Scînteia, iunie 1981 (Anul 50, nr. 12060-12084)
1981-06-02 / nr. 12060
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS I Din valurile mării . Mult discutata folosire a energiei valurilor mării ca sursă de * I electricitate şi-a găsit o soluţie practică şi in proiectul unui grup I de elevi de la cursul seral al II Liceului industrial nr. 4 din Constanţa, sub îndrumarea ingi- Inerului Petre Popescu. Instala- \ I ţia, la scară miniaturală, seamă-I nă şi cu o dragă, dar şi cu o | străveche moară de apă, împo- | I dobită cu un adevărat colier de ■ beculeţe. La prima probă, ener- . gia produsă de valurile mării a I fost atît de puternică incit a | I ars toate becurile. Defecţiunea insă era un semn evident că \ . reuşita a fost mai mare decit se I I prevăzuse, astfel că pentru a I doua probă colierul de becuri a ■ fost mărit. Succes in continuare, I I la scară şi mai mare ! Numai moş I sa nu-i zici... Nici corespondentul nostru * I voluntar N.A. Despoiu, care ne scrie, nici consătenii săi din ■ Băbeni, judeţul Vilcea, nu-şi I mai amintesc in ce împrejurare I şi cine anume i-a spus prima I dată lui Ion Anghel Lin — şi Lin i se zice şi în ziua de azi. * I Mai exact — „Nenea Lin“. Să nu-i zici moş că se supără foc. ■ Ce dacă „merge“ pe 80 de ani ? I I Toată ziua il vezi trebăluind nu ' numai prin ograda lui, ci lu- I ■ crind in cooperativă oriunde e I nevoie de un tîmplar, un dul-I gher, un rotar sau zidar. Are și • 0 vorbă : „Cine se scoală de di- f I mineaţă... trece de sută“. Adică • I suta de ani. Ceea ce i-o dorim , ' și lui. I „Specialistul" . I cu patru clase primare Membru „onorific“ (pentru că • de muncit nu se omora să mun- I cească) la C.A.P. Bunteşti, ju-I deţul Bihor, Vasile Avrămuţ a I devenit, cu cele patru clase pri- ■ mare, un escroc antiia, dindu-se I drept „medic chimist“. Cu acte II in regulă, „Diploma“ i-au dat-o cei de la C.A.P. Curăţele, odată I • cu o „delegaţie specială“, care il autoriza „să vindă plante me-I dicinale recoltate din perimetrul I cooperativei noastre pe teritoriul I staţiunilor şi tirgurilor din ţară“. 1 I Plus un document care „atestă compoziţia medicamentului spre ■ a servi specialistului nostru I la prepararea tratamentelor“. • Leacurile preparate de escroc, I • la preţuri piperate, erau din banale plante spontane, ames-I tecate cu... coji de ouă măcinate, i Şi astfel Avrămuţ prospera şi I cheltuia ca un nabab. Pînă cind • I „documentele“ lui au devenit piese grele ale unui dosar penal. ■ Judecătorii din Beiuş i-au pre- scris cura cuvenită. Fie-i de •leac ! I „Ce ziseşi, . maică ?" I In orice gară C.F.R. mai mare, care se respectă şi îşi respectă I I solicitanţii, există cite un ghişeu de informaţii. Un astfel de ghişeu există şi în gara din | ■ Deva. Am întrebat şi noi unde I se află, dar cind am ajuns lingă • I el, am asistat, fără să vrem, la următoarele scene : — Puştiule, întreabă, te rog, şi | I pentru mine cind pleacă trenm spre Sibiu, că sint cam înalt şi I I nici aplecat n-aş putea ajunge la ghişeu... ’ • —Ce ziseşi, maică ? Nu sint . surdă, dar vorbeşte mai tare sau I I arată-te la faţă, ca să-ţi citesc I I pe buze răspunsul... Cind am ajuns şi noi la ghişeul I I cu pricina, ne-am dat seama că I I este amplasat atît de jos, incit pină şi cei mai mărunţi de sta- • ■ tură trebuiau să se... cocoşeze. Ca să nu mai vorbim de gemu- I • leţul acestuia, cu palma, ca-ntr-un orăşel al copiilor. So- I licitantul nici nu-l vede pe cel I care-l întreabă, nici n-aude ce i se răspunde. ■ Cineva observa : „Se vede că şeful gării n-a cerut pină acum 1 • relaţii la un astfel de ghişeu...