Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)
1969-09-12 / 662. numărul
Pari~ ST 2-a Se apropie noul an şcolar! (Urmare din pag. 1) Cele 13 lecţii ale sale au dat sportului românesc mulţi performeri de renume. Ne-am fi aşteptat, deci, să aflăm că şcoala dispune de săli de gimnastică, de bazine, terenuri de sport. Dar lucrurile nu stau aşa. Şcoala nu are nici măcar un... teren de minihandbal sau vreun loc pe care să-şi aşeze o masă de pingpong şi de unde nimeni să nu-i alunge pe elevi. Pentru volei, baschet, handbal, pentru înot şi polo, pentru canotaj şi pentru toate celelalte sporturi, SE PLĂTESC, ANUAL, CHIRII DE PESTE 200 000 LEI. Conducerea şcolii (director Valentin Dăscălescu) face de mulţi ani demersuri la Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti pentru a obţine aprobări In vederea construirii unei săli de sport. Dar nimeni nu a aplecat urechea la această cerere legitimă, aşa că, şi In acest an, 200 000 de lei figurează la capitolul chirii. Situaţia nu este singulară. Şcoala sportivă nr. 3 se zbate în aceleaşi greutăţi. Discutind cu prof. Mihai Nedelcu, directorul şcolii, am aflat că chiriile plătite anual depăşesc, uneori, 200 000 lei. ştim, nu trebuie să ni se mai spună, că problema investiţiilor este foarte dificilă. Dar, să fie oare chiar atit de greu pentru Inspectoratul şcolar al municipiului să facă un calcul din care să afle că banii cheltuiţi pînă acum cu chirii ar fi fost suficienţi pentru construirea unei săli de sport moderne, excelent utilate ?! Adăugind sumelor plătite de Şcoala sportivă nr. 3, cele două milioane de lei plătite de şcoala sportivă nr. 1 şi un milion de lei cheltuit de Şcoala nr. 2 , vom vedea că s-au adunat bani grei cu care s-ar fi putut amenaja o mare bază sportivă, pe terenurile şi în sălile căreia să se antreneze elevii tuturor celor trei şcoli. Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti preferă, însă, să se complacă in situaţia expusă mai sus şi să răspundă stereotip numeroaselor intervenţii ale conducerilor şcolilor : „PENTRU CHIRII VA APROBAM ORICE SUMA !“. Se poate mai clar decit atît ? ' DOUĂ EXEMPLE POZITIVE ŞI... O CONSTRUCŢIE ' ' NETERMINATĂ ! La Liceul nr. 1 din Ploieşti (2 050 de elevi cuprinşi în 52 de clase), terenurile bituminizate de baschet şi de handbal, înzestrate cu instalaţie pentru nocturnă şi tribune, ca şi pista de atletism, aşteaptă revenirea copiilor la cursuri. In ceea ce priveşte sălile de sport (două la număr), ele pot oferi condiţii bune de practicare a sportului în timpul iernii. După cum ne arată tov. directoare Aspasia Vasiliu, au fost cumpărate, pentru nevoile secţiilor, echipament şi material sportiv, de asemenea, in afara celor două săli de sport, s-a obţinut avizul pentru construcţia unei noi săli de gimnastică, care este necesară, ţinînd cont că în sezonul de iarnă sălile existente nu pot acoperi integral activitatea de educaţie fizică din liceu. Curăţenia desăvîrşită de pe microbaza Liceului nr. 2 şi din jur, atestă preocupare şi spirit gospodăresc. Credincioasă zicalei „fă-ţi iarna car şi vara sanie“, conducerea şcolii s-a îngrijit din tim£ pentru îmbogăţirea inventarului sportiv al celor două săli de sport, precum şi cel al magaziei de echipament. Pentru că în acest an numărul elevilor a sporit la circa 2 100, cuprinşi în 58 de clase. Cu atît mai surprinzător apare următorul fapt. Anul trecut, Şcolii sportive de elevi Ploieşti i-au fost alocate circa 48 000 lei, pentru reamenajarea bazei sportive. Contractul a fost încheiat cu I.C.C.R. Ploieşti, iar ca termen de predare a lucrării s-a stabilit perioada