Sportul Popular, septembrie 1952 (Anul 7, nr. 2104-2121)

1952-09-16 / nr. 2113

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITE-VA! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICĂ ȘI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONFEDERAȚIEI GENERALE A MUNCII DIN ILPJL Marți 16 Septembrie 1952 ^★ ANML V*H Nr. 2113 Să desvoltăm tot mai mult activitatea sportivă de la sate A­NII REGIMULUI nostru de democraţie populară au schimbat din temelie viaţa satelor noastre, a milioanelor de ţărani muncitori pe care regimul bu­rghezo-moşieresc li aruncase în ghiarele mizeriei, a foametei, în ne­gura neştiinţei de carte. In gos­podăriile agricole colective, în gospodăriile agricole de stat, pe o­­goarele ţăranilor muncitori, a în­florit o viaţă nouă. Prin grija par­tidului şi a guvernului au fost construite sute şi sute de şcoli şi cămine culturale, bibliotecile au fost înzestrate cu sute de mii de cărţi şi broşuri, s’au construit dis­pensare medicale etc. Primind lumina culturii, condi­ţii minunate de muncă şi de via­ţă, ţăranii muncitori de pe întreg cuprinsul ţării noastre au pornit să muncească cu însufleţire pentru a da patriei recolte cât mai bogate. Şi in lupta aceasta uriaşă pentru îndeplinirea unei înalte îndatoriri patriotice, ţăranii muncitori au găsit în practicarea sportului un isvor nesecat de forţe, de sănăta­te, un prieten bun cu ajutorul că­ruia ei pot să muncească mai mult şi mai bine. In urma Hotărîrii Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1919 asupra problemei stimulării şi desvoltării continue a culturii fizice şi a sportului în ţara noastră, sportul a început să pătrundă până in satele şi comu­nele cele mai îndepărtate. In cei trei ani de la apariţia hrotăririi, mişcarea sportivă de la sate a în­registrat un însemnat progres. In cele peste 4300 de colective sportive săteşti activează astăzi In mod organizat mai bine de 200.000 de colectivişti, muncitori agricoli şi ţărani muncitori. Dintre aceştia, aproape 80.000 au fost an­grenaţi în activitatea din cadrul complexului G.M.A. Numărul fe­meilor de la sate care practică sportul trece de 35.000. Pentru o cât mai largă desvol­­tare a mişcării sportive la sate au fost amenajate mii şi mii de te­renuri sportive şi în unele locuri au fost construite chiar stadioane complexe. Numai în anul acesta au fost amenajate peste 4000 de te­renuri simple de fotbal, volei, handbal, bazine de vinot, săli de popice, poligoane de tir, piste de atletism, curse cu obstacole etc. O serie de sporturi ca handbalul, fotbalul, voleiul, atletismul, popi­ceia și altele au cunoscut o mare desvoltare. Un deosebit avânt au luat sporturile noasta-« naţionale oină şi trânta. Cu prilejul competiţiilor săteşti organizate până acum, zeci de mii de ţărani muncitori au îndrăgit sportul. Pentru a se asigura desvolta­­­rea continuă a sportului sătesc, au fost organizate pe regiuni şcoli de instructori voluntari şi îndru­mători G.­MI.A, la care au luat parte 20-39 de ţărani muncitori din fiecare regiune. Un succes deosebit l-au înregis­trat anul acesta campionatele să­teşti care, în afară de campionate­le regionale de nataţie Şi cătărie, au angrenat în desfăşurarea lor peste 200.000 de ţărani muncitori. Numai la întrecerile din cadrul campionatului republican sătesc de atletism au participat mii şi mii de ţărani muncitori din întreaga ţară. Tinerii şi tinerele din comu­nele­­Recaş, regiunea Timişoara, Boteşti, regiunea Piteşti, Dorneşti, regiunea Suceava, Boureni, regiu­­nea Craiova etc. au făcut şi cu acest prilej dovada unei bune pre­gătiri. Rezultatele frumoase pe care le-au obţinut