Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)

1969-09-12 / 662. numărul

Pari~ ST 2-a Se apropie noul an şcolar! (Urmare din pag. 1) Cele 13 lecţii ale sale au dat sportului românesc mulţi perfor­meri de renume. Ne-am fi aş­teptat, deci, să a­flăm că şcoala dispune de săli de gimnastică, de bazine, terenuri de sport. Dar lucrurile nu stau aşa. Şcoala nu are nici măcar un... teren de minihandbal sau vreun loc pe care să-şi aşeze o masă de ping­pong şi de unde nimeni să nu-i alunge pe elevi. Pentru volei, baschet, handbal, pentru înot şi polo, pentru canotaj şi pentru toate celelalte sporturi, SE PLĂ­TESC, ANUAL, CHIRII DE PES­TE 200 000 LEI. Conducerea şcolii (director Valentin Dăscălescu) face de mulţi ani demersuri la Inspectoratul şcolar al munici­piului Bucureşti pentru a obţine aprobări In vederea construirii unei săli de sport. Dar nimeni nu a aplecat urechea la această cerere legitimă, aşa că, şi In a­­cest an, 200 000 de lei figurează la capitolul chirii. Situaţia nu este singulară. Şcoala sportivă nr. 3 se zbate în aceleaşi greu­tăţi. Discutind cu prof. Mihai Nedelcu, directorul şcolii, am a­­flat că chiriile plătite anual de­păşesc, uneori, 200 000 lei. ştim, nu trebuie să ni se mai spună, că problema investiţiilor este foarte dificilă. Dar, să fie oare chiar atit de greu pentru Inspec­toratul şcolar al municipiului să facă un calcul din care să afle că banii cheltuiţi pînă acum cu chirii ar fi fost suficienţi pentru construirea unei săli de sport moderne, excelent utilate ?! A­­dăugind sumelor plătite de Şcoa­la sportivă nr. 3, cele două mi­lioane de lei plătite de şcoala sportivă nr. 1 şi un milion de lei cheltuit de Şcoala nr. 2 , vom vedea că s-au adunat bani grei cu care s-ar fi putut ame­naja o mare bază sportivă, pe terenurile şi în sălile căreia să se antreneze elevii tuturor celor trei şcoli. Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti preferă, însă, să se complacă in situaţia expusă mai sus şi să răspundă stereotip numeroaselor interven­ţii ale conducerilor şcolilor : „PENTRU CHIRII VA APRO­BAM ORICE SUMA !“. Se poate mai clar decit atît ? ' DOUĂ EXEMPLE POZITI­VE ŞI... O CONSTRUCŢIE ' ' NETERMINATĂ ! La Liceul nr. 1 din Ploieşti (2 050 de elevi cuprinşi în 52 de clase), terenurile bituminizate de baschet şi de handbal, înzestrate cu instalaţie pentru nocturnă şi tribune, ca şi pista de atletism, aşteaptă revenirea copiilor la cursuri. In ceea ce priveşte sălile de sport (două la număr), ele pot oferi condiţii bune de practicare a sportului în timpul iernii. După cum ne arată tov. directoare As­­pasia Vasiliu, au fost cumpărate, pentru nevoile secţiilor, echipa­ment şi material sportiv, de ase­menea, in afara celor două săli de sport, s-a obţinut avizul pen­tru construcţia unei noi săli de gimnastică, care este nece­sară, ţinînd cont că în sezonul de iarnă sălile existente nu pot acoperi integral activitatea de e­­ducaţie fizică din liceu. Curăţenia desăvîrşită de pe mi­­crobaza Liceului nr. 2 şi din jur, atestă preocupare şi spirit gospo­dăresc. Credincioasă zicalei „fă-ţi iarna car şi vara sanie“, condu­cerea şcolii