iulie — august 1969. Lucrînd într-un ritm de melc, constructorii nu au reuşit să facă decît unele mici reparaţii la terenuri, iar de instalaţia de apă şi canalizare nici nu s-au apucat. Directorul școlii, Ion Smîdu, ne-a spus că de nenumărate ori a intervenit la conducerea șantierului dar din păcate, fără nici un rezultat. Poate că acum, în ceasul al 12-lea... CONSTRUCTORII, BATA-I VINA !... Următoarea escală a raidului nostru a constituit-o Sibiul. Iată-ne la Liceul nr. 3 (600 elevi cuprinşi în 24 de clase). La intrare — un panou pe care se află diplomele şi distincţiile obţinute de elevii de aici în competiţiile sportive. Ele vorbesc despre activitatea rodnică desfăşurată în şcoală, despre dragostea elevilor pentru sport, despre priceperea şi hărnicia corpului didactic. Vizitînd terenurile amenajate în curte (baschet, volei, handbal, sectoarele de sărituri, pista de atletism) le găsim gata să-şi primească stăpînii. Şcoala mai are şi două săli de sport situate în subsolul căldurii. Din păcate şi aici s-a repetat situaţia nedorită de la Ploieşti. Astfel, Şcolii sportive de elevi din Sibiu i-au fost alocate, pentru reamenajarea bazei sportive, de către inspectoratul şcolar judeţean, 60 000 de lei, iar I.R.C. Sibiu a semnat contractul. Constructorii au început lucrarea care trebuia terminată la sfîrşitul lunii iulie. Dar, între timp, I.C.R. a primit alte comenzi şi... a abandonat ceea ce începuse la baza sportivă a şcolii. De la prof. Tudoran Traian, directorul şcolii, am aflat astfel lucruri foarte neplăcute : „începem noul an şcolar, şi in speţă activitatea sportivă, în condiţii improprii de desfăşurare, fiind obligaţi să închiriem terenurile de la alte şcoli din oraş. Pentru sezonul de iarnă am avea sala de sport din Piaţa Teatrului dar ea nu poate acoperi în întregime necesităţile activităţii de educaţie fizică a elevilor“. Şi totuşi unde îşi vor desfăşura anul acesta activitatea cei aproape 1 400 de elevi cuprinşi în cele opt secţii de performanţă ? Am MNIMII CAIETUL DE GIMNASTICĂ Nu ştiu cum o fi la alte sporturi, dar la noi, la gimnastică, scăderea rezultatelor sportive a dus la ridicarea treptată a sediului Federaţiei de gimnastică spre altitudini din ce în ce mai înalte în marea clădire a C.N.E.F.S.-ului, ajungind ca astăzi să se afle la penultimul etaj, loc de unde tînguirile noastre, mai mult sau mai puţin justificate, se pierd în vîrtejul scărilor şi etajelor de dedesubt. Pe vremuri, adică acum vreo 10—12 ani, cînd suflul rezistenţei fizice nu ne era pus la încercarea urcării celor şapte etaje de astăzi, cînd, probabil, unele rezultate bunişoare ne înaripau călciiele şi ne sporeau „pretenţiile“ (?!) ajungeam mult mai repede la „primul“ etaj, acolo unde şi astăzi ne ducem, destul de des, dar fără creditul de altădată, deşi muncim parcă mai mult. In fine, după cum mi-aduc aminte, printre altele, aveam şi un „caiet de gimnastică”, un caiet al nostru, în care ne tre- ceam victoriile şi înfringerile, în care ne etalam opiniile, în care cei mai înzestraţi cu darul scrisului şi competenţa profesiei dezbăteau probleme legate de tehnică şi metodică, un caiet pe care, fără a fi prea arătos sau voluminos, îl iubeam şi ne era necesar. Il vrem şi astăzi, cu atît mai mult, cu cit ne dăm seama că gimnastica, la stadiul înalt de complexitate tehnică şi teoretică ajuns, are nevoie de o informare la timp cu cele mai noi şi eficiente descoperiri prirvind problemele de antrenament sub toate aspectele existente. Cu toată înţelegerea şi răbdătoarea ospitalitate a „Sportului”, care ne-a rezervat, la două săptămîni, spaţiu suficient