“ . I O „Salvare" ' I în... pom! • Intre Brăila și Buzău, pe raza comunei Surdila Greci, s-a produs un grav accident de circula- | I tie. Din cauza exploziei unui pneu, autosalvarea 31—BR—436 I ■ s-a zdrobit de un pom. Cum s-a ajuns la acest nefe- 1 • ricit episod ? In noaptea dinain- ■ . tea plecării la drum, şoferul Ion Chivu fusese de serviciu. Deşi I I trebuia să plece acasă să se odihnească, el a ţinut să meargă I in cursă. Şi încă ceva : deşi şeful garajului a constatat că pneul cu pricina avea o tăietură I • de ciţiva centimetri, i-a dat maşinii cale liberă. ■ I Tot atitea încălcări ale nor- melor rutiere, care au dus la I pierderea a două vieţi omeneşti I (şoferul şi o pacientă) şi la rănirea altor patru oameni. I Naivitatea costă I Deşi a învăţat o meserie frumoasă, Aurelian I. Tracicaru s-a 1 • dezvăţat să muncească. Dar cum • . lenea e cucoană mare, care cere de mincare, A.I.T. a început să I I dea sfoară prin Suceava că el poate să facă rost de orice obiect I i pentru oricine e dispus să dea un I avans substanţial. De la unul a luat 9 000 de lei, de la altul 5 000, i ■ iar pe Leon Luca l-a „uşurat“ de 7 400 de lei, promiţîndu-i că-i • • face rost de băutură „antiia“ , pentru nuntă. Şi ar mai fi înşelat A.I.T. şi pe alţi naivi, dar, spre I norocul lor, escrocul a fost prins înainte de a-i achita „avansul“. I Rubrică realizată de I Petre POPA , şi corespondenţii „ScinteiU^i O reglementare unitară, cuprinzătoare în consens cu creşterea şi diversificarea activităţii edilitare, cu ridicarea gradului de exigenţă faţă de condiţiile de viaţă civilizată din localităţile patriei, a devenit o necesitate obiectivă ca domeniul gospodăriei comunale să capete o reglementare unitară, cuprinzătoare, printr-un act normativ la nivel de lege. Vechea lege de organizare a exploatărilor comunale (Legea nr. 1 768 din 1938), elaborată în cu totul alte condiţii economice şi sociale, era de mult depăşită. Prin elaborarea unei noi Legi a gospodăriei comunale va fi acoperit în legislaţie un gol care se resimte mai de mult, se va da un nou impuls dezvoltării tuturor localităţilor urbane şi rurale. Ca principiu de bază, proiectul de lege stabileşte că întreaga activitate de gospodărie comunală se realizează sub conducerea directă a consiliilor populare, care răspund de buna organizare şi desfăşurare a acestor activităţi, de antrenarea tuturor cetăţenilor la soluţionarea problemelor de interes obştesc. Datorită importanţei sale sociale şi economice, municipiului Bucureşti îi este consacrat un capitol distinct, privitor la organizarea şi desfăşurarea activităţii de gospodărie comunală. Potrivit proiectului de lege amintit, Consiliul popular al municipiului Bucureşti va răspunde de buna organizare şi realizare a gospodăriei comunale, de folosirea eficientă a tuturor mijloacelor şi instalaţiilor utilizate în această activitate, de asigurarea unor servicii şi lucrări de gospodărire comunală de calitate superioară. în acest sens, consider foarte utilă precizarea raporturilor dintre unităţile de gospodărie comunală şi cetăţeni, unităţile socialiste şi celelalte persoane juridice, stabilindu-se atit drepturile, cit şi obligaţiile acestor unităţi. Accentul deosebit ce se pune pe măsurile pentru folosirea cu maximum de randament a instalaţiilor de apă şi canalizare, pe distribuţia cu eficienţă economică sporită a energiei termice şi electrice — toate acestea cu scopul reducerii consumului de energie primară şi al realizării de economii — constituie un serios şi necesar îndemn la chibzuinţă; întrucît tot ce se realizează în acest domeniu este în folosul cetăţenilor, mi se pare deosebit de important şi faptul că proiectul de lege se referă, pe larg, la participarea cetăţenilor la realizarea activităţilor de gospodărie comunală. Ei sunt chemaţi să contribuie activ la stabilirea şi înfăptuirea tuturor măsurilor privind realizarea autogospodăririi localităţilor, la modernizarea, înfrumuseţarea şi dezvoltarea edilitară a acestora. în concluzie, îmi exprim aprobarea deplină faţă de prevederile proiectului Legii gospodăriei comunale, cu convingerea că aplicarea sa în practică va oferi consiliilor populare un instrument eficient de muncă. Ing. Mihail ENESCU director general al Grupului întreprinderilor de gospodărie comunală — Bucureşti Spiritul echităţii şi progresul edilitar Am citit cu interes proiectul de lege pentru gospodăria comunală, dat publicităţii zilele trecute. M-am oprit mai îndelung asupra capitolului V, în care sunt enumerate formele prin care cetăţenii vor