s-a îngrijit din tim£ pentru îmbogăţirea inventarului sportiv al celor două săli de sport, precum şi cel al magaziei de echipament. Pentru că în acest an numărul elevilor a sporit la circa 2 100, cuprinşi în 58 de clase. Cu atît mai surprinzător apare următorul fapt. Anul trecut, Şcolii sportive­ de elevi Ploieşti i-au fost alocate circa 48 000 lei, pentru reamena­­jarea bazei sportive. Contractul a fost încheiat cu I.C.C.R. Plo­ieşti, iar ca termen de predare a lucrării s-a stabilit perioada iu­lie — august 1969. Lucrînd într-un ritm de melc, constructorii nu au reuşit să facă decît unele mici reparaţii la terenuri, iar de in­stalaţia de apă şi canalizare nici nu s-au apucat. Directorul școlii, Ion Smîdu, ne-a spus că de ne­numărate ori a intervenit la con­ducerea șantierului dar din pă­cate, fără nici un rezultat. Poate că acum, în ceasul al 12-lea... CONSTRUCTORII, BATA-I VINA !... Următoarea escală a raidului nostru a constituit-o Sibiul. Ia­­tă-ne la Liceul nr. 3 (600 elevi cuprinşi în 24 de clase). La intra­re — un panou pe care se află diplomele şi distincţiile obţinute de elevii de aici în competiţiile sportive. Ele vorbesc despre acti­vitatea rodnică desfăşurată în şcoală, despre dragostea elevilor pentru sport, despre priceperea şi hărnicia corpului didactic. Vizitînd terenurile amenajate în curte (baschet, volei, hand­bal, sectoarele de sărituri, pis­ta de atletism) le găsim gata să-şi primească stăpînii. Şcoala mai are şi două săli de sport si­tuate în subsolul căldurii. Din păcate şi aici s-a repetat situaţia nedorită de la Ploieşti. Astfel, Şcolii sportive de elevi din Sibiu i-au fost alocate, pen­tru reamenajarea bazei sportive, de către inspectoratul şcolar ju­deţean, 60 000 de lei, iar I.R.C. Sibiu a semnat contractul. Con­structorii au început lucrarea care trebuia terminată la sfîrşitul lunii iulie. Dar, între timp, I.C.R. a primit alte comenzi şi... a aban­donat ceea ce începuse la baza sportivă a şcolii. De la prof. Tudoran Traian, directorul şcolii, am aflat astfel lucruri foarte neplăcute : „înce­pem noul an şcolar, şi in speţă activitatea sportivă, în condiţii improprii de desfăşurare, fiind obligaţi să închiriem terenurile de la alte şcoli din oraş. Pentru sezonul de iarnă am avea sala de sport din Piaţa Teatrului dar ea nu poate acoperi în întregime necesităţile activităţii de educa­ţie fizică a elevilor“. Şi totuşi unde îşi vor desfăşura anul acesta activitatea cei aproa­pe 1 400 de elevi cuprinşi în cele opt secţii de performanţă ? Am MNIMII CAIETUL DE GIMNASTICĂ Nu ştiu cum o fi la alte spor­turi, dar la noi, la gimnastică, scăderea rezultatelor sportive a dus la ridicarea treptată a sediului Federaţiei de gimnas­tică spre altitudini din ce în ce mai înalte în marea clădire a C.N.E.F.S.