Scînteia, februarie 1981 (Anul 50, nr. 11958-11981)
1981-02-01 / nr. 11958
PAGINA 2 [IFAPTUL I DIVERS ! Mereu pe... I recepţie YO 8 MQ este indicativul elevei Manuela Ailincăi din clasa a ■ IX-a a Liceului „Bacovia“ din Bacău, care activează in cadrul radioclubului judeţean. Talentul şi perseverenta i-au adus pinăacum elevei băcăuane nu mai putini de 11 medalii, Intre care , unele de aur, dobîndite la marile * Concursuri internationale. De curind, ea s-a întors de la Moscova, unde a participat la un mare concurs cu alţi 40 de radioamatori din mai multe țări. Manuela s-a clasat pe primul loc, obţinind medalia de aur la proba de regularitate, probă care a constat din recepţia şi emisia, cu cit mai puţine greşeli si intr-un timp limitat, a unui text. Ginduri de viitor? La şcoală să ia numai note bune, iar la concursuri numai... aur. Succes ! Record depăşit Am mai scris in rubrica noastră despre dovleceii crescuţi in grădina lui Marian Sandu din Paşcani, care au atins lungimea de 1,80 metri, pe care il consideram, la vremea aceea, un record. lată insă că recordul aparţine unui bucureştean, Gheorghe Calma, Intrarea Gazonului nr. 1. El ne trimite, pentru a ne convinge, această fotografie, asigurîndu-ne că unul din dovleceii lui a atins respectabila lungime de 1,92 metri. „Pentru la vară — ne scrie el — mi-am propus să depăşesc graniţa celor 2 metri, considerată cindva şi la săritura in înălţime femei, limita maximă. Dar dacă fetele au reuşit să sară „pesta“, eu de ce n-aş încerca? Mai ales că acest soi de dovlecei nu sunt, din punct de vedere al îngrijirii, pretenţioşi, dar cresc văzind cu ochii şi sunt foarte delicioşi, economicoşi“. Cine încearcă să-l întreacă? Navigînd într-o ceaşcă... Vaporul din imagine poate naviga intr-o... ceaşcă de apă. El măsoară numai 46 de milimetri. Este una dintre machetele tehnicianului Puiu Lupaşcu, din Galati. In prezent, el face ultimele retuşuri cu toleranţe de... ? microni, la millimodelul unei nave redusă de la dimensiunea de 275 metri la numai 550 milimetri. Macheta este compusă din peste 1 500 piese, multe sub dimensiunea de un milimetru. La campionatele nationale de navomodele — dar propulsate — va concura in acest an şi fiul său, Laurenţiu, elev in clasa a Vl-a. Pasiunea rămine deci in familie... Adevăr pescăresc — Am prins un peşte uite-atil I de mare... Şi povestitorul desface larg I brațele in lături, pină la refuz. I Dacă... refuzi să-l crezi, nu-l mai vezi. • In schimb, loan Abrudan din Zalău nu se laudă. El prinde. I Tot ce cade in undiţă. Trofeele şi le naturalizează singur, după I reţete numai de el ştiute. In I imagine se află un cap de ştiucă. Nu se ştie cit de grea era, că n-a I avut cintar la îndemină. Dar Ştirile rele spun că s-a hrănit în ea o săptămină. O fi! Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scinteii” LEGEA PREVEDE legea trebuie apu Fiecare judeţ să-şi constituie surse proprii de aprovizionare Consiliul popular — un „sfat major" al iniţiativei şi acţiunii cetăţeneşti La consfătuirea de lucru de la Braşov, ca şi cu prilejul vizitelor întreprinse in judeţele Timiş şi Braşov, secretarul general al partidului, tovarăşul Micolae Ceauşescu, a cerut să se treacă ferm la aplicarea hotărârilor şi legilor ţării privind asigurarea, începind din acest an, a întregului necesar de consum al populaţiei de către toate judeţele. Prin Legea privind Constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe s-au stabilit sarcini şi răspunderi sporite consiliilor populare din realizarea — pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare a producţiei in profil teritorial, in scopul acoperirii cu mijloace locale a nevoilor de consum ale populaţiei respective. Continuînd ancheta noastră pe tema autoaprovizionării judeţelor, am adresat unor cadre de conducere ale consiliilor populare judeţene următoarele întrebări : 1. Cum se realizează în judeţul dv. autoaprovizionarea cu produse agroalimentare ? 