Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)
1972-09-28 / nr. 9283
SCINTEIA — joi 28 septembrie 1972 Primire la tovarăşul Manea Mănescu Miercuri după-amiază, tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a primit delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, condusă de tovarăşul József Káplár, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.S.U., care, la Invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. La primire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, au participat tovarăşii Lucian Drăguţ, secretar general al Consiliului Economic, şi Ion Stoichici, adjunct de şef de secţie la Consiliul Economic. A fost de faţă Ferenc Martin, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. Primire la Consiliul de Miniştri Miercuri după-amiază, Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, a primit pe André Magale, ministrul sănătăţii publice şi afacerilor sociale al Republicii Africa Centrală, care face o vizită in ţara noastră. La Întrevedere, desfăşurată intr-o atmosferă de cordialitate, a parti* Miercuri după-amiază, ministrul sănătăţii publice şi afacerilor sociale al Republicii Africa Centrală, André Magale, a avut o întrevedere cu Theodor Burghele, ministrul sănătăţii, în cursul căreia au fost abordate probleme privind ocrotirea sănătăţii populaţiei din cele două ţări şi unele aspecte legate de colaborarea medico-sanitară, cipat Theodor Burghele, ministrul sănătăţii. A fost prezent Bakouzou Antoine- Roger, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Africa Centrală la Bucureşti. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme privind colaborarea în diferite domenii de activitate dintre cele două ţări. * Au participat membri ai conducerii Ministerului Sănătăţii, precum şi Însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Africa Centrală la București, Bakouzou Antoine-Roger. In cursul aceleiaşi zile, oaspetele a vizitat Institutul de igienă și sănătate publică și Spitalul clinic Fundeni din Capitală. OASPEŢI DE PESTE HOTARE Preşedintele Consiliului Executiv al Republicii Socialiste Muntenegru Preşedintele Consiliului Executiv al Republicii Socialiste Muntenegru, Zarko Bulajici, însoţit de Mihai Bălănescu, şeful Departamentului transporturilor auto, navale şi aeriene din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, şi de Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, a vizitat, miercuri, Uzina de alumină de la Tulcea, obiectiv industrial aflat in plină construcţie, şantierul pentru dezvoltarea portului fluvial de mărfuri şi pasageri, precum şi citeva obiective social-culturale. Oaspetele iugoslav s-a întilnit, de asemenea, cu reprezentanţi ai organelor locale ale puterii de stat. Ministrul muncii şi asigurărilor sociale din R. P. Bulgaria Delegaţia bulgară, condusă de Mişo Mişev, ministrul muncii şi asigurărilor sociale din R. P. Bulgaria, a avut miercuri convorbiri cu conducerea Ministerului Muncii. Cu acest prilej s-a efectuat un schimb util de păreri in probleme care prezintă interes reciproc şi pot constitui obiectul dezvoltării şi perfecţionării in continuare a relaţiilor de colaborare şi cooperare directă intre cele două ministere. In aceeaşi zi, oaspeţii au vizitat uzinele „23 August“, unde s-au informat asupra organizării producţiei şi a muncii, a protecţiei muncii şi a altor probleme. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT e SPORT • SPORT • SPORT e SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL. Meciuri — revanşă (turul 1) în cupele europene F. C. Argeş şi Rapid s-au calificat pentru turul următor Prima transmisie T.V. : unui meci de fotbal din Piteşti nu s-a bucurat, e drept, de auspicii meteorologice corespunzătoare (cei ce au urmărit partida pe „micul ecran“ sau — înfocaţii suporteri piteşteni — din tribunele stadionului din Trivale au futut să-şi dea prea bine seama), n schimb însă a corespuns cu o frumoasă şi netă victorie internaţională a lui F.C. Argeş : 4—0 cu F.C. Arris Bonnaweg, campioana Luxemburgului, învingători cu 2-0 la