în coloanele sale pentru gimnastică, simţim nevoia să tratăm şi problemele de amănunt ale acestui sport, probleme de cea mai strictă specialitate, care şi-ar avea locul numai într-o revistă de specialitate, căreia ii ducem dorul din ce în ce mai mult. Unele rezultate din ultimul timp vin să susţină speranţele noastre în revirimentul pe care-l aşteptăm şi-l dorim cu încăpăţînare şi, pentru a bate fierul ci e cald, momentul trebuie folosit nu numai in favoarea celor care deja sînt pe drumul bun. Mii de copii, atraşi de frumuseţea gimnasticii, au nevoie de sfaturi şi îndrumări eficiente, sigure, care să-i ducă, fără întîrziere, spre realizarea marilor performanţe. Aceste sfaturi pot fi date numai de acei antrenori, neobosiţi căutători de talente, prin a căror mină au trecut generaţii întregi uneori, al căror ochi deja format şi ale căror metode de antrenament au reuşit să dea materiei brute forme şi expresii artistice. Rezultatele muncii de Instruire a antrenoarelor Maria Ionescu, Tatiana Isar, Marina Bibire, Geta Dumitrescu constituie o garanţie a competenţei lor profesionale şi ar fi păcat ca esenţa experienţei lor să nu fie difuzată şi fructificată. Prezenţa unei reviste de specialitate ar da posibilitatea cadrelor competente să-şi spună părerea, să-şi confrunte opiniile. În planul de activitate al Federaţiei au fost şi sunt prevăzute diferite schimburi de experienţă în străinătate, participări la congrese şi cursuri internaţionale, cursuri de perfecţionare. Cei care au avut sau vor avea deosebita bucurie de a lua parte la asemenea activităţi, ar avea ocazia şi obligaţia morală ca, in afara raportului prezentat conducerii, raport care rămîne necunoscut pentru marea masă a celor interesaţi, să folosească paginile revistei întru informarea noastră cu tot ce este important şi mai puţin important în gimnastica internaţională şi internă. Mă opresc aici cu argumentele, pe care le vreau in sprijinul dorinţei noastre, nu pentru că n-am avea şi altele la fel de convingătoare, ci pentru că, din cauza „omului“, am uitat, cu desăvârşire, că, de fapt, toată lumea cunoaşte foarte bine ce înseamnă şi pentru ce este bună o revistă de specialitate. Aşa că, geaba (vorba lui Belphegor), mă zbat şi ne zbatem, dacă cineva, acolo sus, nu ne iubeşte. Şi geaba, dacă ne iubeşte, dar nu ne dă aprobare. Elena LEUȘTEANU IOANA STAU - 51,60 m LA SULIŢĂ MN CURSUL ORGANIZAT UI VIITORUL în ultima vreme, atletismul bucureştean a cunoscut o prelungită inactivitate competiţională. În afara cîtorva întreceri de talie republicană sau internaţională, rezervate exclusiv fruntaşilor, de multă vreme nu se mai organizase nici un concurs. Cu atît mai lăudabilă apare iniţiativa şcolii sportive experimentale „Viitorul“, de a chema la start atleţii prezenţi în Capitală la sfîrşitul săptămînii trecute. Peste 150 au răspuns apelului, venind să-şi demonstreze posibilităţile actuale, foarte ridicate la unii dintre participanţi. Cel mai bun rezultat l-a obţinut suliţaşa Ioana Stancu (Dinamo) realizatoarea unei aruncări de 51,60 m — record personal şi a doua performanţă românească a sezonului, cifră cu care ar fi putut cîştiga, în urmă cu trei săptămîni, titlul de campioană naţională. După un repaus de peste zece luni, impus de accidentul de la Ciudad de Mexico, recordmanul republican al triplusaltului, Şerban Ciochină (Metalul), şi-a făcut reintrarea, sărind 15,42 m. Proba a revenit insă dinamovistului Vasile Dumitrescu cu 15,66 m. O remarcă se cuvine sprinterei Ruxandra Marinescu (Dinamo), învingătoare de patru ori : 80 m—10,1 ; 100 m—12,3 ; 200 m- 25,7 ; 400 