Scînteia, februarie 1981 (Anul 50, nr. 11958-11981)

1981-02-01 / nr. 11958

PAGINA 2 [IFAPTUL I DIVERS ! Mereu pe... I recepţie YO 8 MQ este indicativul ele­vei Manuela Ailincăi din clasa a ■ IX-a a Liceului „Bacovia“ din Bacău, care activează in cadrul radioclubului judeţean. Talentul şi perseverenta i-au adus pină­­acum elevei băcăuane nu mai putini de 11 medalii, Intre care , unele de aur, dobîndite la marile * Concursuri internationale. De cu­­rind, ea s-a întors de la Mosco­va, unde a participat la un mare concurs cu alţi 40 de radioama­tori din mai multe țări. Manuela s-a clasat pe primul loc, obţi­­nind medalia de aur la proba de regularitate, probă care a constat din recepţia şi emisia, cu cit mai puţine greşeli si intr-un timp limitat, a unui text. Gin­­duri de viitor? La şcoală să ia numai note bune, iar la con­cursuri numai... aur. Succes ! Record depăşit Am mai scris in rubrica noas­tră despre dovleceii crescuţi in grădina lui Marian Sandu din Paşcani, care au atins lungimea de 1,80 metri, pe care il conside­ram, la vremea aceea, un record. lată insă că recordul aparţine unui bucureştean, Gheorghe Calma, Intrarea Gazonului nr. 1. El ne trimite, pentru a ne con­vinge, această fotografie, asigu­­rîndu-ne că unul din dovleceii lui a atins respectabila lungime de 1,92 metri. „Pentru la vară — ne scrie el — mi-am propus să depăşesc graniţa celor 2 metri, considerată cindva şi la săritura in înălţime femei, limita maxi­mă. Dar dacă fetele au reuşit să sară „pesta“, eu de ce n-aş în­cerca? Mai ales că acest soi de dovlecei nu sunt, din punct de vedere al îngrijirii, pretenţioşi, dar cresc văzind cu ochii şi sunt foarte delicioşi, economicoşi“. Cine încearcă să-l întreacă? Navigînd într-o ceaşcă... Vaporul din imagine poate naviga intr-o... ceaşcă de apă. El măsoară numai 46 de milimetri. Este una dintre machetele teh­nicianului Puiu Lupaşcu, din Galati. In prezent, el face ulti­mele retuşuri cu toleranţe de... ? microni, la millimodelul unei nave redusă de la dimensiunea de 275 metri la numai 550 mili­metri. Macheta este compusă din peste 1 500 piese, multe sub di­mensiunea de un milimetru. La campionatele nationale de navo­­modele — dar propulsate — va concu­ra in acest an şi fiul său, Laurenţiu, elev in clasa a Vl-a. Pasiunea rămine deci in familie... Adevăr pescăresc — Am prins un peşte uite-atil I de mare... Şi povestitorul desface­­ larg I brațele in lături, pină la refuz. I Dacă... refuzi să-l crezi, nu-l mai vezi. • In schimb, loan Abrudan din­­ Zalău nu se laudă. El prinde. I Tot ce cade in undiţă. Trofeele şi le naturalizează singur, după I reţete numai de el ştiute. In I imagine se află un cap de ştiucă. Nu se ştie cit de grea era, că n-a I avut cintar la înde­mină. Dar Ştirile rele spun că s-a hrănit în ea o săptămină. O fi! Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scinteii” LEGEA PREVEDE legea trebuie apu Fiecare judeţ să-şi constituie surse proprii de aprovizionare Consiliul popular — un „sfat major" al iniţiativei şi acţiunii cetăţeneşti La consfătuirea de lucru de la Braşov, ca şi cu prilejul vizitelor întreprinse in judeţele Timiş şi Bra­şov, secretarul general al partidului, tovarăşul M­­icolae Ceauşescu, a cerut să se treacă ferm la aplicarea hotă­rârilor şi legilor ţării privind asigu­rarea, începind din acest an, a între­gului necesar de consum al popu­laţiei de către toate judeţele. Prin Legea privind Constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe s-au stabilit sarcini şi răs­punderi sporite consiliilor populare d­in realizarea — pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti şi auto­­gestiunii economico-financiare­­ a producţiei in profil teritorial, in scopul acoperirii cu mijloace locale a nevoilor de consum ale populaţiei respective. Continuînd ancheta noas­tră pe tema autoaprovizionării jude­ţelor, am adresat unor cadre de con­ducere ale consiliilor populare jude­ţene următoarele întrebări : 1. Cum se realizează în judeţul dv. autoaprovizionarea cu produse agroalimentare ? 