Sportul Popular, septembrie 1952 (Anul 7, nr. 2104-2121)
1952-09-16 / nr. 2113
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITE-VA! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICĂ ȘI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONFEDERAȚIEI GENERALE A MUNCII DIN ILPJL Marți 16 Septembrie 1952 ^★ ANML V*H Nr. 2113 Să desvoltăm tot mai mult activitatea sportivă de la sate ANII REGIMULUI nostru de democraţie populară au schimbat din temelie viaţa satelor noastre, a milioanelor de ţărani muncitori pe care regimul burghezo-moşieresc li aruncase în ghiarele mizeriei, a foametei, în negura neştiinţei de carte. In gospodăriile agricole colective, în gospodăriile agricole de stat, pe ogoarele ţăranilor muncitori, a înflorit o viaţă nouă. Prin grija partidului şi a guvernului au fost construite sute şi sute de şcoli şi cămine culturale, bibliotecile au fost înzestrate cu sute de mii de cărţi şi broşuri, s’au construit dispensare medicale etc. Primind lumina culturii, condiţii minunate de muncă şi de viaţă, ţăranii muncitori de pe întreg cuprinsul ţării noastre au pornit să muncească cu însufleţire pentru a da patriei recolte cât mai bogate. Şi in lupta aceasta uriaşă pentru îndeplinirea unei înalte îndatoriri patriotice, ţăranii muncitori au găsit în practicarea sportului un isvor nesecat de forţe, de sănătate, un prieten bun cu ajutorul căruia ei pot să muncească mai mult şi mai bine. In urma Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1919 asupra problemei stimulării şi desvoltării continue a culturii fizice şi a sportului în ţara noastră, sportul a început să pătrundă până in satele şi comunele cele mai îndepărtate. In cei trei ani de la apariţia hrotăririi, mişcarea sportivă de la sate a înregistrat un însemnat progres. In cele peste 4300 de colective sportive săteşti activează astăzi In mod organizat mai bine de 200.000 de colectivişti, muncitori agricoli şi ţărani muncitori. Dintre aceştia, aproape 80.000 au fost angrenaţi în activitatea din cadrul complexului G.M.A. Numărul femeilor de la sate care practică sportul trece de 35.000. Pentru o cât mai largă desvoltare a mişcării sportive la sate au fost amenajate mii şi mii de terenuri sportive şi în unele locuri au fost construite chiar stadioane complexe. Numai în anul acesta au fost amenajate peste 4000 de terenuri simple de fotbal, volei, handbal, bazine de vinot, săli de popice, poligoane de tir, piste de atletism, curse cu obstacole etc. O serie de sporturi ca handbalul, fotbalul, voleiul, atletismul, popiceia și altele au cunoscut o mare desvoltare. Un deosebit avânt au luat sporturile noasta-« naţionale oină şi trânta. Cu prilejul competiţiilor săteşti organizate până acum, zeci de mii de ţărani muncitori au îndrăgit sportul. Pentru a se asigura desvoltarea continuă a sportului sătesc, au fost organizate pe regiuni şcoli de instructori voluntari şi îndrumători G.MI.A, la care au luat parte 20-39 de ţărani muncitori din fiecare regiune. Un succes deosebit l-au înregistrat anul acesta campionatele săteşti care, în afară de campionatele regionale de nataţie Şi cătărie, au angrenat în desfăşurarea lor peste 200.000 de ţărani muncitori. Numai la întrecerile din cadrul campionatului republican sătesc de atletism au participat mii şi mii de ţărani muncitori din întreaga ţară. Tinerii şi tinerele din comuneleRecaş, regiunea Timişoara, Boteşti, regiunea Piteşti, Dorneşti, regiunea Suceava, Boureni, regiunea Craiova etc. au făcut şi cu acest prilej dovada unei bune pregătiri. Rezultatele frumoase pe care le-au obţinut