-ului, ajungind ca astăzi să se afle la penultimul etaj, loc de unde tînguirile noastre, mai mult sau mai pu­ţin justificate, se pierd în vîr­­tejul scărilor şi etajelor de de­desubt. Pe vremuri, adică acum vreo 10—12 ani, cînd suflul rezisten­ţei fizice nu ne era pus la în­cercarea urcării celor şapte eta­je de astăzi, cînd, probabil, unele rezultate bunişoare ne înaripau călciiele şi ne spo­reau „pretenţiile“ (?!) ajungeam mult mai repede la „primul“ etaj, acolo unde şi astăzi ne ducem, destul de des, dar fără creditul de altădată, deşi mun­cim parcă mai mult. In fine, după cum m­i-aduc aminte, printre altele, aveam şi un „caiet de gimnastică”, un caiet al nostru, în care ne tre-­ ceam victoriile şi înfringerile, în care ne etalam opiniile, în care cei mai înzestraţi cu da­rul scrisului şi competenţa pro­fesiei dezbăteau probleme le­gate de tehnică şi metodică, un caiet pe care, fără a fi prea ară­tos sau voluminos, îl iubeam şi ne era necesar. Il vrem şi astăzi, cu atît mai mult, cu cit ne dăm seama că gimnastica, la stadiul înalt de complexitate tehnică şi teore­tică ajuns, are nevoie de o in­formare la timp cu cele mai noi şi eficiente descoperiri pri­r­vind problemele de antrena­ment sub toate aspectele exis­tente. Cu toată înţelegerea şi răbdă­toarea ospitalitate a „Sportului”, care ne-a rezervat, la două săp­­tămîni, spaţiu suficient în co­loanele sale pentru gimnastică, simţim nevoia să tratăm şi pro­blemele de amănunt ale aces­tui sport, probleme de cea mai strictă specialitate, care şi-ar avea locul numai într-o revistă de specialitate, căreia ii ducem dorul din ce în ce mai mult. Unele rezultate din ultimul timp vin să susţină speranţele noastre în revirimentul pe ca­­re-l aşteptăm şi-l dorim cu încăpăţînare şi, pentru a bate fierul ci­ e cald, momentul tre­buie folosit nu numai in favoa­rea celor care deja sînt pe dru­mul bun. Mii de copii, atraşi de frumuseţea gimnasticii, au nevoie de sfaturi şi îndrumări eficiente, sigure, care să-i ducă, fără întîrziere, spre realizarea marilor performanţe. Aceste sfaturi pot fi date numai de acei antrenori, neobosiţi căută­tori de talente, prin a căror mină au trecut generaţii în­tregi uneori, al căror ochi deja format şi ale căror metode de antrenament au reuşit să dea materiei brute forme şi expre­sii artistice. Rezultatele muncii de Instrui­re a antrenoarelor Maria Io­­nescu, Tatiana Isar, Marina Bi­bire, Geta Dumitrescu consti­tuie o garanţie a competenţei lor profesionale şi ar fi păcat ca esenţa experienţei lor să nu fie difuzată şi fructificată. Prezenţa unei reviste de spe­cialitate ar da posibilitatea ca­drelor competente să-şi spună părerea, să-şi confrunte opiniile. În planul de activitate al Fe­deraţiei au fost şi sunt prevă­zute diferite schimburi de experienţă în străinătate, par­ticipări la congrese şi cursuri internaţionale, cursuri de per­fecţionare. Cei care au avut sau vor avea deosebita bucurie de­ a lua parte la asemenea activităţi, ar avea ocazia şi obligaţia mo­rală ca, in afara raportului pre­zentat conducerii, raport care rămîne necunoscut pentru ma­rea masă a celor interesaţi, să folosească paginile revistei în­tru informarea noastră cu tot ce este important şi mai puţin important în gimnastica inter­naţională şi internă. Mă opresc aici cu argumen­tele, pe care le vreau in sprijinul dorinţei noastre, nu pentru că n-am avea şi altele la fel de convingătoare, ci pentru că, din cauza „omului“, am uitat, cu de­săvârşire, că, de