Luxemburg, campionii noştri şi simpatizanţii lor nu-şi puneau acum atit problema calificării, cit pe cea referitoare la redarea echipei, la pregătirea pentru meciurile viitoare de campionat şi pentru partidele din turul doi al „Cupei campionilor europeni“ (partide care, cel puţin prin simplă presupunere, se anunţă a fi dificile...). F.C. Argeş — cu garnitura completă, cu Dobrin in plenitudinea forţei fizice şi în formă bună — a deschis şi apoi a majorat foarte repede scorul (Dobrin în min. 4 şi Radu în min. 8), anticipînd practic, dacă am putea spune aşa, echipa cîştigătoare. In fond, nu aceste două goluri, uşurinţa cu care fuseseră marcate, ci jocul piteştenilor în general a produs o impresie bună în rîndul publicului. Aceasta, cu atit mai mult, cu cit semieşecul de duminică din campionat (1-1 cu Farul la Piteşti şi evoluţia debusolată) era încă destul de proaspăt în mintea tuturor. Unele circumstanţe, explicînd comportarea de atunci, au existat (formiaţie incompletă din cauza accidentării unor titulari). Acum, mult schimbată în bine, echipa campionilor a găsit resursele necesare pentru a se reabilita, furnizînd un joc cursiv, cu şuturi la poartă, o bună mişcare în teren — toate acestea meritînd a fi subliniate cu prisosinţă fie şi numai pentru că au fost reuşite pe un teren greu, alunecos şi cu băltoace, cu o minge al cărei control devenise, din cauzele arătate, extrem de dificil. Oaspeţii au opus în unele momente ale partidei de ieri o rezistenţă dîrză, încercînd — în ciuda scorului care, imediat după pauză, a devenit 4—0 (Radu înscrisese în min. 26 şi Dobrin ln min. 47 — din 11 m) — unele acţiuni ofensive spre poarta lui Stan. Din echipa luxemburgheză o frumoasă impresie au lăsat Kirchens, Pesch şi, deşi a primit patru goluri, portarul Zender. Detaşarea netă ce a realizat-o ieri in dauna campionilor luxemburghezi, notabilă desigur, nu Înseamnă, totuşi, prea mult, pentru F. C. Argeş, posibilităţile şi pretenţiile echipei piteştene fiind, se înţelege, mai mari. Credem că jucătorii şi antrenorii sunt conştienţi de toate acestea. La ora de seară, cînd pe stadionul central din oraşul suedez Landskrona rapidiştii bucureşteni începeau al doilea lor meci în „Cupa Cupelor“ cu formaţia locală Landskrona Boys, calificarea în turul II al competiţiilor dotate cu cupe europene era sigură (şi devenise fapt împlinit) doar pentru... F. C. Argeş, încrezători într-o asemenea reuşita, erau, desigur, şi fotbaliştii de la Rapid. Şi nu numai ca urmare a acelui 3—0 ce-l înregistraseră la Bucureşti, ci şi pentru jocul bun realizat atunci, „repetat“ — şi apreciat cum se cuvine — simbata trecută în „nocturna“ cu Steaua. Iată, deci, suficiente motive pentru optimismul general. Cum însă nici echipa suedeză nu se arăta resemnată, ba nutrea întru totul speranţa de a întoarce situaţia în favoarea sa, au apărut fireşti aşezarea tactică în teren, circumspecţia în joc, chiar din primele minute, a rapidiştilor. Din veştile primite direct pe calea undelor a reieşit că fotbaliştii suedezi au atacat furibund, poarta rapidistă fiind supusă unei presiuni insistente. Acele prime 20 de minute — în care gazdele îşi puneau mari speranţe că vor înscrie... două goluri — trec, dacă nu prea uşor, oricum cu bine pentru echipa noastră. Rapidiştii aveau să constate însă că greul nu s-a terminat ; ei primesc un gol (min. 32) la o fază începută şi finanizată, cu un şut-bombă, de Lindgren. Echipa bucureşteană — ale cărei contraatacuri fuseseră şi • F.C. Argeş-F.C. Arris Bonnaweg 4-0 • Landskrona Boys-Rapid 1-0 • Norrköping-U.T.A. 2-0 pină atunci periculoase — nu renunţă la iniţierea unor acţiuni ofensive prin surprindere. Cu 5 minute înainte de pauză, Neagu reuşeşte, în stilul său caracteristic (după un angajament fizic direct şi regulamentar !), să introducă mingea în poarta gazdelor. Arbitrul Paterson (Scoţia) anulează golul, la semnalizarea unuia dintre tuşieri, pentru un presupus fault al lui Neagu. In acelaşi mod s-a desfăşurat jocul şi în repriza secundă. Ofensiva suedezilor, la fel de insistentă, creează momente grele