2. Ce măsuri v-aţi propus pentru aplicarea noii Legi privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor destinate aprovizionării populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe ? Astăzi publicăm răspunsurile tovarăşilor VASILE ARDELEANU, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Bacău. MARIUS COJOCARU, prim- vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Mehedinţi, şi IOAN CAIŢA, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judetean Satu Mare. • 1. întregul necesar de legume si fructe din programul de aprovizionare a populaţiei in actualul sezon a fost asigurat din resurse proprii, livrindu-se totodată aitor judeţe peste 11 001 tone legume şi 4 000 tone fructe. Acţionind mai stăruitor şi diversificind formele de activitate, în ultima lună a anului trecut au fost preluate prin sistemul de achiziţii 175 bovine, 556 porcine, 652 ovine, aproape 20 000 păsări, 30 tone fasole şi ceapă, 8 tone nuci, cantităţi însemnate de griu, porumb, cartofi şi alte produse, care au fost livrate fondului pieţei. De asemenea, au fost încheiate de pe acum aproape toate contractele pe 1981 de creştere şi livrare a animalelor. Acţionăm în continuare ca fiecare familie deţinătoare de teren agricol, inclusiv din municipiu si oraşe, să cultive legume si zarzavaturi, să crească animale si păsări pentru consumul propriu si pentru livrarea unor cantităţi suplimentare la fondul centralizat al statului. 2. In adunările cetăţeneşti, la ..Tribunele democraţiei“, în sesiunile consiliilor populare din oraşele şi comunele judeţului a fost supus dezbaterii publice programul de măsuri privind aprovizionarea populaţiei in această perioadă, accentul punindu-se pe legumicultura, zootehnie si industria mică. Prin autoaprovizionare se vor asigura, în primul semestru al anului acesta, 2 500 tone legume şi verdeţuri (1 200 tone salată verde, 300 tone spanac, 600 tone ceapă verde, 100 tone usturoi verde, 200 tone ridichi ş.a.), 5 000 tone varză timpurie, 5 000 tone tomate. Acestor producţii planificate în unităţile agricole socialiste li se adaugă importantele cantităţi de legume timpurii produse in gospodăriile populaţiei. Menţionez că, potrivit contractelor încheiate, numai din gospodăriile populaţiei se vor livra la fondul centralizat al statului peste 5 000 tone legume. In plus, urmează să sporim actualul efectiv de aproape 3 000 porci şi peste 8 000 păsări în gospodăriile-anexe de ne lingă cantinele şi unităţile de alimentaţie publică. MEHEDINŢI: Creşterea contribuţiei gospodăriilor populaţiei la formarea fondului de stat BACĂU, începînd cu acest an, întregul necesar de produse agroalimentare se va realiza pe plan loca l. Aplicînd indicaţiile conducerii partidului privind extinderea autoaprovizionării judeţelor, am reuşit să asigurăm, in ultimul timp, pe plan local întregul necesar de carne si preparate de carne, fructe, cartofi — iar în proporţie de 70—80 la sută necesarul de lapte, brînzeturi si alte produse de cerere curentă. In 1980 au fost livrate la fondul de stat, 1 din producţia judeţului, aproape 35 000 tone legume, 13 000 tone fructe, 16 000 tone cartofi. La cantităţile de produse agroalimentare obţinute in unităţile agricole de stat si cooperatiste s-au adăugat cele realizate in gospodăriile populaţiei. Cetăţenii din satele si oraşele judeţului au livrat la fondul de stat peste 1 500 tone carne de porc, vită si pasăre , prin sistemul de achiziţii în cadrul cooperaţiei de consum, sătenii au asigurat, in plus faţă de anul 1979, aproape 400 tone fructe, 500 tone legume, un număr dublu de ouă etc. O experienţă bună s-a conturat şi în privinţa organizării gospodăriilor-anexă de pe linge întreprinderile şi unităţile de alimentaţie publică , acestea au asigurat anul trecut cantinelor-restaurant, din judeţ peste 165 tone carne şi 120 tone legume. 