participa la realizarea activităţilor obşteşti pentru autogospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor în care trăim şi muncim. Cum foarte bine se ştie, noi, locuitorii de pe o stradă sau alta, desfăşuram şi înainte asemenea activităţi, antrenaţi de organizaţiile de partid din cartiere, organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste, de comitetele de cetăţeni, deputaţi, etc. Legea propusă tinde să îmbunătăţească actualele stări de lucruri, preconizînd ca la activităţile de bună gospodărire şi înfrumuseţare să participe toată lumea de pe stradă sau din cartier. Este, fără îndoială, o prevedere justă, care trebuie susţinută : nu era corect, etic, ca unii să muncească, să asigure un cadru ambiant cit mai plăcut pentru toţi locuitorii străzii sau cartierului respectiv, în timp ce alţii se eschivau de la aceasta, dar... profitau bucuros de eforturile celorlalţi, de amenajările făcute de aceştia. Punînd cu toţii umărul, vor dispărea asemenea practici şi mentalităţi, se va dezvolta spiritul civic al tuturor. Tocmai pentru că nu exista o asemenea lege, o asemenea prevedere, unele grădiniţe de pe bulevardul pe care locuiesc, alte locuri de odihnă şi recreare au ajuns ca nişte maidane, iar unele locuri de agrement se transformă duminica in lăzi de gunoi. Mă refer la locurile de agrement de la Băneasa, Buda, Sineşti şi altele. în acest sens, cred că ar fi bine ca legea să cuprindă referiri şi la locurile de agrement din afara vetrei localităţilor. Cine răspunde ca locurile de agrement, camping, poienile şi plajele să-şi păstreze un aspect civilizat ? Victoria BORBOREL Bd. Gheorghe Dimitrov bloc E - Bucureşti Este necesară creşterea competenţelor consiliului popular municipal Am studiat cu mult interes proiectul Legii gospodăriei comunale. Consider că sunt deosebit de importante prevederile proiectului de lege care se referă la autofinanţarea activităţilor de gospodărie comunală. E un principiu de natură să stimuleze răspunderea şi iniţiativa consiliilor populare în organizarea de noi activităţi şi prestaţii în acest domeniu, în extinderea celor existente. Referindu-mă în acest sens la experienţa proprie a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Timişoara, consider că activităţile de întreţinere, modernizare şi construcţii de străzi, precum şi cele de salubrizare şi de amenajare a zonelor verzi s-au îmbunătăţit tocmai datorită organizării celor două unităţi importante de profil — şantierul de drumuri şi exploatarea de gospodărie comunală pentru salubritate şi zone verzi — ca unităţi direct subordonate municipalităţii. Faţă de această experienţă pozitivă, propun ca, la art. 71 din proiectul de lege, să se introducă un nou alineat prin care să se prevadă : „In marile municipii reşedinţă de judeţ, în care volumul prestaţiilor depăşeşte nivelul unei subunităţi, organizarea şi desfăşurarea activităţii de gospodărie comunală poate fi încredinţată unei unităţi (întreprindere sau exploatare) aflate în subordinea directă a consiliului popular al municipiului“. E nefiresc ca in municipii cum ar fi Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, cu mare volum de activităţi gospodăreşti, consiliul popular să se afle la latitudinea bunăvoinţei unui funcţionar sau altul de la serviciul de salubritate sau de transport în comun subordonat consiliului popular judeţean. Prin îmbunătăţirea propusă apreciez că se asigură un cadru organizatoric mai potrivit pentru înfăptuirea sarcinilor mari ce revin comitetelor executive ale consiliilor populare, inclusiv în virtutea Legii gospodăriei comunale. Nanu COMAN vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal — Timișoara ÎN DEZBATERE PUBLICĂ PROIECTUL LEGII GOSPODĂRIEI COMUNALE Potrivit practicii profund democratice a partidului şi statului nostru, de a consulta masele de oameni ai muncii, întregul popor cu prilejul elaborării şi definitivării unor proiecte de acte normative de larg interes cetăţenesc, recent a fost supus dezbaterii publice proiectul Legii gospodăriei comunale. Noua reglementare urmăreşte să asigure