2. Ce măsuri v-aţi propus pentru aplicarea noii Legi privind constitui­rea, repartizarea şi folosirea pe ju­deţe a resurselor destinate aprovi­zionării populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe ? Astăzi publicăm răspunsurile tova­răşilor VASILE ARDELEANU, prim­­vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular judeţean Bacău. MARIUS COJOCARU, prim-­ vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular judeţean Mehedinţi, şi IOAN CAIŢA, prim­­vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular judetean Satu Mare. • 1. întregul necesar de legume si fructe din programul de aprovizio­nare a populaţiei in actualul sezon a fost asigurat din resurse proprii, li­­vrindu-se totodată aitor judeţe peste 11 00­1 tone legume şi 4 000 tone fruc­te. Acţionind mai stăruitor şi diver­­sificind formele de activitate, în ul­­­tima lună a anului trecut au fost preluate prin sistemul de achiziţii 175 bovine, 556 porcine, 652 ovine, aproape 20 000 păsări, 30 tone fasole şi ceapă, 8 tone nuci, cantităţi însem­nate de griu, porumb, cartofi şi alte produse, care au fost livrate fondu­lui pieţei. De asemenea, au fost în­cheiate de pe acum aproape toate contractele pe 1981 de creştere şi li­vrare a animalelor. Acţionăm în con­tinuare ca fiecare familie deţinătoa­re de teren agricol, inclusiv din mu­nicipiu si oraşe, să cultive legume si zarzavaturi, să crească animale si păsări pentru consumul propriu si pentru livrarea unor cantităţi supli­mentare la fondul centralizat al sta­tului. 2. In adunările cetăţeneşti, la ..Tri­bunele democraţiei“, în sesiunile consiliilor populare din oraşele şi­­ comunele judeţului a fost supus dez­baterii publice programul de măsuri privind aprovizionarea populaţiei in această perioadă, accentul punin­­du-se pe legumicultura, zootehnie si industria mică. Prin autoaprovizio­­nare se vor asigura, în primul se­mestru al anului acesta, 2 500 tone legume şi verdeţuri (1 200 tone sala­tă verde, 300 tone spanac, 600 tone ceapă verde, 100 tone usturoi verde, 200 tone ridichi ş.a.), 5 000 tone var­ză timpurie, 5 000 tone tomate. Aces­tor producţii planificate în unităţile agricole socialiste li se adaugă im­portantele cantităţi de legume timpu­rii produse in gospodăriile popu­laţiei. Menţionez că, potrivit con­tractelor încheiate, numai din gos­podăriile populaţiei se vor livra la fondul centralizat al statului peste 5 000 tone legume. In plus, urmează să sporim actualul efectiv de aproa­pe 3 000 porci şi peste 8 000 păsări în gospodăriile-anexe de ne lingă can­tinele şi unităţile de alimentaţie pu­blică. MEHEDINŢI: Creşterea contribuţiei gospodăriilor populaţiei la formarea fondului de stat BACĂU, începînd cu acest an, întregul necesar de produse agroalimentare se va realiza pe plan loca­­ l. Aplicînd indicaţiile conducerii partidului privind extinderea auto­­aprovizionării judeţelor, am reuşit să asigurăm, in ultimul timp, pe plan local întregul necesar de carne si preparate de carne, fructe, car­tofi — iar în proporţie de 70—80 la sută necesarul de lapte, brînzeturi si alte produse de cerere curentă. In 1980 au fost livrate la fondul de stat, 1 din producţia judeţului, aproape 35 000 tone legume, 13 000 tone fruc­te, 16 000 tone cartofi. La cantităţile de produse agroalimentare obţinute in unităţile agricole de stat si coope­ratiste s-au adăugat cele realizate in gospodăriile populaţiei. Cetăţenii din satele si oraşele judeţului au livrat la fondul de stat peste 1 500 tone carne de porc, vită si pasăre , prin sistemul de achiziţii în cadrul coope­raţiei de consum, sătenii au asigurat, in plus faţă de anul 1979, aproape 400 tone fructe, 500 tone legume, un număr dublu de ouă etc. O experien­ţă bună s-a conturat şi în privinţa organizării gospodăriilor-anexă de pe linge întreprinderile şi unităţile de alimentaţie publică , acestea au asi­gurat anul trecut cantinelor-restau­­rant, din judeţ peste 165 tone carne şi 120 tone legume. 