Sportul Popular, ianuarie 1954 (Anul 9, nr. 2359-2370)

1954-01-19 / nr. 2365

! Pentru ridicarea nivelului fotbalului pe o treaptă tot mai înaltă!­ N CREŞTEREA continuă a miş­cării noastre de cultură fizică şi sport, fotbalul are un rol deosebit de important. Această populară disciplină sportivă este un însemnat factor mobilizatoric şi edu­cativ. Fotbalul contrbue în mare măsură la angrenarea a zeci de mii de tineri în activitatea sportivă or­ganizată şi, în acelaş timp, la edu­carea şi dezvoltarea lor fizică. Tot­odată, fotbalul oferă clipe de mare satisfacţie, de frumoasă luptă spor­tivă. In ultimii ani, şi în special în 1953, fotbalul a înregistrat un serios progres în ceea ce priveşte activi­tatea internă, ca şi în întrecerile internaţionale. Recenta decizie a Co­mitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lîngă Consiliul de Mi­niştri cu privire la îmbunătăţirea activităţii în domeniul fotbalului, care marchează o etapă importantă în dezvoltarea acestei discipline sportive, trece în revistă aceste rea­lizări. Acţiunile pentru larga răspîndire a acestui sport în masele oameni­lor muncii au dus la creşterea ba­zei de masă. In 1953, numărul to­tal al echipelor de fotbal a crescut cu cele peste 200 organizate în în­treprinderi, la sate şi, mai ales, în unele regiuni cu activitate spor­tivă insuficient dezvoltată. Cupa R.P.R., populara competiţie de ma­să, a cunoscut un deosebit succes de participare în 1953: s-au înscris 1894 de echipe faţă de 1254 înscrise în 1952. Iar în ediţia 1954 a Cupei s’au înscris 2330 echipe. Numeroase noi echipe din sectorul socialist al agriculturii au fost angrenate într’o activitate organizată. In Cupa R P.R., de pildă, au participat anul trecut 493 de echipe care funcţio­nează pe lingă căminele culturale de la sate, deci cu 284 echipe mai mult decît în 1952. O creştere în­semnat au realizat în această comp­neţiile regiunile Craiova, Ploeşti şi Timişoara, în care participarea a fost cu 92, 82 şi respectiv 67 echipe mai mult decît în 1952. Mai nume­roasă a fost şi participarea echipe­lor din unele regiuni cu activitatea sportivă insuficient dezvoltată: re­giunea Iaşi a înregistrat un spor de 1300*/* iar regiunea Bîrlad un Spor de 350*/* Numeroasele competiţii desfăşura­te în 1953 au contribuit în largă măsură la atragerea a mii şi mii de tineri în practicarea organizată a fotbalului şi au dus la o creştere importantă a numărului fotbalişti­lor. La sfîrşitul anului 1953 numă­rul acestora a ajuns la 115.000. Aşezarea pe baze ştiinţifice — prin studierea şi aplicarea pe scară tot mai largă a metodelor sovietice de antrenament — a întregului pro­ces de instruire şi antrenament, cursurile de perfecţionare pentru antrenori şi arbitri, taberele de ju­niori, îmbunătăţirea bazelor mate­riale, construirea unor noi stadioa­ne („23 August", stadionul din Con­stanţa) şi mărirea capacităţii celor existente (Flamura Roşie U.­ A. din Arad, de exemplu), asigurarea unor cantităţi satisfăcătoare de e­­chipamente şi materiale sportive, realizarea unui program internaţio­nal mai intens pentru echipele re­prezentative şi colectivele sportive fruntaşe — toate acestea au dus la creşterea calitativă şi au creat pre­­mizele necesare unei afirmări şi mai puternice a fotbalului nostru peste hotare. Echipele noastre au arătat în în­­tîlnirile internaţionale patriotism şi un înalt spirit de luptă. Ele au ob­ţinut anul trecut 20 de victorii, 8 rezultate de egalitate şi au pierdut numai 5 jocuri. In anul 