perfecţionarea in continuare a activităţii de gospodărie comunală, pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti, autogestiunii economico-financiare şi autofinanţării, să stimuleze participarea tuturor cetăţenilor la gospodărirea localităţilor in care trăiesc şi muncesc. Proiectul noii legi -publicat in „Scînteia" nr. 12 048 - a fost primit cu larg interes de cetăţeni, interes oglindit şi de opiniile adresate ziarului de diferiţi cititori - cadre de conducere din administraţia de stat, oameni ai muncii din unităţi economice şi alţi cetăţeni. Publicăm in coloanele de faţă cîteva din opiniile sosite la redacţie. Invitaţie la Tuşnad Un concediu petrecut la Tuşnad reprezintă cu siguranţă o sursă de sănătate. Staţiunea este renumită pentru tratarea cu succes a bolilor funcţionale ale sistemului nervos central şi a afecţiunilor aparatului cardiovascular, dar şi pentru aerul său puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi. Situată în defileul Oltului, staţiunea bogată în izvoare de ape minerale, mofete şi nenumărate frumuseţi naturale inedite reprezintă un punct de atracţie, deopotrivă şi pentru cei sănătoşi, care vin la o odihnă reconfortantă. Oaspeţii staţiunii au la dispoziţie o bibliotecă, cinematograf, piscină, precum şi posibilitatea parcurgerii unor trasee turistice spre locuri învecinate de un pitoresc aparte. Baza materială cuprinzătoare, formată din hoteluri şi vile, unităţi moderne de alimentaţie publică, recent construite constituie un argument pentru mulţi de a-şi petrece vacanţa sau a urma o cură balneară eficace în staţiunea Tuşnad în această perioadă. Bilete se pot obţine la agenţiile şi filialele Oficiilor judeţene de turism din întreaga ţară, precum şi de la filialele I.T.H.R. București. CUVlNTUL CITITORILOR CUVINTUL OAMENILOR MUNCII. ^!!"..., Unelte agricole pentru sporirea producţiei în zonele de munte Este cunoscut că în zonele de munte, necooperativizate, procesul de producţie agricolă are un specific aparte. Aici nu pot fi utilizate, la cultivarea pămîntului, tractoarele, prășitoarele mecanice ori alte mijloace mecanizate. Pe terenurile în pantă nu putem folosi decit plugurile trase de boi sau cai, uneltele simple , sape, cazmale etc. Dar în magazinele de specialitate, de la noi sau din împrejurimi, nu găsim întotdeauna uneltele sau piesele de care avem nevoie. Lipsesc cuţitele şi coroanele pentru pluguri, şuruburile pentru fixarea acestora, şinele de fier pentru roţile căruţelor, cafelele, potcoavele şi şina de fier pentru confecţionat potcoave (potcovita), sîrma ghimpată pentru împrejmuit locurile ce trebuie protejate împotriva animalelor sălbatice etc. Pentru ca şi noi, cei din zonele de munte, să putem contribui la creşterea producţiei agricole prin valorificarea mai eficientă a fiecărei parcele de pămînt cultivabil, să creştem şi să contractăm cu mai multe animale sau produse animaliere, ar trebui să ne bucurăm de mai mult sprijin din partea forurilor de resort în asigurarea uneltelor, sculelor şi a altor asemenea materiale necesare. Dumitru ŢIRCA satul Brătuia, judeţul Gorj Nota redacţiei. Scrisori prin care e semnalată lipsa din unităţile comerciale a unor astfel de produse, a uneltelor agricole mărunte sau a pieselor de schimb pentru acestea s-au primit la redacţie, în ultimul timp, din mai multe localităţi situate în zonele de munte. Unele din aceste sesizări au fost publicate în coloanele ziarului, altele au fost trimise forurilor de resort spre soluţionare. Ministerul Comerţului Interior ne-a adus la cunoştinţă că, în urma sesizării venite din comuna Perişani-Vîlcea (de la Ion P. Catană), s-au luat măsuri pentru mai buna aprovizionare a magazinelor din zona respectivă cu caiele, oţel lat pentru şine de roţi, potcovită etc. ; U.J.C.C. — Botoşani, pe baza unei alte sesizări adresate redacţiei, din comuna Dobîrceni (de la C. Bejenaru), a repartizat la cooperativa din această localitate cantitatea de caiele necesară ş.a.m.d. Dar acestea constituie doar rezolvări parţiale ale problemei. Pornind de la asemenea situaţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, celelalte ministere cărora le incumbă sarcini în acest dipLa sfîrşitul lunii octombrie 1980 a fost publicat in ziarul „Scînteia“ un articol intitulat „Casa — ca o oglindă“, în care se relatau unele neajunsuri în gospodărirea şi îngrijirea blocului 35 A de pe strada Laurilor nr. 2, din cartierul „Nord“ al municipiului Ploieşti. Semnalele critice publicate au avut la vremea respectivă ecoul dorit, în sensul că la faţa locului s-a deplasat o comisie formată din reprezentanţi ai consiliului popular şi ai altor foruri locale. Comisia, împreună cu comitetul asociaţiei de locatari, a vizitat mai multe locuinţe şi, acolo unde au fost găsite instalaţii sanitare şi electrice defecte, părţi ale apartamentelor deteriorate ori restanţe mari la plata cheltuielilor comune de întreţinere, a încheiat procese-verbale, stabilind modalităţile de remediere şi termenele de executare. Celor în cauză li s-a pus în vedere că, dacă nu vor îndeplini măsurile indicate, meniu au datoria să stabilească măsurile cuvenite pentru asigurarea aprovizionării tuturor zonelor cu aceste unelte şi materiale, în cantităţi suficiente, în condiţiile cind agriculturii îi revin sarcini atît de importante, gospodăriile populaţiei din zonele de deal şi de munte pot şi trebuie să aducă o contribuţie mult sporită în acest sens, dispunînd de toate uneltele agricole necesare, li se vor aplica sancţiunile prevăzute de lege, mergîndu-se chiar pînă la acţionarea în judecată în vederea evacuării din locuinţe. Dar... treaba a fost făcută doar pe jumătate, deoarece nimeni n-a mai venit să controleze modul în care s-au finalizat aceste măsuri. Aşa se face că situaţia blocului nu s-a schimbat prea mult, iar restanţele celor răi platnici la cheltuielile comune au ajuns la peste 25 000 lei. Cum demersurile făcute de comitetul asociaţiei de locatari la consiliul popular pentru a primi sprijin în vederea înlăturării acestor neajunsuri au rămas fără rezultat, revenim cu această nouă sesizare. Este timpul ca lucrurile să se rezolve. Un grup de locatari, blocul 35 A, cartier „Nord", Ploieşti Măsuri cu... restanţă PE SCURT, DIN SCRISORI • Şi educativ, şi economic. Elevii şcolii generale nr. 1 din oraşul Tirgu Neamţ au transformat terenul din faţa instituţiei într-o livadă de meri, încă din toamna anului trecut au desfundat locul, l-au fertilizat cu îngrăşăminte organice şi chimice şi au săpat gropile in care au plantat meri din soiuri renumite. Tot elevii sint aceia care se ocupă în continuare de îngrijirea livezii, aplicînd în practică cunoştinţele primite in clasă. Invăţind totodată că fiecare petic de pămînt trebuie valorificat. (Comitetul de părinţi al şcolii generale nr. 1, Tirgu Neamţ). • Lipsa de solicitudine şi de operativitate de care dau dovadă casierele de la cele două ghişee de distribuire a biletelor din autogara municipiului Bacău constituie cauza aglomeraţiilor ce se creează aici, a faptului că cetăţenii trebuie să stea, uneori, mai bine de o oră pentru a-și putea procura biletul de călătorie. (Constantin Godoci, muncitor, întreprinderea minieră Călan, judeţul Harghita). • De ce au dispărut cutiile poştale ? I.M.G.B., I.M.O.C., I.C.S.I.M. — iată numai cîteva din întreprinderile care-și au sediul într-o zonă din sectorul 4 al Capitalei... lipsită de cutii poştale. La numărul mare de oameni ai muncii din aceste unităţi se adaugă sutele de persoane care locuiesc in căminele muncitoreşti (familişti şi nefamilişti), elevii din internate, nemaivorbind şi de locuitorii de pe străzile din jur. De ce au devenit oare atît de rare, în unele cartiere, cutiile poştale ? (Alexandru Doboş, muncitor, întreprinderea de maşini grele, Bucureşti). CERCETAREA LITERARĂ (Urmare din pag. I) ceanu, Arghezi, Sadoveanu, ca să menţio- năm pe cele mai masive prin numărul volumelor, se remarcă perfecţionarea treptată a aparatului critic, seriozitatea cercetării şi sagacitatea interpretării operelor în contextul epocii în care au fost create. Structura tematică a volumelor, referinţele critice consemnate şi explicaţiile de subsol