m—60,0. In proba de 3 km marş, dinamovistul Vasile Ilie (recordmanul țării pe 20 km) a cîștigat lejer, fiind cronometrat în 12:45,0, deci foarte aproape de recordul acestei distanţe, iar Alexandru Stanca (P.T.T.), înregistrînd 14:05,8 a stabilit un nou record republican pentru juniorii mici (v.r. — C. Staicu 14:09,8). Alte rezultate : SENIORI - 100 m : Al. Munteanu (C.A.U.) KLS ; 400 m : M. Vosminschi (3tVU) 50,6 ; 110 m g : Fl. , Drăguleţ (C.A.U.) 15,4 ; 800 m; G.j Tatu (Steaua) 1:58,0 ; lunf£d e : St. Lăzărescu (C.A.U.) 6.91 ; 800 m F : Niculina Onică (Constructorul) 2:23,6 ; JUNIORI I - 100 m : Al. Dhraţian (Viitorul) 11,2 ; 200 m F : Maria Tătar (Viitorul) 26,9 ; 800 m F : Mariana Bobelnicu (Viitorul) 2:25,3; Elena Lazăr (Metalul) 2,25,6 ; lungime : Constantina Popa (Dinamo) 5,25 ; JUNIORI 11-80 m : Fl. Stoian (Viitorul) 9,6, Fl. Zbârcea (Progresul) 9,6 ; 100 m : Fl. Stoian 11,8 ; lungime : Fl. Stoian 6,16 ; înălţime : I. Cişmireanu (Viitorul) 1,61 ; 200 m g : A. Marinescu (Viitorul) 29,6 ; ciocan : Fl. Enache 46,92, C. Nedelea 45,64 (ambii de la Viitorul) ; 100 m F : Mariana Balaban (Viitorul) 13,1 ; COPII - 60 m : Ov. Dănilă (Viitorul) 7,8 ; 80 m g F : Emilia Huiung (Viitorul) 13,6 ; lungime F : Doina Popescu (Viitorul) 5,17, Em. Huiung 5,11; înălţime : Em. Huiung 1,40. O subliniere deosebită se cuvine arbitrilor, care şi-au îndeplinit misiunea în cele mai bune condiţiuni. (A. I.) Motocrosiştii români pleacă azi la Balcaniada de la Sofia • Sosiţi luni seara din Iugoslavia, unde au participat la două concursuri de verificare, motocicliştii vizaţi să reprezinte ţara noastră la etapa finală a Balcaniadei de motocros au avut o binemeritată zi de odihnă, după care şi-au reluat antrenamentele, în cursul zilei de miercuri, conducerea tehnică a federaţiei şi antrenorul Tr. Macarie au definitivat lotul care va efectua deplasarea la Sofia : C. Davids, St. Chitii, O. Ştefani, A. lonescu, C. Coman, Tr. Moşa, M. lianu. După anunţarea lotului s-a trecut la pregătirea maşinilor de concurs, toată ziua de joi fiind dedicată punerii la punct a motocicletelor, care vor fi transportate cu atelierul mecanic mobil. Vineri, sportivii, arbitrii şi ceilalţi membri ai delegaţiei urmează să plece la Sofia. Iată ce ne-a declarat, înainte de plecare, secretarul F.R.M., G. Mormocea, conducătorul delegaţiei. „Am însoţit alergătorii noştri şi în Iugoslavia, în compania unor adversari de recunoscută valoare. Cristian Davids, Şt. Chiţu şi Otto Ştefani au arătat o formă bună, ceea ce mă îndreptăţeşte să cred într-o comportare onorabilă și la Sofia. Va fi grea disputa cu alergătorii bulgari, principalii adversari, însă sperăm în victorie și, deci, în cucerirea definitivă a „Cupei balcanice“. Clasamentele înaintea ultimei etape: individual: 1. G. Serafimov (Bulgaria) 59 p, 2. O. Ştefani (România) 56 p, 3. C. Goran (B) 55 p (e bolnav și nu poate face deplasarea), 4. C. Coman (R) 46 p, 5. St. Gheorghiev (R) 43 P,6. I. Sekurinov (R) 39 p. Echipe: 1. România 213 p, 2. Bulgaria 207 p, 3. Iugoslavia 116 p. Tr. IOANIfESCU *****' Î5 ************** Întrecerile echipelor fruntaşe în Capitală au avut loc miercuri şi joi meciuri de tenis din cadrul campionatului naţional pe echipe. Iată cîteva rezultate mai importante din Intîlnirea Dinamo- Steagul roşu Braşov: Stan (D)-Kerekeş (St. r.) 6-3, 2-6, 6-4 ; dr. Baia (St. r.)-Hîrju (D) 6-1, 5-7, 6-2; Felicia Bucur (St. r.)