vorbesc desigur limpede şi despre desvolarea atletismului şi în general a sportului în satele patriei noastre. Deosebit de frumoase sunt şi realizările pe care cele mai multe colective sportive săteşti le obţin zi de zi în activitatea lor. In comuna Orţişoara, regiunea Timişoara, comuna Moviliţa, regiunea Ploeşti, în comuna Simla, regiunea Arad, în comuna Borduşani, regiunea Constanţa sau la Tg. Lăpuş în regiunea Baia-Mare, pretutindeni activitatea sportivă se desvoltă tot mai mult. Dacă, în general, mişcarea sportivă dela sate a făcut paşi însemnaţi pe drumul angrenării unui număr cât mai mare de ţărani muncitori în practicarea sportului, ea nu s'a desvoltat însă pe măsura posibilităţilor existente. Numai în unate regiuni ca de pildă: Timişoara, Regiunea Autonomă Maghiară, Constanţa, Suceava, Baia Mare, comitetele C.F.S. şi-au pus ca sarcină principală în munca lor organizarea şi sprijinirea activităţii sportive săteşti. In alte regiuni, de exemplu în regiunile Ploeşti, Bârlad, Galaţi etc. activitatea sportivă dela sate este mai slabă, multe colective sportive săteşti nereuşind să-şi îndeplinească sarcinile de plan. Dacă majoritatea sfaturilor populare, printre care cel dela Baia Mare, din Tg. Mureş etc, au înţeles rolul important care le revine in acest domeniu, sunt însă unele comitete executive, cum ar fi de pildă cel al sfatului popular regional Piteşti, care nu au făcut nimic până acum pentru sprijinirea sportului la sate. Dimpotrivă, au existat numeroase cazuri când activişti ai sfaturilor populare au frânat desvoltarea sportului la sate. Lipsurile în activitatea sportivă de la sate trebue să dispară. Toată atenţia trebue îndreptată. In mod deosebit, asupra desvoltării sportului în sectorul socialist din agricultură, întărirea organizatorică a colectivelor sportive săteşti, organizarea pe scară cit mai largă a activităţii din cadrul contplexului G.M.A. şi, bineînţeles, angrenarea unui cât mai mare număr de titrani muncitori în practicarea sportului, trebue să constitue obiectivele principale ale muncii pentru desvoltarea activităţii sportive la sate. Un ajutor de nepreţuit în îndeplinirea cu succes a acestor importante obiective este îndrumarea justă şi folosirea din plin a instructorilor obşteşti, a îndrumătorilor G.M.A. şi a profesorilor de educaţie fizică, care trebue să devină adevăraţi organizatori ai activităţii sportive de la sate. Comitetele raionale şi regionale C.F.S., sfaturile populare, căminele culturale, comitetele de întreprindere ale G.A.S. şi S.M.T., sfaturile gospodăriilor agricole colective, sprijinite de organizaţiile de partid şi U.T.M. au datoria să-şi unească forţele pentru ca împreună să traducă în viaţă sarcinile trasate de Hotărirea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1948, contribuind astfel la desvoltarea sportului nostru sătesc, la desvoltarea şi înflorirea continuă a mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră. Aspecte dela competiţiile sportive organizate in cinstea sesiunii Consiliului U. I. 5. Aspect dela concursul de natatie organizat la strandul A R-L.U.S. S’a dat plecarea în proba de 100 m. liber senioare, in care Sanda Eftimiu a stabilit un nou record R P.R. cu performanta de 1:15,0-Căpitanul echipei de baschet a studenţilor din R. P. Chineză, Tan Cean Tu, primeşte din partea Vicepreşedintelui U.I.S, Echeverria, insignele pentru ,,merite sportive excepţionale", cu ocazia întrecerilor sportive organizate In cinstea sesiunii Consiliului U.S. IN CINSTEA CONGRESULUI AL XIX-LEA AL P. C. (b) AL U. R. S. S. Ce minunată