ^ mul an al cincinalului se pre- i zintă cu sarcinile de plan de- » păşite : 101,5 la sută la produc- ţ­­ia globală, 107,1 la sută la pro- i ducţia marfă, 100,6 la sută­­ livrări la export. La prin-­­ cipalele produse depăşirile de­­ plan reprezintă : peste 19 000­­ tone fontă, peste 7 000 tone oțel, 1 3 287 tone tablă mijlocie și­­ groasă. ^ Savin STELIAN­­ corespondentul „Scînteii* | [faptul! ! divers! ! Călătorie ! ■ jubiliară ■ Motonava „Mamaia", una din­­ primele nave din dotarea flotei ‘ noastre maritime comerciale, a plecat recent în cea de-a 150-a I cursă spre unul din porturile­­ Angliei. Este o călătorie jubi- • liară. Străbătînd mările și ocea- I nele lumii, echipajul „Mamaiei" I a vizitat, în decursul ultimilor I 15 ani, peste 70 porturi din Eu­ropa, Africa şi Asia, transported la aproape un milion tone mărfuri I generale. însumat, itinerarul a parcurs pînă acum este de 21,6 I milioane km, o distanţă care ar­­ fi egală cu înconjurul Pămîn- I tului la Ecuator de 540 de ori. ■ Reţinînd evenimentul, să urăm­­ echipajului mare liniştită ! Pen­­­­tru a-şi îmbunătăţi cit mai mult performanţa ! Ghidon contra... ghidon! ’ Ce se intîmplă cind se tampo- I nează două maşini aflate in ut­il teză ? Răspunsul, credem, se f subînţelege. Iată insă că, şi in I cazul in care se ciocnesc două biciclete el nu diferă prea mult. Un asemenea accident s-a petrecut, intr-una din zilele trecute, în comuna Bucerdea I Vingasă (Alba). Urmările lui au­­ fost tragice: unul dintre bi-­­ ciclişti — Nicolae Iancu, in virsti ■ de 20 de ani — a decedat, iar I celălalt — Ioan Deheleanu, de I 38 de ani — a fost grav rănit. Cauza accidentului ? Neatenţia. î De unde se vede că, dacă ghi­doanele sunt ghidate la întimpla- I re, nici două biciclete nu au loc I să treacă una de alta pe şosea ! I Soră sau I doftoroaie? I Doina Maganu, soră la dispen- I sarul medical din Leșul Ursului I (Suceava), a fost solicitată de , către minerul Gheorghe Urdă I să-i aplice fiicei sale în vîrstă S de aproape 3 ani un tratament • contra unor arsuri. Fără să stea I prea mult pe gînduri, ea a in­dicat ca fetița să fie tratată cu... I un leac băbesc, ulei comestibil amestecat cu sare de bucătărie. I Chiar dacă o asemenea prescrip- I ţie era cam tot una cu încer­­*­carea de a stinge focul cu... I benzină ! In urma acestui „tra­­t tament“, plăgile provocate de­­ arsuri s-au extins şi, dacă nu era ■ întrerupt la timp de către me- I die, putea fi fatal. Aşteptăm I acum să vedem cum va omologa­­ direcţia sanitară judeţeană un I asemenea leac. La mica I ciupeală • Nu de mult, Oficiul de preţuri I şi U.J.C.M. Satu-Mare au e­­­­fectuat un sondaj prin unită­ţile cooperativei „Igiena“ din I localitate. O prima constata- I re, in numeroase frizerii şi I unităţi de coafură se per- I cepeau tarife mai mari de- I cît cele legale. Unele — „din­­ greşeală“ (!?), altele — pe ba- ’ za unei decizii care era de doi­­ ani anulată ! In plus, un mare I număr de bonuri completate in- * descifrabil sau fără specificarea a prestaţiilor efectuate atesta că 3 meşterii respectivi obişnuiau 'I „să tundă" nu numai clienţii, ci ■ şi cooperativa. De altfel, in zi- I lele controlului, încasările au­­ crescut considerabil. Să fi ţinut­­ oare, neapărat, conducerea coo- I perativei să ridice... rentabilita- I tea sondajului . Oricare ar fi I situaţia, credem că organele de ■ resort vor avea grijă să-şi în- I caseze şi ea cele cuvenite pen­ii tru partea sa de contribuţie la o asemenea paradoxală balanţă fi- 1 nanciară. I După „ospita- I litate“ ■ Sosit din Pitești in Capitală­­ cu diverse treburi, Florin Marin I se afla în căutarea unui loc la hotel. A întîlnit însă în gară un II „binevoitor“, pe Constantin Si­li­ma, de profesie vopsitor auto,­­ domiciliat în strada Escalei 65 . Acesta s-a oferit să-l găzduiască I la o mătuşă a sa. Credul, că- I lătorul l-a urmat în cartierul Andronache. In realitate însă, I Constantin Sima, infractor re- I cidivist, avea intenţia să-l je- ■ fuiască. Şi, intr-adevăr, intrinc I în pădurea Andronache a pro-­­ cedat... ca-n codru, jefuindu-­ I sub ameninţarea cuţitului. Iden-­­ tificat de organele de miliţie,­­ infractorul a fost recent judecat­­ la Tribunalul municipal Bucu-­­ reşti. In urma sentinţei pronun- I ţate, i s-a asigurat o „cazare"­­ de cinci ani la închisoare. I Rubrică redactată de Dumitru U­RCOB I Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenților „Scînteii" |______________

Next