1953 s-a îmbunătăţit dis­ciplina sportivilor. La aceasta au contribuit munca intensă de educa­ţie desfăşurată de colectivele spor­tive şi măsurile luate de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport şi Comisia Centrală de Fotbal. Un rol important au avut antrenorii şi ar­bitrii, care au ajutat la educarea sportivilor şi la ridicarea măestriei lor sportive. Publicul nostru spor­tiv a vădit un interes crescând pen­tru sport şi o cunoaştere mai bună a problemelor fotbalului, contribu­ind la buna desfăşurare a jocul lor. Nu trebuie să ne mulţumim însă cu realizările obţinute, ci să dezvă­luim cu curaj lipsurile din activita­tea fotbalului. Decizia Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lîngă Consiliul de Miniştri subli­niază o serie de lipsuri, mai ales în domeniul instruirii şi antrena­mentului şi în activitatea secţiilor de fotbal ale colectivelor sportive, care au făcut ca fotbalul nostru să nu atingă un nivel satisfăcător, să nu se ridice la înălţimea grijii şi condiţiunilor tot mai bune acordate de regimul nostru democrat-popu­lar. Decizia constată că în pro­cesul de instruire şi antrenament nu se acordă importanţă suficientă pregătirii f­zice generale a fotba­liştilor, îmbunătăţirii continue a tehnicii individuale şi a­­pregătirii tactice, în raport cu cerinţele jocu­­lui modern bazat pe viteză, execu­ţii tehnice în viteză, pe mişcarea permanentă şi superioritatea nume­rică în acţiunile ofensive şi defen­sive. La aceasta a contribuit şi fap­tul că unii antrenori, încurajaţi de conducătorii colectivelor respective, nu au ţinut seama că pentru dez­voltarea fotbalului este necesară practicarea unor sporturi principale ca atletismul, gimnastica, înnotul etc. Mentalitatea greşită de a se merge pe linia obţinerii cu orice preţ a rezultatelor a avut influenţe nega­tive asupra instruirii jucătorilor. O parte din antrenori, angrenaţi de conducătorii colectivelor în goana după rezultate, au neglijat instrui­rea şi antrenamentul jucătorilor, păstrind în echipe în dauna creşte­rii şi ridicării tinerelor cadre, ele­mente care nu corespund cerinţelor actuale ale fotbalului. Problema tinerelor cadre nu s-a bucurat de atenţia cuvenită. Prea puţini tineri fotbalişti au pătruns în primele echipe: Lupeş, Sereş, (FI. Roşie U.T. A. Arad), Cicerone (Di­namo Oraşul Stalin), Baciu (Loco­motiva Tg. Mureş) etc. In rest, mai ales echipele fruntaşe au dovedit lipsă de curaj şi neîncredere în posibilităţile tinerilor fotbalişti. Locomotiva Griviţa Roşie sau Fla­­căra Mediaş, de pildă, au persis­tat să folosească numai jucători vîrstnici, fără a promova niciun element tînăr. Lipsa de grijă faţă de tineret nu a dat posibilitatea unei permanente împrospătări a echipelor, mai ales a celor fruntaşe, cu elemente vigu­roase, dornice de a cuceri consacra­rea. De asemenea, sistemul îngust de promovare şi retrogradare al for­mulei de anul trecut a campionatu­lui republican a constituit o frînă în dezvoltarea fotbalului. Lipsa de interes pentru elaborarea şi prelu­crarea problemelor ştiinţifice care ar fi contribuit la realizarea unui progres mai accentuat, nesprijini­­rea unor regiuni cu activitate spor­tivă mai puţin dezvoltată (Galaţi, Constanţa, Piteşti, Suceava, Bîrlad etc.) abaterile săvîrşite de unii ju­cători, precum şi greşelile comise de unii arbitri — toate acestea au constituit piedici principale în ca­lea progresului fotbalului. Aceste lipsuri se d­atoresc și unei insuficiente munci de îndrumare și (Continuare