2. Prin deputaţi, prin organele agricole, prin activiştii obşteşti, con­siliile populare din judeţ se ocupă intens, în prezent, de popularizarea in rîndul cetăţenilor a noilor regle­mentări legale, a avantajelor cul­tivării fiecărui petic de pămînt, în scopul producerii in curtea pro­prie a fiecărui gospodar , cit mai multe din produsele necesare con­sumului propriu, cit si pentru crea­rea unor disponibilităţi destinate­­ fondului de stat sau pentru valorifi­care pe piaţă. Echipe de­­specialişti identifică în aceste zile terenurile din curţile unităţilor socialiste şi te­renurile intravilane din oraşe, care vor fi însămînţate în primăvară cu legume. Numai în municipiul Bacău, de exemplu, au fost identificate pină acum suprafeţe insumind circa 40 de hectare. Avem grija ca toţi culti­vatorii să fie aprovizionaţi cu semin­ţe, îngrăşăminte chimice, cu mate­rialele şi uneltele­ necesare. In scopul acoperirii fondului de stat planificat, a fost, de asemenea, sporită suprafaţa cultivată cu legume in uni­tăţile cooperatiste cu încă 500 de hec­tare. Se va mări, totodată, la 75 de hectare suprafaţa de legume prote­jată în solarii, asigurindu-se astfel satisfacerea nevoilor de consum cu­ produse timidurii. Pentru a realiza efectivele de ani­male planificate, am luat măsuri ca in fiecare comună $1, respectiv, din fiecare cooperativă agricolă să fie organizate maternităţi de scroafe, unde să se producă tineret porcin, ce va fi dat spre creştere populaţiei ; de asemenea, au fost stabilite pro­grame distincte pentru creşterea por­­cilor pe lingă fiecare stină organi­zată, întreprinderea de stat ..Avico­la“ va pune la dispoziţia populaţiei cel puţin 2 milioane pui de o zi , atit pentru carne, cit şi pentru ouă. Cooperaţia de consum se preocupă, la rindul ei, de asigurarea in fiecare comună a incubatoarelor care să furnizeze puii de o zi pentru crescă­torii de la sate. Toate aceste măsuri ne dau certi­tudinea­­că întregul necesar de car­tofi, fructe și legume pentru consum în stare proaspătă, precum și de produse animaliere va fi asigurat pe plan local. .....I ,".1,'■ I , , r.­­. 0Irational STA Alimentaţia, alcoolul şi bolile hepatice In condiţii obişnuite, in diagnosti­cul cauzal al bolilor hepatice (in afa­ră de virusul implicat în apariţia he­patitei epidemice) o pondere deose­bită are abuzul de băuturi alcoolice. Despre legătura dintre alcool şi bo­lile hepatice ne-a vorbit conf. dr. I. GHEORGHESCU, şeful clinicii de gastroenterologie de la Spitalul Fun­­deni din Bucureşti. „ Prima dificultate în stabilirea diagnosticului şi a cauzelor care au determinat îmbolnăvirea ficatului este recunoaşterea de către pacient că este un consumator de alcool. La în­trebarea : beţi alcool ? se răspunde ..nu“, fie din jenă, fie pentru că se subapreciază cantităţile pe care le con­sumă. întrebînd din nou pe cel în cau­ză dacă bea vin sau ţuică, pacientul răspunde : da, beau, dar făcute în casă de mine. Foarte mulţi cred că băuturile alcoolice se referă numai la băuturile tari. In realitate si vinul şi berea conţin alcool. — Din cele spuse pină aici despre alcool şi alcoolism s-ar putea crede că nu este sănătos să bei nici măcar un pahar de vin... — Consumul de 2—3 pahare de vin pe săptămină nu constituie un risc prea mare, dar consumul zilnic de alcool concentrat sau echivalent a circa 400 mililitri alcool pur pe săp­­tămînă (echivalentul a 2 litri ţuică obişnuită) se