fapt, toată lu­mea cunoaşte foarte bine ce înseamnă şi pentru ce este bună o revistă de specialitate. Aşa că, geaba (vorba lui Bel­­phegor), mă zbat şi ne zbatem, dacă cineva, acolo sus, nu ne iubeşte. Şi geaba, dacă ne iu­beşte, dar nu ne dă aprobare. Elena LEUȘTEANU IOANA STAU - 51,60 m LA SULIŢĂ M­N CURSUL ORGANIZAT UI VIITORUL în ultima vreme, atletismul bucureştean a cunoscut o pre­lungită inactivitate competiţio­­nală. În afara cîtorva întreceri de talie republicană sau inter­naţională, rezervate exclusiv fruntaşilor, de multă vreme nu se mai organizase nici un con­curs. Cu atît mai lăudabilă apare iniţiativa şcolii sportive experimentale „Viitorul“, de a chema la start atleţii prezenţi în Capitală la sfîrşitul săptă­­mînii trecute. Peste 150 au răs­puns apelului, venind să-şi de­monstreze posibilităţile actua­le, foarte ridicate la unii din­tre participanţi. Cel mai bun rezultat l-a ob­ţinut suliţaşa Ioana Stancu (Dinamo) realizatoarea unei a­­runcări de 51,60 m — record personal şi a doua performan­ţă românească a sezonului, ci­fră cu care ar fi putut cîştiga, în urmă cu trei săptămîni, ti­tlul de campioană naţională. După un repaus de peste zece luni, impus de accidentul de la Ciudad de Mexico, re­cordmanul republican al tri­­plusaltului, Şerban Ciochină (Metalul), şi-a făcut reintra­rea, sărind 15,42 m. Proba a revenit insă dinamovistului Va­­sile Dumitrescu cu 15,66 m. O remarcă se cuvine sprinterei Ruxandra Marinescu (Dinamo), învingătoare de patru ori : 80 m—10,1 ; 100 m—12,3 ; 200 m- 25,7 ; 400 m—60,0. In proba de 3 km marş, dinamovistul Va­sile Ilie (recordmanul țării pe 20 km) a cîștigat lejer, fiind cronometrat în 12:45,0, deci foarte aproape de recordul a­­cestei distanţe, iar Alexandru Stanca (P.T.T.), înregistrînd 14:05,8 a stabilit un nou re­cord republican pentru junio­rii mici (v.r. — C. Staicu 14:09,8). Alte rezultate : SENIORI - 100 m : Al. Munteanu (C.A.U.) KLS ; 400 m : M. Vosminschi (3tVU) 50,6 ; 110 m g : Fl. , Drăguleţ (C.A.U.) 15,4 ; 800 m; G.­j­ Tatu (Steaua) 1:58,0 ; lun­­f£d e : St. Lăzărescu (C.A.U.) 6.91 ; 800 m F : Niculina Oni­­că (Constructorul) 2:23,6 ; JU­NIORI I - 100 m : Al. Dhra­­ţian (Viitorul) 11,2 ; 200 m F : Maria Tătar (Viitorul) 26,9 ; 800 m F : Mariana Bobelnicu (Viitorul) 2:25,3; Elena Lazăr (Metalul) 2,25,6 ; lungime­­ : Constantina Popa (Dinamo) 5,25 ; JUNIORI 11-80 m : Fl. Stoian (Viitorul) 9,6, Fl. Zbâr­cea (Progresul) 9,6 ; 100 m : Fl. Stoian 11,8 ; lungime : Fl. Stoian 6,16 ; înălţime : I. Cişmireanu (Viitorul) 1,61 ; 200 m g : A. Marinescu (Vi­itorul) 29,6 ; ciocan : Fl. Ena­­che 46,92, C. Nedelea 45,64 (am­bii de la Viitorul) ; 100 m F : Mariana Balaban (Viitorul) 13,1 ; COPII - 60 m : Ov. Dă­­nilă (Viitorul) 7,8 ; 80 m g F : Emilia Huiung (Viitorul) 13,6 ; lungime F : Doina Popescu (Viitorul) 5,17, Em. Huiung 5,11; înălţime : Em. Huiung 1,40. O subliniere deosebită se cuvine arbitrilor, care şi-au în­deplinit misiunea în cele mai bune condiţiuni. (A. I.) Motocrosiştii români pleacă azi la Balcaniada de la Sofia • Sosiţi luni seara din Iugo­slavia, unde au participat la două concursuri de