vorbesc desigur limpede şi despre desvolarea atle­tismului şi în general a sportului în satele patriei noastre. Deosebit de frumoase sunt şi realizările pe care cele mai multe colective sportive săteşti le obţin zi de zi în activitatea lor. In co­muna Orţişoara, regiunea Timi­şoara, comuna Moviliţa, regiunea Ploeşti, în comuna Simla, regiunea Arad, în comuna Borduşani, re­giunea Constanţa sau la Tg. Lă­­puş în regiunea Baia-Mare, pre­tutindeni activitatea sportivă se desvoltă tot mai mult. Dacă, în general, mişcarea spor­tivă dela sate a făcut paşi însem­naţi pe drumul angrenării unui nu­măr cât mai mare de ţărani mun­citori în practicarea sportului, ea nu s'a desvoltat însă pe măsura po­sibilităţilor existente. Numai în unate regiuni ca de pildă: Timişoara, Regiunea Au­tonomă Maghiară, Constanţa, Su­ceava, Baia Mare, comitetele C.F.S. şi-au pus ca sarcină princi­pală în munca lor organizarea şi sprijinirea activităţii sportive să­teşti. In alte regiuni, de exemplu în regiunile Ploeşti, Bârlad, Galaţi etc. activitatea sportivă dela sate este mai slabă, multe colective sportive săteşti nereuşind să-şi îndeplinească sarcinile de plan. Dacă majoritatea sfaturilor populare, printre care cel dela Baia Mare, d­in Tg. Mureş etc, au înţeles rolul important care le re­vine in acest domeniu, sunt însă unele comitete executive, cum ar fi de pildă cel al sfatului popular regional Piteşti, care nu au făcut nimic până acum pentru sprijini­rea sportului la sate. Dimpotrivă, au existat numeroase cazuri când activişti ai sfaturilor populare au frânat desvoltarea sportului la sate. Lipsurile în activitatea sportivă de la sate trebue să dispară. Toată atenţia trebue îndreptată. In mod deosebit, asupra desvoltării spor­tului în sectorul socialist din a­­gricultură, întărirea organizatori­că a colectivelor sportive săteşti, organizarea pe scară cit mai lar­gă a activităţii din cadrul contple­­xului G.M­.A. şi, bineînţeles, an­grenarea unui cât mai mare nu­măr de titrani muncitori în practi­carea sportului, trebue să consti­­tue obiectivele principale ale mun­cii pentru desvoltarea activităţii sportive la sat­e. Un ajutor de nepreţuit în înde­plinirea cu succes a acestor impor­tante obiective este îndrumarea justă şi folosirea din plin a in­­structorilor obşteşti, a îndrumă­torilor G.M.A. şi a profesorilor de educaţie fizică, care trebue să devină adevăraţi organizatori ai activităţii sportive de la sate. Comitetele raionale şi regionale C.F.S., sfaturile populare, cămine­le culturale, comitetele de între­prindere ale G.A.S. şi S.M.T., sfa­turile gospodăriilor agricole colec­tive, sprijinite de organizaţiile de partid şi U.T.M. au datoria să-şi unească forţele pentru ca împreună să traducă în viaţă sarcinile trasa­te de Hotărirea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1948, contribuind astfel la desvol­tarea sportului nostru sătesc, la desvoltarea şi înflorirea continuă a mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră. Aspecte dela competiţiile sportive organizate in cinstea sesiunii Consiliului U. I. 5. Aspect dela concursul de natatie organizat la strandul A­ R-L.U.S. S’a dat plecarea în proba de 100 m. liber se­nioare, in care Sanda Eftimiu a stabilit un nou record R P.R. cu performanta de 1:15,0-Căpitanul echipei de baschet a studenţilor din R. P. Chineză, Tan Cean Tu, primeşte din partea Vicepreşedintelui U.I.S­, Echeverria, in­signele pentru ,,merite sportive excepţionale", cu­ ocazia întrecerilor sportive organizate In cinstea sesiunii Consiliului U­­.S. IN CINSTEA CONGRESULUI AL XIX-LEA AL P. C. (b) AL U. R. S. S. Ce minunată zi