-Ioana Bădin (D) 4-6, 6-4, 6-0; Felicia Bucur-Virginia Ruzici (D) 1-6, 8-6, 6-3 ; Marcu (D)-Bosch (St. r.) 6-4, 2-6, 6-4. O surprinzătoare victorie a obţinut jucătoarea Aurelia Cîrnaru (D) asupra fostei campioane republicane Hermine Zuvălău (St. I.) cu scorul de 6-1, 6-2. Este cazul să semnalăm lipsa de sportivitate a jucătorului dinamovist Mirea Nicolae. El nu este la prima abatere, fiind eliminat din concursul internaţional de la Braşov pentru indisciplină. De data aceasta, Mirea a lovit intenţionat (din serviciu) cu mingea. In repetata rînduri, pe jucătoarea braşoveană Felicia Bucur, in cursul partidei de mixt. Scorul final al Intîlnirii Dinamo-Steagul roşu 13-11. In Intîlnirea C.S.U. Construcţii Bucureşti-G.S.U. Politehnica Cluj scorul este 15-6 (trei partide întrerupte). Theo MACARSCHI Felicia Bucur (Steagul roşu Braşov), finalistă la recentul turneu internaţional de la Ankara, a avut o evoluţie remarcabilă în întrecerile de pe terenurile de la Dinamo aducînd victorii preţioase clubului braşovean. Foto: M. FELIX Firmă reputată în parteuri şi casată ! Toate preparatele şi semipreparatele sunt executate în laboratorul propriu, cu mare pricepere şi rafinament, de un personal cu înaltă calificare. Prepară prăjituri, torturi, specialităţi, patiserie, bomboane fine, semipreparate şi răcoritoare. Se recomandă ca preparate de cofetărie: rulouri cu cremă, ştrudele şi trigoane cu brînzi de vacă, ştrudele cu caise, plăcinte cu mere, tarte cu cremă de nuci (Alcazar), pateuri cu brînză şi cu carne, batons salés, langues de chat, millefeuilles, pai parmezan, pişcoturi, fursecuri etc.; ca semipreparate: voiau vânt (de umplut cu ciuperci), scoici coji indiene, coji meningite, tarte Linzer, blaturi da tort, frişcă etc. Se primesc comenzi pentru mese, banchete și aniversări, la tel. 12.80.13. Cofetăria este deschisă între orele 8.24. Sediul: Bucureşti, Bd. N. Bălcescu 36—38 (colţ cu str. C. A. Rosetti). (2529) IN MAGAZINE AU APĂRUT NOI MODELE DE CONFECŢII PENLI II COPII, ELEGANTE ŞI PRACTICE, ÎNTR-O GAMĂ VARIATA DE CULORI l /^ToHVdfbiN ,îni domnul frotre) -Nr. 662 (6096) sfârşit După cum aţi remarcat (nădăjduiesc) convorbirile mele cu dl. G. s-au rărit în ultima vreme, căzînd de la patru la trei, de la trei la una, la aceea de astăzi, care vesteşte zero-ul. Unii cititori şi-au închipuit că dl. G. şi-a suspendat gindirea sportivă din cauza vacanţei. Eroare, creierul eminentului meu prieten n-a fost niciodată un concediu. Alţii,închipuindu-se mai cu simţul realităţii, au sugerat ivirea unui conflict intre mine şi dl. G. Eroare : deşi suntem foarte vechi şi buni prieteni şi ne cunoaştem de-o viaţă întreagă, nu ne-am renegat niciodată. Explicaţia e alta şi neasemuit de simplă: dl. G. nu mai discută despre sport . Sportul contemporan şi fotbalul, în special, au cunoscut, în ultimii 3—4 ani, o asemenea expansiune încit dacă se poate vorbi despre imperialismul activităţilor umane, aş îndrăzni să afirm că meciurile au debarcat şi debordat pe toate continentele, alungind, colonizi no sau cel puţin eclipsînd o seamă întreagă de Îndeletniciri odinioară superioare, precum biologia sau versul alb, teatrul de păpuşi sau muzica dodecafonică. Această adevărată preluare a puterii, care permite unei finale de cupă să acapareze de 10 ori mai mulţi tineri decit ar izbuti să o facă pînă şi Tom Jones, s-a cristalizat prin două fenomene fundamentale. 1) Pacea. Intr-adevăr, subliniază dl. G. nici o forţă socială sau organizaţie mondială a momentului nu s-a arătat în stare să adune la un loc şi fără tancuri reciproce, incendieri de cantonamente sau demascări fanatico-irevocabile, asemenea cantităţi de state, precum recenta Olimpiadă de la Mexic. 