verifi­care, motocicliştii vizaţi să reprezinte ţara noastră la etapa finală a Balcaniadei de motocros au avut o bine­meritată zi de odihnă, după care şi-au reluat antrenamen­tele, în cursul zilei de miercuri, conducerea tehnică a federaţiei şi antrenorul Tr. Macarie au definitivat lotul care va efectua deplasarea la Sofia : C. Davids, St. Chi­tii, O. Ştefani, A. lonescu, C. Coman, Tr. Moşa, M. lianu. După anunţarea lotu­lui s-a trecut la pregătir­ea maşinilor de concurs, toată ziu­a de joi fiind dedicată punerii la punct a motocicle­telor, care vor fi transpor­tate cu atelierul mecanic mobil. Vineri, sportivii, ar­bitrii şi ceilalţi membri ai delegaţiei urmează să plece la Sofia. Iată ce ne-a declarat, înainte de plecare, secretarul F.R.M., G. Mormocea, conducătorul delegaţiei. „Am însoţit aler­gătorii noştri şi în Iugoslavia, în compania unor adversari de recunoscută valoare. Cris­tian Davids, Şt. Chiţu şi Otto Ştefani au arătat o formă bună, ceea ce mă îndreptă­ţeşte să cred într-o compor­tare onorabilă și la Sofia. Va fi grea disputa cu alergă­torii bulgari, principalii ad­versari, însă sperăm în vic­torie și, deci, în cucerirea definitivă a „Cupei balca­nice“. Clasamentele înaintea ulti­mei etape: individual: 1. G. Serafimov (Bulgaria) 59 p, 2. O. Ştefani (România) 56 p, 3. C. Goran (B) 55 p (e bol­nav și nu poate face depla­sarea), 4. C. Coman (R) 46 p, 5. St. Gheorghiev (R) 43 P,­6. I. Sekurinov (R) 39 p. Echipe: 1. România 213 p, 2. Bulgaria 207 p, 3. Iugo­slavia 116 p. Tr. IOANIfESCU *****­­' Î5 ************** Întrecerile echipelor fruntaşe în Capitală au avut loc miercuri şi joi meciuri de te­nis din cadrul campionatului naţional pe echipe. Iată cîteva rezultate mai impor­tante din Intîlnirea Dinamo- Steagul roşu Braşov: Stan (D)-Kerekeş (St. r.) 6-3, 2-6, 6-4 ; dr. Baia (St. r.)-Hîrju (D) 6-1, 5-7, 6-2; Felicia Bucur (St. r.)-Ioana Bădin (D) 4-6, 6-4, 6-0; Felicia Bucur-Vir­­ginia Ruzici (D) 1-6, 8-6, 6-3 ; Marcu (D)-Bosch (St. r.) 6-4, 2-6, 6-4. O surprinzătoare vic­torie a obţinut jucătoarea Au­relia Cîrnaru (D) asupra fos­tei campioane republicane Hermine Zuvălău (St. I.) cu scorul de 6-1, 6-2. Este cazul să semnalăm lip­sa de sportivitate a jucătoru­lui dinamovist Mirea Nico­­lae. El nu este la prima aba­tere, fiind eliminat din con­cursul internaţional de la Braşov pentru indisciplină. De data aceasta, Mirea a lovit intenţionat (din serviciu) cu mingea. In repetata rînduri, pe jucătoarea braşoveană Fe­licia Bucur, in cursul parti­dei de mixt. Scorul final al Intîlnirii­­ Dinamo-Steagul roşu 13-11. In Intîlnirea C.S.U. Con­strucţii Bucureşti-G.S.U. Po­litehnica Cluj scorul este 15-6 (trei partide întrerupte). Theo MACARSCHI Felicia Bucur (Steagul roşu Braşov), finalistă la recentul turneu internaţional de la Ankara, a avut o evoluţie remarcabilă în întrecerile de pe terenurile de la Dinamo aducînd victorii preţioase clubului braşovean. Foto: M. FELIX Firmă reputată în parteuri şi ca­sată ! Toate preparatele şi semiprepara­­tele sunt executate în laboratorul propriu, cu mare pricepere şi rafi­nament, de un personal cu înaltă calificare. Prepară