2. Prin deputaţi, prin organele agricole, prin activiştii obşteşti, consiliile populare din judeţ se ocupă intens, în prezent, de popularizarea in rîndul cetăţenilor a noilor reglementări legale, a avantajelor cultivării fiecărui petic de pămînt, în scopul producerii in curtea proprie a fiecărui gospodar , cit mai multe din produsele necesare consumului propriu, cit si pentru crearea unor disponibilităţi destinate fondului de stat sau pentru valorificare pe piaţă. Echipe despecialişti identifică în aceste zile terenurile din curţile unităţilor socialiste şi terenurile intravilane din oraşe, care vor fi însămînţate în primăvară cu legume. Numai în municipiul Bacău, de exemplu, au fost identificate pină acum suprafeţe insumind circa 40 de hectare. Avem grija ca toţi cultivatorii să fie aprovizionaţi cu seminţe, îngrăşăminte chimice, cu materialele şi uneltele necesare. In scopul acoperirii fondului de stat planificat, a fost, de asemenea, sporită suprafaţa cultivată cu legume in unităţile cooperatiste cu încă 500 de hectare. Se va mări, totodată, la 75 de hectare suprafaţa de legume protejată în solarii, asigurindu-se astfel satisfacerea nevoilor de consum cu produse timidurii. Pentru a realiza efectivele de animale planificate, am luat măsuri ca in fiecare comună $1, respectiv, din fiecare cooperativă agricolă să fie organizate maternităţi de scroafe, unde să se producă tineret porcin, ce va fi dat spre creştere populaţiei ; de asemenea, au fost stabilite programe distincte pentru creşterea porcilor pe lingă fiecare stină organizată, întreprinderea de stat ..Avicola“ va pune la dispoziţia populaţiei cel puţin 2 milioane pui de o zi , atit pentru carne, cit şi pentru ouă. Cooperaţia de consum se preocupă, la rindul ei, de asigurarea in fiecare comună a incubatoarelor care să furnizeze puii de o zi pentru crescătorii de la sate. Toate aceste măsuri ne dau certitudineacă întregul necesar de cartofi, fructe și legume pentru consum în stare proaspătă, precum și de produse animaliere va fi asigurat pe plan local. .....I ,".1,'■ I , , r.. 0Irational STA Alimentaţia, alcoolul şi bolile hepatice In condiţii obişnuite, in diagnosticul cauzal al bolilor hepatice (in afară de virusul implicat în apariţia hepatitei epidemice) o pondere deosebită are abuzul de băuturi alcoolice. Despre legătura dintre alcool şi bolile hepatice ne-a vorbit conf. dr. I. GHEORGHESCU, şeful clinicii de gastroenterologie de la Spitalul Fundeni din Bucureşti. „ Prima dificultate în stabilirea diagnosticului şi a cauzelor care au determinat îmbolnăvirea ficatului este recunoaşterea de către pacient că este un consumator de alcool. La întrebarea : beţi alcool ? se răspunde ..nu“, fie din jenă, fie pentru că se subapreciază cantităţile pe care le consumă. întrebînd din nou pe cel în cauză dacă bea vin sau ţuică, pacientul răspunde : da, beau, dar făcute în casă de mine. Foarte mulţi cred că băuturile alcoolice se referă numai la băuturile tari. In realitate si vinul şi berea conţin alcool. — Din cele spuse pină aici despre alcool şi alcoolism s-ar putea crede că nu este sănătos să bei nici măcar un pahar de vin... — Consumul de 2—3 pahare de vin pe săptămină nu constituie un risc prea mare, dar consumul zilnic de alcool concentrat sau echivalent a circa 400 mililitri alcool pur pe săptămînă (echivalentul a 2 litri ţuică obişnuită) se poate încadra în alcoolism sau etilism . Alimentaţia