in pag. 5.a) Proletari din toate ţările unitive" ANIM. X Nr. 2365 Marți 19 ianu­arie 1954 BRUXELLES (Prin telefon). — Duminică seară au luat sfîrşit în­trecerile din cadrul campionatelor internaţionale de tenis de masă ale Belgiei. Aceste concursuri la care au par­ticipat jucători şi jucătoare din Franţa, Anglia, Austria, Olanda, Suedia, Belgia şi Republica Popu­lară Romînă au însemnat pentru reprezentanţii noştri un nou prilej de afirmare în tenisul de masă mon­dial. Astfel, în trei din cele 5 probe la care au participat reprezentanţii Republicii Populare Române au cu­cerit titluri de campioni internaţio­nali de tenis de masă ai Belgiei şi în celelalte două s-au clasat în fi­­nală. O urmare a acestor valoroase performanţe a fost şi câştigarea CUPEI NAŢIUNILOR, trofeu pus în joc de organizatori pentru a răs­plăti ţara care a totalizat cel mai mare număr de puncte , Si Perechea Angelica Rozeanu şi Ti­­beriu Harasztosi, care a realizat la Paris cu câteva zile înainte o mare performanţă cucerind titlul de campioni internaţionali ai Franţei la proba de dublu mixt, a reuşit din nou să realizeze o victorie de seamă cîştigînd şi titlul de campioni internaţionali ai Belgiei. In semi­finală, cei doi jucători romîni au învins cuplul englez Roock-Craig­­gie cu 3-0 (21-10,­­21-12, 21-16). In cealaltă semifinală, Ann Hayden- Wenner (Anglia) au dispus tot cu 3—0 de perechea austriacă Pritzi- Bednar. In finală, victoria a reve­nit reprezentanţilor noştri cu cate­goricul scor de 3—0 (21—19, 23—21, 21—5). In sfert de finală, Reiter- Zelter au pierdut cu 3—1 la Werner- Hayden. Un merituos rezultat l-au reuşit în proba de dublu bărbaţi jucătorii Toma Reiter şi Tiberiu Harasztosi, ocupând primul loc. După ce în semifinală ei au dispus de austria­­cii Bednar-Just cu scorul de 3—2, în finală au ieşit învingători în faţa reprezentanţilor Angliei, Graig­­gie-Wenner, cu 3—2 (15—21, 21—14, 23—21, 20—22, 21—17). Craiggie- Wenner au învins în semifinală pe Roothooft-Salia (Franţa) cu 3—0. In această probă, ceilalţi doi reprezen­tanţi ai noştri, Paul Pesch-Matei Gantner, au fost învinşi de Root­­hooît-Salla cil 3—1. (21—23. 21—19. 21-18- 21—14). Un alt succes important obţinut de reprezentanţii noştri a fost rea­lizat în cadrul probei de dublu fe­mei. In finala acestei probe, jucă­toarele noastre Angelica Rozeanu şi Ella Zeller au reuşit să dispună cu uşurinţă de redutabila pereche Linda Werd­-Trude Pritzi (Austria). Scorul a fost de 3—1 (21—15, 21—11, 13—21, 21—7) şi Angelica Rozeanu şi Ella Zeller au câştigat în semi­finală cu scorul de 3—0 (21—9, 21— 11, 21—13) asupra jucătoarelor bel­giene Wooters-Detournay. In partida finală s-a remarcat în special Jocul ofensiv al campioanei mondiale An­gelica Rozeanu, care a avut per­manent iniţiativa în joc . O mare performanţă a reuşit în cadrul probei de simplu bărbaţi tî­­nărul nostru jucător Tiberiu Harasz­­tosi. După ce a eliminat, pe rînd, pe Van Aaken (Olanda) şi Merret (Anglia) cu acelaş scor de 3—0, în sferturile de finală ale probei s-a întîlnit cu Roothooft, campionul internaţional al Franţei şi unul din­tre cei mai buni jucători din lume. După un match de o valoare teh­nică ridicată, tî­nărul nostru repre­zentant a obţinut o performanţă răsunătoare învingînd cu scorul de 3—2 (21—18, 15—21, 19—21, 20—18 — set terminat la limită de timp, — 21—12). In finală, Harasztosi a ju­cat împotriva cunoscutului jucător suedez Tage Fliesberg, recentul în­vingător al foştilor campioni mon­diali Bergman