prăjituri, torturi, specia­lităţi, patiserie, bomboane fine, se­­mipreparate şi răcoritoare. Se recomandă ca preparate de cofetărie: rulouri cu cremă, ştru­­dele şi trigoane cu brînz­i de vacă, ştrudele cu caise, plăcinte cu mere, tarte cu cremă de nuci (Alcazar), pateuri cu brînză şi cu­ carne, batons salés, langues de chat, millefeuilles, pai parmezan, pişcoturi, fursecuri etc.; ca semipreparate: voi­au vânt (de umplut cu ciuperci), scoici coji indiene, coji meningite, tarte Linzer, blaturi da tort, frişcă etc. Se primesc comenzi pentru mese, banchete și ani­versări, la tel. 12.80.13. Cofetăria este deschisă între orele 8.24. Sediul: Bucureşti, Bd. N. Bălcescu 36—38 (colţ cu str. C. A. Rosetti). (2529) IN MAGAZINE AU APĂRUT NOI MODELE DE CONFECŢII PENLI II COPII, ELEGANTE ŞI PRACTICE, ÎNTR-O GAMĂ VARIATA DE CULORI l /^ToHVdfbiN ,îni domnul frotre) -Nr. 662 (6096) sfârşit După cum aţi remarcat (nădăjduiesc) convorbirile mele cu dl. G. s-au rărit în ultima vreme, căzînd de la patru la trei, de la trei la una, la aceea de astăzi, care vesteşte zero-ul. Unii cititori şi-au închipuit că dl. G. şi-a suspendat gindi­­rea sportivă din cauza va­canţei. Eroare, creierul eminentului meu prieten n-a fost niciodată un con­cediu. Alţii,î­­nchipuindu-se mai cu simţul realităţii, au su­gerat ivirea unui conflict intre mine şi dl. G. Eroa­re : deşi suntem­ foarte vechi şi buni prieteni şi ne cunoaştem de-o viaţă în­treagă, nu ne-am renegat niciodată. Explicaţia e alta şi neasemuit de simplă: dl. G. nu mai discută des­pre sport . Sportul contemporan şi fotbalul, în special, au cunoscut, în ultimii 3—4 ani, o asemenea expansi­une încit dacă se poate vorbi despre imperialismul activităţilor umane, aş în­drăzni să afirm că meciu­rile au debarcat şi debor­dat pe toate continentele, alungind, colo­ni­zi no sau cel puţin eclipsînd o sea­mă întreagă de Îndeletni­ciri odinioară superioare, precum biologia sau versul alb, teatrul de păpuşi sau muzica dodecafonică. A­­ceastă adevărată preluare a puterii, care permite u­­nei finale de cupă să aca­pareze de 10 ori mai mulţi tineri decit ar izbuti să o facă pînă şi Tom Jones, s-a cristalizat prin două fenomene fundamentale. 1) Pacea. Intr-adevăr, subliniază dl. G. nici o forţă socială sau organizaţie mondială a momentului nu s-a ară­tat în stare să adune la un loc şi fără tancuri re­ciproce, incendieri de can­tonamente sau demascări fanatico-irevocabile, aseme­nea cantităţi de state, pre­cum recenta Olimpiadă de la Mexic. 2) Războiul. Intr-adevăr, subliniază dl. G. nici o activitate de sociologie de la fizica anti­materiei la roman şi de la medicină la presă, radio, film sau televiziune n-au fost în stare să pricinuias­că declanşarea unui război, precum recentul meci de fotbal dintre Honduras şi San Salvador. Ceea ce în­seamnă că sportul anului 1969 a sărit frontiera uma­nului, urcînd în sferele supraomenescului. Ceea ce înseamnă că sportul a devenit (cu ade­vărat, şi abia astăzi) un zeu, deoarece numai zeilor le e hărăzită puterea de a hotărî pacea sau războiul, ceea ce înseamnă — pre­cizează d. G. ca o sem­nătură pe-o demisie — și că nimic