2) Războiul. Intr-adevăr, subliniază dl. G. nici o activitate de sociologie de la fizica antimateriei la roman şi de la medicină la presă, radio, film sau televiziune n-au fost în stare să pricinuiască declanşarea unui război, precum recentul meci de fotbal dintre Honduras şi San Salvador. Ceea ce înseamnă că sportul anului 1969 a sărit frontiera umanului, urcînd în sferele supraomenescului. Ceea ce înseamnă că sportul a devenit (cu adevărat, şi abia astăzi) un zeu, deoarece numai zeilor le e hărăzită puterea de a hotărî pacea sau războiul, ceea ce înseamnă — precizează d. G. ca o semnătură pe-o demisie — și că nimic din ceea ce s-ar întîmpla de-aci înainte nu va izbuti să aducă ceva nou. Gata. p. conf. AL MIRODAN PANORAMIC ŞI SPORTIV INTERNI Şi în această săptămînă agenda internaţională o estompează pe aceea internă. Balcaniada de box de la Galaţi atrage toate privirile spre oraşul de pe Dunăre ; amatorii de atletism consultă febril statisticile înaintea apropiatelor campionate europene, ca să nu mai vorbim de iubitorii tenisului, cărora finala Cupei Davis a şi început să le provoace insomnii. Ar mai fi de amintit „Tour de l’Avenir“. Concursul internaţional de skeet de la Tunari, Campionatele europene de canotaj academic, Olimpiada feminină de şah, Balcaniadele de înot, polo, sărituri şi motocros, spre a completa programul amplu al evoluţiilor internaţionale în care sînt angajaţi purtătorii ecusonului tricolor. Panoramicului nu-i rămîn, aşadar, decît rămăşiţele de la un mare ospăţ sportiv. Şi totuşi, cîteva competiţii de regularitate merită să fie amintite. Etapa de rugby, de pildă, se anunţă foarte interesantă, motiv pentru care l-am rugat pe maestrul emerit al sportului Valeriu Irimescu să ne-o comenteze. „Meciul derby al etapei, la Petroşani, Ştiinţa-Griviţa Roşie. Şi nu numai pentru că studenţii se află după două victorii consecutive obţinute în deplasare ci, mai ales, pentru că de anul trecut alcătuiesc un team redutabil, o garnitură bine pusă la punct. V. Rusu şi Dinu (foşti griviţeni) trag după ei, în faţă, toată echipa, Bărgăunaş practică un joc tot mai incisiv de la o etapă la alta, iar Marinescu, deşi capricios ca formă, dacă prinde o zi bună..." Sarcina bucureştenilor nu ni se pare de loc uşoară. La Bîrlad, Rulmentul are şanse să obţină prima victorie în campionat, în dauna Vulcanului. In timp ce la Cluj se întîlnesc Agronomia şi Progresul, celor două „sărace" ale diviziei, în rest, nimic deosebit de semnalat. Fotbalul îşi programează din nou o etapă sîmbăta. Măsura nu are de data aceasta raţiunea unui experiment ci este, pur şi simplu, fortuită de faptul că patru formaţii româneşti debutează în săptămîna următoare în trei competiţii continentale : U.T.A. în Cupa campionilor europeni, Steaua în Cupa cupelor, Dinamo Bacău şi Rapid în Cupa europeană a tîrgurilor. Să le urăm succes deplin în această nouă ediţie a tradiţionalelor întreceri. irin campionatele de handbal ies în evidenţă două întîlniri care angrenează patru formaţii bucureştene: Universitatea—I.E.F.S., la fete şi Dinamo—Universitatea, la băieţi. Ultima ar fi fost altădată un derby. Acum însă studenţii nu mai alcătuiesc temutul 7 de odinioară... Clujenii vor avea prilejul să asiste sîmbătă şi duminică la o întrecere originală: tir cu arcul. Urmaşii lui Wilhelm Tell îşi vor demonstra măiestria încercînd să trimită săgeţile în inima ţintei. Sport nou la noi, tirul cu arcul reclamă dreptul la existenţă. Dar, spre a primi un răspuns pozitiv, pe „cererea“ sa trebuie trecute — ca argumente —rezultate de valoare internaţională. Le aşteptăm, cu atît mai mult cu cît se pare că această disciplină bate şi la porţile consacrării olimpice. Valeriu CHIOSE