pentru echipa rapidistă. Un alt gol insă nu se înscrie, pentru că apărarea, suplimentată numeric, respinge sigur, cit mai departe mingea ce asedia parcă poarta lui Răducanu. Uriaşul Johansson (2 m înălţime, 100 kg greutate !), atit de redutabil in intervenţiile cu capul, trebuie să se resemneze... Minutele trec în favoarea fotbaliştilor de la Rapid. Aşa cum într-o oarecare măsură se anticipa (dat fiind declinul de formă ce-l manifestă...) misiunea echipei U.T.A. in partida retur de aseară cu I.F.K. Norrköping (pe terenul acesteia) s-a dovedit fără ieşire. învinşi în jocul de la Arad, Domide şi colegii săi nu au putut reface handicapul, deşi evoluţia lor a fost, se pare, mai bună. Iniţiativa le-a aparţinut de această dată, însă la prima fază de atac, echipa Norrköping înscrie prin Kindwall (min. 6), iar in cea de-a doua fază (de fapt un contraatac) gazdele ridică scorul la 2-0 prin Wendt (min. 37). Faţă de acest 2-0 cu care conducea, faţă de dominarea sterilă a fotbaliştilor arădani, uşor sesizată, echipa suedeză îşi face jocul obişnuit, fără să forţeze. U.T.A. atacă, depune eforturi, vrea să înscrie golul de onoare, dar fără succes. F. C. Argeş şi Rapid au trecut deci ieri in turul doi al competiţiilor europene de club, fiind acum în aşteptarea tragerii la sorti de la 2 octombrie (la Roma), cînd vor cunoaşte pe viitoarele lor rivale. U.T.A., învinsă în ambele partide din turul I al „Cupei U.E.F.A.“, va rămine, cum se spune, „la vatră“. Să sperăm că fotbalul nostru va păstra contactul mai departe şi cu „Cupa U.E.F.A.“ prin Universitatea Cluj , în meciul retur cu Lewski Spartak — săptămina viitoare la Sofia — echipa studenţilor nu poate pierde, în mod normal, avansul de trei goluri luat în partida de la Cluj. I. DUMITRIU OLIMPIADA DE ȘAH . Alte rezultate : „Cupa campionilor europeni“ : Panathinaikos Atena-T.S.K.A. Sofia 2-1 (T.S.K.A. Sofia s-a calificat după executarea loviturilor de la 11 m) ; Dinamo Kiev- Innsbruck (Austria) 2—0 (calificat Dinamo) ; Keflavik Reykjavik-Real Madrid 0—1 (s-a calificat Real) ; Zeleznicar Sarajevo-Derby County 1—2 (s-a calificat Derby). „Cupa Cupelor“ : Legia Varsova - Vik mur Reykjavik 9—0 (s-a calificat Legia) ; Besa Ducres (Albania)-Fremad imager (Danemarca) 0—0 (s-a calificat Besa Dürres). „Cupa U.E.F.A.“ : O.F.K. Beograd-Dukla Praga 3—1 (s-a calificat O.F.K. Beograd) ; Dynamo Berlin-Angers 2—1 (s-a oalificat Dynamo) ; SaJgotarjan-A.E.K. Atena 1—1 (s-a califioat A.E.K. Atena) ; La Valletta (Malta)-Internazkmale Mi lano 0—1 (s-a calificat Internazionale) ; C.U.F. (Portugalia)-Racing White (Belgia) 2—0 (s-a calificat C.U.F.) ; Voest Linz-Dynamo Dresda 2—2 (s-a calificat Dynamo) ; Frem Copenhaga-F.C. Sochaux 2—1 (s-a calificat Frem). • In prima rundă a competiției feminine, România—Brazilia 2—0 • In turneul final masculin, echipa noastră inttiineste mai intîi Bulgaria Cea de-a 5-a ediţie a Olimpiadei feminine de şah a inceput in oraşul iugoslav Skoplie. Selecţionata României joacă in grupa a III-a, alături de echipele Elveţiei, Braziliei, R. P. Mongole, Israelului şi Bulgariei. In prima rundă, echipa noastră a cîştigat cu 2-0 întilnirea cu Brazilia (Nicolau a învins-o pe Fontainelli, iar Polihronia de pe Cardoso). Alte rezultate din această etapă : Elveţia— Bulgaria 0—1 (1) ; R. P. Mongolă — Israel 1—0 (1). După cum s-a mai anunţat, au luat sfirşit intîlnirile preliminarii, din grupe, contînd pentru Olimpiada masculină de şah care se desfăşoară, de asemenea, la Skopjie. In urma tragerii la sorţi s-a stabilit programul primelor întilniri ale turneului final : R. F. a Germaniei — Ungaria ; Bulgaria — România ; R. D. Germană — Argentina ; Polonia — Spania ; Suedia — S.U.A. ; Elveţia — Iugoslavia ; Cehoslovacia — Danemarca şi U.R.S.S. — Olanda. AIn cîteva rînduri TENIS. — După disputarea turneului internaţional de tenis de la Los Angeles, în clasamentul „Marelui premiu — F.I.L.T.