din ceea ce s-ar întîmpla de-aci înainte nu va izbuti să aducă ceva nou. Gata. p. conf. AL MIRODAN PANORAMIC Ş­I SPORTIV INTERNI Ş­i în această săptămînă agenda internaţională o estompează pe aceea internă. Balcaniada de box de la Ga­laţi atrage toate privirile spre oraşul de pe Dunăre ; amato­rii de atletism consultă febril statisticile înaintea apropiate­lor campionate europene, ca să nu mai vorbim de iubitorii tenisului, cărora finala Cupei Davis a şi început să le pro­voace insomnii. Ar mai fi de amintit „Tour de l’Avenir“. Concursul internaţional de­­ skeet de la Tunari, Campiona­tele europene de canotaj aca­demic, Olimpiada feminină de şah, Balcaniadele de înot,­ polo, sărituri şi motocros, spre a completa programul amplu al evoluţiilor internaţionale în care sînt angajaţi purtătorii ecusonului tricolor. Panoramicului nu-i rămîn, aşadar, decît rămăşiţele de la un mare ospăţ sportiv. Ş­i totuşi, cîteva competi­ţii de regularitate me­rită să fie amintite. Eta­pa de rugby, de pildă, se a­­nunţă foarte interesantă, mo­tiv pentru care l-am rugat pe maestrul emerit al sportului Valeriu Irimescu să ne-o co­menteze. „Meciul derby al etapei, la Petroşani, Ştiinţa-Griviţa Ro­şie. Şi nu numai pentru că studenţii se află după două victorii consecutive obţinute în deplasare ci, mai ales, pen­tru că de anul trecut alcătu­iesc un team redutabil, o gar­nitură bine pusă la punct. V. Rusu şi Dinu (foşti griviţeni) trag după ei, în faţă, toată e­­chipa, Bărgăunaş practică un joc tot mai incisiv de la o eta­pă la alta, iar Marinescu, deşi capricios ca formă, dacă prin­de o zi bună..." Sarcina bucu­­reştenilor nu ni se pare de loc uşoară. La Bîrlad, Rulmentul are şanse să obţină prima victorie în campionat, în dauna Vul­canului. In timp ce la Cluj se întîlnesc Agronomia şi Pro­gresul, celor două „sărace" ale diviziei, în rest, nimic deose­bit de semnalat. F­otbalul îşi programează din nou o etapă sîmbă­­ta. Măsura nu are de data aceasta raţiunea unui experiment ci este, pur şi simplu, fortuită de fap­tul că patru formaţii ro­mâneşti debutează în săptă­­mîna următoare în trei com­petiţii continentale : U.T.A. în Cupa campionilor europeni, Steaua în Cupa cupelor, Dina­mo Bacău şi Rapid în Cupa europeană a tîrgurilor. Să le urăm succes deplin în aceas­tă nouă ediţie a tradiţionale­lor întreceri. iri­n campionatele de hand­bal ies în evidenţă două întîlniri care angrenează patru formaţii bucureştene: Universitatea—I.E.F.S., la fe­te şi Dinamo—Universitatea, la băieţi. Ultima ar fi fost altădată un derby. Acum însă studenţii nu mai alcătu­iesc temutul 7 de odinioară... C­lujenii vor avea prilejul să asiste sîmbătă şi du­minică la o întrecere originală: tir cu arcul. Urmaşii lui Wilhelm Tell îşi vor demonstra măies­tria încercînd să trimită săgeţile în inima ţintei. Sport nou la noi, tirul cu arcul re­clamă dreptul la existenţă. Dar, spre a primi un răspuns pozitiv, pe „cererea“ sa tre­buie trecute — ca argumente —rezultate de valoare interna­ţională. Le aşteptăm, cu atît mai mult cu cît se pare că această disciplină bate şi la porţile consacrării olimpice. Valeriu CHIOSE

Next