poate atenua efectele negative ale băuturilor alcoolice? — Nu, in nici un caz. Asocierea alcoolului cu o alimentaţie neraţională, dezechilibrul alimentar, prin consumul unei cantităţi mari de grăsimi, conserve, mezeluri, orarul neregulat al meselor, consumarea de alcool pe nemincate, şi mai ales a alcoolului concentrat (care se absoarbe prin peretele stomacului gol ca printr-o sugativă) reprezintă, după opinia specialiştilor din acest domeniu, elementele de risc cumulat pentru producerea bolilor hepatice. Cea mai periculoasă formă de consumare a alcoolului este dimineaţa pe stomacul gol şi fără un aport corespunzător de alimente cu valoare calorică normală. Unele studii recente arată că nu are nici o importantă forma de prezentare a băuturii şi nici măcar nu există vreo deosebire intre vinurile roşii sau albe in ce priveşte acţiunea lor asupra organismului. Ceea ce contează este cantitatea totală medie de băuturi alcoolice care se bea pe săptămînă. Astfel, consumul unei cantităţi de vin sau ţuică slabă are aceleaşi consecinţe ca şi consumul cantităţii echivalente de băuturi tari. — Vă rugăm să ne oprim asupra acestor consecințe, a tulburărilor care apar in organism, ca urmare a consumului de băuturi alcoolice in exces. — Pe lîngă efectele toxice manifestate la nivelul stomacului, intestinului, ficatului, alcoolul influențează tot organismul, iar echivalentul caloric al băuturilor (dealtfel foarte ridicat , de ex. 100 gr. ţuică are 400 calorii) se adaugă factorilor care contribuie la instalarea obezităţii. Dictonul ,,gras şi frumos“ sau, cu alte cuvinte, gras şi sănătos este fals, eronat, complet greşit, deoarece este demonstrat că persoanele supraponderale fac boli mai grave, fiind deci mai expuse acestor îmbolnăviri decit cei care au greutatea în limitele normale. — Ce urmări poate avea asocierea băuturilor alcoolice cu consumul de medicamente ? — Este total neindicată pentru că nocivitatea acestora crește. Astfel, se știe că unii consumatori de alcool iau seara, înainte de culcare, somnifere ori calmante, ceea ce contribuie la accentuarea efectelor toxice ale alcoolului și medicamentelor asupra ficatului. Sau alt caz : persoane cu hipertensiune, după ce au consumat vin sau hipazin „ca să nu le crească tensiunea“. In realitate, medicaţia administrată concomitent cu băutura nu numai că nu are nici o valoare terapeutică, dar produce chiar mai mult rău prin efectele de toxicitate. Deci cind luăm un medicament nu este indicat să consumăm nici o băutură alcoolică. După cit timp sau după ce perioadă de consum constant de alcool pot apărea unele tulburări la nivelul diferitelor organe ? — S-a constatat că efectele alcoolului asupra ficatului au loc după 5—6 ani de consum continuu de alcool. In această perioadă chiar dacă cel care consumă alcool se simte aparent bine. in organismul lui deja apar numeroase manifestări patologice (de boală), leziuni în diferite, organe si in special la nivelul ficatului. Este foarte important de reţinut un fapt ştiinţific verificat, anume că abandonarea definitivă a alcoolului In perioada de început poate duce la vindecarea acestor leziuni și uneori chiar la vindecarea completă, inclusiv a ficatului. Din acest motiv este bine ca cei care consumă alcool să consulte din timp medicul, mai ales dacă apar unele dureri la nivelul stomacului, ficatului, tulburări digestive etc. Dacă cel în cauză nu este conştient de consecinţele ce pot deveni adesea grave, ale acestor manifestări, familia ori colectivul să-l convingă şi să-l determine să se adreseze medicului pentru un control medical. Convorbire consemnată de Elena MANTU „Iarba fiarelor“ şi „lacătul“ legalităţii Există o anume categorie de indivizi pentru care banii sunt un fel de „iarbă a fiarelor“. După mintea lor, cu un teanc de „sute“ poţi cumpăra orice conştiinţă, poţi face din negru, alb şi din măgar, un cal de curse. Cu alte cuvinte, se poate pluti fără probleme pe apele cele mai tulburi ale ilicitului sau cele mai învolburate ale ilegalului. Numai bani să ai. Dar pe cit le este liniştea de adîncă, pe atit şi surpriza de mare. Surpriza cind constată că nu le merge chiar oricînd şi cu oricine... ...Asta-vară, sergentul maior Vasile Croitoru de la Serviciul de circulaţie al miliţiei din Timişoara, împreună cu tehnicianul cu probleme de circulaţie Ion Ionescu, de la I.J.T.L., făceau obişnuitul rond. Cind, in apropierea staţiei de benzină de pe şoseaua care duce spre Lugoj, observă un autoturism staţionat şi mai multepersoane agitindu-se in jur. Un accident ? O pană . O defecţiune ? Nu. Un simplu incident : autoturismul refuza să pornească. Nici nu era de mirare, după „indemînarea“ celui de la volan. Subofiţerului de miliţie i-a mai atras atenţia şi lipsa însemnului care ar fi trebuit să ateste verificarea tehnică obligatorie a autoturismului. Şi i-a cerut şoferului actele la control. La care .,şoferul“, Dumitru Zlătar, se Întunecă şi mai mult la faţă. Pentru că nu avea nici carnet de conducere, nici actele de proprietate ale maşinii. Iar „explicaţiile“, oricum le-ai fi luat, nu erau acceptabile. Nici un conţinut, nici in exprimare . — E maşina unui prieten. Să moară mama ! Nu ştiu bine cum îl cheamă, dar ii zice Nelu şi stă intr-un bloc pe Calea Şagului. E frizer, băiat salon. ...Deci, erau suficiente motive pentru ca subofiţerul de miliţie să-şi invite interlocutorul pînă la circă. Se suie toţi în maşină şi pleacă. La volan, sergentul major Croitoru. Alături, tehnicianul Ionescu, în spate „şoferul“ şi nevastă-sa. Nevastă care, pe drum, descoperă în geantă carnetul ei de conducere şi certificatul de înmatriculare al maşinii, pe numele unui cetăţean din Deta. Cum spuneam, nevastă-sa le descoperă, iar Zlătar le înminează subofiţerului de miliţie împreună cu buletinul său de identitate şi... o sută. „Argumentul“ se dovedeşte a nu fi deloc convingător. Subofiţerul îl sfătuieşte să-şi vadă de treabă, să nu se arunce singur din lac un puţ. Z.D. „traduce“ insă sfatul pe „limba lui“ şi supralicitează : — Ia calea cinci „foi“ şi să fii sănătos — după care nu mai aşteaptă să vadă reacţia celuilalt. Ii viră banii în buzunar. Mersese la sigur. Intr-adevăr, la sigur , in faţa instanţei de judecată. Instanţă care, pină se vor termina cercetările necesare pentru elucidarea problemei proprietarului autoturismului, i-a creat lui Zlătaru Dumitru răgazul suficient pentru a-şi reconsidera părerea despre rolul şi rostul banilor în lumea noastră care nu sunt tipăriţi pentru mituiri. Circumstanţele atenuante erau... agravante Seară geroasă, de ianuarie, la Lugoj, întreg oraşul picotea cufundat în ceaţă. Străzile, poleite de gheaţă, deveniseră adevărate patinoare. Numai vreme de plimbare cu maşina nu era. Şi, bineînţeles, cei mai mulţi dintre automobilişti renunţaseră la această plăcere. Ambruş Petru însă nu era dintre cei prea deprinşi cu prudenţa. Sau, ca să spunem lucrurilor pe nume, cu marea răspundere pe care o presupune rotirea cheii de contact. Şi, ca de cele mai multe ori în asemenea cazuri, evitabilul a devenit „inevitabil“, iar inconştienta, atit de des invocată, „fatalitate“. ...Pe strada „Ţesătorilor“, chiar în dreptul întreprinderii textile, Ambrus observă prea tirziu un biciclist ce „pendula“, abia tinindu-și echilibrul dintre un trotuar şi celălalt. Ar fi trebuit să oprească. Nu o face. încearcă să-l ocolească. Nu reuşeşte. Biciclistul derapează, ajunge in fata maşinii, este izbit în plin, săltat pe capotă si azvîrlit pe caldarîm. Din