alcătuiesc, în aceste condiţii, oglinzile pluridimensionale indispensabile justei cunoaşteri a operei. Un nume banal întîlnit in textul unui scriitor prilejuieşte în note dezvăluirea unor relaţii nebănuite şi revelante pentru direcţia luată de colectivitate în momentele cruciale ale existenţei noastre ca popor. „Tabu“-urile invocate cu străşnicie pînă la noua orientare estetică şi ideologică au îngrădit adesea libertatea editării şi a comentariilor în jurul unor opere ale trecutului. Bunăoară, un sfert de veac n-a apărut nici o ediţie a operei lui Delavrancea : fusese de două ori ministru sub conservatori ! Istoricii şi criticii literari n-au „preluat în bloc“ operele înaintaşilor, ci au ales cu spirit de răspundere tot ce a fost veridic şi semnificativ în creaţia înaintaşilor, tot ceea ce a constituit o treaptă a progresului literaturii noastre cu aspiraţii justificate — cel puţin prin Eminescu, Creangă, Caragiale, Blaga, Arghezi — spre universalitate. Paralel cu editarea operelor actualilor poeţi şi prozatori, a lucidelor consideraţii critice ale celei mai tinere falange de esteticieni, cu îndrăzneli nu totdeauna ferite de erori, colecţiile : „Restituţia“ a editurii „Minerva“, „Restituiri“ şi „Testimonia“ ale editurii „Dacia“, revista „Manuscriptul«“ ; numeroasele scrieri memorialistice şi masivele volume de corespondenţă inedită provenită de la mari personalităţi ale trecutului nostru cultural, politic şi artistic, însoţite de impresionante aparate critice ; seria de bibliografii în care Editura enciclopedică română s-a specializat, furnizind instrumentul de lucru cel mai complet pentru elaborarea multor lucrări viitoare, sprijinite pe o informaţie ştiinţifică bogată , simpozioanele, mesele rotunde, culegerile de „repere“, „referate“, „comunicări“ ştiinţifice cu prilejul aniversărilor şi comemorărilor, deschiderea atîtor case memoriale şi muzee — toate au întregit o amănunţită hartă de istorie literară, punînd în lumina reflectorului valorificator al prestigioasei noastre critici contemporane tot ceea ce generaţiile viitoare au moştenit de la înaintași în acest domeniu. BUZĂU . In minunatul decor natural de la Gura Teghii, în prezenţa a mii de oameni, a avut loc cea de-a XX-a ediţie a serbării populare „Pe urme de baladă“, amplă manifestare cultural-artistică, la care şi-au dat concursul numeroase formaţii artistice şi interpreţi din judeţele Buzău şi Covasna. Spectacolul muzical-literar-coregrafic prezentat în cadrul manifestării a evocat lupta poporului nostru pentru libertate naţională şi dreptate socială, o culoare deosebită imprimîndu-i dramatizarea „Baladei lui Gheorghelaş“. (Dumitru Dănăilă). HARGHITA . In imediata apropiere a oraşului Vlăhiţa a avut loc o nouă ediţie a tradiţionalului „Festival al narciselor“, organizat în acest an în cinstea încheierii cu succes a campaniei agricole de primăvară. Pe scena în aer liber, intr-un minunat decor natural, în faţa unui public numeros, au evoluat cele mai bune formaţii artistice de amatori din această zonă a judeţului Harghita, precum şi o formaţie din judeţul Braşov. (I. D. Kiss), BACĂU . Timp de două zile, la Prăjeşti, în judeţul Bacău, s-au desfăşurat manifestările culturalartistice prilejuite de sărbătorirea a 400 de ani de atestare documentară a satului. Acestea au debutat cu o sesiune de comunicări şi referate, au continuat cu un colocviu între generaţii, vizitarea muzeului satului CARNET CULTURAL şi a grădinii botanice, spectacole artistice şi o serbare cîmpenească. (Gh. Baltă). IALOMIŢA Din toate şcolile generale şi grădiniţele din judeţul Ialomiţa se desfăşoară în această perioadă „Zilele cărţii pentru copii“. Concomitent, au avut loc manifestări educative dedicate Zilei internaţionale a copilului, concursuri şi şezători literare, recitaluri de poezie patriotică, întîlniri cu redactori de la editura „Ion Creangă“ şi revistele „Luminiţa“ şi „Cutezătorii“. (Mihai Vişoiu). SĂLAJ • In judeţul Sălaj a avut loc tradiţionala serbare cîmpenească organizată în locul numit „Gorgana“, unde Simion Bărnuţiu şi-a trăit ultimele