“ continuă să conducă Ilie Năstase cu 543 puncte. Ii urmează americanul Stan Smith — 422 puncte și spaniolul Manuel Orantes — 416 puncte. • BOX. — Campionul mondial de box la categoria „semigrea“, americanul de culoare Bob Foster (33 de ani), și-a apărat cu succes centura. In reuniunea desfășurată pe ringul arenei londoneze „Wembley“, Bob Foster l-a învins prin k.o. în repriza a 14-a pe englezul Chris Finnegan, campion european. In decursul meciului el l-a mai expediat la podea în repriza a 10-a pe Finnegan. • HOCHEI PE GHEAŢA. — Peste 15 000 de spectatori au luat loc marţi seara în tribunele Palatului Sporturilor din Moscova pentru a urmări a treia intenire dintre selecţionatele de hochei pe gheaţă ale U.R.S.S. şi Canadei. Hocheiştii canadieni au obţinut victoria cu scorul de 4—3 (2—2, 0—0, 2—1). tv Programul 1 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 România în lume. 9.35 Prietenii lui Aşchiuţă — emisiune pentru preşcolari. « Povestiri pe degete. « Sfaturile bunicuţei. 10.00 Curs de limba franceză. Lecţia a 22-a. 10.30 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. Din sumar : • Teatrul Naţional. • Telefotografia. * Calendar: 100 de ani — Gara de Nord. 11.00 Telecinemateca : „Al 41-lea". 12.30 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune in limba maghiară. „Din 7 în 7 zile“. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Teleconferinţă de presă. Invitatul nostru şi al dumneavoastră — Nicolae Bădescu, vicepreşedinte al C.S.E.A.L., va răspunde întrebărilor ziariştilor cu privire la sistematizarea localităţilor urbane şi rurale — program adoptat de Conferinţa Naţională a partidului. 19,20 „1001 de seri“. 19,30 Telejurnal. #în cinstea aniversării republicii — cronica marii întreceri. 20.00 „Cuba. Invăţămînt — producţie“. Reportaj realizat de Ciprian Enache şi Florin Cornea. 10,15 Tinerii despre ei înşişi. „Amfiteatrul şi producţia“. O emisiune în avanpremiera anului universitar. 20,45 Pagini de umor : „Aventuri în epoca de piatră“. 21.10 Finala Cupei intercontinentale la fotbal : Ajax Amsterdam —■ Independiente Buenos Aires. Meci retur. Crainic comentator : Cristian Țopescu. Transmisiune directă de la Amsterdam. 13.00 Telejurnal. Programul 2 20.00 Concertul simfonic al Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijori : Paul Popescu şi Michel Ganot (Franţa), în program : Mihail Jóra — „Privelişti moldoveneşti“ ; Mussorgski-Ravel — Suita „Tablouri dintr-o expoziţie“. 21.00 Agenda. 21.10 Desen animat. 21.20 Bucureştiul necunoscut. „Vieţi în documente“. Colecţiile dr. Victor Babeş şi dr. Gheorghe Marinescu. 21,40 Film serial pentru tineret : „Civilul“. Reluarea episodului IV — „Urmărirea“. 22.10 Cărţi şi idei. „Ştiinţa conducerii“ de prof. dr. Paraschiv Vagu și conf. dr. Georgeta Dumitru. Sosirea in Capitală a vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria, Sava Dălbokov Miercuri seara a sosit in Capitală Sava Dălbokov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării din R. P. Bulgaria, care, la invitaţia preşedintelui Comitetului de Stat al Planificării, Maxim Berghianu, va face o vizită in ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi Maxim Berghianu, membri ai conducerii C.S.P. Au fost de faţă membri ai Ambasadei R. P. Bulgaria la Bucureşti. Preşedinţii organelor centrale de planificare din cele două ţări vor avea convorbiri cu privire la dezvoltarea colaborării şi cooperării economice dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în actualul cincinal şi în perioada de perspectivă. (Agerpres) SOSIREA UNEI DELEGAŢII PARLAMENTARE SUEDEZE Miercuri a sosit in Capitală o delegaţie a Comisiei legislative a Parlamentului suedez, condusă de Daniel Wiklund, preşedintele comisiei, care va face o vizită de documentare in ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de Traian Ionaşcu, preşedintele Comisiei juridice a Marii Adunări Naţionale, de deputaţii Mircea Rebreanu şi Teodora Şerşan. Au fost prezenţi, de asemenea, Per Otto Rathsman, ambasadorul Suediei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Manifestări consacrate mileniului municipiului Satu Mare SATU MARE (Corespondentul „Scînteii“, Octav Grumeza). In seria manifestărilor cultural-educative