acel moment viaţa unui om era suspendată de un fir. Intr-adevăr, subţire carată. Pe Ambrus insă nu l-a preocupat decit să dispară. Pe cit posibil, nevăzut. In zadar au strigat trecătorii după el. In zadar au încercat să-l oprească. A stins toate luminile, a apăsat pe acceleraţie şi nu s-a mai oprit decit în curtea unui prieten : cu parbrizul spart nu mai putea să lase maşina, ca de obicei, in fata casei. In sinea lui s-o fi gindit că poate nu i-a retinut nimeni numărul. Si dacă o fi aşa, pînă face rost de alt parbriz, nu-i rău să ,o ferească de privirile, pe drept cuvînt bănuitoare, ale miliţiei, încercare inutilă. A doua zi era căutat de miliţie şi acasă ,şi la serviciu. Căutat, dar nu şi găsit, întimplare de care încearcă să profite cu cinism : „...în jurul orelor 10 — după cum va reţine instanţa de judecată printre alte circumstanţe — se prezintă la miliţie, recunoaşte fapta şi declară că maşina se află la un prieten de-al său, pe strada „Privighetorilor“, unde dealtfel a și fost găsită“. Ba, se interesează și la spital „despre starea părții vătămate“. Mai mult dorit atit „s-a obligat (cită mărinimie !) să plătească despăgubirile civile solicitate“. De unde concluzia că „reeducarea inculpatului se va realiza şi fără executarea efectivă a pedepsei“. Numai că ceea ce la judecătoria din Lugoj au părut a fi circumstanţe atenuante, la Timişoara tribunalul judeţean a apreciat drept circumstanţe agravante. Şi, în consecinţă, a fost admis recursul declarat de procuratură. ______________________________. Iubire „la prima vedere“ Idila lor, care n-a durat nici măcar o zi întreagă, a început la grădina de vară „Ciocirlia“ din localitate , Timişoara. Să fi fost ora şase după-amiază. El, Nicolae ,„ aproape singur pe lume — nevastă-sa tocmai se internase în spital — şi abătut — de perspectiva singurătății, şi Însetat — cină una, alta de bere, își „omora“ timpul. Ea, zisă Jeni, timidă, dar zîmbăreaţă, tăcută dar nu foarte, avea să-i poposească la masă ca o rază de speranță. Sacul işi găsise, ca întotdeauna, peticul. Pe la nouă și jumătate, după mai bine de trei ore de participare efectivă la îndeplinirea planului de desfacere al unităţii, au plecat împreună spre casă. El ţinîndu-se bine de gitul ei, ea ţinîndu-se bine de servieta lui. El ca să nu cadă — de beat ce era. Ea ca să n-o piardă — de plină ce era : servieta. Şi, uite aşa, fiecare cu grija lui, au ajuns pină la urmă acasă. La el. Pentru că ea, în mod normal, dormea la un concubin, îmbibat de alcool, el a uitat de toate planurile pe care şi le făcuse, de toate promisiunile pe care i le făcuse, şi adoarme. Buştean. Jignită sau nu, ea se apucă de treabă, adică adună de prin casă tot ce găseşte degustul ei. Meticulos. Paltoane, costume, rochii, umbrele, covoare, perdele, bijuterii, feţe de masă, mănuşi... în total, gustul ei s-a dovedit a fi foarte larg şi cuprinzător, materializîndu-se in lucruri a căror valoare a depăşit citeva zeci de mii de lei. Başca vreo trei mii de lei bani peşin, care după cum se vede erau, de asemenea, pe gustul ei. A doua zi, trezit — la propriu şi la figurat — din beţie. Romeo, deloc sensibil la coincidenţa lor de gusturi, se duce la reşedinţa Julietei să-şi recupereze lucrurile. N-a reuşit decit cu sprijinul efectiv şi concret A miliţiei. Aviz amatorilor de iubiri la prima vedere. Din caietul grefierului ....organele de resort în perioada mai sus menţionată au efectuat in mod superficial controalele de specialitate nedescoperind această faptă (sustragerea sumei de 156177 lei — n.n.) decit în noiembrie 1979, în urma unei dispoziţii a Trustului judeţean I.A.S. Timiş“. (Din dosarul 1887/80, Tribunalul judeţean Timiş) „Altă dată m-a lovit în, prezenţa unei verişoare, motivînd că vrea să-i dea un exemplu acesteia de ceea ce este un bărbat“. (Din dosarul nr. 3959/80, judecătoria sectorului 4 din Capitală) Florin CIOBANESCU SATU MARE. Gospodăriile-anexe agrozootehnice pe lîngă fiecare unitate de alimentaţie publică 1. Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut în judeţul nostru cu 50 la sută în cincinalul trecut. De menţionat că, in bună parte, produsele agroalimentare s-au obţinut pe plan local din unităţile agricole ale judeţului sau în gospodăriile populaţiei. Numai in ultimele săptămini, cetăţenii din localităţile sătmărene au livrat la fondul de stat — prin sistemul de achiziţii — 1400 porci şi 33 200 păsări. Trebuie subliniată şi preocuparea pentru a se asigura şi stimula cresterea porcilor si păsărilor in gospodăriile anexe de pe lingă cantinele unor întreprinderi si scoli, unităti de alimentaţie publică. Asemenea gospodării anexe au luat flintă, recent, pe lingă întreprinderea „Unio“. O.J.T., întreprinderea comercială locală de alimentaţie publică, în gospodăriile-anexe se află în prezent circa 3 400 porci şi aproape 18 000 păsări, numărul lor fiind în continuă creştere. 2. Pornindu-se de la prevederile Legii privind constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume si fructe, a fost adoptat un program judeţean de asigurare a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare in perioada 1981 —1985, program care tine seama atît de dinamica demografică si creşterea veniturilor populaţiei, cit si de resursele proprii de asigurare a acestor produse. Astfel, pentru realizarea resurselor de carne, lapte şi ouă, precum şi pentru constituirea fondului de stat, capacitatea de producţie a unităţilor agricole va creşte cu 14 600 bovine, 659 000 hl lapte, 16,2 milioane ouă ete. — şi cu 200 ha suprafaţa luciilor de apă destinate pisciculturii. Totodată, se va dezvolta producţia de carne de curcan, gîscă şi iepure, mai ales in gospodăriile populaţiei. Din producţie proprie se vor asigura si cantităţi sporite de legume, cartofi si fructe, cooperativele agricole de producţie care nu se ocupau pină acum de legumicultura mărindu-şi în acest an suprafeţele destinate legumiculturii cu aproape 100 ha. De asemenea, va spori substanţial suprafaţa ocupată cu solarii, introducîndu-se apa termală la încălzitul acesteia în comunele Plt, Căuaş, Acis, Tăşnad etc. Prin măsurile luate, şi judeţul nostru îşi va spori contribuţia la constituirea fondului de stat cu produse agroalimentare, acoperindu-şi in cea mai mare parte necesarul de consum din resursa proprii. Anchetă realizată de Mihai IONESCU şi corespondenţii „Scinteii" SClNTEIA — duminică 1 februarie 1981 Carnet________ COTIDIAN_ Relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scinteii“ ■ Minerii de la cariera Jilj-Sud, judeţul Gorj, au îndeplinit cu citeva zile înainte de termen prevederile de plan la producţia fizică pe luna ianuarie. Fiind primul colectiv din bazinul carbonifer al Gorjului care înregistrează acest succes, i se cuvine şi primul loc in rubrica noastră. ■ întreprinderea de transporturi auto Piatra Neamţ este datoare în ce priveşte predarea fierului vechi rezultat din casarea autovehiculelor scoase din circulaţie. Dar, în loc de reproşuri, întreprinderii i se cuvin felicitări, întrucit nu are ce să predea. Tot ce rezultă din casări — de la motor pină la caroserie - ia drumul recondiţionării în ateliere. Asemenea „datorii" să tot aibă şi alte întreprinderi ! ■ Piloţii aviaţiei utilitare din judeţul Timiş ajută în aceste zile unităţile agricole la fertilizarea culturilor cu cereale păioase. Sub plapuma de zăpadă, „mirabila sămînţă" promite pentru la vară o recoltă cu producţii la... înălţime. ■ Pentru locatarii din cartierul „Ana Ipătescu“ din