poate încadra în alcoo­lism sau etilism . Alimentaţia poate atenua efec­tele negative ale băuturilor alcoolice? — Nu, in nici un caz. Asocierea alcoolului cu o alimentaţie neraţio­nală, dezechilibrul alimentar, prin consumul unei cantităţi mari de gră­simi, conserve, mezeluri, orarul ne­regulat al meselor, consumarea de alcool pe nemincate, şi mai ales a al­coolului concentrat (care se absoarbe prin peretele stomacului gol ca prin­­tr-o sugativă) reprezintă, după opinia specialiştilor din acest domeniu, ele­mentele de risc cumulat pentru pro­ducerea bolilor hepatice. Cea mai pe­riculoasă formă de consumare a al­coolului este dimineaţa pe stomacul gol şi fără un aport corespunzător de alimente cu valoare calorică normală. Unele studii recente arată că nu are nici o importantă forma de prezenta­re a băuturii şi nici măcar nu există vreo deosebire intre vinurile roşii sau albe in ce priveşte acţiunea lor asupra organismului.­ Ceea ce con­tează este cantitatea totală medie de băuturi alcoolice care se bea pe săp­­tămînă. Astfel, consu­m­ul unei canti­tăţi de vin sau ţuică slabă are ace­leaşi consecinţe ca şi consumul can­tităţii echivalente de băuturi tari. — Vă rugăm să ne oprim asupra acestor consecințe, a tulburărilor care apar in organism, ca urmare a con­sumului de băuturi alcoolice in exces. — Pe lîngă efectele toxice manifes­tate la nivelul stomacului, intestinu­lui, ficatului, alcoolul influențează tot organismul, iar echivalentul caloric al băuturilor (dealtfel foarte ridicat , de ex. 100 gr. ţuică are 400 calorii) se adaugă factorilor care contribuie la instalarea obezităţii. Dictonul ,,gras şi frumos“ sau, cu alte cuvinte, gras şi sănătos este fals, eronat, complet greşit, deoarece este demonstrat că persoanele supraponderale fac boli mai grave, fiind deci mai expuse a­­cestor îmbolnăviri decit cei care au greutatea în limitele normale. — Ce urmări poate avea asocierea băuturilor alcoolice cu consumul de medicamente ? — Este total neindicată pentru că nocivitatea acestora crește. Astfel, se știe că unii consumatori de alcool iau seara, înainte de culcare, somnifere ori calmante, ceea ce contribuie la accentuarea efectelor toxice ale al­coolului și medicamentelor asupra fi­catului. Sau alt caz : persoane cu hi­pertensiune, după ce au consumat vin sau hipazin „ca să nu le crească tensiunea“. In realitate, medicaţia administrată concomitent cu băutura nu numai că nu are nici o valoare terapeutică, dar produce chiar mai mult rău prin efectele de toxicitate. Deci ci­nd luăm un medicament nu este indicat să consumăm nici o bău­tură alcoolică.­­ După cit timp sau după ce pe­rioadă de consum constant de alcool pot apărea unele tulburări la nivelul diferitelor organe ? — S-a constatat că efectele alcoo­lului asupra ficatului au loc după 5—6 ani de consum continuu de alcool. In această perioadă chiar dacă cel care consumă alcool se simte aparent bine. in organismul lui deja apar nu­meroase manifestări patologice (de boală), leziuni în diferite, organe si in special la nivelul ficatului. Este foar­te important de reţinut un fapt ştiin­ţific verificat, anume că abandonarea definitivă a alcoolului In perioada de început poate duce la vindecarea a­­cestor leziuni și uneori chiar la vin­decarea completă, inclusiv a ficatu­lui. Din acest motiv este bine ca cei care consumă alcool să consulte din timp medicul, mai ales dacă apar unele dureri la nivelul stomacului, ficatului, tulburări digestive etc. Dacă cel în cauză nu este conştient de consecinţele ce pot deveni adesea grave, ale acestor manifestări, fami­lia ori colectivul să-l convingă şi să-l determine să se adreseze medicului pentru un control medical. Convorbire consemnată de Elena MANTU „Iarba fiarelor“ şi „lacătul“ legalităţii Există o anume categorie de indivizi