prilejuite de împlinirea a 1 000 de ani de existență a municipiului Satu Mare, la Liceul nr. 3 din localitate a avut loc un simpozion intitulat „Cărturari sătmăreni“, organizat de comitetul judeţean al culturii şi educaţiei socialiste şi de inspectoratul şcolar. Au fost evocate cu acest prilej personalităţi de frunte ale vieţii culturale a „Sătmarului“, care şi-au consacrat activitatea idealurilor de libertate naţională, de luminare spirituală a maselor, promovării spiritului de frăţie şi înţelegere în lupta comună a oamenilor muncii români, maghiari, germani care au convieţuit alături, de veacuri, pe meleagurile sătmărene. Dintre celelalte manifestări desfăşurate în această perioadă se remarcă concursul „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Fii ai Sătmarului“, iniţiat de casa de cultură şi consiliul municipal al pionierilor, expoziţia de fotografii „Arhitectura oraşului Satu Mare“, organizată de redacţiile ziarelor „Cronica sătmăreană“ şi „Szatmári hirlap“. vremea Timpul probabil pentru altele de 19, 30 septembrie şi 1 octombrie , cerul va fi schimbător cu innorări mai accentuate in sudul şi estul ţării, unde şi ploile vor fi mai frecvente. La munte se va semnala lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre 4 și 14 grade, iar maximele între 12 și 22 grade. In Bucureşti , cerul va fi mai mult acoperit, iar în prima parte a intervalului va mai ploua. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit. Temperatura ușor variabilă. cinema • Un candidat la preşedinţie : PATRIA — 9 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 ; 21,15. • Tora i Tora : Tora ! : FLAMURA — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30, EXCELSIOR — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30, GLORIA — 9,15 ; 12,30 ; 16,15 ; 19,30. • Opiul şi bîta : SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bilete — 4242) ; 20,15 (seria de bilete — 4243); CAPITOL — 9 ; 11,15 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 21. • Un adevăr pe jumătate : LUMINA — 9 ; 11,30 ; 14,15 ; 17 ; 20. • Program de desene animate pentru copii —10, Pero și prietenii săi — 11,30 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20 : DOINA. • Bambia SCALA — 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. • Lumea animalelor : TIMPURI NOI — 9,30 — 20,15 în continuare. • Aventurile unei prinţese germane la curtea Regelui Soare : LUCEAFĂRUL — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, BUCUREȘTI — 8,45 ; 11 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,45 ; 21. • Sfinta Tereza şi diavolii : CENTRAL — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, GIULEȘTI — 15,30 ; 18 ; 20,30, AURORA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Mamia grandorii : FESTIVAL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FEROVIAR — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30, MELODIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45, MODERN — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Fata care vinde flori : VICTORIA — 9,30 ; 12,15 ; 15 ; 17,45 ; 20,30. • Mesagerul : FAVORIT — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Surcouf, tigrul celor 7 mări — 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18,15. Am intilnit ţigani fericiţi — 20,30 : CINEMATECA (sala Union). CU PRILEJUL CEI DE-A 23-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII POPULARE CHINEZE Gală de film Cu prilejul celei de-a 23-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste a organizat, miercuri seara, la cinematograful „Capitol“ din Bucureşti, un spectacol de gală cu filmul „Fata cu părul cărunt“. Au asistat Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Alecu Costică, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., funcţionari superiori din M.A.E., oameni de cultură şi artă, reprezentanţi ai presei, un numeros public. Au fost de faţă Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Erau, de asemenea, prezenţi şefi de misiuni diplomatice şi membri ai corpului diplomatic. Înainte de spectacol