zi de sărbătoare am trăit Sâmbătă, noi oamenii muncii de la Complexul Griviţa Roşie! Am salutat cu bucurie cel de al XIX-lea Congres al P. C. (b) al Uniunii Sovietice, congresul partidului după al cărui exemplu ne îndrumează partidul nostru spre un viitor fericit. La această sărbătoare au venit şi oaspeţi de la alte mari întreprinderi din Capitală, sta-, hanovişti şi fruntaşi în producţie ale căror nume sunt cunoscute în întreaga ţară, împreună cu ei, fericiţi de victoriile obţinute în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în b1 luni, neam gândit mai întâi la constructorii comunismului care sunt pentru noi un îndreptar continuu. Tocmai de aceea am venit la meeting, hotărîţi să ne luăm angajamentul de a întâmpina al XIX-lea Congres al P.C. (b) prin noi realizări în producţie. Când stahanovistul Dragomir Stavre a citit textul angajamentului nostru, emoţia nu l-a stăpânit numai pe el ci şi pe noi toţi. Prin acest angajament noi ne-am arătat întreaga dragoste pentru marele Partid Bolşevic, pentru Patria Socialismului a cărei putere din ce în ce mai mare este chezăşia apărării păcii din întreaga lume. Noi vrem să întâmpinăm ziua de 5 octombrie prin noi realizări în producţie. De aceea neam luat angajamentul să muncim cu sârguinţă, folosind metodele Bâcov, Bortkievici, Cotlear, Voroşin. Eu voi depune toate eforturile pentru ca, alături de miile de muncitori ai Complexului nostru, să contribui la îndeplinirea planului în 11 luni. înfăptuind acest angajament, noi vom contribui la înflorirea şi întărirea patriei noastre scumpe, cinstind în acelaş timp cel de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. ILIE CERNAVSKI fruntaş în producţie la Complexul Griviţa Roşie A început un nou an şcolar Din nou am putut vedea, în zorii zilei, sute de elevi şi studenţi îndreptându-se cu drag şi bucurie spre locurile lor de învăţătură, începe un nou an şcolar! Şcolile şi facultăţile de pe întreg cuprinsul ţării au îmbrăcat mândre haine de sărbătoare pentru a primi, alături de elevii şi studenţii din anii superiori, pe cei care deabia acum fac primii paşi în învăţătură. La Facultatea de Filologie din Bucureşti ca şi la Institutul Politehnic din Timişoara, la şcoala elementară din corn. Leoviştea, reg. Argeş, ca şi la şcoala medie tehnică sanitară din Iaşi, la Institutul Medico-Farmaceutic din Cluj, ca şi la Institutul Cărbunelui din Petroşani, pretudindeni, şcolarii, elevii şi studenţii au fost întâmpinaţi cu cardul şi tradiţionalul salut. ,,Bun venit!“ In toate şcolile şi facultăţile noastre deschiderea noului an şcolar a prilejuit entuziaste festivităţi. Profesorii, studenţii şi elevii au făcut bilanţul realizărilor obţinute în anul trecut şi şi-au luat angajamentul de a munci cu şi mai mult spor în anul şcolar care a început. La şcoala medie tehnică de cultură fizică din Bucureşti deschiderea noului an şcolar a prilejuit o puternică manifestare a dorinţei care îi însufleţeşte pe toţi elevii ca în acest an să depună şi mai multe străduinţe pentru a deveni cu adevărat tehnicieni de bază ai mişcării noastre de cultură fizică. In cuvântul rostit de tov. I. Branga, directorul şcolii, elevii şi elevele au găsit un puternic îndemn de a-şi înteţi eforturile, de a învăţa şi mai bine. Luând cuvântul din partea organizaţiei de bază UTM, elevul I. Negrea a asigurat direcţiunea şcolii şi pe profesori că utemiştii îşi vor face şi în acest an un titlu de cinste de a fi fruntaşi In învăţătură. Frumoase cuvinte ne-a spus cu prilejul deschiderii noului an şcolar elevul Anastase Roată, din anul II de la