şi Leach. Harasztosi a cîştigat primul set cu 21—19, iar al doilea i-a revenit cu 21—9. Apoi, jucătorul suedez Fliesberg (care joacă acum cu o paletă cu burete) a reuşit să-şi impună atacul şi să cîştige celelalte trei seturi cu 21—8, 21—16, 21—10. Remarcabilă este şi victoria reprezentantului nostru Ha­rasztosi obţinută în semifinală îm­­­potriva campionului austriac Bed­nar cu scorul de 3—2 (19—21, 21—17, 21—23, 21—16, 21—10). Campionul ţării noastre, Toma Reiter, a reuşit şi el rezultate me­ritorii în această probă învingîn­­du-l pe Kusak (Anglia) cu 3—0, Ga­­lendi (Belgia) cu 3—0, Roland (Bel­gia) cu 3—0 și în sferturi de finală pe Craiggie (Anglia) cu 3—1. In semifinală, el a pierdut în fața lui Fliesberg cu 3—2. Paul Pesch, după ce a dispus în primul tur de Jaf (Belgia) cu 3—0, a fost învins în turul II de campionul Olandei, Cor du Buy cu 3—0. Matei Gantner a cîștigat în turul I la belgianul Verei cu 3—0, iar în turul II a fost învins de Fliesberg cu 3—0. ★ Angelica Rozeanu a învins în pro­ba de simplu femei pe următoarele jucătoare : Tegner (Suedia) cu 3— 0, Detournay (Belgia) cu 3—0 (21— 11, 21 — 14, 21—15), iar în semifinală a întrecut-o pe Trude Pritzi (Aus­tria) cu 3—1 (21—11, 21—10, 17-21, 21-13). In cealaltă parte a tabloului, aus­triaca Linda Wertl a ajuns în semi­finală unde a învins-o pe Bougagnou (Franța) cu 3—0. Pasionanta finală dintre aceste două jucătoare s-a ridicat la un spectacol de înaltă valoare. Victo­ria a revenit jucătoarei Linda Werd­ cu scorul de 3—2 (21—18, 6—21, 14— 21, 25—23, 21—19). In setul al pa-, trulea, Angelica Rozeanu, după ce a fost condusă cu 20—17, a egalat și a avut de două ori avantaj de m­atchbal. In această probă, Ella Zeller a în-­ trecut cu 3—0 în turul I pe jucă­­toarea Hughes (Belgia), iar în tu­rul al doilea a fost învinsă de Rou­gagnou (Franța) cu 3—2, după ce­­trei seturi s-au terminat la limită de timp. ★ ★ (pag. 6-a) 9 Strălucitul succes al patinatorilor sovietici ta campionatele mondiale de la Sapporo (pag. 8-a) 9 Au fost stabilite etapele celei de a Vil-a ediţii a „Cursei Păcii". Succese valoroase ale reprezentanţilor noştri in campionatele internaţionale de tenis de masă ale Belgiei (pag. 8-a) I In numărul de azi: 1­9 Lenin este cu noi. (pag. 2-a) S înflorește sportul in Ucraina So­vietică. (pag. 3-a) • Pentru îmbunătăţirea performanţelor noastre in tirul cu pistolul liber (II) (pag. 6-8) 0 A început Campionatul divizionar de scrimă (pag. 7-a) 9 Programul turneului pentru califi­carea in categoria A la fotbal 8 pagini 25 bani TURUL CICLIST CAIRO (Agerpres).­­ După o zi de repaus La Cairo participanţii la turul ciclist al Egiptului s-au întors ieri La El Gha zeh de unde au luat startul în cea de a 7-a etapă. Pe­dal­ân­d pe şoseaua care trece prin deşertul Arabiei cicliştii au ajuns după 132 km. la Suez, pe malul Marii Roşii. Cu toate că un vânt puternic abătut din faţă, repetatele atacuri ale ci­­cl­iştilor danezi, englezi şi români au făcut ca ritmul cursei să fie foarte rapid şi să se realizeze o medie orară de aproape 39 km. Prima încercare de evadare a făcut-o danezul An­dersen, dar el a fost ajuns de grosul plutonului. Apoi din nou Andersen, împreună cu Nicolae Maxim, Marin Niculescu şi trei ciclişti­­ englezi se distanţează. Din plutonul următor se mai desprind şi alţi ciclişti. In grupul fruntaş se dă o luptă dârză pe ultimii kilometri. Englezul Ger­­rard a reuşit să se desprindă înainte de sosire urmat de egipteanul As­­hour şi fran­cezul