clipe de viaţă. In prezenţa a mii de oameni, a fost dezvelit un obelisc. (Ion Mureşan), IAŞI . Intre 16 iunie, Biblioteca judeţeană „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, în colaborare cu Centrul de librării şi Consiliul municipal al organizaţiei pionierilor organizează un ciclu de manifestări culturaleducative pentru copii. Intre acestea se numără vernisarea Salonului cărţii pentru copii, unde va fi şi o expoziţie de desene. (Manole Corcaci). DOLJ . Timp de trei zile, la Băileşti, s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului şi concursului interjudeţean „Primăvara băileşteană“, manifestare care a reunit interpreţi de muzică populară şi solişti de muzică uşoară din 30 de judeţe ale ţării. întrecerea cîntăreţilor de muzică populară a fost cîştigată de Gheorghe Istudor (Moldova Nouă — Caraş-Severin), iar cea de muzică ușoară de Camelia Florescu (Craiova — Dolj). (Nicolae Petolescu). SCINTEI A — marți 2 iunie 1981 Democraţia muncitorească - democraţia faptei O documentare asupra modului în care se preocupă organele şi organizaţiile de partid de îndrumarea activităţii sindicale, în cîteva unităţi economice din sectorul 4 al Capitalei, ne-a prilejuit însemnările de faţă. La comitetul de partid al sectorului tovarășul Stelian Anghel, secretar cu probleme organizatorice, ne spunea : — După congresul sindicatelor, în toate grupele sindicale au fost dezbătute documentele și hotărîrile adoptate, au fost instruite organele de sindicat alese cu sarcinile ce le revin în etapa următoare. Am creat astfel premisele unui dialog în care întreaga masă a oamenilor muncii să-şi angajeze conştiinţele intr-un „examen colectiv“ menit a găsi căile cele mai potrivite de realizare a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Pe acest drum de aplicare în practică a hotăririlor Congresului U.G.S.R. am luat o serie de măsuri politico-organizatorice gîndite astfel incit să înlăturăm paralelismele care se mai manifestă în activitatea curentă. Chiar în desfăşurarea unor şedinţe şi acţiuni. Dar ceea ce ne va orienta întreaga activitate viitoare decurge din teza cuprinsă în cuvîntarea la congres a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Organizaţiile de partid nu trebuie să subordoneze sau să tuteleze sindicatele, ci să acţioneze prin intermediul comuniştilor din sindicate, astfel ca acestea să-şi îndeplinească răspunderile ce le au“. Acţionînd în acest spirit vom contribui la dezvoltarea activităţii sindicale, a democraţiei socialiste. Am întîlnit o mare diversitate de forme şi metode prin care se acţionează. ...La întreprinderea „Industria bumbacului“ acţiona un colectiv de control format din activişti şi membri ai activului de partid al sectorului. Ei aveau ca sarcină, asemenea altor colective ce acţionează în alte unităţi, pregătirea plenarei din luna iunie a comitetului de partid din sector. O plenară comună : a comitetului de partid, a consiliului sindicatelor şi a comitetului U.T.C. din sector. Tema propusă pentru analiză : asigurarea necesarului de forţă de muncă, creşterea stabilităţii şi nivelului calificării acesteia, crearea unor condiţii mai bune de muncă şi viaţă. Am putut surprinde „pe viu“ elemente ale unui stil de muncă dinamic, eficient. Tematica de control a fost îmbunătăţită în funcţie de situaţiile întîlnite pe teren. Ni s-a părut semnificativă intervenţia tovarăşei Frusina Taşmău, preşedinta consiliului sindicatelor din sector, referitoare la necesitatea respectării legislaţiei muncii. Trimiterile la textul legii au pus-o in încurcătură pe responsabila cu protecţia muncii din întreprindere. O discuţie se impunea. Ceea ce s-a şi întîmplat, atunci şi nu în cadrul unei şedinţe de instructaj. In plenara comitetului de partid din întreprinderea de maşini grele (I.M.G.B.) din luna ianuarie a.c. se făcea remarca : „Ne-am obişnuit să ne comparăm cu perioade trecute şi doar cu noi, să ne autoapreciem că am muncit mai bine, dar nu luăm ca referinţă sarcinile ce le avem de îndeplinit, răspunderea noastră de proprietari şi beneficiari faţă de cea de a