S.M.T.C.F. ,,Aşa cum pe minerul care lucrează în adâncul minei ca şi pe strungarul care a pornit cu avânt in întrecere, nu-l mulţumeşte niciodată ceea ce a realizat astăzi, tinzând ca a doua zi să realizeze şi mai mult, să lucreze şi mai bine, tot aşa şi pe noi elevii de la şcoala medie tehnică de cultură fizică nu ne vor mulţumi realizările obţinute anul trecut şi vom munci cu tot avântul nostru tineresc ca în acest an să învăţăm şi mai bine, să fim şi mai disciplinaţi". Şi aşa cum gândeşte elevul Anastase Roată din anul II, aşa gândesc toţi elevii de la S.M.T.C.F. Bucureşti, aşa gândesc toţi elevii şi studenţii din scumpa noastră patrie. 8 pagini 25 bani Cetatenii Republicii Populare Române au dreptul la învăţătură. Acest drept este asigurat prin învăţământul elementar general, obligatoriu şi gratuit, prin sistemul burselor de stat acordate studenţilor şi elevilor merituoşi din şcolile învăţământului superior, mediu şi elementar, prin organizarea pe lângă întreprinderi industriale, gospodării agricole de stat, staţiuni de maşini şi tractoare şi gospodării agricole colective a învăţământului profesional gratuit pentru cei ce muncesc, învăţământul de toate gradele este învăţământ de stat. Statul se îngrijeşte de desvoitrea ştiinţei, literaturii şi artei. (Art. 80 din proiectul de Constituţie a R.P.R.) . Meeting organizat cu prilejul includerii lucrărilor sesiunii Consiliului U.I.S. Mii de tineri din Capitală, studenţi, elevi şi pionieri au participat la meetingul organizat Luni după amiază la Arenele Libertăţii, cu prilejul închiderii lucrărilor sesiunii Consiliului UIS. Tinerii din Capitală, care au întâmpinat cu entuziasm şi incredere pe delegaţii studenţimii democrate de pretutindeni, au venit la Arenele Libertăţii să-i salute şi să-i felicite pentru rodnica muncă pe care au depus-o în timpul sesiunii, o muncă ce va consolida şi mai mult unitatea internaţională a studenţilor, — să-i asigure că tineretul român va rămâne veşnic credincios nobilelor tradiţii de prietenie şi colaborare internaţională a tineretului, pe care le cultivă UIS. Largul amfiteatru a răsunat ră« aplauzele şi ovaţiile Închinate prieteniei şi solidarităţii internaţionale a tineretului. În această zi, când porţile universităţilor şi şcolilor de toate gradele se deschid larg în vederea noului an de învăţământ, participarea entuziastă a sutelor de studenţi şi elevi la acest meeting a constituit un angajament solemn de a închini munca lor întăririi patriei noastre, de a contribui astfel la apărarea păcii, ţelul către care năzuesc şi pentru care luptă milioane de studenţi de pe întregul glob. Meetingul a fost deschis de acad. prof. St. Vencov, secretar al Academiei R.P.R., care a salutat pe delegaţii studenţilor de peste hotare. O delegaţie de pionieri a intrat apoi in amfiteatru pentru a aduca salutul lor delegaţilor la sesiunea Consiliului UIS. Au vorbit apoi Hsieh Pantin, locţiitorul vicepreşedintelui UIS* Luis Azcarate, reprezentantul studenţilor spanioli republicani, Lionel Soto, delegatul studenţilor democraţi din Cuba şi Benoit Balia, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Camerunezi care studiază în Franţa In numele studenţilor români, delegaţii la sesiunea Consiliului IJIS au fost salutaţi de Ion Anghel, secretarul organizaţiei UTM de la Universitatea ,,C. I. Partion". S’a citit apoi textul telegramei trimisă Comitetului Executiv al UIS, prin care studenţii români se angajează să sprijine activ acţiunile întreprinse de organizaţia lor internaţională, pentru pace şi un învăţământ democratic. J (Agerpres)]