de sărbătoare am trăit Sâmbătă, noi oamenii muncii de la Complexul Griviţa Roşie! Am salutat cu bucurie cel de al XIX-lea Congres al P. C. (b)­ al Uniunii Sovietice, congresul partidului după al cărui exemplu ne îndrumează partidul nostru spre un viitor fericit. La această sărbătoare au venit şi oaspeţi de la alte mari întreprinderi din Capitală, sta-, hanovişti şi fruntaşi în producţie ale căror nume sunt cunoscute în întreaga ţară, împreună cu ei, fericiţi de victoriile obţinute în lupta pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan în b1 luni, ne­am gândit mai întâi la construc­torii comunismului care sunt pentru noi un îndreptar con­tinuu. Tocmai de aceea am venit la meeting, hotărîţi să ne luăm angajamentul de a întâmpina al XIX-lea Congres al P.C. (b) prin noi realizări în producţie. Când stahanovistul Dragomir Stavre a citit textul angaja­mentului nostru, emoţia nu l-a stăpânit numai pe el ci şi pe noi toţi. Prin acest angajament noi ne-am arătat întreaga dra­goste pentru marele Partid Bol­şevic, pentru Patria Socialis­mului a cărei putere din ce în ce mai mare este chezăşia a­­părării păcii din întreaga lume. Noi vrem să întâmpinăm ziua de 5 octombrie prin noi reali­zări în producţie. De aceea ne­am luat angajamentul să mun­cim cu sârguinţă, folosind me­todele Bâcov, Bortkievici, Cot­­lear, Voroşin. Eu voi depune toate eforturi­le pentru ca, alături de miile de muncitori ai Complexului nostru, să contribui la îndeplinirea pla­nului în 11 luni. înfăptuind a­­cest angajament, noi vom con­tribui la înflorirea şi întărirea patriei noastre scumpe, cinstind în acelaş timp cel de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. ILIE CERNAVSKI fruntaş în producţie la Complexul Griviţa Roşie A început un nou an şcolar Din nou am putut vedea, în zorii zilei, sute de elevi şi studenţi în­dreptându-se cu drag şi bucurie spre locurile lor de învăţătură, începe un nou an şcolar! Şcolile şi facultăţile de pe întreg cuprinsul ţării au îmbrăcat mân­dre haine de sărbătoare pentru a primi, alături de elevii şi studenţii din anii superiori, pe cei care dea­­bia acum fac primii paşi în învăţă­tură. La Facultatea de Filologie din Bucureşti ca şi la Institutul Politehnic din Timişoara, la şcoala elementară din corn. Leoviştea, reg. Argeş, ca şi la şcoala medie tehnică sanitară din Iaşi, la Institutul Medico-Farmaceutic din Cluj, ca şi la Institutul Cărbunelui din Pe­troşani, pretudindeni, şcolarii, ele­vii şi studenţii au fost întâmpi­naţi cu cardul şi tradiţionalul sa­lut. ,,Bun venit!“ In toate şcolile şi facultăţile noas­tre deschiderea noului an şcolar a prilejuit entuziaste festivităţi. Profesorii, studenţii şi elevii au fă­cut bilanţul realizărilor obţinute în anul trecut şi şi-au luat angaja­mentul de a munci cu şi mai mult spor în anul şcolar care a început. La şcoala medie tehnică de cultură fizică din Bucureşti deschiderea noului an şcolar a prilejuit o pu­ternică manifestare a dorinţei care îi însufleţeşte pe toţi elevii ca în acest an să depună şi mai multe străduinţe pentru a deveni cu ade­vărat tehnicieni de bază ai miş­cării noastre de cultură fizică. In cuvântul rostit de tov. I. Branga, directorul şcolii, elevii şi elevele au găsit un puternic îndemn de a-şi înteţi eforturile, de a învăţa şi mai bine. Luând cuvântul din par­tea organizaţiei de bază UTM, ele­vul I. Negrea a asigurat direcţiu­nea şcolii şi pe profesori că ute­­miştii îşi vor face şi în acest an un titlu de cinste de a fi fruntaşi In învăţătură. Frumoase cuvinte ne-a spus cu prilejul deschiderii noului an şcolar elevul Anastase Roată, din anul II de la