treia calitate pe care o avem, în socialism, ca producători“. Această invitaţie de a pătrunde mai adînc în procesele democraţiei ---------------------- muncitoreşti, în raporturile dintre individ şi societate, de a demonta scheme de gîndire şi de comportament învechite, de a examina critic abaterile de la responsabilitatea socială, consecinţele lor în plan moral şi social a trezit ecouri. Plenara comună a comitetelor de partid, sindicat, U.T.C., O.D.U.S. şi consiliului oamenilor muncii din luna mai a adoptat o hotărire-program pe anul 1981 in vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor economice, sociale şi obşteşti. Un mod de a uni şi direcţiona spre obiective esenţiale, clare toate forţele. O formă de aplicare a unui studiu mai larg efectuat de comitetul de partid din întreprindere în colaborare cu un colectiv de la Academia de Studii Economice — Bucureşti. Cîştigînd în profunzimea investigaţiei, asemenea analize pe care le fac organele şi organizaţiile de partid activităţii comuniştilor cu sarcini in organele sindicale, muncii de ansamblu a acestor organe, contribuie la stăpînirea complexităţii problemelor, la mai buna lor rezolvare. Să exemplificăm. La întreprinderea de anvelope „Danubiana“ , după cum ne informa Gheorghe Geantă, secretarul comitetului de partid — pe primul trimestru al anului 1981 se înregistrase o restanţă de 23 de mii de anvelope. O analiză a cauzelor neîndeplinirii planului, făcută la nivelul unei plenare a comitetului de partid, a formulat necesitatea unei antrenări mai mari a activului de partid, al organizaţiilor de masă şi obşteşti. S-a creat, astfel, un colectiv complex de îndrumare şi control care însoţeşte în permanenţă schimburile de muncă. Astfel, membrii acestui colectiv sunt puşi în situaţia de a rezolva direct, operativ probleme tehnice, tehnologice ce pot să apară. Participă, de asemenea, la întrunirile comisiilor de disciplină care analizează abaterile. La ieşirea din schimb, membrii acestui colectiv complex de îndrumare şi control se întîlnesc intr-o „operativă“ cu secretarul comitetului de partid şi cadre de conducere din întreprindere pentru un succint raport de activitate. Concluzia? La sfîrşitul lunii mai producţia fizică de anvelope restante a fost recuperată total. Pornind de la cerinţa că important este „să transformăm dorinţa oamenilor în fapt... prin însăşi fapta lor“ — cum se exprima Elisabeta Grigore, secretara comitetului de partid de la „Dîmboviţa“, o atenţie sporită este acordată aici receptivităţii faţă de propunerile concrete ale oamenilor muncii, pentru a se asigura participarea directă a acestora la realizarea obiectivelor propuse. încheiem însemnările de faţă cu gindurile unui participant la congresul U.G.S.R., Ion Răduică, preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea „Automecanica“, gînd comun tuturor celor cu care am discutat : „Etapa actuală presupune înlăturarea a ceea ce frînează mersul înainte; ea este definită, în chip esenţial, de spiritul constructiv. Ce ne propunem să realizăm? Cum vom realiza? — sunt întrebări ale fiecărui om al muncii, sunt întrebări care preocupă colectivul în ansamblul său. Iată de ce ne sprijinim în toate acţiunile noastre pe oamenii muncii din întreprindere, iată de ce ne consultăm in permanenţă cu comitetul de partid, cu membrii birourilor organizaţiilor de bază, cu conducerile organizaţiilor de masă“. Virgil GHEORGHIŢA însemnări din sectorul al Capitalei privind îndrumarea activităţii sindicale de către organizaţiile de partid vremea Timpul probabil pentru zilele de 3, 4 şi 5 iunie. In vară : Vreme călduroasă. Cerul va fi variabil mai mult senin la începutul intervalului. Averse izolate de ploaie vor cădea în nordul ţării în ultimele zile. Vîntul va sufla în general slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, cele maxime între 23 şi 33 de grade. In Bucureşti : Vreme călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vînt slab. Minimele vor oscila în jurul valorii de 13 grade, maximele în jur de 30 de grade. (Corneliu Pop, meteorolog de serviciu).