pen­tru care banii sunt un fel de „iarbă a fiare­lor“. După mintea lor, cu un teanc de „sute“ poţi cumpăra orice conştiinţă, poţi face din negru, alb şi din măgar, un cal de curse. Cu alte cuvinte, se poate pluti fără proble­me pe apele cele mai tulburi ale ilicitului sau cele mai învolburate ale ilegalului. Nu­mai bani să ai. Dar pe cit le este liniştea de adîncă, pe atit şi surpriza de mare. Surpriza cind con­stată că nu le merge chiar oricînd şi cu oricine... ...Asta-vară, sergentul maior Vasile Croi­­toru de la Serviciul de circulaţie al miliţiei din Timişoara, împreună cu tehnicianul cu probleme de circulaţie Ion Ionescu, de la I.J.T.L., făceau obişnuitul rond. Cind, in apropierea staţiei de benzină de pe şo­seaua care duce spre Lugoj, observă un au­toturism staţionat şi mai multe­­persoane agitindu-se in jur. Un accident ? O pană . O defecţiune ? Nu. Un simplu incident : autoturismul refuza să pornească. Nici nu era de mirare, după „indemînarea“ celui de la volan. Subofiţerului de miliţie i-a mai atras atenţia şi lipsa însemnului care ar fi trebuit să ateste verificarea tehnică obliga­torie a autoturismului. Şi i-a cerut şoferu­lui actele la control. La care .,şoferul“, Du­mitru Zlătar, se Întunecă şi mai mult la faţă. Pentru că nu avea nici carnet de con­ducere, nici actele de proprietate ale ma­şinii. Iar „explicaţiile“, oricum le-ai fi luat, nu erau acceptabile. Nici un conţinut, nici in exprimare . — E maşina unui prieten. Să moară mama ! Nu ştiu bine cum îl cheamă, dar ii zice Nelu şi stă intr-un bloc pe Calea Şa­­gului. E frizer, băiat salon. ...Deci, erau suficiente motive pentru ca subofiţerul de miliţie să-şi invite interlocu­torul pînă la circă. Se suie toţi în maşină şi pleacă. La vo­lan, sergentul major Croitoru. Alături, teh­nicianul Ionescu, în spate „şoferul“ şi ne­­vastă-sa. Nevastă care, pe drum, descoperă în geantă carnetul ei de conducere şi certi­ficatul de înmatriculare al maşinii, pe nu­mele unui cetăţean din Deta. Cum spuneam, nevastă-sa le descoperă, iar Zlătar le în­­minează subofiţerului de miliţie împreună cu buletinul său de identitate şi... o sută. „Argumentul“ se dovedeşte a nu fi deloc convingător. Subofiţerul îl sfătuieşte să-şi vadă de treabă, să nu se arunce singur din lac un puţ. Z.D. „traduce“ insă sfatul pe „limba lui“ şi supralicitează : — Ia calea cinci „foi“ şi să fii sănătos — după care nu mai aşteaptă să vadă reacţia celuilalt. Ii viră banii în buzunar. Mersese la sigur. Intr-adevăr, la sigur , in faţa instanţei de judecată. Instanţă care, pină se vor termina cercetările necesare pentru elucidarea problemei proprietarului autoturismului, i-a creat lui Zlătaru Dumi­tru răgazul suficient pentru a-şi reconsidera părerea despre rolul şi rostul banilor în lu­mea noastră care nu sunt tipăriţi pentru mituiri. Circumstanţele atenuante erau... agravante Seară geroasă, de ianuarie, la Lugoj, în­treg oraşul picotea cufundat în ceaţă. Stră­zile, poleite de gheaţă, deveniseră adevărate patinoare. Numai vreme de plimbare cu maşina nu era. Şi, bineînţeles, cei mai mulţi dintre automobilişti renunţaseră la această plăcere. Ambruş Petru însă nu era dintre cei prea deprinşi cu prudenţa. Sau, ca să spunem lucrurilor pe nume, cu marea răs­pundere pe care o presupune rotirea cheii de contact. Şi, ca de cele mai multe ori în asemenea cazuri, evitabilul a devenit „ine­vitabil“, iar inconştienta, atit de des invoca­tă, „fatalitate“. ...Pe strada „Ţesătorilor“, chiar în dreptul întreprinderii textile, Ambrus observă prea tirziu un biciclist ce „pendula“, abia tinin­­du-și echilibrul d­intre un trotuar şi celălalt. Ar fi trebuit să oprească. Nu o face. încear­că să-l ocolească. Nu reuşeşte. Biciclistul derapează, ajunge in fata maşinii, este izbit în plin, săltat pe capotă si azvîrlit pe