Rm. Vilcea s-au deschis 4 centre de pîine, în vreme ce confraţii lor din cartierul „Traian" au numai unul singur. Un studiu pe tema amplasării echitabile a acestor unităţi din partea edililor este aşteptat ca... pîinea caldă. * ■ La Facultatea de mecanică a Institutului de învăţămint superior din Sibiu a avut loc ultima oră de curs a anului V, specialitatea tehnologia construcţiilor de maşini. Este prima promoţie de ingineri de aici. Urării de „drum bun, frumos şi demn în viaţă", adresată de profesori, îi alăturăm acordul imnului „Gaudeamus igitur". Aşadar, să ne bucurăm ! ■ Spitalul „Tractorul" din Braşov a fost dotat cu aparatură medicală perfecţionată, intre care şi un aparat deosebit de complex prin numărul şi calitatea investigaţiilor radioscopice şi radiografice. Deşi este montat de mai multe luni de zile, acesta continuă să „hiberneze", întrucît cei de la Serviciul verificări instalaţii şi aparate medicale din Bucureşti nu-şi fac apariţia pentru recepţie. Pe ei nu-i întreabă nimeni de... sănătate ? ■ La întreprinderea textilă din Arad au intrat în producţia de serie două noi ţesături de diftină de bună calitate, care au în componenţa lor 75 la sută materiale refolosibile. Aceasta înseamnă că numai în luna ianuarie la aceste două articole s-a redus importul de materie primă, respectiv bumbac. Cu cit ? Cu peste 3 milioane lei valută ! ■ Pe malul mării, in imediata apropiere a staţiunii Mamaia, a fost dat in folosinţă noul edificiu al Institutului român de cercetări marine, intre altele, cercetătorii de aici îşi propun să valorifice resursele energetice locale neconvenţionale : valurile, viaturile, soarele şi curenţii marini, ca şi experimentarea unor noi tipuri de unelte pescăreşti. Cineva observa , peşte să fie, că ustensile se găsesc. ■ In municipiul Alba lulia a început construcţia unei staţii de asistenţă tehnică A.C.R., care va dispune, între altele, de ateliere de reparaţii şi magazin pentru piese şi accesorii auto. Se speră ca şi activitatea să meargă... ca pe roate ! ■ Niţă Vasile din Brăila a accidentat grav cu căruţa o femeie care mergea regulamentar. In loc să oprească şi să-i acorde ajutor, s-o ducă la spital, Niţă a dat bice cailor şi a dispărut. Acum, unui astfel de act iresponsabil legea îi va pune frîu. ■ Folosind captatoare solare, I.M.A.I.A. Timişoara a construit un „boiler solar", care a fost montat la o crescătorie de viţei, unde a funcţionat anul trecut din primăvară pină in octombrie, furnizind zilnic apă încălzită la peste 60 de grade. Acum se montează o instalaţie şi mai mare, care poate fi utilizată în staţiuni de maşini agricole. Pentru amatorii de excursii, O.J.T. Mureş a editat un nou ghid turistic. Era şi timpul, pentru că mulţimea de unităţi apărute în ultimul timp în toate domeniile îi punea la grea încercare pînă şi pe ghizii cei mai buni. Invitaţie la Poiana Braşov Favorizată de natură prin frumuseţea si varietatea peisajului, Poiana Braşov este recomandată în toate anotimpurile pentru odihnă, vacante, turism. Cazarea se face in hoteluri cu un înalt nivel de confort, precum si in vile, iar masa se asigură in restaurante moderne. Turiştii sosiţi aici au la îndemînă multiple şi variate posibilităţi de petrecere a timpului liber : piscine acoperite, saună, excursii pentru amatorii de drumeţie şi alpinism, seri distractive organizate la cabane şi stine, spectacole folclorice. Celor ce îndrăgesc sporturile specifice sezonului alb le stau la dispoziţie multiple mijloace pentru schi pe pârtii cu diferite grade de dificultate, patinaj sau săniuş. Bilete pentru odihnă, precum şi informaţii suplimentare se obţin la agenţiile şi filialele Oficiilor judeţene de turism din întreaga ţară, precum şi la cele ale I.T.H.R. Bucureşti.