a luat cuvintul George Radu Chirovici, directorul Direcţiei cinematografiei din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, care a subliniat semnificaţia evenimentului, relevînd succesele obţinute de poporul chinez în opera de edificare a societăţii socialiste. (Agerpres) PAGINA 5 Delegaţia Comitetului Central al P.C.R., condusă de tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, s-a inapoiat in Capitală Miercuri seara s-a înapoiat de la Tokio delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., care, la Invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Japonia, a făcut o vizită în această ţară. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Mihai Gore, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., şi Ion Zahiu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost intîmpinată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ La plecarea din Tokio, delegaţia română a fost condusă de Satomi Hakamada, vicepreședinte al Prezidiului C.C. al P.C.J., Tetsuzo Fuwa, membru al Biroului Permanent al Prezidiului C.C., președinte al Secretariatului C.C., Tomio Nishizawa, membru al Biroului Permanent al Prezidiului C.C., Ichiro Sunama, membru al Prezidiului C.C., Itaro Yonehara, membru supleant al Prezidiului C.C., activişti ai C.C., precum şi de membri ai conducerii Asociaţiei de prietenie Japonia—România. Au fost prezenţi însărcinatul cu afaceri ad-interim al României in Japonia, Ion Dumitru, şi alţi membri al Ambasadei şi Agenţiei economice. Cu privire la vizita delegaţiei C.C. al P.C.R. in Japonia La invitaţia C.C. al P.C.R., o delegaţie a C.C. al P.C.R., condusă de tovarăşul Paiul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., a vizitat Japonia între 15 şi 27 septembrie 1972. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii : Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Ion Zahiu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul vizitei sale în Japonia, delegaţia C.C. al P.C.R. a fost primită şi a avut convorbiri cu tovarăşul Kenji Miyamoto, preşedintele Prezidiului C.C. al P.C.R. In zilele de 16 şi 17 septembrie 1972, delegaţia C.C. al P.C.R. a purtat convorbiri cu o delegaţie a P.C.J., condusă de tovarăşul Tetsuzo Fuwa, membru al Biroului Permanent al Prezidiului C.C., preşedinte al Secretariatului C.C. al P.C.J. Din delegaţia P.C.J. au făcut parte tovarăşii : Korehito Kurahara şi Tomio Nishizawa, membri ai Biroului Permanent al Prezidiului C.C., Ichiro Sunama, membru al Prezidiului C.C., Hiroshi Tachiki, locţiitor al şefului Secţiei internaţionale, Hiroshi Ide, adjunct al şefului Secţiei internaţionale, şi Hiroshi Kikunami, activist al Secţiei internaţionale a C.C. al P.C.J. In timpul şederii In Japonia, delegaţia C.C. al P.C.R. a vizitat oraşele Tokio, Kyoto şi Osaka şi s-a intilnit cu activişti ai organizaţiilor locale de partid, a luat cunoştinţă de activitatea P.C.R., de situaţia organelor locale sprijinite de Frontul unit progresist şi de alte aspecte ale activităţii din districtele respective. La Kyoto a avut loc un miting al prieteniei dintre P.C.R. şi P.C.J., cu care prilej tovarăşul Paul Niculescu- Mizil a ţinut o cuvîntare. De asemenea, delegaţia a participat la Festivalul ziarului „Akahata“, organizat cu ocazia celeide-a 50-a aniversări a P.C.J. Pretutindeni, delegaţia a fost primită cu căldură. In cursul convorbirilor, desfăşurate intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, ambele părţi au reafirmat semnificaţia deosebită pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre cele două partide şi pentru unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale a intilnirilor dintre delegaţia P.C.R., condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., şi delegaţia P.C.J., condusă de tovarăşul Kenji Miyamoto, preşedintele Prezidiului C.C. al P.C.J., care au avut loc cu prilejul vizitei acesteia în România, intre 20 august şi 3 septembrie 1971, precum şi a comunicatului comun publicat cu acest prilej. Cele două părţi s-au informat reciproc despre situaţia din ţările