calda­­rîm. Din acel moment viaţa unui om era suspendată de un fir. Intr-adevăr, subţire ca­r­ată. Pe Ambrus insă nu l-a preocupat decit să dispară. Pe cit posibil, nevăzut. In zadar au strigat trecătorii după el. In zadar au în­cercat să-l oprească. A stins toate luminile, a apăsat pe acceleraţie şi nu s-a mai oprit decit în curtea unui prieten : cu parbrizul spart nu mai putea să lase maşina, ca de obicei, in fata casei. In sinea lui s-o fi gindit că poate nu i-a retinut nimeni numărul. Si dacă o fi aşa, pînă face rost de alt parbriz, nu-i rău să ,o ferească de privirile, pe drept cuvînt bănuitoare, ale miliţiei, încercare inutilă. A doua zi era căutat de miliţie şi acasă­ ,şi la serviciu. Căutat, dar nu şi găsit, întimplare de care încearcă să pro­fite cu cinism : „...în jurul orelor 10 — după cum va reţine instanţa de judecată printre alte circumstanţe — se prezintă la miliţie, recunoaşte fapta şi declară că maşina se află la un prieten de-al său, pe strada „Pri­vighetorilor“, unde dealtfel a și fost găsită“. Ba, se interesează și la spital „despre starea părții vătămate“. Mai mult dorit atit „s-a obligat (cită mărinimie !) să plătească des­păgubirile civile solicitate“. De unde conclu­zia că „reeducarea inculpatului se va reali­za şi fără executarea efectivă a pedepsei“. Numai că ceea ce la judecătoria din Lugoj au părut a­ fi circumstanţe atenuante, la Ti­mişoara­­ tribunalul judeţean a apreciat drept circumstanţe agravante. Şi, în conse­cinţă, a fost admis recursul declarat de pro­curatură. _______________­_______________. Iubire „la prima vedere“ Idila lor, care n-a durat nici măcar o zi întreagă, a început la grădina de vară „Cio­­cirlia“ din localitate , Timişoara. Să fi fost ora şase după-amiază. El, Nicolae ,„ aproa­pe singur pe lume — nevastă-sa tocmai se internase în spital — şi abătut — de perspec­tiva singurătății, şi Însetat — cină una, alta de bere, își „omora“ timpul. Ea, zisă Jeni, timidă, dar zîmbăreaţă, tăcută dar nu foarte, avea să-i poposească la masă ca o rază de speranță. Sacul işi găsise, ca întot­deauna, peticul. Pe la nouă și jumătate, după mai bine de trei ore de participare efectivă la îndeplini­rea planului de desfacere al unităţii, au plecat împreună spre casă. El ţinîndu-se bine de gitul ei, ea ţinîndu-se bine de ser­vieta lui. El ca să nu cadă — de beat ce era. Ea ca să n-o piardă — de plină ce era : ser­vieta. Şi, uite aşa, fiecare cu grija lui, au ajuns pină la urmă acasă. La el. Pentru că ea, în mod normal, dormea la un concubin, îmbibat de alcool, el a uitat de toate pla­nurile pe care şi le făcuse, de toate promi­siunile pe care i le făcuse, şi adoarme. Buş­tean. Jignită sau nu, ea se apucă de treabă, adică adună de prin casă tot ce găseşte de­gustul ei. Meticulos. Paltoane, costume, ro­chii, umbrele, covoare, perdele, bijuterii, feţe de masă, mănuşi... în total, gustul ei s-a dovedit a fi foarte larg şi cuprinzător, materializîndu-se in lucruri a căror valoare a depăşit citeva zeci de mii de lei. Başca vreo trei mii de lei bani peşin, care după cum se vede erau, de asemenea, pe gus­tul ei. A doua zi, trezit — la propriu şi la figurat — din beţie. Romeo, deloc sensibil la coinci­denţa lor de gusturi, se duce la reşedinţa Julietei să-şi recupereze lucrurile. N-a reu­şit decit cu sprijinul efectiv şi concret A miliţiei. Aviz amatorilor de iubiri la prima vedere. Din caietul grefierului ....organele de resort în perioada mai sus menţionată au efectuat in mod superficial controalele de specialitate nedescoperind a­­ceastă faptă (sustragerea sumei de 156177 lei — n.n.) decit în noiembrie 1979, în urma unei dispoziţii a Trustului judeţean I.A.S. Timiş“. (Din dosarul 1887/80, Tribunalul jude­ţean Timiş) „Altă dată m-a lovit în, prezenţa unei ve­­rişoare, motivînd că vrea să-i dea un exem­plu acesteia de ceea ce este un bărbat“. (Din dosarul nr. 3959/80, judecătoria sec­torului 4 din Capitală) Florin CIOBANESCU SATU MARE. Gospodăriile-­anexe agrozootehnice pe lîngă fiecare unitate de alimentaţie publică 1. Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut în judeţul nostru cu 50 la sută în cincinalul trecut. De men­ţionat că, in bună parte, produsele agroalimentare s-au obţinut pe plan local d­in unităţile agricole ale ju­deţului sau în gospodăriile popu­laţiei. Numai in ultimele săptămini, cetăţenii din localităţile sătmărene au livrat la fondul de stat — prin sistemul de achiziţii — 1400 porci şi 33 200 păsări. Trebuie subliniată şi preocuparea pentru a se asigura şi stimula cres­terea porcilor si păsărilor in gospo­dăriile anexe de pe lingă cantinele unor întreprinderi si scoli, unităti de alimentaţie publică. Asemenea gos­podării anexe au luat flintă, recent, pe lingă întreprinderea „Unio“. O.J.T., întreprinderea comercială lo­cală de alimentaţie publică, în gos­­podăriile-anexe se află în prezent circa 3 400 porci şi aproape 18 000 pă­sări, numărul lor fiind în continuă creştere. 2. Pornindu-se de la prevederile Legii privind constituirea, repartiza­rea şi folosirea resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume si fructe, a fost adop­tat un program judeţean de asigura­re a aprovizionării populaţiei cu pro­duse agroalimentare in perioada 1981 —1985, program care tine seama atît de dinamica demografică si creşterea veniturilor populaţiei, cit si de resur­sele proprii de asigurare a acestor produse. Astfel, pentru realizarea resurselor de carne, lapte şi ouă, precum şi pentru constituirea fondu­lui de stat, capacitatea de producţie a unităţilor agricole va creşte cu 14 600 bovine, 659 000 hl lapte, 16,2 milioane ouă ete. — şi cu 200 ha su­prafaţa luciilor de apă destinate pis­ciculturii. Totodată, se va dezvolta producţia de carne de curcan, gîscă şi iepure, mai ales in gospodăriile populaţiei. Din producţie proprie se vor asi­gura si cantităţi sporite de legume, cartofi si fructe, cooperativele agri­cole de producţie care nu se ocupau pină acum de legumicultura mă­­rindu-şi în acest an suprafeţele destinate legumiculturii cu aproa­pe 100 ha. De asemenea, va spori substanţial suprafaţa ocupată cu solarii, introducîndu-se apa ter­mală la încălzitul acesteia în co­munele Plt, Căuaş, Acis, Tăşnad etc. Prin măsurile luate, şi judeţul nostru îşi va spori contribuţia la constitui­rea fondului de stat cu produse agro­­alimentare, acoperindu-şi in cea mai mare parte necesarul de consum din resursa proprii. Anchetă realizată de Mihai IONESCU şi corespondenţii „Scinteii" SClNTEIA — duminică 1 februarie 1981 Carnet________ COTIDIAN_ Relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scinteii“ ■ Minerii de la cariera Jilj-Sud, judeţul Gorj, au îndeplinit cu citeva zile înainte­ de termen prevederile de plan la producţia fizică pe luna ianuarie. Fiind primul colectiv din bazinul carbonifer al Gorjului care înregistrează acest succes, i se cu­vine şi primul loc in rubrica noas­tră. ■ întreprinderea de transporturi auto Piatra Neamţ este datoare în ce priveşte predarea fierului vechi rezultat din casarea autovehicule­lor scoase din circulaţie. Dar, în loc de reproşuri, întreprinderii i se cu­vin felicitări, întrucit nu are ce să predea. Tot ce rezultă din casări — de la motor pină la caroserie - ia drumul recondiţionării în ateliere. Asemenea „datorii" să tot aibă şi alte întreprinderi ! ■ Piloţii aviaţiei utilitare din ju­deţul Timiş ajută în aceste zile u­­nităţile agricole la fertilizarea cul­turilor cu cereale păioase. Sub plapuma de zăpadă, „mirabila să­­mînţă" promite pentru la vară o recoltă cu producţii la... înălţime. ■ Pentru locatarii din cartierul „Ana Ipătescu“ din