AmeiLne. Nicolae Maxim, primul sosit dintre români, s-a clasat pe locul 2, iar Marin Niculescu pe locul 10, la mai puţin de 3 minute de câştigătorul etapei. Fruntaşul clasamentului, Meenen, a sosit în acelaş­i­mp cu Marin Ni­­culescu, iar Van Schis şi Hoovel­­becke au sosit după ei. Marin Ni­­culescu continuă să se menţină pe locul 6 în clasamentul ind­ivi­dual. După 7 etape clasamentul general individual se prezintă astfel : 1. Meenen (Belgia) 24h26’57”; 2. Gauter (Belgia) 24h2S'13”; 3. Ger­­rard (Anglia) 24h29’52”; 4. Schils (Belgia) 24h3i’30”; 5. Ravn (D-ane­ marca) 24h32'36” 6. Marin Niculescu (R.P.R.) 24h34’54”. CAIRO 18 (Agerpres). Etapa 8-a a turului c’cl'st al Eg’p­ .­tuhii, desfășurat între Suez și Port Su­d, a fost cea mai lungă de până acum, măsurând 177 km. Timpul a fost din nou rece şi vântul a influ­enţat mult desfăşurarea cursei. A­­ceastă etapă s-a caracterizat prin acţiunile de evadare ale cicliştilor danezi şi români, care au fost oprite însă de cicliştii belgieni, dornici să-şi consolideze poziţia în clasa­ment. Ei au reuşit aceasta şi la Port Said, Gauter şi Meenen au fo­­sit cu un avans de peste 2 minute faţă de pluton. Nicolae Maxim a fost pe primul plan al cursei şi s’a clasat pe locul 9 într’un pluton cu ciclişti-­ francezi şi danezi. El a urcat trei locuri în clasamentul general individual. Ca în majoritatea etapelor des­făşurate până acum, o coincidenţă a făcut ca Marin Niculescu să so­sească din nou cu belgianul Van Schels, dar de data aceasta nu în primul pluton, ci cu o întârziere de aproape 6 minute, care i-a costat câteva locuri în clasament. La ieşi­rea din Ismail­a, amândoi au spart și cu toate eforturi­le nu au mai putut ajunge­ plutonul, împreună cu ei a sosi­t și Nicolae Vasilescu. Clasamentul etapei : 1. Gauter (Belgia) a parcurs 177 km. în 5h. 18’31"; 2. Meenen (Belgia) 5h. 19’05”; 3. Haskel (Anglia) 5h. 19’35”; 9. Nicolae Maxim (R.P.R.) 5h. 21'50” ; 10. Hoorelbecke (Franţa) acelaşi timp; 11. Van Schills (Bel­gia) 5h. 24’ 17" ; 12. Marin N'culescu (R.P.R.). 13. N'culla­e Vasilescu (R.P.R.) acelaşi tim­p. C. feinator a ocupat locul 23. Clasamentul general Individual după 8 etape: 1. Meenen (Belgia) 29h. 44’57”; 2. Gauter (Belgia) 29h. 45’23” ; 3. Gerrard (Anglia) 29h. 49’03”; 4. Ravn (Danemarca) 29h. 53’18”; 5. Van Schills (Belgia) 29h. 54’32’’; 6. Haskel (Anglia) 29h. 68’24”; 7. Ameline (Franţa) 29h. 57’35”; 8. Hoorelbecke (Franţa) 29h. 57­’53”; 9. Marin Niculescu (R.P.R.) 29fa. 58’34” ; 10. Rasmuns­t Gen (Danemarca) 30h. 12’54”; 11. N. Maxim (R.P.R.) 30h. 09’09” ; 15­. Andersen (Danemarca) 30h. 19’30’­­ După această etapă, N. Vasilescul ocupa locul 19, iar­ C. Jerrate locul 24. CAIRO 18 (Agerpres). Turul cel­st al Egiptului a con­­t­i­nua­t luni cu desfășurarea etapei a-9-a care s’a alergat contra crono­metru, dela Port Said la Ismiaiîâa.. pe o distanţă de 77 km. Cicliştii a«’ luat startul Individual, din mimuti în m'wut, în ordinea clasamentul­ui Majoritatea concurenţilor s’aui prezentat în formă excelentă în a­­ceastă etapă care avea o mare im-* porte­nţă pentru clasamentul gene-r •ral Individual. Cel mai bun timp­ a fost obţinut de Haskel (Anglia)­ care a parcurs" distanţa de 77 km. în timpul de lh48’21”, cu o medie orară de 42,700 km., o performanţă­ rar întâlnită chiar şi în competiţiile mari ca Turul Franţei. Dintre cicliștii români cel mai bine s’a comportat Nicolae Max­mn care a ocupat locul 8 cu timpul de 1h54’C2” cu o medie orară de «1.500 (continuare in pag. 8-a) ★

Next