S.M.T.C.F. ,,Aşa cum pe minerul care lu­crează în adâncul minei ca şi pe strungarul care a pornit cu avânt in întrecere, nu-l mulţumeşte ni­ciodată ceea ce a realizat astăzi, tinzând ca a doua zi să realizeze şi mai mult, să lucreze şi mai bine, tot aşa şi pe noi elevii de la şcoala medie tehnică de cultură fizică nu ne vor mulţumi realizările obţi­nute anul trecut şi vom munci cu tot avântul nostru tineresc ca în acest an să învăţăm şi mai bine, să fim şi mai disciplinaţi". Şi aşa cum gândeşte elevul A­­nastase Roată din anul II, aşa gândesc toţi elevii de la S.M.T.C.F. Bucureşti, aşa gândesc toţi elevii şi studenţii din scumpa noastră patrie. 8 pagini 25 bani Cetatenii Republicii Populare Române au dreptul la învăţătură. Acest drept este asigurat prin învăţământul elementar gene­ral, obligatoriu şi gratuit, prin sistemul burselor de stat acor­date studenţilor şi elevilor merituoşi din şcolile învăţământu­lui superior, mediu şi elementar, prin organizarea pe lângă întreprinderi industriale, gospodării agricole de stat, staţiuni de maşini şi tractoare şi gospodării agricole­­ colective a în­văţământului profesional gratuit pentru cei ce muncesc, învăţământul de toate gradele este învăţământ de stat. Statul se îngrijeşte de desvoitrea ştiinţei, literaturii şi artei. (Art. 80 din proiectul de Constituţie a R.P.R.) . Meeting­ organizat cu prilejul includerii lucrărilor sesiunii Consiliului U.I.S. Mii de tineri din Capitală, stu­denţi, elevi şi pionieri au partici­pat la meetingul organizat Luni după amiază la Arenele Libertăţii, cu prilejul închiderii lucrărilor sesiunii Consiliului UIS. Tinerii din Capitală, care au întâmpinat cu entuziasm şi incre­­dere pe delegaţii stu­denţimii de­mocrate de pretutindeni, au venit la Arenele Libertăţii să-i salute şi să-i felicite pentru rodnica muncă pe care au depus-o în timpul se­siunii, o muncă ce va consolida şi mai mult unitatea internaţională a studenţilor, — să-i asigure că tineretul român va rămâne veşnic credincios nobilelor tradiţii de prie­tenie şi colaborare internaţională a tineretului, pe care le cultivă UIS. Largul amfiteatru a răsunat ră« aplauzele şi ovaţiile Închinate prie­teniei şi solidarităţii internaţio­nale a tineretului. În această zi, când porţile universităţilor şi şco­lilor de toate gradele se deschid larg în vederea noului an de în­văţământ, participarea entuziastă a sutelor de studenţi şi elevi la acest meeting a constituit un an­gajament solemn de a închini munca lor întăririi patriei noas­tre, de a contribui astfel la apă­rarea păcii, ţelul către care năzu­­esc şi pentru care luptă milioane de studenţi de pe întregul glob.­­ Meetingul a fost deschis de a­­cad. prof. St. Vencov, secretar al Academiei R.P.R., care a salutat pe delegaţii studenţilor de peste hotare. O delegaţie de pionieri a intrat apoi in amfiteatru pentru a aduca salutul lor delegaţilor la sesiunea Consiliului UIS.­­ Au vorbit apoi Hsieh Pan­tin, locţiitorul vicepreşedintelui UIS* Luis Azcarate, reprezentantul stu­denţilor spanioli republicani, Lio­nel Soto, delegatul studenţilor de­mocraţi din Cuba şi Benoit Balia, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Camerunezi care studiază în Fran­ţa In numele studenţilor români, delegaţii la sesiunea Consiliului IJIS au fost salutaţi de Ion An­­ghel, secretarul organizaţiei UTM de la Universitatea ,,C. I. Partion". S’a citit apoi textul telegramei trimisă Comitetului Executiv al UIS, prin care studenţii români se angajează să sprijine activ ac­ţiunile întreprinse de organizaţia lor internaţională, pentru pace şi un învăţământ democratic. J (Agerpres)]

Next