Rm. Vilcea s-au deschis 4 centre de pîine, în vre­me ce confraţii lor din cartierul „Traian" au numai unul singur. Un studiu pe tema amplasării echitabi­le a acestor unităţi din partea e­­dililor este aşteptat ca... pîinea caldă. * ■ La Facultatea de mecanică a Institutului de în­văţămint superior din Sibiu a avut loc ultima oră de curs a anului V, specialitatea teh­nologia construcţiilor de maşini. Este prima promoţie de ingineri de aici. Urării de „drum bun, frumos şi demn în viaţă", adresată de pro­fesori, îi alăturăm acordul imnului „Gaudeamus igitur". Aşadar, să ne bucurăm ! ■ Spitalul „Tractorul" din­ Braşov a fost dotat cu aparatură medicală perfecţionată, intre care şi un apa­rat deosebit de complex prin nu­mărul şi calitatea investigaţiilor ra­­dioscopice şi radiografice. Deşi este montat de mai m­ulte luni de zile, acesta continuă să „hiberneze", în­­trucît cei de la Serviciul verificări instalaţii şi aparate medicale din Bucureşti nu-şi fac apariţia pentru recepţie. Pe ei nu-i întreabă nimeni de... sănătate ? ■ La întreprinderea textilă din Arad au intrat în producţia de se­rie două noi ţesături de diftină de bună calitate, care au în compo­nenţa lor 75 la sută materiale re­­folosibile. Aceasta înseamnă că nu­mai în luna ianuarie la aceste două articole s-a redus importul de ma­terie primă, respectiv bumbac. Cu cit ? Cu peste 3 milioane lei va­lută ! ■ Pe malul mării, in imediata apropiere a staţiunii Mamaia, a fost dat in folosinţă noul edificiu al Institutului român de cercetări marine, intre altele, cercetătorii de aici îşi propun să valorifice resur­sele energetice locale neconvenţio­nale : valurile, viaturile, soarele şi curenţii marini, ca şi experimen­tarea unor noi tipuri de unelte pes­căreşti. Cineva observa , peşte să fie, că ustensile se găsesc. ■ In municipiul Alba lulia a început construcţia unei staţii de asistenţă tehnică A.C.R., care va dispune, între altele, de ateliere de reparaţii şi­ magazin pentru piese şi accesorii auto. Se speră ca şi acti­vitatea să meargă... ca pe roate ! ■ Niţă Vasile din Brăila a acci­dentat grav cu căruţa o femeie care mergea regulamentar. In loc să oprească şi să-i acorde ajutor, s-o ducă la spital, Niţă a dat bice cailor şi a dispărut. Acum, unui astfel de act iresponsabil legea îi va pune frîu. ■ Folosind captatoare solare, I.M.A.I.A. Timişoara a construit un „boiler solar", care a fost montat la o crescătorie de viţei, unde a func­ţionat­ anul trecut din primăvară pină in octombrie, furnizind zilnic apă încălzită la peste 60 de grade. Acum se montează o instalaţie şi mai mare, care poate fi utilizată în staţiuni de maşini agricole.­­ Pentru amatorii de excursii, O.J.T. Mureş a editat un nou ghid turistic. Era şi timpul, pentru că mul­ţimea de unităţi apărute în ultimul timp în toate domeniile îi punea la grea încercare pînă şi pe ghizii cei mai buni. Invitaţie la Poiana Braşov Favorizată de natură prin frumuseţea si va­rietatea peisajului, Po­iana Braşov este reco­mandată în toate ano­timpurile pentru odih­nă, vacante, turism. Cazarea se face in ho­teluri cu un înalt ni­vel de confort, pre­cum si in­­ vile, iar masa se asigură in restaurante moderne. Turiştii sosiţi aici au la îndemînă multiple şi variate posibilităţi d­e petrecere a timpu­lui liber : piscine aco­perite, saună, excursii pentru amatorii de drumeţie şi alpinism, seri distractive orga­nizate la cabane şi stine, spectacole fol­clorice. Celor ce îndră­gesc sporturile specifi­ce sezonului alb le stau la dispoziţie mul­tiple mijloace pentru schi pe pârtii cu dife­rite grade de dificul­tate, patinaj sau să­­niuş. Bilete pentru odihnă, precum­­ şi informaţii suplimentare se obţin la agenţiile şi filialele Oficiilor judeţene de turism din întreaga ţară, precum şi la cele ale I.T.H.R. Bucureşti.

Next