respective şi despre activitatea celor două partide în perioada de un an care a trecut de la ultimele convorbiri. Ele au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme de interes comun ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. In spiritul comunicatului comun, publicat anul trecut, cele două delegaţii au apreciat pozitiv dezvoltarea relaţiilor de strînsă colaborare şi solidaritate frăţească şi au subliniat necesitatea dezvoltării in continuare a contactelor, intilnirilor şi schimburilor de păreri, in scopul adîncirii cunoaşterii reciproce şi îmbogăţirii experienţei, al întăririi solidarităţii internaţionaliste între cele două partide. Delegaţiile au exprimat, de asemenea, dorinţa partidelor lor de a contribui la dezvoltarea multilaterală a relaţiilor dintre România şi Japonia, în interesul popoarelor român şi japonez, al păcii si colaborării internationale. In cursul schimbului de păreri, ambele delegaţii au subliniat că aprecierile privind problemele internaţionale exprimate in comunicatul comun semnat anul trecut îşi menţin valabilitatea şi au o deosebită însemnătate. Condamnând cu toată tăria escaladarea de către S.U.A. a agresiunii Împotriva poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina, cele două părţi se pronunţă ferm pentru încetarea imediată a acestui război şi a tuturor celorlalte acţiuni militare şi sprijină pe deplin propunerile Guvernului Revoluţionar Provizoriu din Vietnamul de Sud şi ale guvernului R. D. Vietnam, pentru o soluţie politică in cadrul tratativelor de la Paris, care să asigure acestor popoare dreptul de a-şi hotărî singure destinul, potrivit năzuinţelor lor, fără nici un amestec din afară. Ele consideră ca sarcină urgentă şi imperioasă a forţelor antiimperialiste din întreaga lume Întărirea activităţii de sprijinire şi ajutorare politică, materială şi morală a poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina in lupta lor pentru libertate şi independenţă naţională. Cele două delegaţii au reafirmat necesitatea intensificării acţiunilor hotărîte şi unite ale maselor populare, forţelor progresiste şi tuturor popoarelor pentru a respinge politica imperialistă de agresiune şi război, de dictat şi forţă, pentru lichidarea colonialismului şi neocolonialismului, pentru a asigura dezvoltarea democratică a popoarelor, fără nici un amestec din afară, pentru promovarea în relaţiile dintre state a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, respectarea integrităţii teritoriale, neagresiunii, egalităţii şi avantajului reciproc, coexistenţei paşnice, pentru dezvoltarea colaborării şi înţelegerii internaţionale. Ambele părţi işi exprimă hotărirea de a continua să întreprindă eforturi perseverente pentru depăşirea dificultăţilor existente în mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, pentru restabilirea unităţii ţărilor socialiste, pentru făurirea unei unităţi noi, superioare, a partidelor comuniste şi muncitoreşti pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, independenţei, egalităţii, respectării dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător politica internă şi externă, neamestecului in treburile interne ale altui partid, pentru unitatea sufdrni forţelor progresiste, democratice şi antiimperialiste, in vederea promovării ţelurilor comune ale democraţiei, independenţei, progresului social şi păcii în lume. Apreciind că actuala vizită in Japonia a delegaţiei P.C.R. a contribuit la adincirea prieteniei şi solidarităţii dintre cele două partide, delegaţiile P.C.R. şi P.C.J. şi-au exprimat dorinţa de a dezvolta in continuare relaţii tovărăşeşti, corespunzător intereselor celor două popoare, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale şi ale forţelor antiimperialiste de pretutindeni. Delegaţia P.C.R. a invitat o delegaţie a P.C.R. să facă o vizită în România. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. \ ^ (Urmare din pag. I) \ factorul poştal / Şi-al dor cîntarul gării / Şi " balega de cal" . ( Pur şi simplu. E, ini'tr-adevăr de reţinut, ) ce adoră autorul ! ! Un alt autor, amic al nostru, scrie că din tr-un ceasornic care de fapt a ascuns-o pe iubita sa se naşte un ciine portocaliu. Dovezile că artistul nu ţ a fost înşelat de te- i ribila persoană ascun* să in ceasornic sunt i broaşte ţestoase şi 7 cum poate el, scrie ţ textual, să creadă o car rabină de bronz des* făcută în patru ? Carabina fiind iubita 7 sau minciuna ei sujpremă ? De furie sau i gelozie, poetul în cauză işi muşcă braţele şi încheieturile umerilor ceea ce mi se pare imposibil. Suprem argument final, poetul se preface într-un şarpe de lemn, mai pe şleau zis, intr-un tac de biliard ! Cam atit, întrebarea care rămine în picioare este : cine favorizează aceste apariţii aberante ? Cine pe cine vrea să înşele ? Privită astfel o asemenea literatură presupune mai multe lucruri : ori că poeţii în cauză scriu în stare de ebrietate — fie şi nealcoolică ! — ori că presupun că cititorii acestor opere se vor fi aflînd ei înşişi în aceeaşi stare cind citesc, ori că cititorul este nărod, ori că editorului i se joacă o festă lugubră. S-ar mai putea presupune că în mare parte critica noastră nu e in stare să facă ordine acolo unde orice este permis. Şi se mai poate presupune lucrul cel mai grav : că asemenea produse găsesc destui oameni neatenţi prin redacţii care să le dea drumul la tipar. Ori că... Dar decit să tot căutăm explicaţii, să tot consemnăm efectele şi să pierdem din vedere cauzele, hai să privim cu mai mult curaj cauzele şi să le înlăturăm. Ce ziceţi, e imposibil să înlăturăm Cartea Necitită . Cred că a venit vremea să răspundem : e posibil ! Cartea Necitita\ • Felix şi Otilia : LIRA —15,30 ; 19. • Binecuvintaţi animalele şi copiii : BUZEŞTI — 15,30 ; 18 , 20,15. • Dacă e marţi, e Belgia : GRIVIŢA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30, MOŞILOR — 15,30 ; 17,45 ; 20. • Lupul negru : FERENTARI — 13,30 ; 17,45 ; 20. • Balada lui Cable Hogue : DACIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, DRUMUL SÅRII — 15,30 ; 17,45 ; 20. • Pescărușul : PACEA —16 ; 18 ; 20. • Creierul : BUCEGI — 15,45 ; 18 ; 20,15, MIORIȚA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,30. • Cornul de capră : ARTA — 15,30 ; 18 ; 20,15. • Nevăzut, necunoscut : UNIREA — 15,30 ; 18 ; 20,15. • Ferma din Arizona : COTROCENI — 15,30 ; 19, POPULAR — 15,30 ; 19. • Călăreții: FLOREASCA— 15,30 ; 18 ; 20,30, TOMIS — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • 20.000 de leghe sub mări : CRÎNGAŞI — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Aventuri la Marea Neagră : RAHOVA — 15,30 ; 19. • Procesul unei stele : VOLGA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30. • Mărturisirile unui comisar de poliţie făcute procurorului republicii x VIITORUL — 15,45 ; 18 , 20,15. • Gentlemenii norocului : COSMOS —15,30 ; 17,45 ; 20. • Jocul de-a moartea : MUNCA — 15,30 ; 18 , 20,15. • Naufragiaţi In spaţiu x FLACARA — 15,30 ; 19. • Fuga după liniște : PROGRESUL — 15,30 ; 18 , 20,15. • Provincialii : VITÁN — 15,30 ; 18 ; 20,15. • Satul meu, patria mea : LAKOMET — 15,30 ; 17,30 ; 19,30. Depuneri pe libretele de economii in vederea participării la tragerile la sorţi pentru trim. IV1972 Casa de Economii şi Consemnaţiuni face cunoscut celor interesaţi că la unităţile C.E.C. din întreaga ţară se pot efectua, piin la data de 30 septembrie a. c. inclusiv, depuneri pe libretele de economii cu dobindă şi ciştiguri in autoturisme şi pe libretele de economii pentru turism în vederea participării la tragerile la sorţi pentru trimestrul IV 1972. De asemenea, pînă la aceeaşi dată, unităţile C.E.C. emit librete de economii pentru construirea de locuinţe, precum şi librete de economii cu ciştiguri in materiale de construcţie care dau dreptul titularilor să participe la tragerile la sorţi pentru ultimul trimestru al acestui an. „i teatre • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu) : Revizorul — 20. • Teatrul satiric muzical „C.Tănase“ (sala Savoy) : Revista are cuvintul —19,30. • Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu“ : Fetele Didinei — 19,30.